sâmbătă 16 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8294 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare Foto: Inquam/Octav Ganea
ANAF anunță public că l-a dat în judecată pe Iohannis și a cerut să i se pună poprire pe bunuri Foto: Inquam/George Calin
Politică

Premieră: ANAF anunță public că l-a dat în judecată pe Iohannis și a cerut să i se pună poprire

ANAF anunță public, într-un comunicat difuzat azi, că l-a dat în judecată pe Klaus Iohannis și a cerut să i se pună poprire pe bunuri. Antena 3 a anunțat de acum o săptămână că ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis, la Sibiu. Fiscul începe astfel acțiunea de recuperare a banilor pe care fostul președinte i-a încasat pe chiriile de la un imobil recent recuperat de stat de la el.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Este fără precedent ca ANAF să mediatizeze atât de intens acțiunile împotriva unui fost demnitar.  ANAF anunță public că l-a dat în judecată pe Iohannis și a cerut să i se pună poprire Familia Iohannis a încasat chirii totale în valoare de 4,7 milioane de lei, timp de 16 ani, pentru imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, pe care l-a pierdut în instanţă. „Statul Român, prin DGRFP Brașov, a înregistrat la instanţa competentă o acțiune prin care solicită obligarea unui fost președinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoașterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil. Având în vedere că pârâții au refuzat plata voluntară, în cadrul acțiunii s-a solicitat instanţei şi instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului. Asigurăm opinia publică de faptul că vor fi întreprinse cu celeritate toate măsurile legale în vederea apărării tuturor intereselor Statului Român”, se arată în comunicatul ANAF. 

Ministrul PSD Barbu refuză să desființeze un institut cu activitate zero, decuplat de la utilități Foto: Facebook
Politică

Ministrul PSD Barbu refuză să desființeze un institut cu activitate zero, decuplat de la utilități

Ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, refuză să desființeze un institut cu activitate zero, decuplat de la utilități și cu patru angajate neplătite de luni de zile, relatează Digi 24. Este vorba de Institutul National De Cercetare Dezvoltare Pentru Imbunatatiri Funciare, ISPIF.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Potrivit Digi 24, trei din cele patru angajate sunt pensionare. Ele vin la serviciu deși sunt neplătite, întrucât au oricum un venit fix.  Ministrul PSD Barbu refuză să desființeze un institut cu activitate zero, decuplat de la utilități Institutul are datorii uriașe, așa că a fost decuplat de la utilități. „Pentru a avea curent electric, cât să le funcționeze calculatoarele și radiatoarele, au apelat la o improvizație. Au tras un cablu de la Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare, o instituție cu sediul în aceeași curte, aflată tot în subordinea Ministerului Agriculturii”, relatează Digi 24.  „Ministerul Agiculturii trebuia să emită Hotărâre de Guvern, cel puțin de când nu mai avem acreditare, din 2021, noi nu mai suntem institut național, dar ni se cer tot felul de declarații, de bugete, de nu știu ce, având în vedere că încă suntem pe hârtie institut național”, a spus Ioana Gâdea, reprezentatnt legal ISPIF.  Când Digi 24 a vrut să-l chestioneze pe ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, acesta a fugit, pur și simplu.  „În 2023, din cauza degradării accentuate, clădirea principală a sediului ISPIF precum și alte trei imobile sunt preluate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, pe scurt ANIF, în ideea de a fi reabilitate. Până acum nu s-a mișcat nimic. De altfel, potrivit fiscului, ANIF este instituția publică cu cele mai mari datorii la stat, aproape 137 de milioane de lei. Director general aici este Cornel Popa. Portarului i se spune să ne transmită că șeful nu este, dar pînă și pe el îl umflă râsul”, mai relatează acest post de televiziune. 

Intenția de vot pentru Drulă s-a prăbușit, Băluță, la 2,4% în fața lui Ciucu, susține INSCOP Foto: Facebook
Politică

INSCOP: Intenția de vot pentru Drulă s-a prăbușit, Băluță, la 2,4% în fața lui Ciucu

Intenția de vot, în București, pentru candidatul USR Drulă s-ar fi prăbușit la doar 11,6%, iar Daniel Băluță este pe locul I, la doar 2,4% în fața lui Ciprian Ciucu, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Diferența dintre Băluță și Ciucu este însă în marja de eroare, de 2,9%. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Pe de altă parte, intenția de vot pentru Anca Alexandrescu ar fi ajuns la 21,3%. Este primul sondaj în care aceasta strânge peste 20% din voturi.  Datele au fost culese în perioada 17 – 19 noiembrie 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1107 de persoane. INSCOP este controlat de Remus Ștefureac, care fost consilierul fostului director SRI George Maior, în perioada în care acesta era ambasador în SUA. Ștefureac are un doctorat la academia SRI.  Intenția de vot pentru Drulă s-a prăbușit, Băluță, la 2,4% în fața lui Ciucu Dintre cei care își exprimă o opțiune de vot (adică 83,6% din total eșantion):  26,6% l-ar vota pe Daniel Băluță (PSD) 24,2% pe Ciprian Ciucu (PNL) 19,1% - Anca Alexandrescu (independentă, susținută de AUR și PNȚCD) 11,6% - Cătălin Drulă (USR) 6,5% - Ana Ciceală (SENS) 3,5%, Alexandru Zidaru Makaveli (independent) 3,5%, Eugen Teodorovici (independent) 1,7%, Vlad Gheorghe (Partidul DREPT) 1,7%, Dan Cristian Popescu (independent) - dar BEC a blocat candidatura acestuia 0,9%, Gigi Nețoiu (independent) 0,3% îl aleg pe Dan Trifu (independent), 0,2% pe George Burcea (POT), iar 0,2% indică un alt candidat. „Dintre cei care merg sigur la vot (adică 62,9% din total eșantion), 27,1% l-ar vota pe Ciprian Ciucu (PNL) ca Primar General al Municipiului București, 24% pe Daniel Băluță (PSD), iar 21,3% pe Anca Alexandrescu (independentă, susținută de AUR și PNȚCD). 12,1% dintre bucureșteni l-ar alege pe Cătălin Drulă (USR), 7,6% pe Ana Ciceală (SENS), 2,1% pe Alexandru Zidaru Makaveli (independent), iar 2% pe Eugen Teodorovici (independent)”, mai arată INSCOP. 

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, un bilanț optimist al guvernării sale: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie, România se împrumută mai ieftin, plățile din PNRR au accelerat.  Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Potrivit premierului, în luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. El a anunțat și că „deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”. Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie „Măsurile de redresare pe care le-am luat până acum funcționează. Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună. În trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă a anului trecut: Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de 9,9 miliarde lei. Impozitul pe venit – creștere cu 16,5%. Încasările din TVA – creștere cu 14,8%. Veniturile din accize – creștere cu 11%. Contribuțiile sociale încasate în trimestrul III au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus. Cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie cu 630 de milioane de lei.   În luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. Comparativ, în primul semestru, cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 10% față de același semestru din 2024.   Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.   Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi.   Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei. Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani. Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani.   Reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate.   Investițiile au crescut și devin principalul motor al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare.   Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”, a scris Ilie Bolojan. 

Anunț de maximă importanță a Spitalului Mioveni: racla cu moaștele Sfântului Nectarie, la spital Foto: Facebook Spitalul Mioveni
Eveniment

Anunț de maximă importanță al Spitalului Mioveni: a venit racla cu moaștele Sfântului Nectarie

Anunț de maximă importanță al Spitalului Mioveni: racla cu moaștele Sfântului Nectarie a trecut pe la această unitate medicală, ocazie cu care a fost oficiată o slujbă.  Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați În 2023, DNA l-a reținut pe fostul primar PSD din Mioveni fiindcă lua mită pentru a facilita angajări la acest spital orășenesc. Primarul a fost reținut când restituia 10.000 de euro din mita de 30.000 de euro primită de la un medic. Mita era restituită medicului pentru că primarul nu a reușit să îl angajeze la spitalul din localitate pe un post de conducere. Anunț de maximă importanță al Spitalului Mioveni: racla cu moaștele Sfântului Nectarie, la unitatea medicală Acum, spitalul anunță pe Facebook că aici au fost aduse spre închinare moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina. „Racla cu moaștele Sfântului Nectarie, la Spitalul Orășenesc Mioveni Astăzi, la Spitalul Orășenesc Mioveni, au fost aduse spre închinare moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina, aducând un moment de rugăciune și binecuvântare pentru pacienți, cadrele medicale și toți cei prezenți. Slujba a fost oficiată de un sobor de preoți, într-un cadru de profundă încărcătură spirituală.   După acest moment, racla a fost dusă la Biserica „Sfântul Nicolae” din Racovița, situată vis-a-vis de Spitalul Orășenesc Mioveni.   Lăcașul de cult va fi deschis zilnic, până pe 21 noiembrie, în intervalul 08:00–19:00”, a scris spitalul, pe Facebook. 

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți, printre care Mihnea Costoiu, recent ales vicepreședinte al PSD Foto: Facebook Mihnea Costoiu
Eveniment

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți: 172 de ani de închisoare neexecutați

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți: deocamdată a contabilizat 56 de cazuri, cu 172 de ani de închisoare neexecutați. Acest site precizează că este doar o agregare automată a informațiilor deja apărute în presă. „Sistemul nostru automat utilizează agenți AI pentru a colecta și sumariza articole publicate de instituții media din România”, precizează amscapat.ro. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți În acest moment, pe site sunt contabilizate 56 de cazuri de corupție cu prejudicii de 1,5 miliarde de lei și 172 de ani de închisoare neexecutați.  De exemplu: „Fostul primar din Năvodari, Matei Nicolae, a scăpat de dosarul penal privind scoaterea abuzivă de imobile din patrimoniul unei companii de stat, deoarece faptele s-au prescris după 8 ani de procese. El fusese condamnat în primă instanță la 9 ani de închisoare. Decizia Tribunalului Constanța nu este definitivă, dar îl obligă să plătească despăgubiri de aproape 6 milioane de euro”. Prejudiciul: 29,6 milioane de lei. Sau: „Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe, a fost condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, într-un dosar legat de reabilitarea căii ferate București – Constanța. A fost eliberat din penitenciar după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus încetarea procesului penal pe motiv de prescripție a răspunderii penale. Prejudiciul menționat în comunicatul Curții Supreme este de aproximativ 3 milioane euro, pe care acesta ar urma să-l plătească”. Un alt caz: „Mihnea Costoiu a fost condamnat inițial la 3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu în dosarul Baza Cutezătorii, dar a scăpat de condamnare în aprilie 2023 din cauza prescripției. Deși a încercat să obțină achitarea, Înalta Curte a menținut obligația de a achita prejudiciul de peste 1,24 milioane lei”.  La 7 noiembrie, Mihnea Costoiu a fost ales, la congresul PSD, vicepreședinte pentru „Educație, Cercetare, Digitalizare și AI”.     

Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța Foto: Facebook Portul Constanța
Justiție

Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța

Parchetul European, condus de Laura Codruta Kovesi, a preluat de la DNA dosarul parcării pentru TIR-uri în valoare de 50 de milioane euro din Portul Constanța, scrie Info Sud-Est. Potrivit acestei publicații, administrația portului a umflat de zece ori costurile parcării.  Citește și: Fostul tractorist Gireadă, latifundiar, îi oferă fiicei primăria Mihai Eminescu, cu susținere PSD. Primăria, fieful familiei Gireadă din 2004 Banii ar fi urmat să vină de la Uniunea Europeană.  Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța Documentele DNA arată că terenurile expropriate pentru construirea parcării au fost supraevaluate. De exemplu, unele terenuri au fost încadrate în mod eronat, pentru a le crește valoarea, la categoria „curți construcții”. „Conform documentelor consultate de ISE în documentarea investigațiilor inițiale, cererea de finanțare depusă a fost asumată, din partea Portului Constanța, de șefa departamentului Comunitate portuară, Cristina Rizea, fostă deputată PLUS/USR/REPER, actuală membră PSD, în cărți pentru șefia Portului Constanța, conform surselor ISE, și de directorul comercial George Vișan care îi ținea locul directorului general al Portului, Mihai Teodorescu, în momentul depunerii cererii. Vișan este unul dintre inculpații DNA în dosarul șpăgilor din Portul Constanța”, explică Info Sud-Est (ISE).  În iulie 2025, ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, lăuda investițiile din acest port, ignorând suspiciunile de corupție și prețurile umflate: „Portul Constanța nu este doar o facilitate logistică — este un pilon strategic al transportului regional. Cu aproape două miliarde de euro investiți prin CN APM SA, Portul Constanța se poziționează ca principal nod comercial al Mării Negre, deschizând un drum vital către Asia prin Orientul Mijlociu. Viitorul transportului maritim românesc se construiește acum, aici”. 

Fostul tractorist Gireadă, latifundiar, îi oferă fiicei primăria Mihai Eminescu, cu susținere PSD Foto: Botosani News
Politică

Fostul tractorist Gireadă, latifundiar, îi oferă fiicei primăria Mihai Eminescu, cu susținere PSD

Fostul tractorist Verginel Gireadă, mare latifundiar, îi oferă fiicei sale, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, primăria Mihai Eminescu, cu susținere PSD. Familia Gireadă controlează primăria din 2004. Însă Verginel Gireadă a fost prins de DNA că lua mită, a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a viunovăției, a fost pus sub control judiciar și și-a dat demisia de la primărie. Citește și: Nimeni nu vrea să închirieze vila pregătită pentru Iohannis, oferită de RAAPPS la 35.000 euro/lună El are deja o condamnare definitivă, la trei ani de închisoare, cu suspendare. Fostul tractorist Gireadă, latifundiar, îi oferă fiicei primăria Mihai Eminescu, cu susținere PSD Verginel Gireada ar fi luat bacalaureatul la 40 de ani, unul din subiecte fiind despre Harap-Alb. „Din Eminescu. Dar, nu mai contează, lasă. Din Harap Alb. Poem”, declara el, într-un interviu pentru Adevarul, din 2013. Întrebat dacă a știut, a răspuns: „Băi, îţi dai seama, cum să nu ştiu? Născut în Mihai Eminescu, să nu ştiu Eminescu? Las-o-n pisicii mă-sii! Pe-ăsta chiar l-am citit”. Adevărul menționează că acesta a luat nota 5 la bacalaureat, la română.  În consecință, Guvernul a decis să organizeze alegeri la 7 decembrie în comuna Mihai Eminescu din Botoșani. Familia Gireadă conduce primăria din 2004: Din 2004 în 2012, primar a fost Verginel Gireadă. În 2012, acesta a preferat să devină deputat PNL. În 2016 a candidat, dar nua fost ales Din 2012 în 2020, primar a fost Aneta Gireadă, soția lui Verginel.  În 2020, Verginel Gireadă a revenit, din partea PNL, la conducerea primăriei Mihai Eminescu, însă în februarie 2024 s-a transferat la PSD, iar pe 10 august 2024 era ales vicepreședinte al organizației PSD din județul Botoșani. Acum, candidează fiica sa, șefa serviciului juridic la primăria condusă de tăticul ei, de unde primea 66.972 de lei, net, în anul fiscal 2023.  Fiica fostului primar, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, deține o avere impresionantă, mai ales sub formă de terenuri: peste 20 de hectare de teren agricol și peste 2.000 mp de teren în intravilan. Însă ea nu declară nici un venit din aceste terenuri. Andreea Gireadă are și o casă de 328 mp. Tatăl ei deține 432.300 mp de teren (43,2 hectare) din care 202.000 mp este terenul agricol. El are două case, una de 233 mp și una de 328 mp. Însă el declată venituri de circa 1,1 milioane de lei din activitățile agricole.  Suspiciuni că fura apa locuitorilor pentru iazul său În 2022, presa scria că Verginel Gireadă este acuzat de localnici că folosește apa potabilă destinată populației pentru a alimenta un iaz care duce la proprietățile sale.  „Un locuitor din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, revoltat de presiunea mică la rețeaua de apă a localității a descoperit un furtun cuplat la un hidrant de pe marginea drumului și o țeavă de 75 de metri alimentau la intrarea in localitate un iaz care aparține comunei. După descoperirea branșamentului au fost anunțați polițiștii din Botoșani prin 112, dar și reprezentanții societății care administrează rețeaua de apă a județului – Nova Apaserv SA. Localnicii susțin că iazul este exploatat de familia primarului comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă”, scria Puterea.  Ulterior, procuratura a deschis un dosar in rem, după ce IJP Botoșani ar fi descoperit un branșament ilegal prin care se fura apa destinată populației. Poliția din Mihai Eminescu nu descoperise nimic. 

Nimeni nu vrea să închirieze vila pregătită pentru Iohannis Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Nimeni nu vrea să închirieze vila pregătită pentru Iohannis, oferită de RAAPPS la 35.000 euro/lună

Nimeni nu vrea să închirieze vila pregătită pentru Iohannis, oferită de RAAPPS la 35.000 euro/lună: marți, regia protocolului de stat a anunțat că „nu a fost depusă nicio ofertă de înscriere valabilă”. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Nimeni nu vrea să închirieze vila pregătită pentru Iohannis Vila a fost scoasă la închiriere la 17 octombrie sub denumirea de „imobil destinat activităților comerciale compus din trei corpuri de clădire” în suprafață de 915,54 mp și curte în suprafață de 1110 mp situat în Bdul.Aviatorilor nr. 86, sector 1, București.  Prețul de pornire era de 35.000 de euro, iar garanția de participare de 70.000 de euro.  Acum un an, în noiembrie 2024, guvernul Ciolacu a desecretizat documentele legate de renovarea acestei vile. Valoarea de inventarera era estimată la 12.851.675,46 lei pentru teren și 1.287.302,08 lei pentru construcție. Pe 1 noiembrie 2024, Secretariatul General al Guvernului (SGG) anunța că suma cheltuită cu lucrările de renovare la vila din Bulevardul Aviatorilor, 86 se ridică, până la acel moment, la aproape 14 milioane de lei, adică 2,8 milioane euro.  Până acum, Guvernul nu pare să-i fi oferit fostului președinte Iohannis o vilă de protocol, așa cum prevede legea privind drepturile foștilor șefi de stat. 

Cum jecmănea Regia Protocolului de Stat o altă instituție de stat, Prefectura București Foto: Facebook Prefectura Bucuresti
Eveniment

Cum jecmănea Regia Protocolului de Stat o altă instituție de stat, Prefectura București

Cum jecmănea Regia Protocolului de Stat o altă instituție de stat, Prefectura București: în 2022, a închiriat prefecturii un sediu, pentru 25.000 de lei pe lună, dar facturile au fost de la 140.000 de lei în sus. Ultimele facturi trimise au fost de 220.000 de lei, dar prefectura a refuzat să le mai achite. Prefectul de București, Andrei Nistor (USR), arată că acest contract a fost semnat de fostul prefect Toni Greblă (PSD), iar acum corpul de control al ministerului de Interne verifică situația. Cum jecmănea Regia Protocolului de Stat o altă instituție de stat, Prefectura București „A fost trimis Corpul de Control al MAI la Prefectura București pentru verificări asupra contractului de chirie. Mă bucur ca s-a întâmplat, sper să ne susțină în demersurile noastre de a rezolva problema spațiului în care își desfășoară activitatea Prefectura.   Pe scurt, puțin context:   În 1994 a fost stabilit prin lege că sediul Prefecturii este în actualul sediu al PMB, cu titlu gratuit (să reținem acest termen pentru ceea ce urmează).   Când au început lucrările de consolidare la PMB, Prefectura a fost mutată la Piața Presei Libere. Când PMB a revenit în sediul actual, surpriză, noua compartimentare nu mai permitea și relocarea Prefecturii.   În 2022, fostul prefect Greblă decide semnarea unui contract cu RA-APPS pentru închirierea spațiului din Batiștei 13 (fosta Ambasadă a SUA). Decizie justificată, având în vedere condițiile fostului spațiu.   Justificarea însă se cam oprește aici. Contractul a fost semnat pe 25.000 de lei lunar, plus utilități, cu toate că legea spune clar că Primăria trebuie să puna un spațiu de 3.500 mp la dispoziția Prefecturii. Lucru confirmat și într-un control ulterior al Curții de Conturi.   Buuun... acum începe distracția. Prima factură primită de la RA-APPS – 140.000 de lei! Greșeală? Mai multe luni facturate? Nu! Toate facturile următoare, lunare, au avut valori similare. Apoi a crescut la 160.000 de lei. Iar din vara acestui an, la 220.000 de lei pe lună. A fost printre primele probleme pe care le-am găsit aici, situație semnalată inclusiv de fostul prefect, căruia îi mulțumesc că nu a semnat ultimul act adițional, cel cu 220.000 de lei pe lună.   De atunci am încercat să găsim soluții, deci pot doar să mă bucur de acest control, în urma căruia sper să găsim tot sprijinul pentru a rezolva această problemă și pentru a nu mai muta banii dintr-un buzunar în altul.   Asta, în timp ce noi nu putem digitaliza Prefectura pentru că nu avem buget. Știți cât costă? Jumătate de lună de chirie!”, a scris prefectul Andrei Nistor pe Facebook. 

Doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură Foto: Facebook Mihail Udroiu
Eveniment

Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură

Doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură: unul avea 52 de ani, altul 48 de ani. Citește și: Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din salariul net, anunță Kelemen Hunor. CSM cerea 65% din brut, adică peste net Este vorba de Corina Corbu, care a fost președinte al ICCJ, pensionată în vară, la 52 de ani, care a ajuns Partener Coordonator al Departamentului de Litigii la Mușat și Asociații, și de Mihail Udroiu, pensionat la 48 de ani, care a anunțat, azi, pe Facebook, că a început un nou job la „Mihail Udroiu LEGAL”. Doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură „UDROIU LEGAL este o firmă de avocatură de nișă specializată în dreptul penal și procedura penală, fondată de Mihail Udroiu. Cu aproape trei decenii de experiență, Mihail Udroiu aduce o perspectivă inegalabilă în domeniul apărării penale strategice și al consultanței juridice de o complexitate deosebită. Cariera academică, experiența profesiilor judiciare exercitate la cel mai înalt nivel și, nu în ultimul rând, participarea la elaborarea unor active normative complexe în materie penală, conferă UDROIU LEGAL premisele pentru oferi clienților servicii avocațiale la nivel de excelență”, a scris acesta pe Facebook.  Udroiu a fost unul dintre judecătorii din completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care s-au opus arestărilor preventive în dosarul Nordis și care au decis achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu. În utlima declarație de avere, din 2024, familia de judecători Udroiu menționa nouă apartamente, o casă de peste 350 mp, un BMW X1 și drepturi salariale anuale, net, împreună cu soția, de circa 760.000 de lei. 

Un pacient a murit în timp ce era plimbat cu orele cu salvarea între secțiile aceluiași spital Foto: Captură video Antena 3
Eveniment

Un pacient a murit în timp ce era plimbat cu orele cu salvarea între secțiile aceluiași spital

Un pacient a murit în timp ce era plimbat cu orele cu salvarea între secțiile aceluiași spital din Târgu Jiu, anunță Europa FM.  Incidentul a avut acum zece zile, dar s-a aflat acum. Citește și: FOTO De ce s-a "bronzat" violent Băluță pe afișele pentru PMB. Era alb ca varul în cele pentru Crin Antonescu Pacientul avea 80 de ani.  Un pacient a murit în timp ce era plimbat cu orele cu salvarea între secțiile aceluiași spital Spitalul județean Târgu Jiu are trei corpuri de clădire, aflate la distanță relativ mare.  „Pentru consulturile de specialitate, a fost nevoie ca pacientul să fie transferat cu ambulanța la fiecare spital. După șapte ore de la aducerea lui la spital și fără să fie internat în vreo secție, pacientul a decedat în curtea spitalului, în ambulanță. Trebuie precizat că, în secția de urgență, pacientul a fost resuscitat și, în mod normal, nu trebuia transferat până când nu se stabiliza din punct de vedere medical. Cadrul medical care s-a ocupat de acest caz este Liliana Crăciun, unul dintre medicii care este anchetat în cazul lui Andrei, băiatul adus la spital pentru o operație de peritonită și care a decedat după șase ore pentru că a fost refuzat pentru intervenția chirurgicală”, arată Europa FM.  Trei medici din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Târgu Jiu au fost sancţionaţi disciplinar de managerul instituţiei, în urma decesului unui pacient de 16 ani în unitatea medicală în noiembrie anul trecut. În plus, Direcția de Sănătate Publică (DSP) a amendat spitalul cu 30.000 de lei, iar poliția a deschis o anchetă.

Compania de stat cu un CA din 5 membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Foto: Facebook Carpatica Feroviar
Eveniment

Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați

Compania de stat cu un CA din 5 membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați: Carpatica Feroviar va avea primii angajați abia pe 2-3 decembrie. Directorul companiei, Daniel Apostolache, a arătat, într-un interviu pentru Club Feroviar, că abia acum sunt selectați viitorii angajați: „Sper că în jur de 2-3 decembrie vom avea primii angajaţi”, a arătat acesta. Citește și: Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din salariul net, anunță Kelemen Hunor. CSM cerea 65% din brut, adică peste net Dar Apostolache este angajat din martie 2025 la Carpatica Feroviar - compania care va prelua activitățile CFR Marfă, care va fi lichidată - și, potrivit datelor AMEPIP, are o indemnizație lunară de 45.846 de lei. Compania de stat cu un CA din 5 membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Consiliul de administrație are cinci membri și fiecare încasează, lunar, 14.636 de lei. Membrii consiliului de administrație au fost numiți de Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, încă din noiembrie 2024 - potrivit datelor din CV-ul unuia dintre aceștia, Mihail Staicu.  Apostolache a girat falimentul CFR Marfă, companie pe care condus-o din martie 2022 în martie 2025.  CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei, arată o analiză RisCo preluată de Agerpres. Pierderile companiei de stat au fost de 328 de milioane de lei.  „Pierderile de 328 milioane de lei şi datoriile care depăşesc pragul de un miliard lei sugerează că operatorul naţional se află într-o situaţie financiară critică. Nu este vorba doar despre datoriile şi cheltuielile pe care le are, ci şi despre cei peste 3.000 de angajaţi care au nevoie de siguranţă în ceea ce priveşte stabilitatea locului de muncă. Pierderile înregistrate de-a lungul timpului sunt efecte ale unui posibil management ineficient şi ale lipsei investiţiilor în infrastructură. În contextul actual economic, pierderile operatorului naţional nu indică doar un punct de cotitură al acestuia, ci şi o destabilizare la nivel operaţional şi financiar”, scria Risco.   

Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net. CSM cerea 65% din brut, adică peste net

Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din salariul net, anunță Kelemen Hunor la RFI. CSM cerea 65% din brut, adică peste salariul net. Un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu, a declarat la Digi 24: „Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”.  Citește și: Pe Becali l-a prins Fiscul cu cheltuieli nejustificate uriașe. „E idiot softul”, susține ex-ciobanul Kelemen Hunor a mai precizat, azi, la RFI, că va urma și tăierea pensiilor speciale ale militarilor: „Dacă vreau să fiu drept cu magistrații, ei au un procent sub 10% din pensiile speciale. Marea majoritate este în zona militară: jandarmi, poliție, armată, SRI ș.a.m.d”.  Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din net „Toată lumea din coaliție este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare azi-mâine, toată lumea este de acord că în această săptămână trebuie să trimitem pentru aviz la CSM și toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70 % din valoarea salariului”, a spus Kelemen Hunor, potrivit unei transcrieri G4Media.   Potrivit liderului UDMR, singura discuție este legată de perioada de tranziție, care ar putea fi de 12 până la 15 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani. „La perioada de tranziție, eu pot să vă spun ce am propus: eu aș accepta o prelungire de la 10 la 15 ani, dacă și colegii mei vor fi de acord. Dacă căutăm un compromis, din partea arcului guvernamental este o posibilitate de a arăta că pacea socială și guvernarea justă și dreaptă e lucrul cel mai important”, a arătat Kelemen Hunor. Însă el a mai arătat că există și „varianta hard e zero perioadă de tranziție”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră