vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: subventie

46 articole
Internațional

Foametea din SUA: 42 de milioane de americani, privați de subvenția pentru hrană

Criza bugetară din Statele Unite a generat cel mai lung blocaj guvernamental din istoria țării, depășind recordul precedent de 35 de zile, stabilit tot în timpul administrației Donald Trump. 42 de milioane de americani, fără subvenție pentru hrană Efectele financiare, economice și sociale sunt în creștere, în condițiile în care, din octombrie, peste 40 de milioane de americani se confruntă cu insecuritate alimentară, avertizează Radu Puiu, analist financiar al XTB România. Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Cea mai recentă consecință a blocajului este criza finanțării programului SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), principalul mecanism de sprijin alimentar pentru americanii cu venituri reduse. „Programul acoperă 42 de milioane de persoane, adică aproximativ 12% din populația SUA”, explică analistul. Acest sistem guvernamental, considerat una dintre cele mai eficiente scheme de asistență socială din lume, a funcționat temporar din rezerve financiare, însă acestea s-au epuizat. Un program vital pentru economie și societate Programul SNAP are un buget anual de aproximativ 100 de miliarde de dolari, iar impactul său economic este semnificativ: - fiecare dolar investit generează între 1,5 și 1,8 dolari în activitate economică, - fiecare miliard de dolari susține aproximativ 13.500 de locuri de muncă. Suspendarea sa nu doar că afectează beneficiarii direcți, ci riscă să declanșeze o reacție în lanț în întreaga economie americană, avertizează Radu Puiu. Walmart și Kroger, primele victime economice Printre companiile afectate de blocaj se numără Walmart și Kroger, mari retaileri care înregistrează scăderi masive ale veniturilor. „Plățile SNAP reprezintă câteva procente din totalul cheltuielilor alimentare din SUA. Numai pentru Walmart, aceasta înseamnă o scădere a veniturilor de peste 1,5 miliarde de dolari pe lună”, precizează analistul. Consecințele directe includ reducerea locurilor de muncă, scăderea vânzărilor și o posibilă spirală recesionară în comunitățile vulnerabile. Mai mult, „odată cu discuțiile privind suspendarea plăților SNAP, Walmart a pierdut peste 7% din valoare bursieră (circa 57 de miliarde de dolari), iar Kroger a înregistrat o pierdere similară”, arată Radu Puiu. Statele sărace, cele mai expuse la efecte Blocajul bugetar afectează disproporționat statele sărace, unde dependența de programele federale de sprijin este ridicată. „Acestea sunt, în majoritate, state republicane, ceea ce creează un paradox: regiunile care votează pentru reducerea cheltuielilor sociale sunt cele care depind cel mai mult de ele”, explică analistul XTB România. Statele mai bogate, predominant democrate, dispun de rezerve și inițiative locale care pot amortiza efectele blocajului, spre deosebire de regiunile rurale din sud și centru. Blocaj politic cu rădăcini ideologice Potrivit analizei, prelungirea blocajului reflectă o problemă structurală a sistemului politic american. „Partidul Republican, care controlează cele mai importante funcții, pledează pentru reducerea formelor de asistență socială. Fiecare zi în care beneficiile nu sunt plătite este privită de unii membri ca un succes politic”, subliniază Radu Puiu. Această poziție accentuează diviziunile dintre statele bogate și cele sărace, transformând blocajul bugetar într-un conflict ideologic cu efecte tot mai grave asupra populației și economiei. Despre XTB XTB este o companie fintech globală fondată în Polonia în 2004. În prezent, deservește peste 1,2 milioane de clienți din întreaga lume, oferind acces la peste 6.700 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni, ETF-uri, CFD-uri, mărfuri, indici și criptomonede. Din 2016, acțiunile companiei sunt listate la Bursa din Varșovia.

42 de milioane de americani, fără subvenție pentru hrană (sursa: Facebook/The White House)
Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, explică ministrul de Finanțe Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, explică ministrul de Finanțe

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Acesta a fost întrebat, într-o conferință de presă, de ce, la rectificarea bugetară, nu a fost diminuată subvenția acordată partidelor, ba dimpotrivă, AEP a primit mai mulți bani.  Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort naţional, inclusiv partidele politice. Şi dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administraţie, cel puţin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica şi partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul Bolojan, la 24 septembrie.  Însă, după opt zile, ministrul de Finanțe afirmă că actuala coaliție majoritară nu a luat o decizie. „Când se va lua o decizie în coaliție legată de zona de subvenție, noi, Ministerul de Finanțe, o vom opera sau o vom transfera, imediat o vom opera într-un act normativ. Momentan nu avem această decizie, momentan e vorba doar de rectificare și în rectificare v-am explicat ce am, cum am operat zona de Autoritate Electorală Permanentă”, a spus Nazare.  El a fost întrebat dacă există un orizont de timp pentru o astfel de decizie. „Decizia este a coaliției, deci n-aș putea să trec peste coaliție, să vă spun”, a spus Nazare. 

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa Foto: Captură video Antena 3
Politică

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în primele nouă luni din 2025: 92 de milioane, arată un raport Expert Forum publicat azi. Cea mai mare sumă a fost oferită presei de către PSD, 61,4 milioane de lei.  Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Prin proiectul de rectificare a bugetului de stat pe 2025, Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide. Dimpotrivă, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a primit un plus de 169 milioane de lei, pentru rambursarea cheltuielilor de la alegerile prezidențiale. Acum circa o săptămână, premierul Ilie Bolojan spunea că o reducere cu 10% a acestei subvenții „nu ar fi o catastrofă”.  Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa Potrivit Expert Forum, AUR a cheltuit 16 mililoane de lei pentru „presă și propagandă” și încă 1,8 mil. lei (5,9%) pentru producția si difuzarea de spoturi publicitare, PNL - 9,1 milioane de lei pentru presă și propagandă, iar USR doar 4,9 milioane de lei.  „În urma alegerilor din 2024, opt partide primesc subvenții, din care 2 (PMP și Forța Dreptei) pentru rezultatele de la locale. Până în luna septembrie, inclusiv, acestea au primit 173 de milioane de lei, iar până la finalul anului ar trebui să primească 284 de milioane de lei. Din aceste fonduri, 57 de milioane au ajuns la PSD, 34 la AUR și 31 la PNL. USR a primit 22 de milioane lei, SOS 14 milioane, POT 12 milioane, PMP 736 mii, iar Forța Dreptei 659 mii lei”, arată Expert Forum.  „În același timp este regretabil comportamentul liderilor politici, care refuză să facă publice informații legate de contractele pentru presă și propagandă și au o atitudine beligerantă față de presă, când aceasta pune întrebări legitime. Chiar dacă legea este defectuoasă și nu obligă partidele să publice aceste date din oficiu, nu înseamnă că nu o pot face din proprie inițiativă sau pe baza Legii 544/2001. Cu toate acestea, vedem cu partidele refuză să publice informații legate de beneficiarii fondurilor și încalcă legea constant”, mai arată acest ONG. 

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE” - Năsui Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE”: doar în Germania este mai mare - Năsui

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE”: doar în Germania este mai mare, susține deputatul USR Claudiu Năsui, pe Facebook. El arată că doar în acest an partidele au pri,it 388 de milioane de lei de la buget. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE” „Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE. Prima e în Germania (dar acolo e un sistem special în care banii se dau de fapt la fundațiile partidelor). Până la luna august a anului acesta, statul a dat deja 388 de milioane de lei la partide. Și nu s-a terminat anul.   Subvenția pentru partide a continuat și sub guvernul Bolojan. Ca să avem un ordin de mărime pentru ce înseamnă 388 de milioane de lei. Prin creșterea TVA-ului la cărți statul estimează că va lua ~20 de milioane de lei în plus. Acolo guvernul a spus că era musai să crească taxele.   Guvernul Bolojan nu se va atinge de subvenția partidelor dintr-un motiv foarte simplu. PNL are probleme financiare și le rezolvă prin banii aceștia.   Pentru unii sunt mereu bani. Nu orice bani, banii dumneavoastră. Iar clasa politică română funcționează după principiul „cine împarte, parte își face”. Ei decid câți bani vă rămân din munca voastră și cât iau ei și ce fac cu ei.   Ca să înțelegem de ce au preferat să crească taxele, de ce cresc prețurile, de ce scad veniturile și, în general, de ce sărăcesc românii care nu sunt conectați la stat”, a scris Năsui. 

La cât a ajuns pensia medie a magistraților Foto: ICCJ
Eveniment

La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025

La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii (CNPP): 25.356 de lei pe lună. Față de ianuarie, când media era de 25.185 lei, această pensie a crescut ușor.  Și numărul celor care beneficiază de această pensie a crescut ușor, de la 5.622 în ianuarie, la 5.697, în august. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” La cât a ajuns pensia medie a magistraților Potrivit datelor CNPP, din pensia medie de 25.356 de lei de care beneficiază judecătorii și procurorii, 22.150 de lei este subvenția din bugetul de stat, iar 7.498 este, în medie, suma bazată pe contributivitate. În schimb, pensia medie pentru peste 3,6 milioane de pensionari pensionați la limita de vârstă este de 3.158 de lei. În ianuarie a fost de 3.143 de lei, creșterea fiind de 15 lei, față de 171 de lei în cazul pensiilor speciale ale magistraților.  Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în august anul curent, 791 de persoane (692 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.978 de lei, din care 3.005 de lei pensie din bugetul de stat.În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 874 de persoane (654 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.210 de lei (3.540 de lei de la bugetul de stat).Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.348 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 13.138 de lei, din care 8.083 lei suportaţi din bugetul de stat.Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 677 de persoane (toţi cu pensie din BASS), media fiind de 10.268 de lei, din care 2.397 de lei cota suportată din bugetul de stat.De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.326 de pensionari (1.918 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.985 de lei, din care 4.248 de lei suportaţi din bugetul de stat. 

PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani cheltuiți ilegal din subvenție Foto: Facebook
Politică

PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie - presă

PNL nu vrea să returneze la buget suma de 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie, așa că a deschis proces cu Autoritatea Electorală Permanentă, scrie Hotnews. Partidul ar avea deja datorii de 150 de milioane de lei, așa că ar fi deschis acest proces ca să tragă de timp.  Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința În august 2025, subvenția către un oligopol de partide a fost de peste 19 milioane de lei, în scădere față de cele peste 22 de milioane de lei oferite în august 2024. PNL a încasat în august 2024 suma de 7,2 milioane de lei și doar 3,4 milioane de lei în august 2025.  PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie “PNL a încasat subvenție lunară de la stat în 2024. Au folosit o parte în campania de la prezidențiale. După ce s-au anulat alegerile au primit toți banii înapoi, inclusiv cei cheltuiți din subvenție. După campanii, cheltuielile din subvenție nu se returnează, acum s-a întâmplat pentru prima dată din cauza OUG. AEP a verificat și a decis că e ilegal ca PNL să primească și banii din subvenție. Liberalii trebuie să dea banii înapoi, dar refuză”, au declarat surse politice pentru HotNews. În schimb, PSD a acoperit cheltuielile din campania lui Ciolacu cu împrumuturi, nu subvenție de la AEP. 

La cât a ajuns, în iunie 2025, pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție Foto: captură video Digi 24
Eveniment

La cât a ajuns, în iunie 2025, pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție

La cât a ajuns în iunie 2025 pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție: potrivit ultimelor date publicate de Casa Națională de Pensii Publice, aceasta este de 25.258 de lei. Pensia medie a judecătorilor și procurorilor este în ușoară creștere, pentru că în ianuarie ea era de 25.185 de lei. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu La cât a ajuns pensia medie a magistraților Din pensia medie în iunie, de 25.258 de lei, 22.061 lei este partea suportată de la bugetul de stat - practic, o subvenție pe viață - și numai 7.469 de lei este partea bazată pe contributivitate.  Un număr de 5.680 de persoane beneficiază de aceste pensii speciale.  Acum două zile, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a apreciat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este mică. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu”, a afirmat ea.  Însă, datele publicate de CNPP arată că, în iunie 2025, pensia medie pentru limita de vârstă era, în cazul unui cetățean obișnuit, 3.156 de lei. 

Subvențiile pentru partide, reduse la rectificare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Subvențiile pentru partide vor fi reduse la rectificarea bugetară, a anunțat Bolojan

Subvențiile pentru partide, reduse la rectificare, a anunțat premierul Bolojan. Subvențiile pentru partide, reduse la rectificare "Reducerea subvenţiilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Personal consider şi este una din direcţii, că toată lumea, inclusiv partidele politice, inclusiv cei care suntem pe funcţii de conducere, trebuie să fie parte a acestui efort naţional de corecţie", a precizat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la Guvern. El a mai spus că "lucrurile care au fost posibile anii trecuţi nu mai sunt posibile toate". "Ceea ce s-a acumulat negativ trebuie să corectăm, nu pentru că vrem să fim populişti, ci pentru că este absolut necesar să facem acest lucru în interesul cetăţenilor ţării noastre", a arătat premierul.

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori: întreaga schemă ar fi înghițit 30 de miliarde de lei, iar datoriile ministerului Energiei către furnizpri sunt la circa cinci miliarde de lei.  Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Potrivit unei știri news.ro, întrebat care este impactul asupra bugetului de stat al acestei scheme de plafonare, care a decurs în aceşti ultimi patru ani, Sebastian Burduja a spus că impactul total e undeva la 30 de miliarde, din care 18 miliarde ministerul Energiei şi 12 miliarde Ministerul Muncii. „Sunt datorii de câteva miliarde, probabil cinci miliarde de lei, vedem pe ultimele date. Ministerul Energie are şi acum în buget un miliard de lei disponibil pentru a fi plătiţi, dar noi nu putem plăti până când ANRE-ul nu validează aceste solicitări din partea furnizorilor. Deci, ceva bani mai avem şi sunt convins că pe parcursul anului, e o discuţie complicată şi cu Ministerul de Finanţe, putem să mai plătim din aceste datorii”, a mai spus demnitarul PNL.  Ministrul i-a sfătuit pe consumatori să se uite foarte bine cine este furnizorul lor, compania care le trimite factura acasă şi să intre pe comparatorul de preţuri de la ANRE, un lucru pe care orice românul poate face online, rapid, şi unde îşi poate schimba furnizorul. „Aici sunt două variante. Fie merge cu un nou furnizor şi sunt oferte în piaţă foarte avantajoase pentru contextul în care ne aflăm, fie furnizorul actual, când vede că un consumator vrea să se mute la alt furnizor, vine cu o ofertă de retenţie. Deci toţi furnizorii au chestia asta şi un lucru foarte simplu pe care românii îl pot face şi trebuie să-l facă. De ce? Pentru că îşi fac lor un bine şi ne fac şi nouă un bine. De ce? Cu cât noi punem mai multă presiune pe furnizori, cu atât această piaţă va deveni mai competitivă, ofertele vor fi mai bune, deci facturile vor fi mai mici”, a explicat Burduja. 

AUR a cheltuit o sumă astronomică pe propagandă Foto: Facebook
Politică

Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit o sumă astronomică pe propagandă

Președintele AUR, George Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă. Doar în primele patru luni din acest an, formațiunea condusă de acesta a plătit pentru „presă și propagandă” circa 12,6 milioane de lei, adică peste 2,5 milioane de euro.  Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Banii provin de la buget și apar în rapoartele lunare ale Autorității Electorale Permanente.  AUR a cheltuit o sumă astronomică pe propagandă „Majoritatea presei în acest moment aparține sistemului, este cumpărată, este o presă guvernamentală, în sensul în care nicio voce a opoziției nu poate să fie tratată echidistant de acești oameni care își spun «jurnaliști»”, susținea George Simion, la 20 mai, după ce a pierdut alegerile.  În perioada ianuarie-martie, AUR a cheltuit între 3,5 și 3,2 milioane de lei pe lună ca să plătească presa. În aprilie, suma s-a redus la circa 2,8 milioane de lei.  Separat de aceste informații, rapoartele Autorității Electorale Permanente arată că, în campania de alegeri prezidențiale, George Simion a cheltuit o sumă imensă, cu totul neobișnuită, penru campania la postul Realitatea TV, 14,4 milioane de lei.  În aprilie, Antena 3 a prezentat un contract semnat de Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR, cu firma BGD Legal and Consulting, companie de lobby, în valoare de 1,5 milioane de dolari lunar. În schimbul acestor bani, compania s-a angajat să-i organizeze lui George Simion întâlniri la Washington D.C cu lideri politici, dar și apariții în presa din Statele Unite.  Contractul este înregistrat la Departamentul de Justiție al SUA și publicat chiar pe site-ul Departamentului de Justiție.   

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină Foto: Hidroelectrica
Economie

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină - analiză Ziarul Financiar

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie: între 15% și 121%, arată o analiză a Ziarului Financiar. Totuși, nu este clar dacă subvența va fi complet eliminată, întrucât Ministerul Energiei a anunțat că pregătește o schemă de sprijin care va ajuta șase milioane din cele circa nouă milioane de consumatori. Citește și: Crin Antonescu, dezlănțuit împotriva lui Nicușor Dan, la Realitatea TV: demagog, susținut de Băsescu și Coldea Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină Ce arată datele Ziarului Financiar:  La un consum până în 100 KWH, de la o factură de 63 de lei se va ajunge la 138 de lei (calculată la un preț de 1,5 lei/KWH, după eliminarea subvenției) La un consum între 100 KWH și 255 KWH: factura ar sări de la circa 140 lei la 262,5 lei.  La un consum între 255 KWH și 300 KWH: de la 236,5 lei la 412,5 lei.  La consum de peste 300 KWH, factura ar ajunge la 525 lei, față de 455 lei.  „Circa jumătate dintre consumatorii casnici de energie din România sunt la nivelul de sub 100 kWh pe lună, iar o treime sunt în intervalul 100-255 kWh pe lună“, arată Ziarul Financiar. 

Guvernul taie un miliard din banii Capitalei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul taie un miliard din banii Capitalei

Guvernul taie, prin legea bugetului de stat, un miliard de lei din banii Capitalei, care rămâne astfel fără posibilitatea de a face vreun fel de investiții. „Vreau să le cer scuze bucureştenilor că le-am transmis speranţa că partidele de la guvernare vor înţelege ceva din alegerile din 24 noiembrie. Proiectul de buget naţional pus în dezbatere publică aseară dovedeşte contrariul, dovedeşte că puşculiţa de partid are întâietate în faţa românilor”, a spus, azi, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Acesta a explicat cum au fost tăiați banii orașului și, ignorându-se referendumul din 2024, au fost împărțiți la primăriile de sector. Guvernul taie un miliard din banii Capitalei „Ce face proiectul ăsta de buget? Spune ca sectoarele să primească nu de trei ori mai mult decât Primăria Capitalei, să primească de cinci ori mai mult decât Primăria Capitalei, sfidând votul a 500.000 de bucureşteni de acum două luni (...) În 2024 am pierdut 1,2 miliarde lei şi am primit 5 miliarde şi conform proiectului de buget, în 2025 am rămas să primim 4 miliarde lei, în condiţiile în care anul trecut doar cele două subvenţii pe transport şi pe termie au fost 2,6 miliarde lei. Deci, în situaţia în care bugetul rămâne aşa cum a fost publicat aseară de Ministerul Finanţelor, Primăria Capitalei va plăti cele două subvenţii şi va face nişte plăţi curente pentru funcţionarea serviciilor, şi nicio investiţie”, a explicat edilul șef al Capitalei. Primarul a mai spus că în 2024 au fost 10 miliarde de lei din impozitul pe venit, colectat de la bucureşteni, care s-au dus 5 miliarde la primările de sector, 4,7 miliarde la Primăria Capitalei şi 300 de milioane la Consiliul Judeţean Ilfov, şi au mai fost cam 3 miliarde de lei taxe şi impozite locale care s-au dus la primările de sector. „Deci noi am avut 4,7 miliarde, primările de sector au avut 8 miliarde. Dacă veţi scădea din aceste 4,7 miliarde cele 2,6 pe care le-am dat pe cele două subvenţii, veţi vedea că raportul este cel pe care vi l-am spus. Primările de sector au avut 8 miliarde şi noi am avut mai puţin de 2,5 miliarde”, a arătat primarul. Primăriile de sector, PSD-PNL, favorizate Nicuşor Dan a mai declarat că, pe proiectul de buget pe 2025 împărţirea este: din cele 10 miliarde de la impozit pe venit de la bucureştieni, 3,8 miliarde merg la Primăria capitalei, 130 de milioane la Consiliul Judeţean Ilfov, 4,8 miliarde la primările de sector şi 1,4 miliarde la bugetul de stat. „Înseamnă că noi, din cele 4 miliarde, plătind 2,5 miliarde subvenţii, rămânem cu 1,5 miliarde. Iar primările de sector au aproximativ 5 miliarde de impozit pe venit şi 3 miliarde din taxe şi impozite locale. Adică raportul real este 1,5 la 8. De mai mult de 5 ori, bani la primăriile de sector decât la Primăria capitale, în condiţii în care, repet, noi avem mult mai multe atribuţii decât primările de sector”, a afirmat Nicuşor Dan.

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023, arată proiectul de buget pentru 2025, publicat de ministerul de Finanțe. În 2024, când au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, locale, parlamentare și prezidențiale (anulate), bugetul Autorității Electorale Permanente (AEP) a prevăzut o subvenție de 386 de milioane de lei. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei În 2023, această subvenție a fost de doar 227 de milioane de lei, deci mai mică decât în 2025 cu 25%. La 6 ianuarie, ONG-ul Expert Forum cerea reducerea drastică a subvențiilor pentru partidele politice, apreciind că Ordonanţa „Trenuleţ” face doar schimbări cosmetice. Potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024 (ordonanta trenulet), subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024. „Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă și menționează doar că «Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024». Nu este clar de ce se propune 25% și nu 50%, de exemplu”, a arătat Expert Forum. În noiembrie 2024, PNL a votat un plan de reforme care presupunea „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali” și „limitarea cheltuielilor din campanie decontate și în costuri per vot și stabilirea unui plafon de costuri per vot”.

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie

Guvernul Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie: se vor acorda ajutoare doar pentru cei cu venituri mici, au arătat, azi, un lider sindical și chiar și premierul PSD după discuții în ședința Consiliului Național Tripartit. Cu toate acestea, ministerul Energiei continuă să afirme că „scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie „O întrebare clarificatoare viza menținerea unor măsuri de sprijin pentru cetățeni după data de 31 martie, în ceea ce privește prețurile la energie. Dimensiunea măsurii în sine, dar și numărul de cetățeni care vor beneficia vor fi prevazute în clar. Deci măsura se menține, dar nu pentru toată lumea, doar pentru un numar mai mic de cetățeni, probabil ținând cont de veniturile pe familie. Modul în care se vor acorda aceste masuri de sprijin nu va fi către firme, pentru că au întrebat și cei din mediul de afaceri, ci vor fi făcute direct către cetățean ca niște instrumente de plată cu care acesta să acopere cheltuielile pentru plata facturilor”, a spus liderul BNS, Dumitru Costin. „Estimăm o creștere a salariului mediu cu 6,1%, un procent ce depășește rata prognozată a inflației, majorarea numărului de angajați, dar și menținerea unor forme de sprijin pentru pensionari și pentru plata facturilor la energie de către persoanele cu venituri mici”, a afirmat și premierul Ciolacu. Furnizorii de energie electrică au afirmat, acum două zile, că nu mai pot susține schema de prețuri plafonate la energie și cer autorităților să plătească din datoriile pe care le au de peste un an, și se ridică la circa 9 miliarde de lei.

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Foto: AUR
Politică

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024: 21.990.660 lei, anunță Autoritatea Electorală Permanentă. În ianuarie 2024, subvenția a fost de 21.689.226 de lei, mai mică cu doar 300.000 de lei. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Totuși, coaliția guvernamentală a promis, în decembrie 2024, că va reduce această subvenție cu 25%. Oricum, subvenția de acum este mai mare decât în anii precedenți, pentru ianuarie: 20.266.257,50 - ianuarie 2023, 18.278.378,67 - ianuarie 2022, 19.843.634,81 - ianuarie 2021 și doar 14,2 milioane de lei în ianuarie 2020. Din subvenția pe ianuarie 2025, PSD a luat puțin sub 7,3 milioane, AUR - 4,3 milioane, PNL - 3,97 milioane, USR - 2,81 milioane de lei, SOS România - 1,87 milioane de lei și POT - puțin peste 1,5 milioane de lei. Au mai primit 103.000 lei și PMP, care are câțiva aleși locali, precum și Forța Dreptei - 98.000 de lei. În noiembrie 2020, George Simion, susținea că AUR va refuza subvenția de la stat. „Noi vom primi circa 10 milioane de euro (de fapt lei - n.r.) pe an. Nu o să luăm noi nici un leu pentru partid. Vreau să arăt că nu ne vom ocupa în Parlament doar de certuri, doar de a arăta cu degetul spre vinovați. Vreau să arătăm că noi unim și că noi construim. Cu acești bani, în funcție de reglementările legale, vom construi un spital”, declara Simion.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră