duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: energie

162 articole
Politică

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache

Ultimul atac al lui Ilie Bolojan la „băieții deștepți din energie” a fost blocat de Florin Iordache, a cărui mandat la conducerea Consiliului Legisltiv a expirat de câteva luni. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Bolojan a vrut ca, prin ordonanță de urgență, să instituie o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat, care trebuie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, drept o condiție pentru obținerea ei. Această măsură venea după ce premierul a constatat că Transelectrica emisese așa-numite Autorizații Tehnice de Racordare (ATR-uri) în exces, pentru firme-fantomă, iar investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție erau blocați și obligați să cumpere de la firmele fantomă care primiseră ATR-uri.  Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache „Am zis că nu plec din acest guvern până când în această dimineață nu am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme. V-ați gândit, probabil, că dacă vă mișcați repede cu moțiunea, nu mai putem corecta ce era de corectat. Și poate nu știți cine e director la Transelectrica”, a spus Bolojan, în discursul susținut apoi în ședința de plen în care a fost votată moțiunea de cenzură. Însă adoptarea ordonanței a fost blocată de avizul Consiliului Legislativ, care a venit abia după ce guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiunea de cenzură. „Având în vedere că acest aviz negativ, a venit după ce guvernul fusese demis prin moțiunea cenzură, Ordonanța nu a mai fost repusă pe ordinea de zi spre rediscutarea avizului Consiliului Legislativ”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei. 

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache Foto: Guvernul României
Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Foto: Viața nemțeană
Politică

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR, arată un document publicat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor. Acest document este o scrisoare „de decomitere” - adică tăierea fondurilor - semnată de Celine Gauer - care se ocupă, din partea Comisiei Europene - de PNRR-ul României și este adresată ministrului Dragoș Pîslaru.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Documentul arată punctual de ce s-au tăiat peste 458 de milioane de euro. În el nu se face nici o referire la PSD, dar toate companiile de stat cu probleme aparțin de ministere controlate de PSD. Scrisoarea arată că autoritățile române au făcut tot posibilul să nu facă numiri corecte în companiile de stat din energie și transporturi și au refuzat să ofere informațiile cerute de Comisia Europeană, precum indicatorii de performanță (KPI) pe care trebuie să-i îndeplinească membrii conducerilor companiilor de stat pentru a-și justifica salariile.  Ce arată, printre altele, scrisoarea de 21 de pagini a Comisiei Europene, care este din aprilie 2026: „Comisia a constatat că România a numit unul dintre Secretarii de Stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în consiliul de administrație al C.N.I.R., deși acesta s-a clasat pe locul opt în lista scurtă din faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru nominalizare de comitetul de selecție”. Ulterior, de facto, ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, a refuzat să-l schimbe, ignorând obiecțiile Comisiei Europene.  „Comisia a identificat situații de conflict de interese în procedura de selecție pentru anumiți candidați numiți în consiliile de administrație ale C.N.I.R. și Metrorex” - tot companii ale ministerului Transporturilor.  12 companii din energie „nu au numit membri ai consiliului de administrație și/sau de supraveghere pe baza unei proceduri de selecție transparente și competitive”.  „Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)” România (adică ministerul Energiei) nu a precizat care sunt indicatorii de performanță (KPI) pe baza cărora sunt salarizați 24 de membri ai consiliilor de administrație din opt ÎS (Nuclearelectrica, CE Oltenia, CONPET și CE Valea Jiului, Midia Green, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML), dintr-un total de 104 mandate.  La Hidroelectrica, unul dintre cei numiți în consiliul de supraveghere a luat scorul 1 în ceea ce privește expunerea sa politică și trebuia exclus. „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  La Oil Terminal aceeași situație ca la Hidroelectrica: unul dintre candidații numiți care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Oil Terminal nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  Comisia a constatat aceeași situație - numirea CA-ului nu a a vut loc în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă - și la: Midia Green Energy, CE Oltenia, Eurotest, Electrocentrrale Craiova sau Conpet. La CNCIR, compania pentru controlul cazanelor și instalațiilor sub presiune, „anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la conducerea companiilor private sau publice. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează nicio experiență profesională legată de conducerea companiilor”.  Pentru neîndeplinirea jalonului privind guvernanța companiilor din energie, România a pierdut aproape 180 de milioane de euro din cei aproape 228 milioane euro alocați. Însă cea mai mare sumă care a fost pierdută de România, 198 de milioane de euro, se datorează faptului că AMEPIP nu își poate îndeplini atribuțiile: puterile acestei agenții au fost reduse de guvernarea Ciolacu, angajările n-au corespuns standardelor cerute de Comisia Europeană, iar un număr mare de posturi este neocupat. Responsabil de acest jalon era Secretariatul General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.   

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie Foto: Transelectrica
Politică

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie: pe site-ul executivului a fost postată o listă de 1.400 avize tehnice de racordare (ATR) care aparțin, în prezent, unui număr de peste 1000 de titulari – companii private și cu capital de stat, municipalități, administrații publice și alte entități – care dețin cumulat cel puțin 1 MW.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Transelectrica, care a acordat majoritatea ATR-urilor, este condusă de un ex-consilier județean PSD din Buzău, Ștefăniță Munteanu.  Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie „Aceste avize tehnice de racordare valabile corespund unor proiecte energetice cu o putere totală planificată de peste 80.000 MW - de aproape zece ori puterea actuală necesară - disproporție accentuată de faptul că o parte însemnată a capacităților rezervate nu progresează în mod efectiv către implementare”, explică Guvernul. „A fost efectuată o interogare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru un eșantion aleatoriu de 722 firme din listă ~ 72 000 MW capacitate aprobată.  Datele rezultate arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înființate în perioada 2020-2023, 105 firme în perioada 2010-2019, 100 înainte de anul 2010 și 59 după anul 2024. Din perspectiva analizei cifrei de afaceri, la nivelul anului 2024, 76% din aceste firme aveau cifră de afaceri zero, și doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei. De asemenea, 78% din firmele care au rezultat ca urmare a interogării ONRC nu aveau niciun angajat în anul 2024, și doar 15 firme aveau peste 250 de angajați. Analizate din punctul de vedere al capitalului social, peste jumătate din companii, respectiv 387, aveau capital social mai mic de 10.000 de lei, dintre care 318 firme aveau capital social sub 1.000 de lei. Doar 14%, adică 101 firme, aveau capital social între 100.000 de lei și 1 milion de lei”, arată comunicatul Guvernului.  La o simplă cercetarea acestei liste, realizată de DeFapt.ro, se poate constata că pe ea apar multe firme cu zero cifră de afaceri, zero sau un angajat și cu pierderi substanțiale. De exemplu, Electric Spot SRL are un ATR de la Transelectrica, acordat în iunie 2024, pentru o capacitate de 203 MW. Pe site-ul listafirme.ro, această companie are date din 2023, zero salariați și zero cifră de afaceri în 2023 și 2024, pierderi de circa 500.000 lei. Prowind Windfarm Viisoare, ATR pentru peste 50 MW, din 2009 are cifra de afaceri zero, abia în 2024 a avut un angajat, avea, în 2024, datorii totale de aproape 75 de milioane de lei și pierderi de 2,3 milioane de lei. Omega Eolian Project din Buzau a primit ATR pentru peste 90 MW. Cifră de afaceri zero, număr de angajați zero - din 2012 în 2024. În 2024, cumulase datorii de aproape 1,5 milioane de lei.  Photovoltaic Energy Plant are un ATR de peste 118 MW. Pe site-ul lisafirme.ro figurează cu date din 2023, cu un angajat, zero cifră de afaceri, datorii (2024) - 825.000 lei și pierderi (2024) de 42.628 de lei.  

„Băieți deștepți” din energie, lista lui Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România

Guvernul a publicat lista companiilor din sectorul energetic acuzate că țin blocate capacități importante de producție fără să finalizeze investițiile. Este vorba despre așa-numiții „băieți deștepți” din energie, care au obținut avize tehnice de racordare, dar nu au dus proiectele la capăt. Vorbim despre peste 1.400 de avize acordate unui număr de peste 1.000 de titulari, pentru proiecte care însumează peste 80.000 MW – de aproape zece ori mai mult decât consumul real al României. Pentru consumatorul obișnuit, această realitate se traduce simplu: energie mai puțină decât ar putea exista și facturi mai mari decât ar trebui. Lista lui Bolojan Potrivit datelor oficiale, au fost emise peste 1.400 de avize tehnice de racordare pentru aproximativ 1.000 de firme. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Cu toate acestea, doar un procent de circa 10% dintre proiecte au fost finalizate și produc energie electrică. Restul investițiilor, în mare parte parcuri eoliene și fotovoltaice, au rămas la stadiul de plan sau documentație, fără implementare concretă. În mod aparent paradoxal, într-o țară care se plânge constant de prețurile mari la energie, există pe hârtie o capacitate uriașă de producție. Doar că ea nu există în realitate. Lista publicată de Executiv scoate la iveală o discrepanță fundamentală: între ceea ce este rezervat în sistem și ceea ce este efectiv construit. Ce este, de fapt, un ATR În mod normal, un ATR este doar o etapă tehnică: îți oferă dreptul de a conecta o centrală la rețea. Însă regulile permisive din ultimii ani au transformat acest document într-un activ speculativ. Datele Guvernului arată că 76% dintre firmele care dețin astfel de avize aveau cifră de afaceri zero în 2024, iar multe nu au nici angajați. În acest context, mecanismul s-a pervertit: avizul nu mai este începutul unei investiții, ci obiectul ei. Proiectele sunt obținute, apoi revândute către investitori reali, uneori chiar prin anunțuri online, transformând accesul la rețea într-o monedă de schimb. Iar aici se află cheia întregii probleme. Rețeaua electrică nu este infinită. Capacitatea ei este limitată, iar accesul la ea devine, implicit, o resursă strategică. Cine obține un ATR „rezervă” practic un loc în sistem. Într-un cadru ideal, acest loc este ocupat temporar, până când proiectul este construit. În realitatea românească, însă, acel loc a devenit o marfă. Cum a început derapajul: legislație permisivă și goana după investiții Problema nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui cumul de decizii legislative și administrative din ultimii ani. Pe fondul presiunii europene pentru tranziția verde și al crizei energetice, România a încercat să accelereze investițiile în energie regenerabilă. În acest context, regulile de acordare a ATR-urilor au fost, mult timp, extrem de permisive. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția asupra apariției „samsarilor de proiecte” care incomodează investitorii serioși, menționând că aceștia au blocat rețeaua încă din 2024. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut explicit că, până în 2022, aceste avize erau acordate „fără condiții sau limitări serioase”. Nu existau garanții financiare consistente, termene stricte de implementare, filtre reale privind capacitatea investitorului. Rezultatul a fost previzibil: o explozie de cereri. În doar câțiva ani, s-au emis ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care România are nevoie, în medie, de aproximativ 9.000 MW pe zi. Cât de ușor se obține un ATR Obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR) este considerată un proces relativ simplu și accesibil, în special pentru consumatorii casnici, datorită standardizării procedurilor și digitalizării serviciilor operatorilor de distribuție. - Procedurile sunt standardizate: Pentru locuințe individuale sau consumatori mici, există soluții de racordare standardizate, ceea ce reduce birocrația și timpul de analiză din partea distribuitorului. - Depunere online/digitală: Majoritatea operatorilor de rețea (ex. PPC, Rețele Electrice) permit depunerea documentației în format electronic, direct pe site-urile acestora, facilitând un proces rapid și accesibil de oriunde. - Claritate în documentație: Lista de acte necesare este clar definită (cerere, acte de proprietate, planuri topografice), iar operatorul are obligația să emită ATR-ul după plata tarifului și verificarea completitudinii dosarului. -Asistență prin firme autorizate: Dacă este necesar, un proiectant/executant autorizat ANRE poate gestiona întregul proces în numele solicitantului, simplificând și mai mult experiența utilizatorului. De la investiții la speculă În mod normal, un investitor obține un ATR pentru a construi o centrală. Dar, în lipsa unor bariere reale, modelul s-a inversat. A apărut o nouă logică: obții ATR-ul, nu construiești nimic, vinzi proiectul. Când proiectele ajung pe site-uri de anunțuri Unul dintre cele mai simptomatice efecte ale acestui mecanism este apariția proiectelor energetice la vânzare, inclusiv pe platforme generaliste de anunțuri. Există: - platforme și oferte reale: proiecte fotovoltaice „Ready to Build” puse la vânzare, inclusiv cu ATR și documentație completă. - platforme unde investitorii pot cumpăra putere de producție în proiecte în dezvoltare - site-uri specializate care listează proiecte cu ATR, PUZ și autorizații, la prețuri per MW Prețurile pentru asemenea proiecte sunt de sute de mii sau milioane de lei. Este momentul în care abstracția devine concretă. Ce se vinde, de fapt? Nu energia. Nu centrala. Nu investiția. Se vinde dreptul de acces la rețea. Cu alte cuvinte, un „loc” într-un sistem public limitat. Premierul a vorbit deschis despre acest fenomen: aproximativ 90% dintre proiecte sunt speculative și nu au intenția de a fi realizate. În acest punct, ATR-ul devine echivalentul unui „activ financiar”. Nu mai este un instrument tehnic, ci un bun tranzacționabil. Economia absurdului: firme fără activitate care controlează energie „virtuală” Datele oficiale publicate odată cu lista sunt poate cele mai grăitoare: - 76% dintre firmele analizate nu aveau cifră de afaceri - 78% nu aveau niciun angajat - sute de firme au capital social sub 1.000 de lei - multe au fost înființate recent, între 2020 și 2023 Aceste cifre nu demonizează automat modelul de business (există și vehicule investiționale legitime), dar ridică o întrebare esențială: cum pot entități fără activitate economică reală să „controleze” accesul la o infrastructură strategică? Răspunsul este simplu: pentru că sistemul le-a permis. De ce a devenit o problemă majoră pentru economie Consecințele nu sunt teoretice. Ele se resimt direct în economie și în facturile consumatorilor. Vorbim în primul rând despre blocarea investițiilor reale. Investitorii serioși, care chiar vor să construiască, se lovesc de un sistem deja „ocupat” pe hârtie. Rezultatul: proiecte întârziate și costuri suplimentareuneori. Uneori, abandon.

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar - presă Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar - presă

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: sunt 3 reforme majore care vor fi promovate de guvernul minoritar, anunță G4Media, citând surse politice. Două din aceste măsuri au nevoie de aprobarea Parlamentului, nu este clar cum va reuși un guvern fără PSD să le treacă de Legislativ.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar Ce măsuri vrea să ia, rapid, guvernul Bolojan: O reformă a legii de pensionare a militarilor, prin creșterea vârstei de pensionare. G4Media scrie că măsura va fi promovată printr-un simplu proces de lege Legea salarizării unitare a bugetarilor - jalon PNRR. Un proiect ar fi avut și ex-ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, dar ar fi adus o creștere a cheltuielilor de personal. Reforme în piața energetică, mai ales în ceea ce privește emiterea așa numitelor avize tehnice de racordare, pentru a determina scăderea prețurilor. Bolojan spunea: „Vom impune niște restricții pentru cei care le-au primit deja (avizele tehnice de racordare – n.red.) în așa fel încât să le crească garanțiile că dacă nu fac acele investiții, vor pierde 20% din valoarea acelei investiții (…) Din punctul meu de vedere, prețul la energie poate să scadă cu 10-20% fără probleme, prin câteva măsuri”. Însă ATR-urile sunt emise, în mare măsură, de Transelectrica, această companie fiind condusă de un consilier județean PSD din Buzău.  Fără miniștrii PSD, Bolojan va putea accelera elaborarea și avizarea acestor proiecte. Mai mult, premierul a preluat portofoliul Energiei, un gest simbolic. 

Criza Ormuz, restricții energetice globale  (sursa: Pexels/pierre matile)
Internațional

Criza din Strâmtoarea Ormuz și noua disciplină globală: cum răspund statele la șocul petrolier

Blocajele și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au declanșat una dintre cele mai ample crize energetice din ultimele decenii. Efectele se propagă cu rapiditate din Orientul Mijlociu către economiile dependente de importuri, în special din Asia. Guvernele nu mai încearcă doar să compenseze deficitul, ci încep să reducă deliberat consumul. Măsuri de criză în Pakistan Guvernul din Pakistan a anunțat introducerea unor întreruperi zilnice de curent electric, în orele de vârf, menite să limiteze creșterea tarifelor și să reducă presiunea asupra sistemului energetic național. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Nu este prima decizie de acest tip, autoritățile recurgând deja la restricții pe fondul crizei generate de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Astfel, pe 9 martie, premierul Shehbaz Sharif a anunțat reducerea programului instituțiilor publice la patru zile pe săptămână și închiderea temporară a școlilor și universităților. Impact direct asupra Pakistanului Deși unele transporturi maritime continuă să traverseze regiunea, Pakistanul resimte puternic creșterea prețurilor la energie la nivel global. În acest context, întreruperile programate reprezintă o soluție de compromis: un sacrificiu temporar de confort pentru a evita o criză energetică mai profundă și facturi dificil de suportat pentru populație. Întreruperi zilnice în intervalul de consum maxim Potrivit Ministerului Energiei, alimentarea cu electricitate va fi oprită zilnic pentru aproximativ două ore și un sfert, în intervalul 17:00–01:00, atunci când cererea atinge niveluri ridicate. Măsura va fi aplicată în cea mai mare parte a țării, cu scopul de a gestiona mai eficient consumul și costurile de producție. Motivația oficială: reducerea costurilor și stabilizarea tarifelor Autoritățile susțin că decizia este necesară pentru a reduce dependența de combustibili scumpi, a preveni o creștere bruscă a tarifelor și a stabiliza sistemul energetic într-un context global dificil. În esență, guvernul încearcă să distribuie mai eficient resursele limitate și să protejeze consumatorii de facturi mai mari. Excepții pentru marile orașe din sud Două dintre cele mai importante centre urbane din sud, Karachi și Hyderabad, nu vor fi afectate de aceste întreruperi. Autoritățile explică această excepție prin accesul regiunii la surse de energie mai ieftine, care permit menținerea alimentării fără presiuni suplimentare asupra costurilor. Noua disciplină energetică globală Potrivit lui Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), actuala criză este cea mai gravă amenințare la adresa securității energetice globale din istorie. Drept urmare, reacțiile statelor nu mai sunt punctuale, ci sistemice, mergând de la pene de curent programate până la reorganizarea întregii activități economice. De la penurie la control: cum au devenit restricțiile politică publică Primele state afectate au fost cele cu vulnerabilități structurale, în special din Asia de Sud, unde dependența de importuri energetice este ridicată, iar rezervele interne sunt limitate. Dacă în Pakistan, autoritățile au decis introducerea unor întreruperi zilnice de curent în orele de vârf, o situație mai severă se regăsește în Sri Lanka, unde crizele energetice recurente au fost amplificate de șocul actual. Guvernul din Sri Lanka a redus săptămâna de lucru la patru zile, într-o încercare de a diminua consumul de combustibil și de a evita colapsul sistemului energetic. În Bangladesh, autoritățile au mers și mai departe, introducând un set complex de restricții care afectează atât sectorul public, cât și viața cotidiană. Reducerea programului instituțiilor, limitarea iluminatului și închiderea timpurie a magazinelor sunt completate de pene de curent frecvente și de raționalizarea combustibilului. India, cozi la butelii și restaurante închise În India, unde aproximativ 60% din aprovizionarea cu gaz petrolier lichefiat (GPL) provine din statele din Golf, criza a generat cozi uriașe pentru butelii, iar numeroase restaurante și-au închis porțile sau au eliminat din meniu preparatele care necesită gătire lentă. Hotelurile au avertizat că riscă să își suspende activitatea, în timp ce o mare uzină siderurgică a anunțat posibilitatea opririi operațiunilor, pe fondul presiunii energetice. Asia de Sud-Est: între prevenție și adaptare Dacă statele din Asia de Sud reacționează sub presiunea imediată a penuriei, țările din Asia de Sud-Est încearcă să anticipeze efectele crizei și să le atenueze prin măsuri preventive. În Filipine, guvernul a declarat stare de urgență energetică, adoptând politici de reducere a consumului în sectorul public și încurajând reorganizarea programului de lucru. În același timp, în regiune se conturează o tendință mai largă, pe care World Economic Forum o descrie ca „demand destruction”, adică reducerea deliberată a cererii pentru a stabiliza piețele. Această strategie presupune nu doar măsuri administrative, ci și schimbări de comportament, precum limitarea deplasărilor, extinderea muncii remote sau reducerea activității industriale. Astfel, în state precum Indonezia sau Thailanda, autoritățile analizează soluții care, deși mai puțin vizibile decât penele de curent, au un impact semnificativ asupra economiei, contribuind la scăderea consumului fără a genera tensiuni sociale majore. O criză globală: intervenții, subvenții și compromisuri Deși Asia este epicentrul restricțiilor, efectele crizei din Strâmtoarea Ormuz sunt resimțite la nivel global. Instituții precum FMI, Banca Mondială și Agenția Internațională pentru Energie avertizează că statele trebuie să evite reacțiile protecționiste și să colaboreze pentru stabilizarea piețelor. Potrivit Reuters guvernele au început să adopte politici care includ subvenții pentru populație, controlul prețurilor și reducerea consumului în sectorul public. În paralel, unele economii au recurs la soluții de compromis, precum revenirea la cărbune pentru a compensa lipsa gazului natural, o decizie care ridică semne de întrebare privind obiectivele climatice pe termen lung. Europa: între prudență și vulnerabilitate În Europa, impactul este deocamdată mai degrabă economic decât administrativ, manifestându-se prin creșteri ale prețurilor și presiuni asupra industriei. Cu toate acestea, experiența crizelor energetice recente face ca scenariile de raționalizare să nu mai pară improbabile. Deși nu au fost introduse restricții generalizate de consum, dezbaterea privind reducerea cererii și eficiența energetică devine tot mai prezentă în discursul public, iar unele state analizează măsuri preventive pentru a evita situațiile extreme întâlnite în Asia. Dependența ca vulnerabilitate Criza din Strâmtoarea Ormuz nu este doar un episod conjunctural, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea sistemului energetic global. Faptul că blocarea unei singure rute poate declanșa restricții de consum în mai multe state arată cât de interconectată și vulnerabilă este economia mondială. Pe termen lung, această criză ar putea accelera tranziția către surse alternative de energie și ar putea schimba comportamentul consumatorilor. Însă, pe termen scurt, realitatea este mai dură: lumea începe să învețe, uneori forțat, că energia nu este inepuizabilă, iar prețul dependenței poate fi resimțit în fiecare zi, inclusiv printr-o simplă întrerupere de curent.

Bolojan va lovi în „băieții deștepți” din energie, favorizați de Transelectrica, fief PSD-Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan va lovi în „băieții deștepți” din energie, favorizați de Transelectrica, fief PSD-Ciolacu

Premierul Ilie Bolojan Bolojan promite că, în aprilie, va lovi în „băieții deștepți” din energie, favorizați de Transelectrica, fief PSD-Ciolacu. El a vorbit din nou, într-un interviu pentru G4Media, despre așa-numitele „avize tehnice de racordare”, ATR-uri, eliberate de Transelectrica în număr excesiv de mari unor firme care nu desfășurau nici o activitate, blocând astfel investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție de energie.  Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Fără să facă referire la faptul că Transelectrica este condusă de un consilier județean PSD din Buzău, Bolojan a afirmat că va „elibera aceste rețele de aceste proiecte de tip parazit pentru a-i lăsa pe cei care vor să investească în energia românească să o facă”. Bolojan va lovi în „băieții deștepți” din energie, favorizați de Transelectrica, fief PSD-Ciolacu „Ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani de zile? Transelectrica, în principal, dar și companiile care sunt principalii furnizori au eliberat acorduri de racordare în rețea, rețineți, de 78.000 de megawați, față de 9000 cât îl avem deja asigurat. Au eliberat de opt ori mai mult. Asta ar însemna că, dacă s-ar face jumătate din aceste investiții, am putea asigura cu energie electrică aproape toată Europa Centrală, ceea ce bineînțeles că nu este fezabil. Dar ce se întâmplă în fapt? Blocându-se niște locuri la o masă unde cineva ar vrea să investească, în momentul în care un investitor serios se duce la Transelectrica și vrea să facă o investiție, i se spune una din două lucruri. Sau că nu se poate pentru că deja este ocupată toată rețeaua, deci scaunul de la masă este ocupat. Sau că pentru a interveni în rețeaua respectivă înseamnă practic să investești o grămadă de lucru, adică să-ți mai cumperi un scaun”, a explicat premierul.  „Ce trebuie să facem și facem asta: vom impune niște restricții pentru cei care le-au primit deja (avizele tehnice de racordare – n.red.) în așa fel încât să le crească garanțiile că dacă nu fac acele investiții, vor pierde 20% din valoarea acelei investiții. În felul acesta, probabil că nu de pe o zi pe alta, dar într-un termen scurt, vom elibera aceste rețele de aceste proiecte de tip parazit pentru a-i lăsa pe cei care vor să investească în energia românească să o facă”, a anunțat premierul, apreciind că este posibilul să scadă cu 10-20%.  În 18 martie, Victor Moraru, un fost primar PSD al localității Amara, cu facultate privată terminată la 38 de ani, a fost dat afară din directoratul Transelectrica, după ce ORNISS i-a retras accesul la documente secrete.  CEO la Transelectrica este Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu. 

Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine” Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”

Premierul Ilie Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”: „Prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a spus el, într-un interviu pentru Euronews. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Însă el a explicat că cei care conduc aceste companii au contracte de management care face imposibilă concedierea lor.  Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine” „Trebuie să recunoaștem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine. Gândiți-vă, pe piața energiei, jumătate din energia României se produce de către companii de stat. Dacă aceste companii ar fi administrate bine și prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a spus liderul liberal.  El a contestat inclusiv concursurile prin care au fost numiți managerii companiilor de stat. „Aceste companii sunt conduse de manageri, care au fost numiți pe baza unui concurs mai corect sau mai puțin corect, dar la final au un contract de management în care, din păcate, mulți dintre ei nu au clauze care să facă ca ocuparea acestui post să fie o problemă de provocare și nu o recompensă pentru ei. Din păcate, în multe cazuri, am avut o abordare de tip recompensă și oamenii aceștia, pe de o parte, n-au nici motivația interioară să facă ceea ce trebuie, dar n-au niciun contract care să le impună anumite aspecte de performanță”, a afirmat premierul, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro. 

Republica Moldova, stare de urgență energetică (sursa: gov.md)
Internațional

Republica Moldova, stare de urgență în sectorul energetic după avarierea unei linii electrice majore

Guvernul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie 2026. Decizia vine în contextul unor perturbări majore în sistemul energetic, cauzate de avarierea unei linii electrice esențiale pentru importul de energie. Decizia trebuie validată de Parlament Potrivit Ministerului Energiei, măsura urmează să fie aprobată oficial de Parlament, motiv pentru care a fost convocată o ședință extraordinară. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "În conformitate cu articolul 29 din Legea nr. 248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, măsura a fost propusă în baza şedinţei de astăzi convocată pe platforma Centrului Naţional de Management al Crizei şi în baza solicitării Ministerului Energiei. În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcţiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcăneşti - Isaccea, decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenţii urgente pentru protejarea infrastructurii critice şi mobilizarea resurselor suplimentare", se menţionează în comunicat. Linie electrică vitală, scoasă din funcțiune Incidentul a avut loc pe 23 martie, iar linia de înaltă tensiune Vulcănești–Isaccea, principala arteră de import din sistemul european ENTSO-E, a fost afectată. Aceasta asigură, în mod normal, între 60% și 70% din consumul de energie al malului drept al Republicii Moldova. În prezent, fluxul de energie pe această rută este zero, ceea ce generează un deficit estimat de până la 350–400 MW în orele de vârf. Tentative de reconectare fără succes Operatorul de transport ÎS „Moldelectrica” a intervenit imediat după incident, activând protocoalele de siguranță și încercând reconectarea automată a liniei. Defecțiunile tehnice identificate pe teritoriul Ucrainei indică însă un scurtcircuit sever, care necesită intervenții complexe. Sistemul funcționează la limită Autoritățile au reușit să mențină temporar stabilitatea sistemului prin soluții alternative, însă acestea sunt limitate. "Chiar dacă sistemul funcţionează momentan stabil prin utilizarea liniilor de 110 kV în regim insularizat şi prin reconectarea LEA 330 kV Bălţi-Dnestrovsc, aceste resurse sunt limitate şi pot acoperi doar o fracţiune din necesarul naţional. Mai mult, procesul de restabilire este îngreunat de identificarea unor rămăşite de drone prăbuşite în apropierea infrastructurii afectate pe partea ucraineană, fiind necesare lucrări de deminare înainte ca echipele tehnice să poată interveni în totalitate în siguranţă", se arată în comunicat. Ce presupune starea de urgență energetică Ministerul Energiei subliniază că declararea stării de urgență oferă autorităților instrumentele necesare pentru a gestiona criza. Măsura permite: adoptarea rapidă a deciziilor pentru asigurarea resurselor energetice derogări de la procedurile obișnuite de achiziții alocarea urgentă de fonduri pentru energie și echipamente posibilitatea raționalizării consumului Coordonare cu România și Ucraina Autoritățile anunță că măsurile vor facilita o coordonare mai eficientă cu partenerii regionali. "Totodată, acest regim facilitează o coordonare strategică centralizată prin CNMC, asigurând comunicarea constantă cu partenerii din România şi Ucraina, dar şi informarea corectă a populaţiei despre măsurile de economisire necesare. În paralel, echipele tehnice continuă monitorizarea permanentă şi verificările în teren. Reiterăm că această măsură este una de protecţie a securităţii naţionale, cu scopul de a limita efectele crizei şi de a asigura funcţionarea serviciilor vitale - sănătate, servicii sociale, ordine publică şi altele", se mai arată în comunicat. Autoritățile de la Chișinău consideră că situația actuală depășește un simplu incident tehnic și are implicații directe asupra securității naționale.

Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult Foto: X Javier Milei
Economie

Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult

Președintele Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult decât atât: „Europa a căutat independența energetică ani de zile; noi oferim ceva mai bun: un partener de încredere, cu rezerve enorme și un guvern care își onorează contractele”, a spus el, într-un discurs ținut în Ungaria. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Argentina are deja un acord cu Germania, unde ar urma să exporte, din 2027, două milioane de tone de gaze lichefiate pe an.  Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult „Argentina este în măsură să garanteze securitatea energetică a Europei. Trăim o goană după aur în investițiile energetice; imaginați-vă că până în 2030 vom exporta peste 30 de miliarde de dolari americani pe an. Europa a căutat independența energetică ani de zile; noi oferim ceva mai bun: un partener de încredere, cu rezerve enorme și un guvern care își onorează contractele”, a fost întregul emsaj, pe acest subiect, al președintelui argentinian. Legea RIGI (Régimen de Incentivo para Grandes Inversiones) din 2024, adoptată de președintele Javier Milei, a oferit stabilitate fiscală pe 30 de ani, importuri scutite de taxe vamale și repatrierea gratuită a capitalului pentru investiții de peste 200 de milioane de dolari, atrăgând proiecte energetice. Extinsă în 2026 pentru a acoperi forajul de șist în amonte, legea a atras firme precum YPF, Vista și Pampa. Aceste stimulente pentru investiții au făcut ca Argentina să treacă de la importuri energetice la un surplus energetic de 7,8 miliarde de dolari la începutul anului 2026. RIGI a atras cereri de investiții în valoare de 50 de miliarde de dolari, Argentina beneficiind de 15 miliarde de dolari în investiții străine directe în 2024 - peste 60% în energie și minerit, legate de Vaca Muerta. Investițiile în amonte au atins 9,4-10 miliarde de dolari în 2025, finanțând conducte precum Vaca Muerta Sur (trei miliarde de dolari).  Firme internaționale precum Harbour Energy (Marea Britanie) s-au alăturat YPF și Pampa în proiecte GNL aprobate de RIGI, începând cu 2027. ADNOC (EAU) și Eni (Italia) au încheiat parteneriate cu YPF pentru gaze lichefiate, primele exporturi urmând să fie efectuate în a doua jumătate a anului 2026. Continental Resources (SUA) a achiziționat active în perioada 2025-2026. Mai sunt implicate în proiecte energetice din Argentina și Tecpetrol, TotalEnergies (listată la bursa franceză) și Vista (listată la bursa americană).     

Israel atacă zăcământul South Pars din Iran (sursa: rogtecmagazine.com)
Internațional

Israel atacă infrastructura energetică iraniană: South Pars, cel mai mare zăcământ de gaze din lume

Un atac lansat de Israel asupra câmpului de gaze South Pars din Iran ar fi fost coordonat și aprobat de administrația americană condusă de Donald Trump, potrivit unei investigații publicate de site-ul Axios, care citează doi oficiali israelieni de rang înalt. Informația a fost confirmată și de un oficial din domeniul apărării din SUA, conform aceleiași surse. Cel mai mare câmp de gaze din lume Câmpul offshore South Pars, situat în Golful Persic și împărțit între Iran și Qatar, este cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Partea exploatată de Qatar este cunoscută sub numele de North Field, iar autoritățile de la Doha au reacționat dur la atac. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed Al Ansari, a calificat lovitura drept „un pas periculos și iresponsabil”. Iranul a transmis, la rândul său, că va lua „măsuri decisive” în urma atacului. Drone americane și israeliene au lovit infrastructura energetică din Iran Potrivit presei de stat iraniene, patru unități de procesare a gazelor din sudul Iranului au fost avariate în urma unor atacuri cu drone atribuite SUA și Israelului. Țintele au fost instalații din Assaluyeh, care procesează gaze provenite din fazele 3, 4, 5 și 6 ale câmpului South Pars. Guvernatorul local, Eskandar Pasalar, a declarat că facilitățile „au fost scoase din funcțiune” pentru a limita și preveni extinderea incendiilor. Deși nu au fost raportate victime, impactul asupra producției de gaze nu a fost încă estimat oficial. Posibile efecte asupra producției și piețelor energetice Atacul ar putea duce la scăderea producției din platformele offshore conectate la instalațiile afectate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind amploarea pierderilor. Reacția piețelor nu a întârziat: indicele olandez TTF pentru gaze a crescut cu 5% în decurs de o oră de la apariția informației contractele futures pentru petrolul Brent au înregistrat, de asemenea, creșteri South Pars asigură între 70% și 75% din producția de gaze a Iranului și este esențial pentru industria petrochimică și producția de benzină a țării. Al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene Loviturile recente reprezintă al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul conflictului, declanșat pe 28 februarie. Anterior, au fost vizate depozite de petrol din Karaj, Shahran, Aghdasieh și Shahr-e Rey, în apropierea capitalei Teheran. De asemenea, rafinăria de stat din Teheran, cu o capacitate de 220.000 de barili pe zi, ar fi fost afectată, deși amploarea pagubelor nu este clară. Instalațiile din Assaluyeh, lovite și în conflictul anterior Instalațiile de procesare a gazelor din Assaluyeh nu sunt la prima lovitură. Acestea au fost vizate și în timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel din luna iunie. Atunci, o unitate din faza 14 a fost lovită, provocând incendii și perturbări ale producției. Iranul a reușit însă să reia activitatea în aproximativ două săptămâni. Riscuri majore pentru exporturile de petrol ale Iranului Escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ar putea avea consecințe majore asupra producției și exporturilor Iranului. Estimările indică faptul că până la 3,4 milioane de barili pe zi din producția de țiței și aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi din exporturi ar putea fi afectate în cazul unor noi lovituri.

AfD cere petrol importat din Rusia (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Lidera extremiștilor germani AfD critică SUA și cere reluarea importurilor de energie din Rusia

Alice Weidel, lidera partidului german AfD, a criticat dur Statele Unite în contextul conflictului din Iran și a cerut reluarea livrărilor de petrol și gaze din Rusia, invocând riscurile majore pentru economia europeană și securitatea energetică. Declarațiile au fost făcute la Berlin, înaintea unei ședințe a grupului parlamentar AfD. Critici la adresa strategiei SUA în conflictul din Iran Weidel a pus sub semnul întrebării modul în care Washingtonul a gestionat intervenția militară, sugerând lipsa unui plan clar: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Faptul că acum se solicită ajutor arată că această intervenție a fost abordată fără o strategie coerentă. Aceste lucruri ar fi trebuit gândite dinainte.” Lidera AfD a reacționat astfel la apelul președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a sprijini securizarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. AfD avertizează: NATO riscă să devină o alianță ofensivă Potrivit lui Weidel, implicarea NATO în astfel de operațiuni ar schimba natura alianței: „Ar însemna că, dacă un stat membru atacă un alt stat, ceilalți ar trebui să intervină. Consider acest lucru destul de periculos.” Aceasta a subliniat că nu există o obligație clară de sprijin în acest context și a avertizat asupra riscului transformării NATO dintr-o alianță defensivă într-una ofensivă. Lipsa unei strategii de ieșire, criticată de AfD Partidul german susține că a avertizat încă de la început asupra riscului de escaladare a conflictului. „Este evident că nici americanii nu au gândit o strategie de ieșire și nu este clar cum va evolua situația”, a declarat Weidel. Apel pentru reluarea importurilor de energie din Rusia În contextul creșterii prețurilor la energie, lidera AfD a cerut schimbări majore în politica energetică a Germaniei și a Europei. Printre măsurile propuse se numără: renunțarea la taxarea CO₂; stoparea subvențiilor pentru energia eoliană și solară; revenirea la energia nucleară; reluarea negocierilor cu Rusia pentru importurile de petrol și gaze. „Europa nu poate renunța la resursele rusești” Alice Weidel a avertizat că situația geopolitică actuală face dificilă renunțarea completă la resursele energetice rusești: „Nici economia mondială, nici Germania nu pot, pe termen lung, să renunțe la materiile prime și la energia din Rusia, în contextul situației explozive din Golful Persic.”

Premierul Belgiei propune acord energetic cu Rusia (sursa: Facebook/Bart De Wever)
Internațional

Premierul Belgiei propune „normalizarea relațiilor cu Rusia”: Europa are nevoie de energie ieftină

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare normalizarea relațiilor cu Rusia pentru a redobândi accesul la energie mai ieftină.  Declarațiile liderului belgian au stârnit reacții în interiorul Uniunii Europene și chiar în propriul guvern, fiind interpretate ca o deschidere către un posibil dialog economic cu Rusia, în pofida sancțiunilor aflate în vigoare. Bart De Wever: Europa trebuie să ajungă la un acord cu Rusia Într-un interviu acordat publicației belgiene L’Echo, premierul Bart De Wever a susținut că Uniunea Europeană are puține opțiuni reale pentru a influența Rusia în actualul context geopolitic. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Potrivit acestuia, livrările de arme către Ucraina nu reprezintă o amenințare suficientă pentru Kremlin, iar sancțiunile economice nu pot paraliza economia rusă fără sprijinul deplin al Statelor Unite. „Dacă nu putem reprezenta o amenințare pentru Vladimir Putin prin trimiterea de arme Ucrainei și nu putem sufoca economic Rusia fără ajutorul SUA, ne rămâne o singură soluție: să ajungem la un acord”, a explicat premierul belgian. În opinia sa, Europa trebuie să își consolideze apărarea, dar și să regândească relația cu Moscova. „Este necesar să ne reînarmăm și să ne remilitarizăm frontierele. În același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recuperăm accesul la energie ieftină”, a afirmat De Wever. Lideri europeni care gândesc la fel, dar nu o spun public Premierul belgian susține că există și alți lideri europeni care împărtășesc această perspectivă, însă evită să o exprime public. „Există lideri europeni care sunt de acord cu această idee, dar niciunul nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, a afirmat el. În viziunea sa, încheierea conflictului din Ucraina ar fi în interesul Europei, însă acest lucru trebuie făcut fără a subestima riscurile reprezentate de Vladimir Putin. Decizia SUA privind petrolul rusesc amplifică tensiunile Declarațiile premierului belgian vin într-un moment sensibil pentru politica energetică europeană. Recent, Statele Unite au anunțat relaxarea temporară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pe fondul perturbărilor globale în aprovizionarea cu energie cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această decizie a generat îngrijorare în Uniunea Europeană, unde există temeri că Rusia ar putea obține venituri suplimentare din exporturile de petrol, fonduri care ar putea fi folosite pentru finanțarea armatei. UE respinge ideea reluării importurilor de energie rusească Reacția Bruxellesului nu a întârziat să apară. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jurgensen, a reamintit că Uniunea Europeană a decis deja să renunțe la importurile de energie din Rusia. Potrivit acestuia, continuarea acestei strategii este „extrem de importantă”, deoarece UE nu trebuie să contribuie indirect la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina. În plus, Europa nu trebuie să permită Moscovei să folosească energia ca instrument de presiune politică sau economică. Oficialul european a subliniat că independența energetică rămâne o prioritate strategică pentru blocul comunitar. Divergențe chiar în guvernul belgian Declarațiile premierului Bart De Wever au provocat reacții și în interiorul executivului belgian. Ministrul de externe al Belgiei, Maxime Prevot, s-a distanțat de poziția șefului guvernului, afirmând că dialogul cu Rusia este necesar, dar acesta nu trebuie confundat cu o normalizare a relațiilor. „Dialogul este necesar, dar dialogul nu înseamnă normalizare. Este o diferență esențială”, a explicat Prevot. Totuși, atât premierul De Wever, cât și ministrul de externe au reiterat că sprijinul Belgiei pentru Ucraina rămâne neschimbat. Planul privind activele rusești blocate a fost blocat de Belgia Premierul belgian s-a remarcat și la finalul anului trecut prin blocarea unui plan propus de Comisia Europeană. Proiectul prevedea confiscarea activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană și utilizarea acestora pentru finanțarea unui „împrumut de reparații” de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Majoritatea acestor active sunt depozitate în Belgia, iar guvernul de la Bruxelles a considerat că o astfel de măsură ar putea expune țara la posibile represalii din partea Rusiei. În urma opoziției belgiene, liderii europeni au renunțat la planul inițial. UE va finanța împrumutul pentru Ucraina prin datorie comună Ca alternativă, Uniunea Europeană a decis să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin emiterea de datorie comună europeană. Împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi garantat de bugetul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că statele membre vor fi responsabile pentru rambursarea acestuia. Teoretic, Ucraina ar trebui să returneze banii doar dacă Rusia va plăti în viitor reparații de război — un scenariu considerat puțin probabil de mulți analiști. Ungaria, Cehia și Slovacia au obținut scutiri de la garantarea împrumutului Mecanismul de garantare a împrumutului a întâmpinat însă opoziția unor state membre. Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au cerut și au obținut excluderea de la participarea la garanțiile financiare, amenințând că vor bloca întregul mecanism prin veto. Premierul ungar Viktor Orbán a avertizat că Ucraina nu va putea rambursa acest împrumut, iar în final statele UE ar putea fi nevoite să suporte costurile. În prezent, mecanismul financiar rămâne blocat, după ce Viktor Orbán a folosit din nou veto-ul, ca reacție la oprirea fluxului de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba.

România și Germania semnează acord energetic (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie Foto: Facebook
Politică

Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie

Premierul Ilie Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, un apropiat al lui Ciolacu, blochează piața de energie și astfel menține prețurile mari. CEO la Transelectrica este Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Este pentru a doua oară când Bolojan vorbește despre așa-numitele ATR-uri -  aviz tehnic de racordare la rețeau electrică - eliberate de Transelectrica în număr foarte mare.  Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie „Ca să poţi să produci energie, trebuie să te poţi racorda la sistemul nostru de reţele. Dacă terenul este ocupat, atunci nu te poţi racorda, iar dacă e înghesuială într-o anumită zonă, ţi se cer costuri suplimentare, aşa-numirele întăriri de reţea, ca să dezvolţi reţeaua. Ştiţi în 3 ani de zile câte ATR-uri am eliberat, deci viitoare proiecte de conectare? 78.000 de megawati. Deci gândiţi-vă, dacă de la 9.000 am creşte la 11.000, 12.000, 13.000, am avea supraproducţie. Au eliberat unor oameni care cea mai mare parte fac doar hârtii, ei au ocupat reţelele, iar dumneavoastră, un investitor, dacă vreţi să faceţi o investiţie, nu vă mai puteţi racorda, că este ocupată. Dar a doua zi, după ce vă duceţi la această companie, s-ar putea să vă sune cineva care are un proiect, care să vă spună: vă vând eu documentaţia şi trebuie să spargem aceste ATR-uri care sunt de ani de zile ocupate şi practic în felul acesta ocupă posibilitatea de a produce energie în România, nu te poţi racorda la reţele sau te poţi racorda peste ceva ani sau poţi să produci ceva la nişte preţuri foarte mari”, a explicat Bolojan la Digi 24. El a vorbit și despre sistemul de „traderi” din energie și a atacat Hidroelectrica. „Trebuie să facem ordine în zona de traderi pentru că este anormal. Dacă am lucra serios toată lumea şi n-ar fi blocaje şi întârzieri, eu cred că între şase luni şi un an de zile am vedea nişte căderi serioase, pentru că asta înseamnă să încurajăm şi să finanţăm stocarea doar, să forţăm Hidroelectrica, care n-a făcut aproape nimic să facă stocare, să-şi facă stocarea şi să facem ordine în piaţă, în aşa fel încât contractele pe termen lung să devină dominante, în aşa fel încât preţurile la care cumpără companiile să fie predictibile nu să stea în fiecare zi la preţul zilnic, dar pentru asta trebuie lucrat foarte serios”, a arătat premierul. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră