sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: energie

112 articole
Internațional

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia. Lituania, Letonia și Estonia au început sâmbătă dimineață procesul de decuplare de la rețeaua electrică rusească, un pas strategic pentru a-și asigura independența energetică și pentru a elimina orice posibilitate de șantaj geopolitic din partea Moscovei. Planificată de ani de zile, această tranziție a fost accelerată de invazia Rusiei în Ucraina. Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia Potrivit unui anunț al operatorului lituanian de electricitate Litgrid sistemele electrice ale țărilor baltice s-au deconectat cu succes de la sistemul IPS/UPS controlat de Rusia la ora 09:09. și funcționează independent în modul insulă. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)Întreruperea nu a afectat utilizatorii, sistemele sunt stabile și securizate. „Luăm Rusiei posibilitatea de a folosi sistemul de electricitate ca instrument de șantaj geopolitic”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Zygimantas Vaiciunas. Acesta a subliniat că cele trei țări și-au atins obiectivul pentru care au muncit ani la rând: „Acum avem controlul.” Integrarea în rețeaua europeană După decuplarea de la rețeaua rusească, țările baltice vor opera în regim izolat timp de aproximativ 24 de ore pentru a testa stabilitatea și frecvența sistemului electric. Testele vor implica oprirea și repornirea centralelor electrice, precum și monitorizarea fluctuațiilor de frecvență. Premierul lituanian Gintautas Paluckas a descris această tranziție drept „începutul unei noi ere a independenței energetice.” Începând de duminică, Lituania, Letonia și Estonia se vor sincroniza cu rețeaua electrică europeană prin Polonia, urmând ca oficialii celor două țări să demareze procesul la prânz. Investiții majore Deși cele trei țări baltice sunt membre ale UE și NATO încă din 2004, procesul de integrare în rețeaua electrică europeană a fost întârziat de numeroase provocări tehnice și financiare. Deconectarea de la Rusia a presupus investiții majore în infrastructura energetică, inclusiv construirea de cabluri submarine și diversificarea surselor de aprovizionare. Un buget total de 1,6 miliarde de euro a fost alocat pentru acest proiect, care include și Polonia. Posibile riscuri Autoritățile baltice avertizează că procesul de tranziție ar putea fi însoțit de riscuri pe termen scurt. Departamentul lituanian pentru securitate de stat a menționat posibile „operațiuni cinetice împotriva infrastructurii critice, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare” orchestrate de Rusia. Operatorul polonez de energie (PSE) a anunțat că va desfășura drone și elicoptere pentru a patrula zona de conexiune cu Letonia, în scopul protejării infrastructurii critice.

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia (sursa: Facebook/Žygimantas Vaičiūnas)
Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie

Guvernul Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie: se vor acorda ajutoare doar pentru cei cu venituri mici, au arătat, azi, un lider sindical și chiar și premierul PSD după discuții în ședința Consiliului Național Tripartit. Cu toate acestea, ministerul Energiei continuă să afirme că „scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie „O întrebare clarificatoare viza menținerea unor măsuri de sprijin pentru cetățeni după data de 31 martie, în ceea ce privește prețurile la energie. Dimensiunea măsurii în sine, dar și numărul de cetățeni care vor beneficia vor fi prevazute în clar. Deci măsura se menține, dar nu pentru toată lumea, doar pentru un numar mai mic de cetățeni, probabil ținând cont de veniturile pe familie. Modul în care se vor acorda aceste masuri de sprijin nu va fi către firme, pentru că au întrebat și cei din mediul de afaceri, ci vor fi făcute direct către cetățean ca niște instrumente de plată cu care acesta să acopere cheltuielile pentru plata facturilor”, a spus liderul BNS, Dumitru Costin. „Estimăm o creștere a salariului mediu cu 6,1%, un procent ce depășește rata prognozată a inflației, majorarea numărului de angajați, dar și menținerea unor forme de sprijin pentru pensionari și pentru plata facturilor la energie de către persoanele cu venituri mici”, a afirmat și premierul Ciolacu. Furnizorii de energie electrică au afirmat, acum două zile, că nu mai pot susține schema de prețuri plafonate la energie și cer autorităților să plătească din datoriile pe care le au de peste un an, și se ridică la circa 9 miliarde de lei.

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul

Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Într-adevăr, avem pentru cererea de plată numărul trei o serie de jaloane față de care Comisia nu a validat încă faptul că au fost îndeplinite. Unul dintre cele mai importante jaloane este cel legat de pensiile speciale”. Citește și: Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu, zis „Portocală”: trebuie să plătească daune morale de 25.000 de lei pentru că l-a făcut „interlop” Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Comisia validase ca fiind îndeplinit jalonul privind reforma pensiilor speciale, dar ulterior legislația a fost modificată, iar Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituționale prevederile privind supraimpozitarea unor pensii speciale. Acum, Boloș anunță că Uniunea Europeană va relua evaluarea acestui obiectiv. „Așteptăm decizia Curții Constituționale, pe data de 4 februarie, în ceea ce privește pensiile militarilor și pe de altă parte, avem pronunțarea pe care deja Curtea Constituțională a avut-o pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale și, desigur, de aici neconstituționalitatea acestei decizii. Așteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial și așteptăm și vizita Comisiei Europene anunțată pentru perioada 10-14 februarie”,a declarat ministrul la Antena 3. Un alt jalon neîndeplinit se datorează, potrivit lui Boloș, numirilor făcute în companiile din Energie, companii subordonate ministerului condus de colegul său de partid, Sebastian Burduja. „Dar acest jalon este unul dintre cele mai importante pe care le avem pentru cererea de plată numărul trei, alături de ceea ce spuneați și dumneavoastră în ceea ce privește numirea în consiliile de administrație, mai ales jaloanele care privesc numirile la Ministerul Energiei, pentru că acolo, din ce avem ca și numiri în consiliile de administrație pentru trei companii, astăzi Comisia Europeană a reținut și a suspendat 400 de milioane de euro pentru neîndeplinirea acestui jalon. Și de aceea, în această perioadă discutăm inclusiv la nivel de Guvern, pentru a găsi o soluție încât aceste numiri să fie deblocate și cumva să reușim să facem dovada că aceste jaloane sunt îndeplinite”, a susținut Boloș. El a mai arătat că procedura pentru numirea președinților și vicepreședinților AMEPIP - afgenția care ar monitoriza performanța întreprinderilor publice - costă România alte 400 de milioane de euro

Propaganda lui Georgescu, demontată Foto: Inquam/Ovidiu Dumitru Matiu
Politică

Propaganda lui Georgescu, demontată

Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, a fost demontată de un fost ministru al Energiei: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă”, a taxat Răzvan Niculescu afirmațiile fostului candidat la președinție. Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Niculescu a explicat că Europa poate importa gaze din SUA, care au resurse suficiente. Fostul ministru l-a acuzat pe Georgescu și de faptul că „a împins în groapă” producția de energie pe bază de cărbune. Propaganda lui Georgescu, demontată „Într-un interviu acordat domnului Robert Turcescu, candidatul la președinție dl. Călin Georgescu a abordat aspecte legate de sectorul energetic. Una dintre recomandările făcute de dl. Georgescu Europei a fost să reia importurile de gaz natural rusesc, susținând că «nu este altă soluție» pentru că americanii nu au nici pentru ei. Realitatea este că SUA sunt și vor rămâne cel mai mare producător și exportator de gaz natural de gaz natural din lume, cu mult peste Rusia, adică americanii au mult mai mult decât au nevoie pentru ei. Din acest motiv dau gaz și vor da și mai mult Europei. Retorica că Europa nu se poate descurca fără gazul rusesc reprezintă un capitol important din manualul rusesc de propagandă”, a scris Niculescu. El a amintit și de recomandările făcute de Călin Georgescu pe vremea când lucra pentru guvernul Tăriceanu, în 2007, și l-a acuzat că a contribuit la creșterea prețurilor la energie. Georgescu a îngropat producția de energie pe bază de cărbune „Al doilea element care mi-a atras atenția a fost adversitatea domnului Georgescu față de eoliene și fotovoltaicele pe care le promova activ în 2007 când domnul Călin Popescu Tăriceanu îl numise să redacteze strategia României de sustenabilitate. Ce s-a schimbat între 2007 când dl. Georgescu era susținătorul fotovoltaicelor și eolienelor și acum când le detestă? Un singur lucru major : datorită inovației și dezvoltărilor tehnologice costurile acestor tehnologii au scăzut de câteva ori, ele transformându-se dintr-un moft în 2007, într-o necesitate acum. Urmând sfatul domnului Georgescu România a implementat în 2007, atunci când tehnologiile erau scumpe, o schemă de promovare a eolienelor și fotovoltaicelor care a costat și costă România 20 de miliarde de euro. Cine plătește facturi mai mari din acest motiv? Noi toți, adică poporul român. În plus, implementarea recomandării domnului Georgescu a împins în groapă și sectorul producției de energie pe baza de cărbune. Acum însă când românii au șanse să devină aproape suverani energetic, luându-și soarta în propriile mâini și instalându-și fotovolatice ieftine pe case că să plătească facturi mai mici și să respire un aer mai curat, dl. Georgescu ne spune că nu mai sunt bune, probabil, pentru că au devenit ieftine între timp”, a explicat fostul demnitar.

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale Foto: Ziarul Piatra Neamt
Economie

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale

Guvernarea Ciolacu I a reușit și o scădere dramatică a producției industriale, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS): în noiembrie 2024, producția industrială a picat cu 3,8% față de octombrie 2024 și cu 1,5% față de noiembrie 2023. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Datele Eurostat publicate azi arată că România este pe locul 17 din UE în ceea ce privește evoluția producției industriale. Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale „Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-3,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%) și industria prelucrătoare (-1,3%) (...) În perioada 1.I – 30.XI.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8%, din cauza scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,6%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-1,0%)”, explică INS. Producția de energie a căzut cu aproape 5% în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente a fost cu 4,5% mai mică, în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. În septembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a anunţat în şedinţa de Guvern lansarea Planului Naţional pentru Marea Industrie: „Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”. Dar de atunci nu s-a mai auzit nimic de acest pachet, care trebuia coordonat de vicepremierul Marian Neacșu, un penal PSD specializat în furajarea animalelor.

Prețul electricității, disparități mari în UE (sursa: Facebook/Kyriakos Mitsotakis)
Internațional

Prețul electricității, disparități mari în UE

Prețul electricității, disparități mari în UE. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a reiterat marți necesitatea ca Uniunea Europeană să abordeze diferențele semnificative între prețurile la energie electrică din statele membre. Solicitările sale includ crearea unei piețe comune de electricitate și o partajare mai eficientă a energiei în cadrul blocului comunitar. Prețul electricității, disparități mari în UE După izbucnirea conflictului din Ucraina și întreruperea livrărilor de gaze rusești, țările din Sud-Estul Europei, inclusiv Grecia, au fost afectate de creșteri rapide ale prețurilor la electricitate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Comparativ, statele membre din nordul Europei au resimțit creșteri mai moderate. Mitsotakis a subliniat problema încă din vara anului trecut, trimițând o scrisoare către Comisia Europeană în care a denunțat „discrepanțele inacceptabile” între prețurile la energie electrică din Europa. Recent, într-o nouă scrisoare, el a cerut Bruxelles-ului să accelereze soluționarea acestor disparități, considerând că situația actuală încalcă principiile liberei circulații a bunurilor. Apelul premierului elen „Nu putem avea o țară în care prețurile la electricitate sunt de ordinul sutelor de euro și, în același moment, o altă țară are prețuri zero sau negative”, a afirmat Mitsotakis. El a solicitat formarea unui grup de lucru la nivelul UE care să analizeze cadrul de reglementare, soluțiile tehnice și oportunitățile de investiții pentru a crește livrările transfrontaliere de energie. Investiții masive necesare Uniunea Europeană estimează că va cheltui 584 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice până la sfârșitul deceniului. Acest efort include transportul unor cantități mari de energie verde, menite să reducă dependența de sursele tradiționale. Propunerile lui Mitsotakis Kyriakos Mitsotakis a sugerat revizuirea planurilor pe termen lung ale UE, adaptându-le la resursele și tehnologiile disponibile în fiecare țară. De asemenea, el a propus includerea unor recompense pentru statele care fac investiții cu beneficii supradimensionate pentru blocul comunitar. Premierul Greciei consideră că soluționarea acestor provocări este esențială pentru dezvoltarea unei piețe interne eficiente a energiei electrice în Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea reduce disparitățiile de costuri și ar asigura o mai bună integrare a piețelor de energie.

Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE

Oferte-țeapă la energie pe site-ul instituției de stat ANRE: preț bun până la 1 aprilie, după care furnizorul stabilește unilateral cu cât de taxează, arată un comunicat al think tank-ului Asociația Energia Inteligentă. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) este condusă acum de George Niculescu, susținut de PNL, fost inspector la primăria din Eforie Sud. Citește și: Călin Georgescu, încă o petardă fără rușine: ar fi fost invitat la ceremonia de investire a președintelui Trump, dar a refuzat Asociația Energia Inteligentă mai susține, în comunicatul ei, că pe platforma ANRE „se găsesc oferte «bune», dar care au prețuri de până la 13 ori mai mari decât prețul plafonat minim, după 1 aprilie 2025”. Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE „ANRE nu doar că nu face ceea ce ar trebui să facă o astfel de Autoritate din Energie (promoveze competiția, prevină abuzurile, diseminare și informarea consumatorilor etc.), în perspectiva reliberalizării pieței de energie, dar pe platforma acesteia se găsesc oferte «bune», dar care au prețuri de până la 13 ori mai mari decât prețul plafonat minim, după 1 aprilie 2025. Astfel, pe platforma ANRE - Comparator oferte-tip de furnizare a energiei electrice (https://posf.ro/comparator?comparatorType=electric ), consumatorii de energie electrică sunt invitați să încheie contracte avantajoase, iar aceștia accesând o platformă care este a unei instituții care are scopul să i protejeze, riscă să încheie contracte păguboase. Pe site-ul ANRE la începutul lunii ianuarie 2025, cu dor 3 luni înaintea reliberalizării pieței, existau 14 oferte, care conform selecției, se aplică din 1 aprilie 2025, și care prezintă o mare atractivitate deoarece conform afișării au prețuri de 0,68 – 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Dacă nu citești contractul riști să te arunci în a încheia contractele de furnizare a energiei electrice cu prețuri foarte bune după 1 aprilie 2025. În momentul în care citești contractele constați că 11 dintre aceste oferte au acest preț doar până la 31 martie 2025 (chiar dacă selecția făcută de consumator pe platforma ANRE era să i dea doar acele oferte de după 1 aprilie 2025), urmând ca furnizorul să stabilească unilateral prețul după data de 1 aprilie 2025 și să-l comunice consumatorului în vederea plății acestuia. Există doar trei prețuri ofertate clar pentru 1 aprilie 2025: - 1,38 lei/KWh cu TVA inclus – PPC – de 2 ori mai mare decât prețul plafonat minim - 1,79 lei/KWh cu TVA inclus – EON – de cca 3 ori mai mare decât prețul plafonat minim - 8,38 lei/KWh cu TVA inclus – GETICA – de 13 ori mai mare decât prețul plafonat minim Un consumator care locuiește într-un apartament care consumă 99,99 kWh/lună, care accesează Comparatorul de prețuri al ANRE și încheie un contract cu un preț afișat în comparator de 0,87 lei/kWh TVA inclus, conform Contractului pe care de fapt îl încheie cu furnizorul în urma selecției, ar trebui să achite pentru energie electrică din 1 aprilie 2025 în loc de 67,99 lei/lună, cât achita până atunci, o sumă de 882,91 lei/lună, de 13 ori mai mult!!!!!”, arată asociația. Prețurile lui Burduja, o fantezie „Spuneam că nu am un glob de cristal ca să văd în el prețurile din facturile din primăvara viitoare, însă ne uităm pe cifre, facem analize, scenarii și luăm în calcul mai multe ipoteze. Astfel, așa cum arată piața până acum, TOȚI consumatorii din România vor plăti prețuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh. Din situația tranzacțiilor realizate până la data de 24.10.2024 pe piețele de energie electrică administrate de OPCOM, energia cu livrare în perioada 2025, profil bandă, a fost vândută la un preț mediu ponderat de 485,28 lei/MWh, iar profilul vârf la 539,31 lei/MWh. Adăugăm costurile cu echilibrarea ale furnizorilor, marja de profit și toate celelalte taxe și tarife reglementate și vedem că în toate zonele de distribuție prețul final de vânzare este cuprins între 1,1 și 1,22 lei/kWh, deci sub plafonul actual de 1,3 leikWh”, scria Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pe Facebook, la 6 noiembrie 2024.

Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu

„Când vi se pare că plătiți facturi mari la energie să vă gândiți puțin și la domnul Călin Georgescu”, a scris pe Facebook fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, care a explicat cum a contribuit candidatul suveranist la această situație. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Nicolescu arată că, în 2007, Călin Georgescu era „favoritul” premierului Călin Popescu Tăriceanu pentru a redacta o strategie națională de dezvoltare durabilă. Potrivit fostului ministru, Georgescu a propus „un sistem de promovare a energiei regenerabile bazat pe certificate verzi”, sistem de care nu era nevoie și care urma să-i coste pe contribuabili circa 20 de miliarde de euro. Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu „Știați că în anul 2007 un tânăr diplomat român a obținut pentru țară lui ca în propunerea Comisiei Europene de creștere OBLIGATORIE a ponderii energiei regenerabile România să aibă cea mai mică obligație procentuală de creștere dintre toate țările UE, 6,4% până în 2020? Știați că acest diplomat a informat că această reușită înseamnă că România își poate permite să investească în energia regenerabilă (energia viitorului) mai târziu decât ceilalți, adică atunci când costurile tehnologice vor fi mici iar impactul investițiilor pe costurile plătite de consumatori vor fi nesemnificative? Știați că în același an (2007), ca o consecință a discuțiilor de la Bruxelles, dl Prim-Ministru de atunci, Călin-Popescu Tăriceanu, a hotărât că e nevoie de o strategie națională de dezvoltare durabilă? Știați că preferatul domnului Călin Popescu Tăriceanu pentru a conduce echipa de redactare a acestei strategii a fost fostul Secretar General de la Ministerul Mediului, dl. Călin Georgescu? Știați că în această strategie de dezvoltare durabilă, care urmă agenda globalistă 2030, domnul Georgescu a propus că România să adopte rapid un sistem de promovare a energiei regenerabile bazat pe certificate verzi, sistem care este și astăzi funcțional? Știați că România a implementat acest sistem când costurile tehnologice cu energia regenerabilă erau cele mai mari și că nicio piulița din ce s-a instalat nu a fost produsă în România? Știați că acest sistem, de care nu era nevoie la momentul adoptării dar care acum trebuie implementat pentru că nu se poate altfel, costă în total peste 20 de miliarde de euro? Știați că aceste 20 de miliarde de euro au fost și vor fi acoperite de consumatorii români, adică de dvs., spre deosebire de situația cu investițiile de acum când costurile tehnologice cu energia viitorului au scăzut enorm și sunt subvenții masive de la UE? Dragi mei, când vi se pare că plătiți facturi mari la energie să va gândiți puțin și la domnul Călin Georgescu și să-i transmitei ce vreți voi, eventual, multă stimă”, a scris Nicolescu.

Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei Foto: Romania Liberă
Politică

Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei

Deputatul PSD Victor Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României”. Mesajul său prezintă, într-o formă mai moderată, criticile suveraniștilor, care se opun ca România să ajute Republica Moldovei după ce Gazprom a tăiat furnizarea de gaze. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță În plus, el le transmite cetățenilor din Republica Moldova un mesaj anti-UE: fostul premier susține că urmare a unor decizii luate la Bruxelles ei plătesc tarife majorate la gaze și electricitate. Deputatul PSD nu menționează faptul că s-a ajuns la această situație datorită unor decizii ale Moscovei și ale regimului separatist din Transnistria. „Secta și Propaganda Talibană din România tot promovează o duduie (o variantă la fel de la ciudată și ipocrită a Monicăi Macovei) – evident fără nicio șansa – care însă în funcție ar face mai mult rău decât Armata Roșie!”, spunea Ponta, în 2016, despre Maia Sandu. Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei „Deciziile se iau la Bruxelles - iar prețul acestor decizii e plătit de oamenii din Moldova (tariful la gaze majorat cu 30% și electricitate 75%) și din România! «Independența energetică» înseamnă să fim consultați atunci când se iau decizii care se răsfrâng asupra cetățenilor români - și să ne opunem atunci când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României! Din păcate, timp de 10 ani, nici nu am fost consultați, nici nu ne-am opus la nimic, doar am aplicat deciziile luate de alții!”, a scris Ponta pe Facebook. El și-a ilustrat postarea cu o fotgrafie a știrii „România ține aprinsă lumina în Basarabia. Aproape 60% din curentul consumat ieri în Republica Moldova a venit din import, de peste Prut”.

Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice (sursa: X/conner)
Internațional

Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice

Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice. Regiunea separatistă pro-rusă Transnistria se confruntă cu o criză energetică severă, după ce Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc, iar Gazprom refuză să furnizeze gaze pe o rută alternativă din cauza unei dispute financiare cu Chișinăul. Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice Din cauza lipsei de gaze naturale și a energiei electrice, autoritățile din Transnistria au luat măsuri drastice. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Joi, mai multe companii industriale au fost închise. Vineri au fost impuse primele întreruperi de curent pentru populație. Sâmbătă, o nouă pană de curent a fost programată pentru trei ore, între 14:00 și 17:00. Planuri pentru întreruperi îndelungate Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat că întreruperile actuale de o oră sunt insuficiente pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic. Din acest motiv, începând de duminică, durata întreruperilor ar putea crește la patru ore. Rezerve limitate de gaz și combustibil Transnistria se bazează pe rezerve limitate de gaz și combustibil. Gazele naturale pot acoperi consumul energetic limitat pentru aproximativ 10 zile în nordul regiunii și 20 de zile în sud. Centrala electrică de la Cuciurgan dispune de rezerve de cărbune și păcură, suficiente pentru aproximativ 50 de zile. Situația energetică din Republica Moldova În afara Transnistriei, Republica Moldova nu se confruntă cu întreruperi majore ale energiei electrice, datorită ajutorului din partea României. România furnizează o parte semnificativă din necesarul de energie. Măsurile drastice adoptate de autoritățile moldovene au contribuit la stabilizarea situației. Dependența de centrala de la Cuciurgan Deși Republica Moldova nu mai primește gaze rusești direct din 2022, aceasta depinde în continuare de energia produsă la centrala de la Cuciurgan. Centrala funcționează pe bază de gaz rusesc și livrează energie Moldovei la un preț fix și scăzut. Cauzele crizei Contractul dintre Ucraina și Gazprom privind tranzitul gazului rusesc către Europa a expirat pe 31 decembrie 2024, ceea ce a dus la întreruperea aprovizionării centralei de la Cuciurgan. Gazprom refuză să livreze Republicii Moldova gaze printr-o rută alternativă, invocând o datorie de 709 milioane de dolari, din care guvernul moldovean recunoaște doar 8,6 milioane de dolari. Vulnerabilitatea Transnistriei Criza energetică din Transnistria scoate în evidență vulnerabilitatea regiunii separatist-pro-ruse, dependentă de gazul și energia electrică furnizate prin rute externe. În timp ce restul Republicii Moldova beneficiază de sprijin internațional, situația din Transnistria se agravează, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității pe termen lung.

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Economie

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată. Scenariile analizate pentru liberalizarea pieței de energie vor fi implementate etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, fără a se limita la data de 1 aprilie 2025, conform unei informări a Ministerului Energiei. Plafonarea prețului la energie, probabil sistată "Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Programul de guvernare prevede elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale. Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili", se menționează în informarea de presă. Se caută alte soluții Ministerul Energiei subliniază că scenariile analizate includ mecanisme deja testate, precum cardurile de sprijin (energie, alimente, vacanță), dar nu exclud ajustări în funcție de concluziile întâlnirilor Grupului Interministerial. "Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluții pentru perioada post 1 aprilie 2025. Obiectivul ministrului Energiei este ca prețurile la energie să rămână corecte și să nu devină o povară pentru consumatori", se specifică în informare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că printre scenarii se numără continuarea schemei de plafonare-compensare pentru o perioadă limitată. "Este o schemă cunoscută de piață, avem o instabilitate pe piața regională. Stoparea tranzitului de gaz rusesc și creșterea prețului la gaze pe burse sunt argumente. Credem că și Comisia Europeană va fi deschisă la o asemenea idee", a explicat Burduja. Infringement UE în fază incipientă Ministrul a adăugat că se lucrează la un calendar etapizat pentru liberalizare, care să protejeze consumatorii și să asigure lichiditatea pieței. "Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului. România este într-o procedură timpurie de infringement din cauza plafoanelor, ceea ce reprezintă o derogare de la principiile pieței libere europene. Analizăm implicațiile și sursele de finanțare pentru o astfel de schemă", a declarat Burduja, subliniind că discuțiile trebuie finalizate până la sfârșitul lunii ianuarie. El a menționat și alte scenarii, precum prelungirea schemei cu accent pe consumatorii vulnerabili și sprijin pentru sectoare non-casnice, cum ar fi industria grea, dependentă de prețurile la energie electrică și gaze.

„Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

„Taxa pe stâlp” lovi proiectul extragere gazelor Marea Neagră

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și va ajuta, indirect, Rusia. Azi, Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a explicat cum vor fi afectate investițiile majore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Investițiile OMV și Romgaz în extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la patru miliarde de euro. O întârziere a proiectului ar prelungi dependența României de importurile de gaze, inclusiv cele rusești. „Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră „Această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei (...) Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arată această federație patronală din sectorul energetic. Legea offshore prevede că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. Guvernul nu pricepe cum funcționează economia reală „Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicatul FPE.

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic (sursa: Facebook/Asociatia Energia Inteligenta)
Eveniment

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic. Introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile speciale, prevăzut în „ordonanța trenuleț”, va genera o creștere a prețurilor la energie și gaze pentru populație, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, trage un semnal de alarmă asupra impactului major asupra investițiilor viitoare din sectorul energetic. Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic Impozitul suplimentar pentru construcțiile speciale, aplicabil începând cu 31 decembrie 2024, vizează o gamă largă de infrastructuri din domeniul energetic, inclusiv sonde, stații de comprimare, centrale hidroelectrice și termoelectrice. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Conform AEI, această taxă va fi resimțită de consumatori prin creșterea prețurilor la gaze naturale (estimare: +2,7% față de prețul plafonat), energie electrică și termică, produse petroliere. „Populația va fi pusă să acopere cheltuielile iresponsabile prin creșteri de prețuri,” subliniază Dumitru Chisăliță. Impactul asupra investițiilor în energie AEI avertizează că această taxă pune în pericol investiții critice pentru securitatea energetică a României, precum exploatarea gazelor din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centrala pe gaze naturale de la Mintia. Lipsa predictibilității fiscale riscă să descurajeze investitorii, într-un moment crucial pentru independența energetică a țării. O problemă de securitate energetică Dumitru Chisăliță atrage atenția că o astfel de măsură fiscală poate duce la un scenariu extrem, similar cu cel din Republica Moldova, unde resursele energetice sunt insuficiente. În plus, aplicarea noilor taxe pentru investițiile offshore din Marea Neagră ar putea ridica din nou problema viabilității acestor proiecte. „Dacă nu menținem încrederea într-un sistem fiscal predictibil, investițiile se vor restrânge, iar România ar putea să se confrunte cu penurii de energie,” avertizează președintele AEI. Motivele din spatele „ordonanței trenuleț” AEI acuză Guvernul de lipsă de responsabilitate și consultare cu sectorul privat, subliniind că măsura fiscală este o consecință a cheltuielilor publice iresponsabile din trecut. Taxa suplimentară va fi aplicată fără a ține cont de implicațiile asupra proiectelor în derulare în sectorul energetic și costurilor de producție și tarifele finale pentru consumatori. „Trădare, interese ascunse, dorința de prăbușire a sistemului energetic al României? Aceasta este întrebarea,” concluzionează Dumitru Chisăliță. Necesitatea unor politici fiscale predictibile AEI solicită Guvernului să reconsidere această măsură fiscală, având în vedere impactul semnificativ asupra populației și economiei. O politică fiscală predictibilă și consultarea cu sectorul privat sunt esențiale pentru menținerea securității energetice și pentru atragerea de investiții sustenabile.

„Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare”, spune Biriș despre Ciolacu II
Eveniment

Nu am văzut atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, despre taxa pe stâlp: „În 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală”. El a postat, ieri, după ce guvernul Ciolacu II a decis reintroducerea taxei pe stâlp, un articol din noiembrie 2013, când guvernul Ponta a legiferat pentru prima oară această măsură. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile „Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare” „Cine plăteşte? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câţi dintre producători îşi vor muta fabricile în ţări cu guverne mai puţin iresponsabile?Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră la aceste întrebări şi veţi înţelege de ce mi-am pus întrebarea menţionată la începutul articolului. Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecinţele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur şi simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!”, a scris Biriș, în 2013, în Ziarul Financiar. De altfel, taxa a fost abrogată în 2015, cu efect în 2017. Ieri, Biriș a scris pe Facebook care vor fi efectele noii taxe pe stâlp: „Cine va fi afectat? Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică. Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii). Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior. Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri (…) Până la urmă, noi plătim. Companiile vor include taxa asta în preț, și e normal să fie așa. Doar cei care exporta nu o vor putea face, că - deh!, pe piețele de afară concurează cu companii care nu au taxa asta…”.

Noua taxă pe stâlp va crește facturile Foto: Facebook
Politică

Noua taxă pe stâlp va crește facturile

Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și, probabil, va crește facturile. Asta arată experiența precedentei „taxe pe stâlp”, introdusă în 2014 de guvernul Ponta și abrogată în 2017. De altfel, în 2019, chiar fostul premier PSD Victor Ponta spunea că a fost o prostie. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Noua taxă pe stâlp apare în proiectul ordonanței de urgență „trenuleț”, prin care se taie unele cheltuieli bugetare - îngheață pensiile și alocațiile pentru copii, de exemplu - și sunt introduse taxe noi sau se majorează altele. Noua taxă pe stâlp va crește facturile „Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri”, se arată în proiectul ordonanței - aceasta este noua „taxă pe stâlp”, copiată după cea legiferată de guvernul Ponta. În 2014, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică al PwC România, declara: „Introducerea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului”. „Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii au fost cele mai afectate de «taxa pe stâlp» având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar consultanţii fiscali au arătat că în cele din urmă costul final va fi transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate”, scria, tot în 2014, Ziarul Financiar. Ponta: „Ei nu pot avea scuza că nu au știut” „Dragnea și Teodorovici erau cu mine când am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Am zis: uite ce bani o să luăm, după aia ne-am dat seama că nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri care merg bine și am luat-o înapoi. Nu poți să nu înveți din greșeli (…) Ei nu pot avea scuza că nu au știut. Ei știu foarte clar că toate taxele pe care le pun, de mâine se vor duce în creditele către populație sau companii, în factura la telefon, la energie”, arăta și fostul premier Victor Ponta, în 2019. „Taxa pe stâlp va dubla costurile investiţiilor din energie, telecom sau agricultură, atâta timp cât orice companie din domeniu va plăti statului câte 1,5% anual din valoarea construcţiilor pe toată durata de funcţionare. Estimările specialiştilor arată că utilizarea unei infrastructuri timp de 60 de ani înseamnă că investiţia făcută iniţial va fi achitată încă o dată bugetului de stat. De exemplu, «pentru un simplu rezervor din beton armat de 200 m3 pentru înmagazinarea apei, luând perioada maximă de funcționare de 60 de ani și o valoare de 120.000 euro, în cei 60 de ani de funcționare o societate ar plăti statului un impozit de 108.000 euro – sumă calculată fără a avea în vedere deprecierea valorii bunului -», explică Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran Consulting”, scria Capital, în 2014.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră