Deputata USR Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei de industrii, scrie, pe Facebook, cât i-a costat pe contribuabili schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie: 37,5 miliarde de lei. Schema de plafonare a prețurilor la energia electrică s-a încheiat la data de 1 iulie 2025, după ce a fost instalat guvernul Bolojan. Odată cu această dată, prețurile au revenit la valorile stabilite prin contractele semnate cu furnizorii de pe piața liberă.
Citește și: Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP
Furnizorii mai au de primit circa un miliard de euro din schema de subvenționare
Potrivit lui Prună, din suma de 37,5 miliarde de lei, statul încă mai are de plătit furnizorilor aproximativ 5 miliarde de lei.
„Schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie ne-a costat aproximativ 37,5 miliarde de lei. Dintre aceștia, statul încă mai are de plătit furnizorilor aproximativ 5 miliarde de lei.
37,5 miliarde de lei din taxele și impozitele noastre pentru a ține, din pix, prețurile finale fixe, printr-o schemă mult prea puțin țintită și prelungită ani de zile.
Problema este că plafonarea nu face energia mai ieftină. Diferența dintre prețul plafonat plătit de consumator și costurile recunoscute furnizorilor este plătită tot de noi, prin bugetul de stat.
În loc să cheltuim zeci de miliarde pentru a trata efectele, trebuia să investim și să deblocăm la timp producția, rețelele și stocarea.
Acolo este soluția pe termen lung pentru prețuri mai mici și pentru siguranța energetică a României”, a arătat Prună.
Ea a mai scris că „în jur de 3% din bugetul anual al Nuclearelectrica ajunge la Apele Române” și, în aceste condiții, se întreabă „de ce am ajuns să facem abia acum, în regim de urgență, lucrări de dragaj”.
„În jur de 3% din bugetul anual al Nuclearelectrica ajunge la Apele Române. Cel puțin asta ne-a comunicat reprezentantul ministerului Energiei. Cu toate acestea, Unitatea 2 de la Cernavodă riscă să fie oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Seceta nu poate fi pusă în cârca unei instituții. Dar putem întreba de ce am ajuns să facem abia acum, în regim de urgență, lucrări de dragaj, derocare și alte intervenții pentru a asigura apa necesară funcționării centralei.
Într-un sistem energetic aflat deja sub presiune, fiecare MW de producție contează. Cu atât mai mult cei aproape 700 MW ai unui reactor de la Cernavodă”, a arătat Cristina Prună.
