joi 13 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8726 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

De ce Romsilva recoltează cote mai mici decât Germania sau Polonia? Industria mobilei importă masiv lemn, prețurile au explodat

Romsilva recoltează, procentual, la hectar, cote mai mici de lemn decât Germania sau Polonia, arată datele analizate de fordaq.com. Efectele sunt o creștere masivă a prețului lemnului, industria prelucrătoare fiind nevoită să importe circa 80% din materia primă folosită. Însă surse din industria lemnului apreciază că, de fapt, lemnul pe care Romsilva l-ar putea recolta, dar nu o face, este oricum folosit, însă fără acte, fiind lăsat cu intenție la îndemâna deținătorilor de gatere din zonele împădurite. Romsilva recoltează cote mici Fordaq explică faptul că „în prezent se recoltează în România aproximativ 60 % din creșterea anuală a pădurilor, mult sub media europeană de peste 70%”. „Producţia de masă lemnoasă, lemn rotund, raportată la hectar de fond forestier, în Cehia, Germania, Franţa şi Polonia, este de două, chiar trei ori, mai mare decât în România. Acest rezultat se obține în aceste țări printr-un management activ al pădurilor: executare a lucrărilor de îngrijire a pădurii, accesibilizare a arboretelor, mobilizarea masei lemnoase din lucrările de ingrijire, recoltare a masei lemnoase la vîrste optime”, se arată în articolul de pe acest site. În aceste condiții: În industria prelucrării lemnului, prețurile au crescut cu 38%Industria lemnului și a mobilei a scăzut cu 45% Studiul insistă pe faptul că măsurile de combatere a tăierilor ilegale par a fi eficiente, dar „necesarul de lemn în piață rămâne, atât pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populației cât și pentru aprovizionarea industriei lemnului”. Fordaq își pune întrebarea: „De ce recolta legală de lemn este atât de mică?” „Este foarte bine că se implementează măsuri de combatere a tăierilor ilegale. Pot fi chiar mai eficiente și mai țintite pentru a se prinde hoții și a nu încărca cu sarcini administrative inutile activitățile economice”, se apreciază în articol. Corupția din regia de stat Romsilva este o regie a statului român, iar DNA a anchetat constant presupuse fapte de corupție. În august 2020, presa scria că Curtea de Apel Bacău a dispus măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, pe numele a cinci şefi de la Romsilva Bacău - Ocolul Silvic Comăneşti, acuzaţi că au luat o mită de 4,6 milioane lei.În mai 2021, șeful unui ocol silvic din subordinea Direcției Silvice Neamț a fost reţinut de poliţiştii anticorupţie, iar judecătorii Tribunalului Neamț au decis ca acesta să stea în arest preventiv 30 de zile.Procurorii au propus arestarea preventivă a șefului ocolului silvic și control judiciar pentru un un inginer, un pădurar şi un patron de firmă. În cererea de arestare preventivă procurorii arată că începând din luna ianuarie, șeful Ocolului Silvic Pipirig a primit bani, material lemnos de esenţe răşinoase, produse alimentare şi băuturi alcoolice.În aprilie 2013, Traian Mariș, directorul RomSilva Cluj a fost reținut de DNA Cluj: Cerea între 4.000 și 10.000 de euro mită de la pădurari. Un director al Romsilva recunoștea, parțial, situația din regie. „Sunt indicii că pe alocuri, anumiți colegi de-ai noștri au ales o tabără greșită”, a afirmat, la Digi 24, în 2019, Gheorghe Mihăilescu, pe atunci director general al Romsilva. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook

De ce Romsilva recoltează cote mai mici decât Germania sau Polonia? Industria mobilei importă masiv lemn, prețurile au explodat
Iubita lui Sorin Oprescu le-a spus judecătorilor din Grecia ce pensie are fugarul. Vezi cu cât susține că vrea să trăiască fostul primar
Eveniment

Iubita lui Sorin Oprescu le-a spus judecătorilor din Grecia ce pensie are fugarul. Vezi cu cât susține că vrea să trăiască fostul primar

Iubita lui Sorin Oprescu, medicul Adriana Nica, le-a spus judecătorilor din Grecia ce pensie are fugarul aflat acum la Atena. Potrivit Adrianei Nica, fost manager al Spitalului Universitar de Urgență, Oprescu ar primi 3.000 de euro pe lună de la statul român. În plus, statul român nu i-a pus poprire pe pensie, deci acesta ar avea din ce să trăiască în Grecia, arată Antena 3. Fostul edil a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare. Iubita lui Oprescu le-a spus judecătorilor ce pensie are fugarul "Sorin este fost profesor universitar, chirurg, ieşit la pensie. El are un venit lunar de 3.000 de euro din pensie. Pensia nu i-a fost confiscată (n.r. de justiţia din România), aşa că aici, în Grecia, trăieşte din banii de pensie şi mai este ajutat şi de fiul său. Cei doi vor să deschidă o firmă comercială”, a fost mărturia medicului Adriana Nica în faţa judecătorilor de la Atena. În favoarea lui Sorin Oprescu au mai depus mărturie fostul judecător la CCR Petre Lăzăroiu şi avocatul Corneliu Liviu Popescu. Aceştia le-au explicat judecătorilor condiţiile precare din închisorile din România, precum şi de ce cred ei că Sorin Oprescu nu a beneficiat de un proces corect. Potrivit Antenei 3, Sorin Oprescu intenţionează să-şi deschidă o afacere în domeniul cercetării medicale, alături de fiul său, Mircea. Magistrații greci l-au lăsat liber pe Oprescu, până la judecarea procesului de extrădare. Acum două zile, doi condamnați în procesul fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu s-au predat în Italia. Un tribunal din Napoli a decis să îi lase pe ambii fugari în libertate condiționată până la judecarea extrădării cerute de România, programată pentru joi. Fost director în Primăria Capitalei, Cornel Bogdan Popa are de executat 11 ani și 6 luni de închisoare în țară, pentru o mită primită de la omul de afaceri Romeo Albu, condamnat la 6 ani de detenție.

Primul pacient care a câştigat procesul cu CASMB deoarece i-a fost refuzată internarea în spital de stat din România pentru că nu erau locuri
Politică

Primul pacient care a câştigat procesul cu CASMB deoarece i-a fost refuzată internarea în spital de stat din România pentru că nu erau locuri

Primul pacient care a câştigat procesul cu Casa de Asigurări Medicale a Municipiului Bucureşti (CASMB) deoarece i-a fost refuzată internarea în spital de stat din România pentru că nu erau locuri: urmașii victimei vor primi despăgubiri de 70.000 de lei. A câştigat procesul deoarece i-a fost refuzată internarea Procesul a durat trei ani. Anunțul a fost făcut de avocatul Adrian Culis. Potrivit lui Culis, după ce i s-a refuzat internarea la stat, pacientul s-a adresat unei unităţi particulare spitaliceşti, în 2019, iar costurile au fost imputate de catre instanţă, în mod definitiv în 2022 , către CASMB, arată news.ro. ”Din păcate, nici pacienta şi nici fata acesteia nu au mai prins finalul procesului fiindca ambele au decedat, rămânând în proces ceilalţi membri din familie, mai spune avocatul Adrian Cuculis. În schimb, aproape 30 de medici şi farmacişti care ar fi emis peste 4.000 de rețete false, unele pe numele unor persoane decedate au fost achitaţi după 10 ani de procese, întrucât faptele s-au prescris. Aceștia fuseseră acuzați că au falsificat 4.000 de rețete medicale, înșelând Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu 1,6 milioane de lei, inclusiv prin prescripții pentru persoane decedate. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Procesul de la Tribunalul București a durat opt ani, iar în decembrie 2020 judecătorii au decis asupra câtorva condamnări cu suspendare. Au urmat încă doi ani de dezbateri la Curtea de Apel din Capitală, care s-au soldat cu verdictul final: toţi inculpaţii au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor pentru că, între timp, faptele s-au prescris.

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu: nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale
Politică

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu: nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

Ciolacu ar vrea ca Arsene să se „suspende” din funcția de președinte al PSD Neamț. Acesta ar păstra însă toată puterea, întrucât ar controla bugetul județului
Eveniment

Ciolacu ar vrea ca Arsene să se „suspende” din funcția de președinte al PSD Neamț. Acesta ar păstra însă toată puterea, întrucât ar controla bugetul județului

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, ar vrea ca Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, să se „suspende” din funcția de președinte al PSD Neamț. Acesta ar păstra însă toată puterea, întrucât va controla bugetul județului în continuare. Ciolacu ar vrea ca Arsene să se „suspende” "Nu ştiu cui să-i cer mai repede explicaţi: constructorului, preşedintelui Consiliului Judeţean, ISC-ului, Ministerului Dezvoltării. Părerea mea este că ancheta trebuie să se desfăşoare rapid. Am înţeles că există o solicitare - am vorbit cu domnul Sorin Grindeanu - şi la nivelul CNAIR-ului de a se face o expertiză rapidă. Am văzut implicarea prim-ministrului, care a şi propus acolo un proiect al Armatei, ca cetăţenii să nu aibă de suferit", a declarat Ciolacu la Parlament. Marcel Ciolacu a adăugat că, din punct de vedere politic, "nu se ştie cine are implicarea cea mai mare". "Din punct de vedere politic, am vorbit cu domnul Arsene, nu ştiu cine are implicarea mai multă cu adevărat. Consiliul Judeţean este beneficiar, dar nu cel care urmăreşte fazele nici de proiectare, nici de expertiză. Şi eu cred că domnul Arsene are maturitatea politică - eu ştiu că este un bun coleg - şi în perioada anchetei cred că o suspendare a dânsului din funcţia de preşedinte a PSD-ului de la Neamţ ar detensiona acest moment, până când vin rezultatele anchetei. (...) Am avut discuţii, deoarece este colegul meu şi este normal să avem aceste discuţii. Ca şi toţi românii, sunt îngrijorat de ce se întâmplă. Am înţeles că la nivelul Ministerului Transporturilor există obligativitatea de a fi controlate aceste poduri, care sunt în subordinea Ministerului Transporturilor, din 6 în 6 luni să fi verificate - informaţie pe care mi-a dat-o domnul ministru al Transporturilor. Trebuie să vedem ce este executat la Dezvoltare", a explicat liderul PSD. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Președintele PSD se chinuie să afle cine e vinovat El a susţinut că trebuie verificat dacă proiectul este cel corect. "Ştim cu toţii că astfel de lucrări sunt urmărite la fiecare fază de către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi vreau să ştiu cap-coadă ce s-a întâmplat la acest pod şi aştept o decizie şi o anchetă cât mai rapidă. (...) Poţi să fii şi preşedintele CJ şi cred că preşedintele României - nu poţi decide să deschizi un pod după bunul plac al tău. A existat o decizie, undeva, de s-a dat în trafic acest pod. Nici eu, nici prim-ministrul, nici preşedintele Senatului, nici preşedintele Iohannis, nici preşedintele CJ nu putem decide să dăm drumul la un pod. Haideţi să vedem cine a luat această decizie", a mai afirmat Ciolacu.

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate”
Politică

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia
Eveniment

Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia

Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz și-i cere să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia, relatează Der Spiegel. Presa susține că, joi, la Kiev vor sosi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Franței, Emanuel Macron, premierul Italiei, Mario Draghi, și președintele României, Klaus Iohannis. Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz „Avem nevoie din partea cancelarului Scholz de certitudinea că Germania sprijină Ucraina”, a spus Volodimir Zelenski. „El și guvernul său trebuie să decidă: nu poate fi un compromis între Ucraina și relațiile cu Rusia”, a mai afirmat președintele Ucrainei. Președintele Klaus Iohannis ar urma să meargă, alături de președintele francez Emmanuel Macron, de cancelarul german Olaf Scholz și de premierul italian Mario Draghi, la Kiev. Informația a fost publicată de parlamentarul ucrainean Oleksiy Goncharenko, pe pagina sa de Twitter. Vizita ar urma să aibă loc joi. The three musketeers. President Macron, Chancellor Scholz, prime-minister Draghi will visit Kyiv this Thursday. And as d’Artagnan President of Romania Iohannis.— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 13, 2022 „Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Și ca d'Artagnan, Președintele României Iohannis”, a scris Goncharenko. Vorbind anterior despre o posibilă călătorie la Kiev, Scholz a declarat: „Nu mă voi alătura unui grup de oameni care intră și ies pentru o fotografie rapidă. În schimb, atunci când o fac, este întotdeauna pentru un lucru foarte special”. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Totodată, Palatul Elysee spune că o vizită a președintelui Macron în Ucraina va avea loc atunci când se va considera că va fi de cel mai mare folos președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fără să dea o dată exactă.

Republica Moldova: Sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro ale deputatului fugar Ilan Șor
Eveniment

Republica Moldova: Sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro ale deputatului fugar Ilan Șor

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din Republica Moldova a pus sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro (1,5 miliarde lei moldovenești) ale deputatului fugar Ilan Șor. În paralel, parchetul anitcorupție investigează bunurile deținute de Șor în afara țării. Presa de la Chișinău apreciază că acesta s-ar fi refugiat în Israel. Sechestru pe bunuri ale deputatului fugar Șor „Activele pe care noi le-am identificat, pe ele am aplicat sechestru. Sechestrele aplicate de ARBI, pentru că ele pot fi aplicate și de procurori direct, se cifrează în jur de 1,5 miliarde de lei, din proprietățile din Moldova. În afara țării, suntem în proces de lucru intens cu colegii noștri din diferite jurisdicții”, a declarat Iulian Rusu, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. Acesta nu a specificat în care țări au fost identificate proprietăți ale lui Ilan Șor, deoarece „este bine ca dumnealui să nu cunoască în ce jurisdicții noi ne focusăm”. Șeful CNA a susținut că, în acest moment, nu există riscul unor scurgeri de informații în interesul lui Șor. „Eu cred că noi am ajuns la un nivel în care datele pe care noi le gestionăm, în special, pe dosare de rezonanță, sunt păstrate destul de bine și scurgeri nu se petrec, mai ales că noi discutăm și cu un cerc foarte restrâns din afara țării”, a apreciat Rusu. Cât despre suma la care s-ar ridica proprietățile de peste hotare, Iulian Rusu a apreciat că „avem niște cifre prelimininare, sunt frumușele, de ordinul sutelor de milioane”. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Șor, refugiat în Israel La întrebarea „cât putem recupera din miliardul furat”, directorul CNA a declarat că „este foarte greu să faci această evaluare, pentru că întâi de toate, trebuie să fim conștienți de faptul că s-au folosit mai multe instrumente de camuflare a acestor resurse. Fizic vorbind, să consumi pe parcursul unei vieți resurse financiare de așa amploare, nu știu”, a conchis Iulian Rusu, citat de newsmaker.md. Acum câteva zile, Legislativul de la Chișinău i-a ridicat din nou imunitatea lui Ilan Șor, atât lui cât și colegei sale de partid, Marina Tauber. Șor a fost condamnat, în 2015, în primă instanță, în dosarul „furtului miliardului” la 7 ani și jumătate de închisoare, pentru escrocherie şi spălare de bani. Dosarul este la Curtea de Apel Chișinău. În 2019, el a părăsit Republica Moldova, fiind, probabil, în Israel.

Un parlamentar ucrainean anunță că Iohannis va vizita Kievul împreună cu Scholz, Macron și Draghi
Eveniment

Un parlamentar ucrainean anunță că Iohannis va vizita Kievul împreună cu Scholz, Macron și Draghi

Un parlamentar ucrainean anunță că președintele României, Klaus Iohannis, va vizita Kievul alături de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Franței, Emanuel Macron, și premierul Italiei, Mario Draghi. Oleksi Goncearenko a scris, pe Twitter, că premierii din Germania, Franța și Italia vor sosi la Kiev, iar Iohannis va fi cu ei, „ca d’Artagnan”. Iohannis va vizita Kievul împreună cu Scholz, Macron și Draghi „Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Și, ca d’Artagnan, Președintele României, Iohannis”, a scris Goncearenko. The three musketeers. President Macron, Chancellor Scholz, prime-minister Draghi will visit Kyiv this Thursday. And as d’Artagnan President of Romania Iohannis.— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 13, 2022 Draghi, Macron și Scholz sunt criticați dur în Ucraina pentru ezitările lor în susținerea Ucrainei. Macron este celebru prin telefoanele frecvente pe care i le-a dat lui Putin și pentru declarația că acesta nu trebuie umilit. Scholz a fost criticat pentru promisiunile că va livra armament greu, urmate de nenumărate tergiversări. Mesajul lui Goncearenko a fost însă comentat, ironic, de mulți români. Citește și: Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa „Vă rugăm să-l întrebați pe D'Artagnan când va modifica guvernul Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 pentru a permite livrările de arme către Ucraina. Ar putea fi livrate sisteme antiaeriene și blindate ușoare MLRS (tip GRAD modernizat) (versiunea locală BTR)”, a scris Valentin Ionescu, fost ministru în guvernarea CDR și fost consilier prezidențial. „Plus ca se mai duce si cu cei trei crai care o tin sus si tare ca Ucraina sa cedeze teritorii. Proasta miscare daca e adevarat”, a scris un comentator anonim, în română.

Noi atrocități descoperite lângă Bucha: șapte cadavre ale unor civili, executaţi cu un glonţ în cap, unii legaţi la mâini şi la genunchi, găsite într-o groapă comună la Miroţke
Eveniment

Noi atrocități descoperite lângă Bucha: șapte cadavre ale unor civili, executaţi cu un glonţ în cap, unii legaţi la mâini şi la genunchi, găsite într-o groapă comună la Miroţke

Noi atrocități descoperite lângă Bucha: șapte cadavre ale unor civili, executaţi cu un glonţ în cap, unii legaţi la mâini şi la genunchi, au fost găsite găsite într-o groapă comună la Miroţke. Poliția din Kiev a anunțat că încearcă să identifice victimele. Noi atrocități descoperite lângă Bucha ”Şapte civili au fost torturaţi de către ruşi şi apoi executaţi în mod laş cu un glonţ în cap”, anunţă într-o postare pe Facebook şeful Poliţiei din Kiev, Andrii Nebîtov. ”Mai multe victime aveau mâinile şi genunchii legaţi”, precizează el. ”Această groapă a fost descoperită azi (luni) acolo unde erau staţionaţi militari ruşi, în apropiere de satul Miroţke”, situat la zece kilometri nord-vest de Bcea şi la 35 de kilometri de Kiev, pe aceeaşi axă, adaugă el. Şeful poliţiei din regiunea Kiev anunţă că ”lucrează în prezent la identificarea victimelor”. După plecarea militarilor ruşi din regiunea Kiev şi descopeirea a sute de cadavre ale unor civili ucraineni, Bucea a devenit un simbol al crimelor de război imputate Rusiei de către Ucraina. Moscova a respins în mai multe rânduri aceste acuzaţii, denunţând ”falsificări” orchestrate de Kiev cu susţinerea Occidentului. Citește și: Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa La sfârşitul lui aprilie, corpurile a trei bărbaţi, torturaţi în mod vizibil şi ucişi prin împuşcare au fost găsite, legate la ochi, într-o groapă la Miroţke, potrivit Poliţiei din Kiev, citată de news.ro.

Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa
Politică

Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa

Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa. Ea a relatat pe Facebook această experiență intensă, care pare să o fi marcat. Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului Grapini arată că totul s-a petrecut pe aeroportul din Bruxelles, unde avionul ar fi aterizat „în câmp”, în loc să fie tras „la burduf”. „Se poate si mai rau! Azi am avut o experienta unica de cand fac naveta saptamanal la Bruxelles! Am aterizat la Bruxelles, undeva in camp, avionul nu a fost tras la burduf! S-au chinuit vreo 10 minute sa instaleze scara de coborare si intr-un final au lasat-o cu o anumita distanta de iti era frica sa nu cazi cand calci pe ea! Apoi ne-am urcat in autobuze si am mers vreo 15-20 min si am ajuns la usa de intrare in aeroport! Aici-ghinion cum ar fi spus presedintele Iohanis! Nu se deschide usa! Lucratorul aeroportului a chemat un ajutor pr spatele caruia scria “Supervisor”! Nu a reusit nici el! Au venit patru persoane, toate incercand sa deschida usa! Dupa alte cca 20 de min a venit al cincilea care a reusit! Si uite asa zborul de doua ore jumate Bucuresti - Bruxelles aproape s-a dublat ca timp!”, a relatat ea. Ea și-a ilustrat postarea cu un panseu scris de mână: „Reflecție. Oamenii sănătoși la cap încep să devină pericol major pentru această societate bolnavă”. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Grapini face parte din „echipa de conducere” a PP-USL, formațiunea controlată de Dan Voiculescu.

Ucraina a găsit o cale de ocolire a blocadei rusești. O navă cu 18.000 de tone de porumb a ajuns în Spania
Eveniment

Ucraina a găsit o cale de ocolire a blocadei rusești. O navă cu 18.000 de tone de porumb a ajuns în Spania

Ucraina a găsit o cale de ocolire a blocadei rusești: o navă cu 18 000 de tone de porumb a ajuns în Spania după un drum lung și complicat, din vestul Ucrainei. Ea a fost descărcată în A Coruña, port la Oceanul Atlantic. Ucraina a găsit o cale de ocolire a blocadei rusești Nava ar fi ajuns în Spania pe „o nouă rută maritimă”, menită să evite blocada impusă de Rusia în Marea Neagră, transmite CNN, care citează o companie spaniolă producătoare de hrană pentru animale. Nava a ajuns în portul A Coruña duminică dimineață și ar urma să fie descărcată până marți. Este primul transport de cereale din Ucraina care ar ajunge aici cu ajutorul noii rute, spune compania Agafac, citată de CNN. Porumbul a fost transportat din vestul Ucrainei, prin România și Polonia, până în portul Swinoujscie de la Marea Baltică. După ce Rusia a blocat porturile ucrainene, cerealele ucrainene și alte bunuri agricole nu mai pot ajunge la destinație. Situația amenință securitatea alimentară globală și este nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative folosind toate modurile de transport relevante. În mai puțin de trei luni, Ucraina trebuie să evacueze 20 de milioane de tone de cereale, care ar umple 800.000 de camioane, pentru a putea face loc noii recolte. În aceste condiții, Comisia Europeană a anunțat că va colabora cu guvernele statelor membre pentru a ajuta Ucraina să exporte milioanele de tone de cereale blocate în porturi din cauza Rusiei. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Comisia a cerut actorilor de pe piața UE să pună la dispoziție de urgență vehicule suplimentare.

Financial Times: Lumea trebuie să se pregătească pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”
Eveniment

Financial Times: Lumea trebuie să se pregătească pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”

Financial Times scrie că lumea trebuie să se pregătescă pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”. Directorul executiv al JPMorgan, Jamie Dimon, este de părere că barilul de petrol ar putea să ajungă până la prețul record de 175 de dolari anul acesta, informează Financial Times, citat de Digi 24. Criza energetică, care a început când Rusia a strâns robinetul cu gaze pentru Europa și a atins niveluri fără precedent după declanșarea invaziei în Ucraina, este departe de a se fi terminat. Cea mai mare creștere a prețului la petrol Energy Aspects, o firmă de consultanță, a spus că avem de-a face cu, probabil, cea mai mare creștere a prețului petrolului „care a existat vreodată”. Goldman Sachs crede că prețurile la petrol vor ajuge în sfertul al treilea al anului în curs la valoarea „medie” de 140 de dolari pentru un baril. Problema principală este una simplă: nu există destul petrol pentru toată lumea. Și, pe măsură ce devine tot mai greu pentru petrolul rusesc lovit de sancțiuni să ajungă pe piața mondială, proviziile de țiței ar putea scădea încă și mai mult. Marea provocare pentru ruși este posibilitatea ca în curând petrolierele care transportă petrol rusesc să nu mai poată beneficia de pe urma asigurărilor companiilor europene. Această decizie ar izola Rusia de restul pieții de petroliere și ar lăsa-o cu foarte puține opțiuni pentru a continua livrările. Petrolierele trebuie să își asigure marfa, dar trebuie să se asigure și împotriva incidentelor de genul dezastrului ecologic provocat de deversarea vasului Exxon Valdez. Operațiunile de curățare a oceanului au costat miliarde de dolari. Petrolierele rusești, refuzate fiindcă nu vor avea asigurare Majoritatea porturilor nu va accepta să primească petrolierele neasigurate, piața asigurărilor fiind dominată de Marea Britanie și UE, ceea ce înseamnă că declinul producției de petrol rusesc se va dubla până la 20 la sută față de nivelul pre-invazie, potrivit unui specialist din domeniu. Agenția Internațională a Energiei a spus că producția de petrol a Rusiei ar putea să scadă încă și mai mult până la 3 milioane de barili pe zi – o valoare aproape egală cu producția totală a Kuweitului. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect China se redeschide. Zborurile se înmulțesc. Cererea evoluează în direcția greșită. Toate datele sugerează că prețurile vor continua să crească dacă nu va scădea consumul. Pentru a reduce cosumul va fi probabil nevoie de o încetinire a economiei care, pentru multe țări, va însemna intrarea în recesiune, scrie Financial Times.

În Canada, a fost lansat parfumul „Glorie Ucrainei”. Un sfert din banii obținuți din vânzare merg la Banca Ucrainei
Eveniment

În Canada, a fost lansat parfumul „Glorie Ucrainei”. Un sfert din banii obținuți din vânzare merg la Banca Ucrainei

În Canada, un producător de parfumuri de nișă, Meleg Perfumes, a lansat parfumul „Glorie Ucrainei”. Parfumul costă 200 de dolari canadieni, din care 50 se duc direct la Banca Națională a Ucrainei. În Canada, a fost lansat parfumul „Glorie Ucrainei” Pe sticla parfumului este inscripția „Glorie Ucrainei. Glorie eroilor”. Pe site-ul brandului canadian se explică faptul că scopul creării parfumului este de „a ajuta armata ucraineană, singura forță care poate opri invazia Rusiei în Europa”. „Vând „Glorie Ucrainei” pentru că nu mai există democrație în Rusia, iar Putin vrea să restabilească URSS, timp în care au fost uciși 70 milioane de oameni”, a spus autorul mărcii, Matthew Meleg. ‘I do it because my grandmother had to escape from Stalinism.’Canadian perfume designer Matthew Meleg has created the fragrance ‘Slava Ukraine.’ The composition includes linden flower, fruit, and honey. Some part of the income goes to support the Ukrainian army?@melegperfumes pic.twitter.com/CPZd1QUAtk— Belsat in English (@Belsat_Eng) June 12, 2022 El mai arată că a fost crescut de bunica sa, din Slovacia, care a făcut foametea în timpul stalinismului, iar fratele ei a murit de frig. „Știu bine istoria estului Europei și a Rusiei, iar bunica mea a fugit ca să scape de sărăcie, de Stalin și de URSS”, mai scrie acest producător de parfumuri, autodidact. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Brandul canadian Meleg Perfumes și-a făcut apariția pe piață în urmă cu câțiva ani.

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate
Politică

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 este îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate. Au trecut 32 de ani de la acele evenimente și nici unul dintre liderii politici care au coordonat Mineriada nu a ajuns măcar în fața judecătorilor. Totuși, în decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. Decizia a fost confirmată de ICCJ, fiind definitivă, în decembrie 2020. Un scurt istoric al acestui dosar: În iunie 2007, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa. În 2008, dosarul Mineriadei a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a decis neînceperea urmăririi penale. În 2014, CEDO obligă România să continue investigațiile. În 2015, procurorul general Tiberiu Nițu infirmă rezoluția de neîncepere a urmăririi penale. În 2017, parchetul finalizează dosarul și-l trimite în judecată. Dosarul staționează timp de doi ani în Camera Preliminară de la Curtea Supremă, care, în mai 2019, îl retrimite procurorilor. Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. Cine sunt liderii politici și militari trimiși în judecată În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră