luni 18 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8298 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Câte zeci de milioane de euro a pierdut Grindeanu fiindcă a sfidat jalonul „licitații transparente”

Câte zeci de milioane de euro a pierdut fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, fiindcă a sfidat jalonul „licitații transparente”: potrivit ministrului Proiectelor și Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, sunt 30 de milioane de euro din PNRR, din cererea de plată 3, care este puțin probabil să mai fie absorbiți de România. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Nu avem cum să-i convingem că am făcut achiziţiile bune, când ele nu au fost făcute bine”, a spus Pîslaru, într-un interviu pentru Agerpres.  Câte zeci de milioane de euro a pierdut Grindeanu fiindcă a sfidat jalonul „licitații transparente” „Avem în primul rând de rezolvat cererea 3, care are şase jaloane suspendate, din care două sunt legate de achiziţiile de la Ministerul Transporturilor, unde cel mai probabil este o sumă de circa 30 de milioane de euro pe care s-ar putea să o pierdem, pentru că nu avem cum să-i convingem că am făcut achiziţiile bune, când ele nu au fost făcute bine. Este vorba de publicarea eratelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Dacă n-ai publicat, înseamnă că n-ai respectat. Şi ceea ce vă pot spune ca detaliu un pic picant este că jalonul era 'licitaţii transparente şi care respectă prevederile UE'. Deci, cumva, în mod expres am scris în descrierea jalonului că licitaţiile se fac în modul acesta şi, evident, constatarea mea acum este că nu au fost făcute nici transparent şi nici cu respectarea legislaţiei şi, atunci, evident, n-am cum să repar lucrurile care au fost deja stricate iremediabil”, a declarat Pîslaru.  Însă el a susținut că are speranțe să salveze alte 600 de milioane de euro din cererea trei de plată. „În schimb, celelalte jaloane, care ţin de guvernanţa corporativă la transporturi, energie şi AMEPIP şi, respectiv, pensiile speciale unde aşteptăm să vedem Curtea Constituţională ce decizie ia pe acestea, avem mari speranţe că putem să recuperăm până la 600 de milioane de euro din cererea 3”, a afirmat demnitarul. 

Câte zeci de milioane de euro a pierdut Grindeanu fiindcă a sfidat jalonul „licitații transparente” Foto: Facebook
Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Eveniment

Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR: la o alocare de 21,5 miliarde de euro se acordaseră contracte de 47,4 miliarde de euro pentru circa 20.000 de proiecte. Informația a fost oferită de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, susținut de PNL. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Am explicat în spaţiul public acel fenomen al supracontractării, cum din 21,5 miliarde de euro s-a ajuns la 47,4 miliarde de euro. Dar ceea ce cred că e o cifră mai puţin vehiculată este faptul că discutăm de peste 20.000 de proiecte. Deci, vorbim de foarte, foarte multe proiecte, portofoliile mari fiind mai ales la Dezvoltare, la Educaţie, la Mediu, la Energie, inclusiv la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. La noi la minister avem proiectele de pe digitalizare sau RePower sau partea legată de inovare, unde discutăm iarăşi de probabil 6.000 de proiecte”, a spus Pîslaru. „În loc ca pe proiecte de 100 de lei să pun proiecte de 300 de lei şi să dau la fiecare câte puţin şi, de fapt, să nu termin nimic, mă concentrez pe proiectele pentru care am şi bani, am tot ce-mi trebuie, ca să fiu sigur că măcar pe acestea le lăsăm terminate, până la urmă, în mai puţin de un an”, a mai spus el.  Demnitarul a explicat mecanismul, unic în spațiul UE, prin care s-a ajuns la această supracontractare. „Cei care au decis această legislaţie de supracontractare cu 30%, cei care au decis modelul fracţionar, adică să nu bagi proiectele cu finanţare, ştiu eu, 80% fonduri europene cu 20% naţional şi să le bagi cu 30% fonduri europene şi restul naţional pe principiul 'să încapă mai multe', toate aceste decizii au fost nu doar proaste, ci efectiv au arătat că nu există o minimă înţelegere a regulamentului pe care am avut ocazia să-l negociez la nivel european (...) Repet, pentru 100 de euro proiecte trebuie să am proiecte în valoare de 100 de euro, nu pot să am proiecte în valoare de 300 de euro. Şi, până la urmă, românii trebuie să înţeleagă: este ca şi cum ai juca la loto proiectele, să vezi care, poate, intră sau care nu intră şi până la urmă rişti să nu implementezi nimic din portofoliile respective. Dar, a fost foarte interesant o perioadă, în care toată lumea s-a lăudat la nivel de ministere de linie sau la nivel de conducere de ţară sau la nivel local cu: «Uită-te ce contracte fantasmagorice avem!»”, a mai explicat Pîslaru. 

Procent uriaș de fraude la dosarele persoanelor cu handicap, arată ministrul Muncii, Florin Manole Foto: Facebook
Politică

Procent uriaș de fraude la dosarele persoanelor cu handicap, spune ministrul Muncii

Procent uriaș de fraude la dosarele din București ale persoanelor cu handicap, spune ministrul Muncii, Florin Manole. El a arătat că corpul de control verifică aceste certificate de handicap. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Procent uriaș de fraude la dosarele persoanelor cu handicap „Corpul de control al ministrului a început deja controalele certificatelor de handicap. În cazul Bucureştiului, de exemplu, există o fraudă, atunci când vorbim despre eşantionul evaluat de corpul de control al ministrului, de aproape 26%, fie documente neconforme, fie dosare incomplete, fie dosare care nu au fost evaluate corect şi au defavorizat de fapt pe cei care aveau dreptul să beneficieze. Deci greşelile sunt în ambele sensuri, sau erorile, sau fraudele", a spus Manole la Palatul Parlamentului. Ministrul Muncii a menţionat că, în urma controalelor efectuate, în cazul celor vinovaţi de fraudă au fost deja trimise unele documente Parchetelor şi au existat persoane care au ieşit din sistem din motive obiective, iar ele nu mai beneficiază de statut şi de sumele de bani aferente.  „A început şi un demers de corectare a sistemului. Pe de o parte, este vorba despre o modificare a criteriilor de încadrare, modificare care însă, foarte important de spus, nu va produce reevaluarea niciunui om, adică nu va fi cazul să vedeţi oameni care au, de exemplu, probleme irecuperabile care să vină să fie verificaţi, să vadă odată în plus dacă o amputare s-a modificat sau nu. Mai mult decât atât, noile criterii trec în grad permanent anumite probleme care acum aveau reevaluări pe care medical le putem considera incorecte, pentru că nu se putea repara sau vindeca respectiva dizabilitate”, a mai arătat Manole. 

„Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia”, arată Kelemen Hunor Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor: „Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia”

„Au trecut patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia, nici măcar unul nu a fost demis”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Antena 3. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” La 18 iunie, el afirma: „SALROM a pierdut un patrimoniu uriaș. Când pierzi aproape jumătate din patrimoniu, pleci. Asta-i viața”. Dar directorul Salrom și președintele Consiliului de Administrație, ambii susținuți de PSD, sunt în funcție.  Nici la Apele Române, instituție condusă tot de un client al PSD și co-responsabilă de situația de la Praid, nu a fost nimeni destituit.  „Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia” „Au trecut patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia, nici măcar unul nu a fost demis. Nici măcar nu se reuneşte AGA, degeaba încearcă ministrul, că ei nu vin. Ai pierdut patrimoniul societăţii, mina care aducea profit şi tu te faci că plouă. Măcar moral ar trebui să spui: asta e, vine altul, nu am ce face. Nu se poate fără consecinţe”, a declarat Kelemen Hunor.  În acest interviu, el a criticat neobișnuit de dur Poliția Română. „Nu se poate nici să ai droguri în poarta şcolii. Asta mă enervează la nebunie. Nu se poate. Nu accept că Poliţia nu ştie. Sigur că ştie. Din acest punct de vedere sunt câteva zone unde ar trebui să fim extremi, ca şi stat, puternici, brutali şi fără iertare. Altfel nu poţi să pui ordine. Vrei o ţară ca afară? Da. Atunci să ai şi ordinea ca afară”, a a firmat președintele UDMR. 

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă”

Minciunile lui Marcel Ciolacu, aruncate la România TV, în timp ce moderatorul, Victor Ciutacu, tăcea: „Problema României sunt veniturile, avem venituri ca Malta, cele mai mici din Europa. Pentru că toată Europa are impozitare progresivă, nu cotă unică”, a susținut fostul premier PSD. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Faptele îl contrazic, România nu are cele mai mici venituri la buget din Europa și sunt țări din Europa care au cotă unică. Potrivit statisticilor Eurostat privind așa numita „tax-to-GDP ratio”, Irlanda este țara din UE cu cele mai mici încasări din taxe și impozite. Acest indicator, raportul dintre impozite și PIB, măsoară veniturile fiscale totale ale unei țări ca procent din produsul intern brut (PIB). În 2023, Irlanda (22,7 %), România (27,0 %) și Malta (27,1 %) au înregistrat cele mai scăzute rate.  OECD arată că, în 2023, „tax-to-GDP ratio” în Elveția era 27,1%. În SUA este 25,2%  În Argentina, sub președintele Javier Milei, raportul dintre impozite și PIB a scăzut de la circa 23% în 2023 la 16,1% în septembrie 2024. Un calcul mai amplu, raportul dintre veniturile totale ale guvernului și PIB s-a situat la aproximativ 32,25% în 2024, în Argentina.  În UE, Estonia, Bulgaria și Ungaria au cotă unică de impozitare. În ceea ce privește România, potrivit consilierului guvernatorului BNR Lucian Croitoru, se aplică deja impozitarea progresivă: „Avem impozit progresiv la TVA, la pensii (CASS diferențiat), cel puțin”, a scris el, pe Facebook.  „Introducerea impozitului progresiv pe venitul personal nu a adus și nu poate aduce venituri în plus. Poate stimula însă creșterea perpetuă a cheltuielilor și, din acest motiv, creșterea ratelor de impozitare. Repet: faptul că alte țări au impozit progresiv nu este un argument că aceasta este o practică bună. Creșterea cheltuielilor în ritmuri nesustenabile este de vină, iar ea s-a produs atât în interiorul, cât și in afara ciclului electoral al bugetului. Pure populism”, a mai afirmat el, pe Facebook. 

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Foto: Facebook
Politică

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare, atât a specialilor, cât și în general: în decurs de circa 16 ore, premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și Guvernul României au transmis mesaje complet diferite. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Ce declarații au fost făcute, ieri, pe acest subiect, în ordinea cronologică: Ionuț Moșteanu: „Nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor. Pensiile de serviciu ale militarilor au fost discutate şi răsdiscutate (...) Altfel, în pachetul 3 nu va fi vorba de pensiile de serviciu ale militarilor”. Ilie Bolojan la TVR: „Practic, dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani” Guvernul României, marți dimineața: „Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare (...) În interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.  La 5 septembrie, acum patru zile, și președintele Nicușor Dan făcea o declarație complet diferită de cea a lui Moșteanu: „În pachetul II sunt niște măsuri legate de pensiile magistraților, consiliile de administrație, instituții precum ASF-ul, ANCOM. În pachetul trei probabil o să vorbim și de celelalte categorii de pensii speciale”, a spus el la Antena 1. 

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș povestește, la Antena 1, unde i-a spus fostul premier Marcel Ciolacu că-l doare când aude de deficit: „Când i-am spus «domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.  Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Însă Ciolacu a negat că ar fi folosit asemenea cuvinte. „Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar. Am informat de cel puţin şase ori atât prim ministrul -prima dată pe data de 18 august 2024. Şi după aceea informări au fost lunare”, a susținut Boloș, un apropiat al premierului Bolojan.  El a mai spus că regretă că nu a demisionat, deși și-a scris de trei ori demisia: „Am scris-o, dar nu am dus-o niciodată. Acesta a fost regretul meu”. „Vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică” În replică, fostul său șef pe linie de Guvern a declarat că nu vorbește urât.  „Eu nu vorbesc urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Am multe defecte, dar defectul ăsta nu-l am”, a susținut Ciolacu.  În plus, într-un interviu la România TV, fostul premier i-a reproșat fostului ministru de Finanțe că nu-l apără. „Dom'le, colegial, creștinește, nu era să vii la televizor la domnul Ciutacu sau la cine-ți convine ție și să spui adevărul cum eu l-am spus azi pe Facebook? Uite, dom'le, unde s-au dus banii. Ce bani, ce sume v-am cerut eu, domnul Boloș, dumneavoastră vreodată să cheltuiți din fondul ăsta de rezervă. Unde s-au dus banii, domnul Boloș? S-au dus la transporturi, la MIPE, s-au dus la PNRR, s-au dus la autoritățile locale, la fel cum am dat la ajustarea prețurilor, cum am dat bani la Ministerul Transporturilor, cum am dat bani la Ministerul Sănătății pe investiții, cum am dat bani la Educație pe investiții (...)  Dar vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică”, a spus Ciolacu.  

Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare Foto: captură video
Politică

Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare. Postarea sa pe Facebook vine după ce mai mulți lideri PSD l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan, iar fostul premier Marcel Ciolacu a scris, azi, pe Facebook: „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Ciucu nu a nominalizat PSD sau pe Marcel Ciolacu în postarea sa, dar a scris: „Banii din fondul de rezerva în România, au fost, în cea mai mare măsură, alocați arbitrar”. El a insistat însă că și PNL a fost părtaș la această situație. Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul”  „Fondul de rezervă al Guvernului se constituie, într-un cuantum moderat, pentru acele cheltuieli pe care guvernul nu le poate prevedea din timp, îndeosebi urgențe (ex. a ars un spital și trebuie refăcut). Acest fond nu este un nou buget de investiții cum ar fi Programele Guvernamentale (ex. PNDL-urile, CNI etc.). Este doar un "buzunar" de rezervă.   Banii din fondul de rezerva în România, au fost, în cea mai mare măsură, alocați arbitrar! De mai toate guvernele.   Și acum să vă țineți bine, și verificați dacă este factual corect ceea ce vă spun:   În timpul Guvernului Ciolacu, în anul electoral care a dus democrația României pe marginea prăpastiei, fondul de rezervă atribuit din pixul premierului si al ministrului de finanțe (inclusiv pentru proiecte de investiții) a fost de: - aproximativ 62,7 miliarde de lei. În aceeași perioadă, deficitul bugetar a crescut cu: - aproximativ 65 miliarde de lei.   Asta în timp ce România avea la dispoziție bani europeni (PNRR și Coeziune) de zeci de miliarde de euro si programe guvernamentale de investiții de alte miliarde de euro.   Și da, si noi liberalii am fost părtași și cei care au fost acolo au greșit că au participat, iar noi ceilalți că am tăcut și ne-am complăcut.   Măcar noi avem rușinea de a recunoaște că am greșit și acum, noua echipă din conducerea PNL le spune oamenilor adevărul.   Și, cel mai important, încercăm să redresăm situația.   În ceea ce-i privește pe alții, măcar să aibă decență și să tacă, deși ei cu mâna lor, ne-au adus astăzi aici. Îmi vine în minte proverbul cu cel care a aruncat o piatră în apă și cu cei 20 de înțelepți care trebuie să o scoată.   De aceea PSD trebuie să rămână la Guvernare, să pună umărul să rezolvăm problema bugetară pe care au creat-o (cum am spus, cu concursul nostru).   Hai să le spunem oamenilor adevărul și să facem ceea ce este de făcut!   Dumneavoastră vă dați seama?! Mama ei de răspundere guvernamentală!”, a scris Ciucu, pe Facebook. 

Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Foto: captură video
Eveniment

Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România

Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România: el a fost filmat plimbându-se relaxat prin Craiova.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Filmarea a fost făcută pe 7 septembrie.  Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Petr Pavel este președintele Cehiei din martie 2023. El are un masterat la Kings College din Londra, iar din 2014 în 2018 a fost președinte al Comitetului militar al NATO. „Aia de lingă el sunt un translator (presupun eu, domnul cu părul lung) și dispozitivul de securitate. Strada nu e de loc pustie, e o zonă de case aproape de centru Craiovei. Domnul Pavel se deplasa dinspre centrul Craiovei spre parcul N Romanescu. Nu vei găsi niciun fel de informații publice privind prezența sa în România, pentru ca nu a venit să-l vadă lumea, ci în vacanță. L-am văzut (și nu mi-a venit să cred) pur și simplu pentru ca trecea prin fața casei în care locuiesc. În mână are un aparat de fotografiat”, s-a relatat pe contul de Twitter „doratul - little bastard”.  În postare apar și trei scurte filmări cu Pavel, la plimbare prin Craiova.   

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Facebook CSM
Politică

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă al Guvernului, în 2024: o sumă uriașă a fost alocată pentru salariile câștigate de magistrați, care au dat statul în judecată și au câștigat. Datele apar în documentele postate de Marcel Ciolacu pe Facebook.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Fostul premier se apără de faptul că a cheltuit discreționar 58,38 de miliarde de lei din acest fond, în 2024. „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, a scris el pe Facebook. Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Însă datele arată că magistrații au consumat o bucată consistentă din acest fond: 636,5 milioane de lei prin HG 675/2024 - drepturi salariale restante MJ, ICCJ, CSM, CCR, Ministerul Public 23,6 milioane lei, cheltuieli de personal la CCR, HG 1047/2024 118 milioane de lei, drepturi salariale Administrația Penitenciarelor, HG 1435 8,4 milioane lei, drepturi salariale ministerul Public 47,2 milioane de lei cheltuieli de personal ICCJ 2,46 milioane lei drepturi salariale CSM 715 milioane lei - ICCJ, cheltuieli de personal 592 milioane de lei, Ministerul Public, diferente salariale 3,1 milioane lei despăgubiri salariale la Ministerul Public 23,7 milioane lei diferente salariale la Ministerul Justiției 1,3 milioane de lei ICCJ si Ministerul Public, prin doua HG-uri 8,4 milioane lei drepturi salariale CSM În total, din Fondul de rezerva s-au alocat pentru salariile magistratilor, în 2024, peste 2,06 miliarde de lei.  „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3, acum câteva zile.  

Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni Foto: Linkedin Electrica Furnizare
Politică

Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni

Soția unui senator recent exclus din SOS, Rusu Ioan Cristian, a fost promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni: Mădălina Ruxandra Rusu a fost numită, la 3 septembrie, director financiar peste Otopeni. Numărul unu, director general al aeroportului, a fost numit, tot la 3 septembrie, controversatul Bogdan Mîndrescu, clientul PSD.  Nr.1: controversatul client PSD, plătit cu banii Chinei comuniste Mîndrescu a mai fost director la compania de aeroporturi București, de unde a fost dat afară după un control care a descoperit angajări fictive, deplasări de lux, prime ilegale.  În ianuarie 2022, jurnalistul Petru Zoltan a scris, pentru Newsweek Romania, că Mîndrescu a fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de secretar de stat la Transporturi. Șeful de cabinet nu a menționat în declarațiile de avere banii pe care i-a încasat de la chinezi. Grupul Inspur a fost trecut pe „lista neagră” a Departamentului Apărării al SUA în anul 2020 pentru a contracara strategia de dezvoltare a complexului militar – civil al Republicii Populare Chineze.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni Mădălina Ruxandra Rusu nu pare să fi avut vreo legătură cu activitatea aeroportuară, arară CV-ul ei. Ea a ajuns la Aeroportul Otopeni de la o companie de stat de armament.  Probabil că șefa SOS România, Diana Șoșoacă, a aflat de plasarea soției senatorului Rusu - ales în circumscripția Călărași - la o controversată companie de stat, Aeroportul Otopeni, pentru că, la 4 septembrie a anunțat excluderea sa din grupul acestei formațiuni politice. Excluderea sa nu a fost explicată.  Despre familia Rusu nu se știe aproape nimic, dar numele ei apare în declarațiile de avere depuse de senatorul SOS. Astfel, în anul fiscal 2024, Mădălina Ruxandra Rusu lucra la Electrica Furnizare și câștiga, net, anual, 238.783 de lei. Potrivit CV-ului depus de ea la Compania de Aeroporturi București (din care fac parte aeroporturile Otopeni și Băneasa), ea era director la divizia financiară.  În iunie 2025, ea a ajuns director economic la Uzina Mecanică București, o companie de stat controlată prin Romarm.  Madalina Ruxandra Rusu a absolvit, în 2012, Facultatea Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul ASE. Din 2020 în mai 2025 a lucrat la Electrica Furnizare.  Soțul ei deține mai multe companii, iar una din ele i-a adus dividende de peste 260.000 in anul fiscal 2024.  În anul fiscal 2023, Mădălina Ruxandra Rusu a încasat dividende de la Gamma Audit Contab de peste 627.000 de lei. In declaratia de avere a senatorului Rusu, din ianuarie 2025, apar patru apartamente în Sinaia. 

Metrorex dă peste cap traficul spre Otopeni, dar nu are bani și nu știe când va termina Foto: Facebook Asociația Pro Infrastructura
Eveniment

Metrorex dă peste cap traficul spre Otopeni, dar nu are bani și nu știe când va termina lucrările

Metrorex dă peste cap traficul spre Otopeni, dar nu are bani și nu știe când va termina lucrările spre aeroport: asociația Pro Infrastructură scrie că, pe linia de metrou M6, „secțiunea de nord nu este eligibilă să primească bani europeni, e nevoie ca guvernul să plătească de la buget și din împrumuturi externe un minim anual suficient ca antreprenorii să nu facă revendicări, așa cum am pățit pe M5 Drumul Taberei-Eroilor”.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Metrorex a anunțat că, din 9 septembrie, traficul rutier pe DN1 – Calea Bucureștilor (zona Otopeni) va fi reconfigurat pentru execuția lucrărilor la viitoarea stație de metrou „Otopeni”.  Metrorex dă peste cap traficul spre Otopeni, dar nu are bani și nu știe când va termina Nu se știe cât vor dura aceste restricții, iar problemele sunt abia la început, explică Asociația Pro Infrastructură. „Stația de la Aeroportul Otopeni, care este cea mai mare, are 9 ploturi (bucăți individuale care se execută pe rând) și 11 (unsprezece) faze de restricții/relocări secvențiale ca să nu fie întrerupt traficul rutier și/sau cel pietonal. Restricțiile la suprafață se vor deschide și închide, apoi muta, timp de încă mulți ani, atât în perimetrul stațiilor cât și imediat lângă, la accesele pietonale. Nu ne întrebați când scăpăm de deranj. Adevărul e că nimeni nu știe cu exactitate. Multe rețele de utilități nu apar pe planuri, iar cele care apar nu sunt în realitate fix unde spune hârtia. Până nu sapi, nu știi ce găsești”, scrie Pro Infrastructura.    Cum se va circula în Otopeni   Ce măsuri a anunțat Metrorex:    „Începând cu 9 septembrie 2025, traficul rutier pe DN1 – Calea Bucureștilor (zona Otopeni) va fi reconfigurat pentru execuția lucrărilor la viitoarea stație de metrou „Otopeni”, parte a proiectului Magistrala 6 – Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă. Măsuri de circulație: Circulația rutieră se va desfășura pe câte două benzi pe fiecare sens. Parapetul median va fi repoziționat. O parte din traficul pe direcția București–Ploiești va fi deviat prin rețeaua stradală a orașului Otopeni: DN1 (km 13+750) – str. Polonă – str. Floare de Cais – str. Argeș – str. Traian – str. Oituz – DN1 (km 14+650). Circulația pietonilor va fi asigurată pe trasee provizorii. Accesul auto către str. 23 August din DN1 va fi restricționat. Rute alternative: • Spre localitatea Tunari: DN1 – str. Oituz – str. Floare de Cais – str. 23 August. • Spre DN1 din interiorul Otopeniului: str. Floare de Cais – str. Polonă sau str. Traian – str. Oituz/str. Mărășești. Măsurile sunt implementate în baza avizului emis de CNAIR și Poliția Rutieră. Semnalizarea rutieră va fi realizată conform planului aprobat”. 

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier - surse

Facturile astronomice ținute la secret pe care premierul Ilie Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB: circa 45 de miliarde de lei nu erau bugetați pentru 2025, afirmă surse politice. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” De exemplu, deși se știa că plățile la dobânzi vor fi de 52 de miliarde de lei, în 2025, în bugetul oferit Trezoreriei au fost prinși doar 42 de miliarde de lei.  Guvernul s-a temut să vorbească public despre aceste date - care erau cunoscute de un număr extrem de limitat de oameni din Guvern - de teama că imediat România va trece la categoria junk, fără alte discuții. Cu măsurile luate până acum, cabinetul Bolojan speră să reducă deficitul cu 3%, o măsură de o duritate fără precedent. Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Ce suprizie i-a lăsat guvernul Ciolacu lui Bolojan:  Prima notă de plată de care Bolojan a aflat a fost cea a contractelor ținute „secret” la CNI sau prin diverse contracte din cadrul programului Anghel Saligny, unde erau de plătit suplimentar, față de ceea ce se știa, circa cinci miliarde de lei A doua surpriză a fost a subbugetării plății dobâznilor la datoriile Guvernului, cu 13 miliarde de lei mai puțin decât era necesar.  A treia surpriză: supracontractarea cu 180% a proiectelor finanțate de UE. De obicei, acestea se supracontractează cu 110-120%, în caz că un proiect sau altul eșuează din diferite motive și trebuie înlocuit rapid. Guvernul ar avea de achitat facturi suplimentare de 12 miliarde de lei și acum caută soluții disperate cu ajutorul băncilor de stat.  TVA nereturnat de peste șase luni: alte cinci miliarde de lei.  Zece miliarde de lei, cofinanțări PNRR La un PIB estimat la 1.894 miliarde de lei (estimarea din iulie, sub cea din ianuarie, de 1.912 miliarde de lei) aceste facturi însumau circa 2,5% din PIB. Estimarea guvernului Bolojan, după ce a aflat de ele, a fost că vor duce deficitul la 11%. Datele nu au fost făcute publice imediat pentru că Executivul se temea că va fi imediat retrogradat la junk. Abia în ultimele zile, datele au început să fie comunicate creditorilor României. 

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan

Discursul lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, la moțiunile AUR, a constat în atacuri în serie la premierul Ilie Bolojan, deși nu i-a menționat numele. „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia pentru ping-pong politic, ci pentru predictibilitate şi capacitatea de a produce rezultate, chiar şi în condiţii dificile”, a spus el, o aluzie clară la amenințarea premierului că va demisiona dacă reformele pe care le cere nu sunt acceptate de PSD. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Dar aceasta nu a fost singura critică voalată la politicile premierului. „România nu are nevoie de austeritate extremă. Nu putem trece cu buldozerul peste ţară, doar tăind şi concediind. Ţara nu se conduce cu foarfeca şi toporul în mâini! Dacă reduci totul la cifre reci şi concedieri, vei avea în final mai puţină economie şi mai multă suferinţă. Austeritatea aplicată fără discernământ va duce România în recesiune. PSD şi-a asumat să apere viaţa de zi cu zi a oamenilor, drepturile lor şi şansa la o viaţă decentă. De aceea, o spun clar: nu merge cu ultimatumuri şi ameninţări în faţa PSD. Noi nu guvernăm cu pistolul la tâmplă”, a afirmat liderul PSD.  O altă critică către liderul PNL a fost: „România are nevoie de oameni care muncesc, de autostrăzi care se construiesc și de șantiere care se redeschid. Fără asta, niciun discurs nu ține loc de stabilitate”.  „Când unii propun tăieri în neştire, iar alţii demagogie fără responsabilitate - noi înţelegem să venim cu Programul de Relansare Economică", a mai arătat Grindeanu, într-o referire evidentă la Bolojan și la partidele suveraniste. 

Cum se va numi partidul lui Cristian Popescu Piedone Foto: Facebook
Politică

Surpriză: cum se va numi partidul lui Cristian Popescu Piedone

Cum se va numi partidul lui Cristian Popescu Piedone: tot Piedone. Fostul șef al ANPC și primar al Sectorului 5 a făcut această precizare la România TV. Citește și: PSD a tăiat de la finanțare proiectul favorit al lui Bolojan și, apoi, l-a acuzat că l-a abandonat Cum se va numi partidul lui Cristian Popescu Piedone „Acest partid trebuie să intre în Parlament. Avem un sondaj pe Piedone, pentru că cum se va numi partidul, în coadă va exista și cuvântul Piedone. Astăzi, vă dau în premieră, 29 septembrie, luni, ora 13.00, la Sala Palatului”, a declarat fostul edil.  El și-a schimbat numele în 2006, când a devenit Cristian Popescu Piedone. „Am dat un interviu la Evenimentul Zilei, lui Robert Turcescu. Prima pagină: Piedone, justițiarul penal. Da, pot înțelege că vrei să vinzi ziarul. Eu le știu și pe astea. Vorbesc cu un avocat. Și atunci mi-a venit ideea să mă apăr. Mi-l legiferez. Și acum, am gândit-o și electoral, recunosc, dar prima dată să mă apăr. În orice buletin de vot, orice buletin de vot atrăgea atenția. Câți au patru nume? Când deschide mamaia și îl caută pe Piedone, în afara rândului apare Piedone”, declara el în aprilie 2025.  Și fiul său, acum primar la Sectorul 5, are prenumele de Piedone: numele său este, oficial, Popescu Vlad-Piedone. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră