miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

energie

173 articole
Economie

Bulgaria devine lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii, arată o analiză a Ember

Bulgaria a devenit una dintre principalele pieţe mondiale pentru stocarea energiei în baterii, capacitatea adăugată în 2025 fiind, teoretic, suficientă pentru a transfera 77% din noua producţie zilnică de energie solară a ţării către intervalele orare fără lumină solară, arată agenția bulgară de știri BTA.  Citește și: Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM Acest lucru plasează Bulgaria pe primul loc în rândul pieţelor analizate, devansând la mică distanţă Chile (76%) şi Australia (60%), conform unei noi analize publicate miercuri de Ember, un think-tank specializat în domeniul energiei. Bateriile acoperă 10% din consumul de noapte a Bulgariei Capacitatea de stocare în baterii a crescut într-un ritm deosebit de rapid în Bulgaria. Ţara a adăugat aproximativ 3 gigawaţi-oră (GWh) de capacitate nouă de stocare în 2025, după ce, cu doar un an înainte, nu dispunea practic de nicio astfel de capacitate. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat, la 8,6 GWh. Potrivit Ember, această creştere a fost susţinută de finanţări guvernamentale şi de proceduri simplificate de autorizare, fiind preconizată o extindere continuă până în 2030.Datele indică faptul că dezvoltarea tehnologiei bateriilor schimbă deja rolul energiei solare în sistemul energiei electrice din Bulgaria. În prima jumătate din 2023, energia solară nu a avut nicio contribuţie la acoperirea cererii de electricitate seara. Trei ani mai târziu, combinaţia dintre energia solară şi baterii a acoperit, în medie, aproape un sfert, sau 24%, din cererea de energie electrică a ţării între 19:00 - 21:00.Între orele 19:00 şi 07:00, energia solară stocată şi livrată ulterior prin intermediul bateriilor a reprezentat, în medie, aproximativ 10% din consumul de electricitate. Potrivit Ember, Bulgaria a înregistrat cea mai semnificativă transformare în rândul principalelor pieţe analizate, o parte substanţială din creşterea puternică a producţiei de energie solară ajungând acum la consumatori şi în afara orelor cu lumină naturală.Comparativ, în California, energia solară şi bateriile au acoperit peste un sfert din cererea de energie electrică între orele 19:00 - 21:00 în prima jumătate a anului, în creştere de la 6,8% în perioada similară din 2023. În Chile, bateriile permit deja energiei solare să acopere peste 10% din cerere în timpul serii şi până spre miezul nopţii.În acest context, UE, per ansamblu, rămâne în urma pieţelor de top. Anul trecut, a fost adăugată în blocul comunitar o capacitate de stocare în baterii de 27 GWh, suficientă teoretic pentru a transfera către alte intervale orare doar 16% din noua producţie zilnică de energie solară. Această cifră a fost sub media globală de 18%. Cu toate acestea, scenariile elaborate de operatorii europeni de transport al energiei electrice estimează că, între 2025 şi 2030, capacitatea instalată de stocare în baterii din UE va fi de patru ori mai mare.Ember a subliniat faptul că cifra de 77% pentru Bulgaria reprezintă potenţialul teoretic al noilor baterii în raport cu creşterea producţiei de energie solară şi nu ponderea efectiv măsurată a energiei electrice transferate în timp. Nu toate bateriile sunt utilizate exclusiv pentru stocarea energiei solare, iar modul lor de utilizare depinde, de asemenea, de regulile pieţei de energie electrică.Pentru calculele referitoare la Bulgaria, analiştii au utilizat date orare furnizate de Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E). Datele privind producţia de energie solară includ procesele de încărcare şi descărcare a bateriilor amplasate în incinta centralelor solare. Întrucât activitatea bateriilor independente nu este raportată ca o categorie distinctă, Ember o estimează pe baza diferenţei dintre consumul orar raportat şi suma dintre producţie şi importurile nete, luând totodată în calcul impactul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare.Raportul plasează evoluţia Bulgariei în contextul expansiunii rapide la nivel mondial a energiei solare. Centralele solare au generat puţin peste 10% din energia electrică produsă la nivel global în prima jumătate a anului 2026, un nou record şi o cifră aproape dublă faţă de ponderea de 5,6% înregistrată în prima jumătate a anului 2023. Producţia de energie solară a crescut de la 769 de terawaţi-oră (TWh) la 1.564 TWh în această perioadă de trei ani, în timp ce producţia totală de energie electrică la nivel mondial a crescut cu 12%.Conform analizei, principala provocare o reprezintă concentrarea puternică a producţiei de energie solară în intervalul orelor de zi. Într-o zi obişnuită din prima jumătate a anului 2026, centralele solare au acoperit peste 25% din cererea globală de energie electrică între orele 11:00 şi 14:00, însă contribuţia lor a scăzut aproape la zero în intervalul 20:00 - 05:00. Prin urmare, combustibilii fosili continuă să joace un rol semnificativ după apusul soarelui, chiar şi pe pieţele cu o pondere ridicată a energiei solare.Scăderea rapidă a costurilor bateriilor începe să schimbe această situaţie. Costul mediu global de instalare a sistemelor de stocare în baterii a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari pe kilowatt-oră în 2010 la 140 dolari în 2025. Se estimează că noile capacităţi de stocare în baterii la nivel mondial vor atinge 459 GWh în 2026, cu 50% mai mult decât cei 307 GWh adăugaţi în 2025. Teoretic, această nouă capacitate ar putea permite transferul a 34% din noua producţie zilnică de energie solară către intervalele orare fără lumină solară, comparativ cu 18% în 2025 şi doar 4% în 2021."Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forţă care remodelează reţelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creştere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine şi de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare", a declarat Kostantsa Rangelova, analist specializat pe pieţele globale de electricitate în cadrul organizaţiei Ember şi autoare a raportului.

Bulgaria devine lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii, arată o analiză a Ember
Suma astronomică pe care contribuabilii au plătit-o pe subvenția la energie
Economie

Suma astronomică pe care contribuabilii au plătit-o pe subvenția la energie

Deputata USR Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei de industrii, scrie, pe Facebook, cât i-a costat pe contribuabili schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie: 37,5 miliarde de lei. Schema de plafonare a prețurilor la energia electrică s-a încheiat la data de 1 iulie 2025, după ce a fost instalat guvernul Bolojan. Odată cu această dată, prețurile au revenit la valorile stabilite prin contractele semnate cu furnizorii de pe piața liberă.  Citește și: Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP Furnizorii mai au de primit circa un miliard de euro din schema de subvenționare Potrivit lui Prună, din suma de 37,5 miliarde de lei, statul încă mai are de plătit furnizorilor aproximativ 5 miliarde de lei. „Schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie ne-a costat aproximativ 37,5 miliarde de lei. Dintre aceștia, statul încă mai are de plătit furnizorilor aproximativ 5 miliarde de lei. 37,5 miliarde de lei din taxele și impozitele noastre pentru a ține, din pix, prețurile finale fixe, printr-o schemă mult prea puțin țintită și prelungită ani de zile.   Problema este că plafonarea nu face energia mai ieftină. Diferența dintre prețul plafonat plătit de consumator și costurile recunoscute furnizorilor este plătită tot de noi, prin bugetul de stat.   În loc să cheltuim zeci de miliarde pentru a trata efectele, trebuia să investim și să deblocăm la timp producția, rețelele și stocarea.   Acolo este soluția pe termen lung pentru prețuri mai mici și pentru siguranța energetică a României”, a arătat Prună.    Ea a mai scris că „în jur de 3% din bugetul anual al Nuclearelectrica ajunge la Apele Române” și, în aceste condiții, se întreabă „de ce am ajuns să facem abia acum, în regim de urgență, lucrări de dragaj”.   „În jur de 3% din bugetul anual al Nuclearelectrica ajunge la Apele Române. Cel puțin asta ne-a comunicat reprezentantul ministerului Energiei. Cu toate acestea, Unitatea 2 de la Cernavodă riscă să fie oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.   Seceta nu poate fi pusă în cârca unei instituții. Dar putem întreba de ce am ajuns să facem abia acum, în regim de urgență, lucrări de dragaj, derocare și alte intervenții pentru a asigura apa necesară funcționării centralei.   Într-un sistem energetic aflat deja sub presiune, fiecare MW de producție contează. Cu atât mai mult cei aproape 700 MW ai unui reactor de la Cernavodă”, a arătat Cristina Prună. 

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei
Economie

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei

Bulgaria generează venituri suplimentare de milioane de leva ca urmare a crizei actuale de pe Dunăre, întrucât piața regională a energiei a reacționat la această situație prin creșterea cererii de energie electrică și a exporturilor, a declarat ministrul Energiei, Iva Petrova, citată de agenția Novinite.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Într-un interviu acordat postului de televiziune NOVA, Petrova a precizat că Bulgaria exportă în prezent între 32.000 și 33.000 de megawați-oră de energie electrică pe zi, aceste niveluri record fiind determinate de situația din țările vecine. Ea a subliniat că interconectările puternice ale țării cu rețeaua electrică regională îi permit să profite de condițiile pieței. Pentru comparație, România consumă, orientativ, 130.000 – 170.000 MWh pe zi, diferențele foarte mari fiind date de vârfurile sezoniere.  Bulgaria a cheltuit banii din PNRR și a dezvoltat unități de stocare Ministrul bulgar a declarat că a vizitat recent Centrala nucleară de la Kozlodui, unde nivelurile extrem de scăzute ale apei din Dunăre sunt monitorizate continuu. „Acum două zile am vizitat Centrala nucleară de la Kozlodui și, într-adevăr, nivelurile Dunării sunt la minime istorice. Echipele de la fața locului monitorizează situația non-stop. Centrala funcționează în prezent fără probleme”, a spus Petrova. Potrivit acesteia, situația rămâne dinamică, dar dacă nivelul râului se menține aproape de valorile actuale în următoarea săptămână și jumătate, sistemul energetic va continua să funcționeze normal. Ea a asigurat că Bulgaria dispune de o capacitate suficientă pentru a acoperi consumul intern, incluzând centralele termice, sistemele de stocare cu baterii și alte resurse disponibile. Petrova a subliniat dezvoltarea rapidă a stocării energiei în baterii în Bulgaria, afirmând că țara a introdus sisteme de baterii cu o capacitate de peste 6 gigawați în mai puțin de un an. Ea a adăugat că investițiile din cadrul Planului de redresare și reziliență au contribuit la consolidarea sistemului, în special în perioadele de vârf ale cererii. „Ne ajută foarte mult, mai ales în timpul vârfurilor de dimineață”, a declarat ministra. În ceea ce privește protocolul dintre Bulgargaz și compania turcă Botas, Petrova a declarat că documentul nu va fi făcut public, deoarece este supus clauzelor de confidențialitate dintre cele două societăți comerciale. „Este vorba de un acord între cele două companii și se încadrează în sfera clauzelor de confidențialitate. Prin acesta, părțile își acordă reciproc timp pentru a ajunge la înțelegeri care să maximizeze potențialul contractului”, a explicat ea. Petrova a mai afirmat că Bulgaria va continua să urmeze politica europeană de reducere a dependenței de gazul natural rusesc. Potrivit acesteia, țara dispune de reguli clar definite și se află într-un dialog constant cu Comisia Europeană.        

Bolojan arată că producția de energie pe bază de cărbune este „ineficientă” și am avut 5 ani să o înlocuim cu gaze. Exemplu negativ: fieful Olguței Vasilescu, Electrocentrale Craiova
Politică

Bolojan arată că producția de energie pe bază de cărbune este „ineficientă” și am avut 5 ani să o înlocuim cu gaze. Exemplu negativ: fieful Olguței Vasilescu, Electrocentrale Craiova

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la RFI România, că producția de energie pe bază de cărbune este ineficientă și trebuia înlocuită cu gaze, însă acest lucru nu s-a petrecut. El a dat ca exemplu centrala de la Craiova, a cărei conversie de la cărbune la gaze a eșuat pentru că „am făcut proiecte supradimensionate, care odată scoase la licitaţie nu au avut ofertanţi atât ca urmare a proiectării eronate”. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Centrala de la Craiova de care vorbește Bolojan aparține legal de ministerul Energiei, dar în fruntea ei s-a aflat o activistă PSD din clientela Olguței Vasilescu, primarul orașului.  Bolojan, critici către un eșec girat de Olguța Vasilescu „Noi ne-am angajat să înlocuim o producţie pe cărbune care este ineficientă cu o producţie pe gaz. Am avut pentru asta cinci ani la dispoziție şi în loc să înlocuim, de exemplu ,centrala de la Craiova nu am înlocuit-o, în loc să înlocuim o parte din centralele din Valea Jiului de pe cărbune pe gaz, pentru că avem toate sistemele în zonă, nu am făcut acest lucru. De ce? Am făcut proiecte supradimensionate, care odată scoase la licitaţie nu au avut ofertanţi atât ca urmare a proiectării eronate, care nu s-a bazat pe consumuri dar şi evaluării unor preţuri care nu au corespuns realităţii, am avut politici care nu au susţinut stocarea. Deci a fost o combinaţie de decizii greşite, de schimbări de miniştri, de politici, de incompetenţă, poate uneori şi de rea-voinţă”, a spus premierul la RFI România, citat de news.ro.  În ianuarie 2026, primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, l-a acuzat pe premierul liberal Ilie Bolojan că nu și-a dorit salvarea Electrocentrale (CET) Craiova, „ci pur și simplu să se închidă, iar orașul să rămână fără nicio soluție”. Dar până în ianuarie 2026, directoare la Electrocentrale Craiova a fost Voican Lorena, care apare la un miting PSD, cu tricou purtând sigla partidului, alături de Olguța Vasilescu. Fotografia a fost postată pe pagina de Facebook a directoarei Electrocentrale Craiova. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. Președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale Craiova era Gabriela Andreea Nica, care a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Ea a fost consilier superior la ministerul Muncii, între ianuarie 2017 și noiembrie 2019, adică exact în perioada în care ministerul era condus de Lia Olguța Vasilescu și Marius Budăi. În ianuarie 2022 revine în minister, ca secretar general adjunct, ministru fiind tot pesedistul Budăi.  „La compania Electrocentrale din Craiova, care încălzește orașul Craiova, în 2024 s-a acordat un credit de 70 de milioane de euro de la EximBank pentru a funcționa, pentru a merge lucrurile bine, dar acel credit nu se va mai plăti în veci, pentru că compania a intrat în insolvență”, a afirmat premierul la 30 aprilie, într-un interviu. 

Criza energetică schimbă nopțile la Iași: intensitatea iluminatului public va fi redusă, iar patrulele vor fi suplimentate
Eveniment

Criza energetică schimbă nopțile la Iași: intensitatea iluminatului public va fi redusă, iar patrulele vor fi suplimentate

Primăria Iași a modificat programul de economisire a energiei după reacțiile negative provocate de oprirea iluminatului public în cea mai mare parte a orașului. Potrivit Ziarul de Iași, în zonele cu tehnologie LED, luminile vor rămâne aprinse toată noaptea, dar intensitatea va fi redusă cu 50–70%. Deconectări parțiale pe restul rețelei Pe străzile unde nu există corpuri LED vor fi făcute deconectări de fază, fără ca iluminatul să fie oprit complet. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Iluminatul arhitectural al clădirilor administrate de municipalitate va fi stins la miezul nopții. Transportul public rămâne prioritar, însă autobuzele electrice nu vor fi încărcate între orele 19.00 și 23.00. Centrele comerciale au fost îndemnate să reducă iluminatul parcărilor și folosirea stațiilor pentru mașini electrice în același interval. Mai multe patrule pe timpul nopții Poliția Locală și Poliția Municipiului vor intensifica patrulele nocturne pentru menținerea siguranței publice. Măsurile au fost revizuite după criticile venite din partea ieșenilor, a liderului PNL Iași, Alexandru Muraru, și a prefectului Constantin Dolachi, care au invocat lipsa consultărilor și riscurile pentru siguranța publică.

Năsui (USR) arată că Bulgaria cumpără curent ieftin din România, ziua, și-l revinde scump, noaptea. El acuză statul că a descurajat stocarea energiei
Politică

Năsui (USR) arată că Bulgaria cumpără curent ieftin din România, ziua, și-l revinde scump, noaptea. El acuză statul că a descurajat stocarea energiei

Deputatul USR Claudiu Năsui scrie pe rețelele sociale că Bulgaria „cumpără energie ieftină de la noi în timpul zilei, o stochează după care ne-o vând înapoi seara când aceeași energie e scumpă”. El arată că Bulgaria a investit în baterii pentru stocarea energiei, în timp ce statul român a descurajat aceste investiții pentru a-i favoriza pe cei care acum fac profituri uriașe.  Citește și: VIDEO Primarul PSD din Sirețel a plecat în vacanță cu viceprimarul, soția sa, și mașina primăriei - fără RCA „Știm deja cine se va împotrivi: cei care fac acum profituri imense din energie” „Norocul României sunt prosumatorii. Adică românii care au investit în producție proprie de energie și în baterii. Nu ar putea ei să-și încarce bateriile când e ieftin și să le descarce când e scump? Adică să facă fix ce fac bulgarii? Ba da. Doar că casta politică s-a preocupat să nu cumva să fie rentabilă activitatea asta. Dublu taxează cu TVA și accize energia stocată și revândută și prin a pune diverse bețe în roate prosumatorilor. Dacă îți încarci bateria plătești TVA și accize la curentul cu care ai încărcat-o. Iar când o descarci, cel care cumpără plătește din nou TVA și accize la același curent. TVA-ul nefiind mic, toată tranzacția e descurajată”, a explicat deputatul USR. El spune că cei care acum fac profituri imense din energie se vor împotrivi reducerii taxării. „În momentele acestea de criză energetică, e mai important ca oricând ca statul să nu mai împiedice românii să investească în baterii și să-i lase să-și folosească bateriile. Știm deja cine se va împotrivi: cei care fac acum profituri imense din energie. Prosumatori cu baterii care pot echilibra prețul între diferitele momente ale zilei, înseamnă pentru ei marje de profit mai mici. Profit obținut pe spatele dumneavoastră, nu printr-un mare geniu antreprenorial. Ei fac profit din faptul că statul îi împiedică pe cei mulți și mici să intre în concurență cu ei. Ce poate fi făcut rapid? 1) Să nu mai fie dublu taxată (cu TVA și accize) energia stocată și reintrodusă în rețea. 2) Să fie încurajați oamenii să-și ia baterii și să poată fi prosumatori. În prezent statul obligă românii care vor să ia doar o baterie ca să fie prosumatori, să-și ia și două panouri solare chiar dacă de facto nu le folosesc. Cei care stau la bloc, de exemplu, pun panourile în balcon unde au zero producție de energie. Totul pentru a bifa o cerință birocratică inutilă a statului. Asta trebuie să dispară. Pe scurt, statul trebuie să nu mai saboteze prosumatorii, ci să-i lase să-și folosească bateriile pentru a reduce prețul energiei în România și dependența României de alte țări”, a arătat Năsui. 

Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”
Politică

Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a apreciat că criza energetică în care se află acum România ar trebui să ducă la alcătuirea unor dosare penale: „Eu nu vreau să par cu abordare exagerată, dar cred că este un caz penal. Nu numai un caz de bad management, este un caz penal”. El i-a ironizat dur pe foștii miniștri ai Energiei: „Este în neregulă faptul că am ajuns aici cu nişte panarame de miniştri de ani de zile, indiferent cum se numesc. Că de regulă am văzut numai papiţoi la Energie. De-ăştia care vorbesc frumos şi nu au făcut nimic, n-au făcut o termocentrală pe gaze”.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating El a apreciat că, după închiderea termocentralelor pe cărbune, nu au fost făcute altele, pe gaze, pentru că „nu câştiga cine trebuie”. „Și miniştrii şi premierii sunt responsabili de faptul că România a ajuns într-o situaţie atât de grea” „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România şi vede aşa: că nişte miniştri au fost de acord să închidă termocentrale pe cărbune, pentru că au bani în PNRR şi în fondurile de coeziune să facă termocentrale pe gaze, ca să nu mai poluăm. Dar ei au îndeplinit prima parte, au închis termocentralele pe cărbune, dar nu le-a dat prin cap că înainte de a le închide trebuie să aibă ceva cu care să le înlocuiască. Şi când îi vezi că miniştrii ăştia care s-au ocupat de Energie sunt toţi mari cunoscători şi îţi explică, unul nu spune de ce nu a substituit puterea instalată pe care a închis-o. Unul nu spune! Şi nu sunt numai miniştrii responsabili, şi premierii, de la Nicu şi Marcel încoace, şi miniştrii şi premierii sunt responsabili de faptul că România a ajuns într-o situaţie atât de grea. Avem bani să facem vreo 3-4 termocentrale pe gaze. N-a făcut nimeni nimic. Au făcut doar licitaţii pe care le-au tot anulat, că nu câştiga cine trebuie şi uite în ce situaţie au adus România!”, a afirmat fostul președinte, citat de news.ro. Despre preşedintele Nicuşor Dan, Traian Băsescu a spus că ”măcar acum, cu criza energetică, poate are un punct de vedere”.   ”Cred că va trebui să declare starea de urgenţă. (...)  Cred că trebuie să meargă pe stare de urgenţă, pentru că starea de alertă nu permite măsuri care să afecteze drepturile omului, cum ar fi, spre exemplu, i-am luat lumina sau ştiu eu ce alte măsuri şi atunci va trebui stare de urgenţă care permite măsuri totale în astfel de situaţii, sigur, o stare de urgenţă limitată strict la sistemul energetic”, a mai afirmat Traian Băsescu.

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan
Politică

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan

Premierul Ilie Bolojan, care este și ministru interimar la Energie, a anunțat, azi, că a discutat cu vicepremierul Ucrainei „pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei”. Vicepremier și ministru al Energiei în guvernul de la Kiev este Denys Shmyal.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Cele două noi reactoare de la Cernavodă nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe canalul Bala, spune Bolojan „Așa cum România a alocat când a fost nevoie cote de energie în regim comercial, și Ucraina, tot în condiții de piață, alocă aceste cote de energie. Au fost de acord să exporte energie în România pentru echilibrarea sistemului energetic național. Există un surplus de energie în Ucraina care poate fi exportat”, a explicat Bolojan.  Azi, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică. „Avem o scădere la mai puţin de jumătate a debitelor Dunării faţă de valorile normale. În această perioadă, în loc de aproape 4.000, peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia zilele trecute să oprim un prim grup, aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ne-am redus ambele ţări capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate şi pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem şi al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional, o producţie foarte importantă pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară când consumul creşte foarte mult”, a spus premierul la finalul ședinței de guvern. În ceea ce privește devierea brațului Bala, Bolojan a arătat că proiectul era blocat: „Era un proiect vechi care din păcate nu a fost pus în practică. Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență, nu au legătură cu acel proiect vechi. Cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal. Indiferent ce se va întâmpla, acest proiect e prioritar. Am discutat cu dl ministru Miruță să dispună scoaterea proiectului din sertarele de la Transporturi”.   

România va avea creștere economică zero în 2026, estimează Banca Mondială
Economie

România va avea creștere economică zero în 2026, estimează Banca Mondială

Economia românească ar urma să înregistreze anul acesta o creştere zero, faţă de un avans de 1,3% prognozat în ianuarie, conform celui mai recent raport semianual "Perspectivele Economice Globale" (Global Economic Prospects), publicat joi de Banca Mondială. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse Perspective mai bune în 2027 Economia mondială ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 2,5%, faţă de un avans de 2,6% prognozat în ianuarie, cel mai redus nivel de când a început pandemia, la finalul lui 2019, din cauza războiului din Orientul Mijlociu.Expansiunea PIB-ul României ar urma să se situeze la 1,7% anul viitor, după ce în ianuarie Banca Mondială prognoza un avans de 1,9%.În 2028, economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 2%.Din ianuarie, cele mai semnificative înrăutăţiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova şi Ucraina, determinate în principal de şocul preţului materiilor prime, alături de evoluţiile specifice fiecărei ţări, se arată în raport."În perioada 2026-2028, politica fiscală este aşteptată să susţină în mare măsură creşterea în majoritatea economiilor. Deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate, pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor, inclusiv cele din domeniul apărării şi măsurile temporare economice, cum ar fi subvenţiile interne şi măsurile de control al preţurilor, pentru a atenua impact preţurilor mai ridicate la energie. Spaţiul fiscal limitat, în special în Muntenegru, România şi Ucraina, va constrânge probabil capacitatea autorităţilor de a absorbi acest şoc", avertizează Banca Mondială.Alegerile care urmează în multe ţări se adaugă incertitudinilor la adresa perspectivelor fiscale. Exportatorii de energie ies în evidenţă, veniturile mai ridicate de pe urma hidrocarburilor ajutând eforturile de consolidare. În Europa şi Asia Centrală (ECA) nivelul mediu al datoriei publice ar urma să crească la aproximativ 40% din PIB până în 2027, se arată în raport.

Poluarea ne golește buzunarele: investițiile în ecologie ar putea genera facturi la energie mai mici
Eveniment

Poluarea ne golește buzunarele: investițiile în ecologie ar putea genera facturi la energie mai mici

Sustenabilitatea pare adesea un concept abstract, legat de politici europene și rapoarte de mediu, însă efectele ei se văd direct în facturile tot mai mari la energie, apă și în calitatea aerului pe care îl respirăm zilnic. Facturile mari ascund costul poluării Alexandrina Dingă, președintele executiv al Asociației Civică, atrage atenția că sustenabilitatea înseamnă, în realitate, și costuri mai mici pentru fiecare familie, nu doar protecția mediului. Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” Potrivit acesteia, reducerea consumului de energie și investițiile în soluții verzi pot aduce atât facturi mai mici, cât și un aer mai curat, într-un context în care schimbările climatice și scumpirile afectează tot mai mult populația. Sustenabilitatea îmbină dimensiunea de mediu, cea socială și cea economică, iar exemple precum combaterea poluării prin extinderea spațiilor verzi demonstrează că sănătatea oamenilor și economia personală sunt strâns legate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie
Politică

Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie

Premierul Ilie Bolojan îl acuză pe Florin Iordache, președintele Consiliului Legislativ, că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie. Consiliul Legislativ a trimis avizul la această ordonanță după ce trecuse moțiunea de cenzură, deci Guvernul demis nu mai avea voie să emită OUG-uri. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei.  Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie „A fost o chestiune foarte stranie. E în aer. Dacă aș fi răutăcios, aș spune că a fost o acțiune premeditată, dar neavând o astfel de probă, spun doar că abordarea Consiliului a făcut ca documentul să nu mai poată fi emis”, a spus premierul la Digi 24.  Premierul a avertizat că blocarea accesului la rețele afectează direct investițiile mari din energie. „Când cineva vrea să facă o investiție mare, nu mai poate primi un aviz tehnic de racordare, pentru că rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura. Ori așteaptă mult timp, ori în piață se tranzacționează doar hârtia că poate face, ceea ce înseamnă mize și sume mari”, a explicat Ilie Bolojan. Acesta a evitat să acuze direct anumite persoane, însă a spus că sistemul energetic a fost „pervertit”. „Nu îmi place să arunc cu noroi fără probe. Acest sistem a fost pervertit în totalitate. Este o doză de iresponsabilitate în aceste zone”, a afirmat premierul.

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache, al cărui mandat la conducerea Consiliului legislativ a expirat
Politică

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache, al cărui mandat la conducerea Consiliului legislativ a expirat

Ultimul atac al lui Ilie Bolojan la „băieții deștepți din energie” a fost blocat de Florin Iordache, a cărui mandat la conducerea Consiliului Legisltiv a expirat de câteva luni. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Bolojan a vrut ca, prin ordonanță de urgență, să instituie o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat, care trebuie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, drept o condiție pentru obținerea ei. Această măsură venea după ce premierul a constatat că Transelectrica emisese așa-numite Autorizații Tehnice de Racordare (ATR-uri) în exces, pentru firme-fantomă, iar investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție erau blocați și obligați să cumpere de la firmele fantomă care primiseră ATR-uri.  Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache „Am zis că nu plec din acest guvern până când în această dimineață nu am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme. V-ați gândit, probabil, că dacă vă mișcați repede cu moțiunea, nu mai putem corecta ce era de corectat. Și poate nu știți cine e director la Transelectrica”, a spus Bolojan, în discursul susținut apoi în ședința de plen în care a fost votată moțiunea de cenzură. Însă adoptarea ordonanței a fost blocată de avizul Consiliului Legislativ, care a venit abia după ce guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiunea de cenzură. „Având în vedere că acest aviz negativ, a venit după ce guvernul fusese demis prin moțiunea cenzură, Ordonanța nu a mai fost repusă pe ordinea de zi spre rediscutarea avizului Consiliului Legislativ”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei. 

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR
Politică

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR, arată un document publicat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor. Acest document este o scrisoare „de decomitere” - adică tăierea fondurilor - semnată de Celine Gauer - care se ocupă, din partea Comisiei Europene - de PNRR-ul României și este adresată ministrului Dragoș Pîslaru.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Documentul arată punctual de ce s-au tăiat peste 458 de milioane de euro. În el nu se face nici o referire la PSD, dar toate companiile de stat cu probleme aparțin de ministere controlate de PSD. Scrisoarea arată că autoritățile române au făcut tot posibilul să nu facă numiri corecte în companiile de stat din energie și transporturi și au refuzat să ofere informațiile cerute de Comisia Europeană, precum indicatorii de performanță (KPI) pe care trebuie să-i îndeplinească membrii conducerilor companiilor de stat pentru a-și justifica salariile.  Ce arată, printre altele, scrisoarea de 21 de pagini a Comisiei Europene, care este din aprilie 2026: „Comisia a constatat că România a numit unul dintre Secretarii de Stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în consiliul de administrație al C.N.I.R., deși acesta s-a clasat pe locul opt în lista scurtă din faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru nominalizare de comitetul de selecție”. Ulterior, de facto, ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, a refuzat să-l schimbe, ignorând obiecțiile Comisiei Europene.  „Comisia a identificat situații de conflict de interese în procedura de selecție pentru anumiți candidați numiți în consiliile de administrație ale C.N.I.R. și Metrorex” - tot companii ale ministerului Transporturilor.  12 companii din energie „nu au numit membri ai consiliului de administrație și/sau de supraveghere pe baza unei proceduri de selecție transparente și competitive”.  „Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)” România (adică ministerul Energiei) nu a precizat care sunt indicatorii de performanță (KPI) pe baza cărora sunt salarizați 24 de membri ai consiliilor de administrație din opt ÎS (Nuclearelectrica, CE Oltenia, CONPET și CE Valea Jiului, Midia Green, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML), dintr-un total de 104 mandate.  La Hidroelectrica, unul dintre cei numiți în consiliul de supraveghere a luat scorul 1 în ceea ce privește expunerea sa politică și trebuia exclus. „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  La Oil Terminal aceeași situație ca la Hidroelectrica: unul dintre candidații numiți care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Oil Terminal nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  Comisia a constatat aceeași situație - numirea CA-ului nu a a vut loc în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă - și la: Midia Green Energy, CE Oltenia, Eurotest, Electrocentrrale Craiova sau Conpet. La CNCIR, compania pentru controlul cazanelor și instalațiilor sub presiune, „anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la conducerea companiilor private sau publice. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează nicio experiență profesională legată de conducerea companiilor”.  Pentru neîndeplinirea jalonului privind guvernanța companiilor din energie, România a pierdut aproape 180 de milioane de euro din cei aproape 228 milioane euro alocați. Însă cea mai mare sumă care a fost pierdută de România, 198 de milioane de euro, se datorează faptului că AMEPIP nu își poate îndeplini atribuțiile: puterile acestei agenții au fost reduse de guvernarea Ciolacu, angajările n-au corespuns standardelor cerute de Comisia Europeană, iar un număr mare de posturi este neocupat. Responsabil de acest jalon era Secretariatul General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.   

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie
Politică

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie: pe site-ul executivului a fost postată o listă de 1.400 avize tehnice de racordare (ATR) care aparțin, în prezent, unui număr de peste 1000 de titulari – companii private și cu capital de stat, municipalități, administrații publice și alte entități – care dețin cumulat cel puțin 1 MW.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Transelectrica, care a acordat majoritatea ATR-urilor, este condusă de un ex-consilier județean PSD din Buzău, Ștefăniță Munteanu.  Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie „Aceste avize tehnice de racordare valabile corespund unor proiecte energetice cu o putere totală planificată de peste 80.000 MW - de aproape zece ori puterea actuală necesară - disproporție accentuată de faptul că o parte însemnată a capacităților rezervate nu progresează în mod efectiv către implementare”, explică Guvernul. „A fost efectuată o interogare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru un eșantion aleatoriu de 722 firme din listă ~ 72 000 MW capacitate aprobată.  Datele rezultate arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înființate în perioada 2020-2023, 105 firme în perioada 2010-2019, 100 înainte de anul 2010 și 59 după anul 2024. Din perspectiva analizei cifrei de afaceri, la nivelul anului 2024, 76% din aceste firme aveau cifră de afaceri zero, și doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei. De asemenea, 78% din firmele care au rezultat ca urmare a interogării ONRC nu aveau niciun angajat în anul 2024, și doar 15 firme aveau peste 250 de angajați. Analizate din punctul de vedere al capitalului social, peste jumătate din companii, respectiv 387, aveau capital social mai mic de 10.000 de lei, dintre care 318 firme aveau capital social sub 1.000 de lei. Doar 14%, adică 101 firme, aveau capital social între 100.000 de lei și 1 milion de lei”, arată comunicatul Guvernului.  La o simplă cercetarea acestei liste, realizată de DeFapt.ro, se poate constata că pe ea apar multe firme cu zero cifră de afaceri, zero sau un angajat și cu pierderi substanțiale. De exemplu, Electric Spot SRL are un ATR de la Transelectrica, acordat în iunie 2024, pentru o capacitate de 203 MW. Pe site-ul listafirme.ro, această companie are date din 2023, zero salariați și zero cifră de afaceri în 2023 și 2024, pierderi de circa 500.000 lei. Prowind Windfarm Viisoare, ATR pentru peste 50 MW, din 2009 are cifra de afaceri zero, abia în 2024 a avut un angajat, avea, în 2024, datorii totale de aproape 75 de milioane de lei și pierderi de 2,3 milioane de lei. Omega Eolian Project din Buzau a primit ATR pentru peste 90 MW. Cifră de afaceri zero, număr de angajați zero - din 2012 în 2024. În 2024, cumulase datorii de aproape 1,5 milioane de lei.  Photovoltaic Energy Plant are un ATR de peste 118 MW. Pe site-ul lisafirme.ro figurează cu date din 2023, cu un angajat, zero cifră de afaceri, datorii (2024) - 825.000 lei și pierderi (2024) de 42.628 de lei.  

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România
Economie

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România

Guvernul a publicat lista companiilor din sectorul energetic acuzate că țin blocate capacități importante de producție fără să finalizeze investițiile. Este vorba despre așa-numiții „băieți deștepți” din energie, care au obținut avize tehnice de racordare, dar nu au dus proiectele la capăt. Vorbim despre peste 1.400 de avize acordate unui număr de peste 1.000 de titulari, pentru proiecte care însumează peste 80.000 MW – de aproape zece ori mai mult decât consumul real al României. Pentru consumatorul obișnuit, această realitate se traduce simplu: energie mai puțină decât ar putea exista și facturi mai mari decât ar trebui. Lista lui Bolojan Potrivit datelor oficiale, au fost emise peste 1.400 de avize tehnice de racordare pentru aproximativ 1.000 de firme. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Cu toate acestea, doar un procent de circa 10% dintre proiecte au fost finalizate și produc energie electrică. Restul investițiilor, în mare parte parcuri eoliene și fotovoltaice, au rămas la stadiul de plan sau documentație, fără implementare concretă. În mod aparent paradoxal, într-o țară care se plânge constant de prețurile mari la energie, există pe hârtie o capacitate uriașă de producție. Doar că ea nu există în realitate. Lista publicată de Executiv scoate la iveală o discrepanță fundamentală: între ceea ce este rezervat în sistem și ceea ce este efectiv construit. Ce este, de fapt, un ATR În mod normal, un ATR este doar o etapă tehnică: îți oferă dreptul de a conecta o centrală la rețea. Însă regulile permisive din ultimii ani au transformat acest document într-un activ speculativ. Datele Guvernului arată că 76% dintre firmele care dețin astfel de avize aveau cifră de afaceri zero în 2024, iar multe nu au nici angajați. În acest context, mecanismul s-a pervertit: avizul nu mai este începutul unei investiții, ci obiectul ei. Proiectele sunt obținute, apoi revândute către investitori reali, uneori chiar prin anunțuri online, transformând accesul la rețea într-o monedă de schimb. Iar aici se află cheia întregii probleme. Rețeaua electrică nu este infinită. Capacitatea ei este limitată, iar accesul la ea devine, implicit, o resursă strategică. Cine obține un ATR „rezervă” practic un loc în sistem. Într-un cadru ideal, acest loc este ocupat temporar, până când proiectul este construit. În realitatea românească, însă, acel loc a devenit o marfă. Cum a început derapajul: legislație permisivă și goana după investiții Problema nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui cumul de decizii legislative și administrative din ultimii ani. Pe fondul presiunii europene pentru tranziția verde și al crizei energetice, România a încercat să accelereze investițiile în energie regenerabilă. În acest context, regulile de acordare a ATR-urilor au fost, mult timp, extrem de permisive. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția asupra apariției „samsarilor de proiecte” care incomodează investitorii serioși, menționând că aceștia au blocat rețeaua încă din 2024. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut explicit că, până în 2022, aceste avize erau acordate „fără condiții sau limitări serioase”. Nu existau garanții financiare consistente, termene stricte de implementare, filtre reale privind capacitatea investitorului. Rezultatul a fost previzibil: o explozie de cereri. În doar câțiva ani, s-au emis ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care România are nevoie, în medie, de aproximativ 9.000 MW pe zi. Cât de ușor se obține un ATR Obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR) este considerată un proces relativ simplu și accesibil, în special pentru consumatorii casnici, datorită standardizării procedurilor și digitalizării serviciilor operatorilor de distribuție. - Procedurile sunt standardizate: Pentru locuințe individuale sau consumatori mici, există soluții de racordare standardizate, ceea ce reduce birocrația și timpul de analiză din partea distribuitorului. - Depunere online/digitală: Majoritatea operatorilor de rețea (ex. PPC, Rețele Electrice) permit depunerea documentației în format electronic, direct pe site-urile acestora, facilitând un proces rapid și accesibil de oriunde. - Claritate în documentație: Lista de acte necesare este clar definită (cerere, acte de proprietate, planuri topografice), iar operatorul are obligația să emită ATR-ul după plata tarifului și verificarea completitudinii dosarului. -Asistență prin firme autorizate: Dacă este necesar, un proiectant/executant autorizat ANRE poate gestiona întregul proces în numele solicitantului, simplificând și mai mult experiența utilizatorului. De la investiții la speculă În mod normal, un investitor obține un ATR pentru a construi o centrală. Dar, în lipsa unor bariere reale, modelul s-a inversat. A apărut o nouă logică: obții ATR-ul, nu construiești nimic, vinzi proiectul. Când proiectele ajung pe site-uri de anunțuri Unul dintre cele mai simptomatice efecte ale acestui mecanism este apariția proiectelor energetice la vânzare, inclusiv pe platforme generaliste de anunțuri. Există: - platforme și oferte reale: proiecte fotovoltaice „Ready to Build” puse la vânzare, inclusiv cu ATR și documentație completă. - platforme unde investitorii pot cumpăra putere de producție în proiecte în dezvoltare - site-uri specializate care listează proiecte cu ATR, PUZ și autorizații, la prețuri per MW Prețurile pentru asemenea proiecte sunt de sute de mii sau milioane de lei. Este momentul în care abstracția devine concretă. Ce se vinde, de fapt? Nu energia. Nu centrala. Nu investiția. Se vinde dreptul de acces la rețea. Cu alte cuvinte, un „loc” într-un sistem public limitat. Premierul a vorbit deschis despre acest fenomen: aproximativ 90% dintre proiecte sunt speculative și nu au intenția de a fi realizate. În acest punct, ATR-ul devine echivalentul unui „activ financiar”. Nu mai este un instrument tehnic, ci un bun tranzacționabil. Economia absurdului: firme fără activitate care controlează energie „virtuală” Datele oficiale publicate odată cu lista sunt poate cele mai grăitoare: - 76% dintre firmele analizate nu aveau cifră de afaceri - 78% nu aveau niciun angajat - sute de firme au capital social sub 1.000 de lei - multe au fost înființate recent, între 2020 și 2023 Aceste cifre nu demonizează automat modelul de business (există și vehicule investiționale legitime), dar ridică o întrebare esențială: cum pot entități fără activitate economică reală să „controleze” accesul la o infrastructură strategică? Răspunsul este simplu: pentru că sistemul le-a permis. De ce a devenit o problemă majoră pentru economie Consecințele nu sunt teoretice. Ele se resimt direct în economie și în facturile consumatorilor. Vorbim în primul rând despre blocarea investițiilor reale. Investitorii serioși, care chiar vor să construiască, se lovesc de un sistem deja „ocupat” pe hârtie. Rezultatul: proiecte întârziate și costuri suplimentareuneori. Uneori, abandon.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră