miercuri 12 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8723 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Putin îi stoarce pe angajații Gazprom: donație „obligatorie” din salariu pentru medicamente destinate celor de pe front

Putin îi stoarce pe angajații Gazprom: aceștia trebuie să facă o donație „obligatorie” din salariu pentru medicamente destinate celor de pe front, scire un juranlist de la Europa Liberă. Într-un mesaj intern către angajații Gazprom, se arată că donația este obligatorie datorită „lipsurilor catastrofale din spitale”. Donația este de 1.000 de ruble, adică de 17 dolari. Putin îi stoarce pe angajații Gazprom Jurnalistul Mark Krutov, de la Radio Europa Liberă, cel care a publicat această informație, precum și un print-screen al mesajului intern, spune că solicitări au mai fost, dar este prima oară când angajații Gazprom sunt obligați să doneze. 1/5 Employees of Gazprom, Russian energy giant, are being forced to chip in at least RUB 1000 (17 US dollars) each to buy medications for Russian soldiers wounded in Ukraine – due to the "catastrophic lack of supplies in hospitals". pic.twitter.com/uBbfPLnW8x— Mark Krutov (@kromark) September 19, 2022 Grupul de unde Krutov a preluat mesajul este al echipei de securitate Gazprom de la Lena, în Yakutia, echipă de circa 100 de persoane. „Dragi colegi, pe parcursul operațiunii speciale numeroși angajați ai Districtului Militar din Orientul Îndepărtat au suferit diverse răni. Filiala PJSC Gazprom, Direcția interregională din Orientul Îndepărtat al PJSC Gazprom din orașul Khabarovsk, s-a oferit voluntar pentru a oferi asistență financiară pentru achiziționarea de medicamente, care lipsesc foarte mult în spitale și spitale militare. Este necesar să transferați fonduri (…) în valoare de cel puțin 1000 de ruble. După transferul de fonduri, trebuie să trimiteți numele dvs. de familie. Acest lucru trebuie făcut deoarece se va face un raport către conducere despre câte persoane au participat activ la acordarea asistenței și numărul celor care au ignorat această solicitare”, se arată în mesaj. Citește și: Cu ochii la eșecul Kremlinului, China comunistă pompează miliarde de dolari în propaganda externă și construiește cultul personalității lui Xi Jinping Din 25 martie, Rusia n-a mai precizat câți militari ruși au murit sau au fost răniți în invazia Ucrainei.

Putin îi stoarce pe angajații Gazprom: donație „obligatorie” din salariu pentru medicamente destinate celor de pe front
Cu ochii la eșecul Kremlinului, China comunistă pompează miliarde de dolari în propaganda externă și construiește cultul personalității lui Xi Jinping
Eveniment

Cu ochii la eșecul Kremlinului, China comunistă pompează miliarde de dolari în propaganda externă și construiește cultul personalității lui Xi Jinping

China comunistă pompează miliarde de dolari în propaganda externă și construiește cultul personalității lui Xi Jinping. Un editorial semnat de Fu Hua, redactor șef la agenția Xinhua - editorial comentat ulterior de Bloomberg - arată care sunt direcțiile acestei propagande: întărirea mesajelor transmise pe Internet în conformitate cu directivele date de liderul Xi Jinping. Agenția Bloomberg atrage atenția că regimul de la Beijing cheltuie sume uriașe pentru propganda externă, chiar dacă rezultatele de până acum sunt dezamăgitoare. China pompează miliarde de dolari în propaganda externă „Agenția de știri Xinhua trebuie să adopte o poziție clară în ceea ce privește politica și să persevereze în consolidarea publicității online a gândirii lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze”, scrie redactorul-șef al Xinhua, care mai îndeamnă presa să nu devieze „nici un minut” de la viziunea lui Xi Jinping. „În fața mediului internațional complicat, Xinhua consideră consolidarea construirii de conturi pe platforme de socializare de peste mări ca un punct de plecare important pentru a-și îmbunătăți capacitățile de comunicare internațională. Numărul total de fani ai conturilor depășește 280 de milioane”, mai arată propagandistul chinez. „Acestea nu sunt vorbe goale. Operațiunile de propagandă în străinătate ale Chinei sunt extinse, bine finanțate și se accelerează. În pofida amplorii lor, ele se bucură de mult mai puțină atenție decât notoriile campanii de dezinformare rusești din ultimii ani. (…) La fel ca Rusia, China este hotărâtă să submineze atractivitatea și eficacitatea societăților deschise. Spre deosebire de Rusia, China are mijloacele de a investi în jurnaliști și instituții media”, comentează, pentru Bloomberg, Adam Minter. El spune că este o greșeală că propaganda Chinei comuniste este subestimată. Minter arată că, în 2015, cheltuielile cu prapaganda externă ale Chinei comuniste erau estimate între 7 și zece miliarde de dolari anual. Agenția Xinhua și-a majorat numărul de birouri externe de la 100 la 186. Citește și: Sora unei foste miss Buzău a primit de la subalternii politici ai lui Ciolacu funcții grase la CFR și Loterie. Ex-miss Buzău, aproape de șeful PSD Diplomații chinezi își dau like între ei Un studiu recent al Universității Oxford a constatat că, între iunie 2020 și februarie 2021, diplomații chinezi au postat pe Twitter de 201.382 de ori, obținând aproape 7 milioane de aprecieri și 1,3 milioane de retweet-uri. Însă unul din 10 retweet-uri a venit din conturi care au fost ulterior suspendate, arată Bloomberg, citând studiul Oxford. Deși cercetătorii nu aveau date pentru a face legătura între aceste retweet-uri și China, ei spus că studiul oferă „dovezi extinse despre unde și cum un actor de stat puternic precum China comunistă poate fi capabilă să creeze o iluzie de influență umflată asupra discursului global”. #China /#UKA University of #Oxford report shows 98,000 tweets were connected with a Chinese program spreading the propaganda statements of #Beijing’s ambassador in London.@Pro-CCP: False Pro-China Accounts Invade #Twitter in the UK https://t.co/2YR6bHdvBd #CommunistPropaganda— BitterWinterMagazine (@BitterWinterMag) May 28, 2021 Cu toate acestea, impresiile globale negative despre China au atins un vârf, remarcă Bloomberg. La începutul anului 2022, Pew Research a chestionat persoane din 19 țări cu privire la opiniile lor despre China. Doar 27% dintre respondenți și-au exprimat o opinie favorabilă.

VIDEO Propaganda Kremlinului vrea să se laude cu crimele de la Bucha: „Mesajul către Europa: să vă temeți de noi!”
Eveniment

VIDEO Propaganda Kremlinului vrea să se laude cu crimele de la Bucha: „Mesajul către Europa: să vă temeți de noi!”

Propaganda Kremlinului vrea să se laude cu crimele de la Bucha, arată înregistrarea unei emisiuni de pe principalul canal de propagandă externă al regimului Putin, Russia Today (RT). Înregistrarea a emisiunii a fost făcută de Julia Davis, o jurnalistă din SUA specializată în monitorizarea canalelor TV ale Kremlinului. Propaganda Kremlinului vrea să se laude cu crimele de la Bucha „Între timp, în emisiunea RT „Frumoasa Rusie”, un propagandist susține că Rusia nu ar trebui să-și facă griji cu privire la modul în care evenimente precum cele de la Bucha sunt percepute sau prezentate în Occident. În schimb, spune el, Rusia ar trebui să spună: Da, așa suntem… Vă vom arăta și mai multe. Să vă fie frică de noi!", a scris Julia Davies. Meanwhile on RT's show "Beautiful Russia," propagandist argues that Russia shouldn't worry about the way events like Bucha are being perceived or covered in the West. Instead, he says, Russia should lay into that: "Yes, that's how we are... We'll show you even more. Fear us!" pic.twitter.com/q1e2wJhi2q— Julia Davis (@JuliaDavisNews) September 17, 2022 În dezbaterea de pe RT, un comentator întreabă, amuzat: „Cum vom depăși această blestemată problemă, Bucha? Ce trebuie să facem ca să câștigăm?”. Iar el propune o filmare: „Sânge pe tot ecranul! Și, scris: Bucha, un film de lung metraj”. Un alt invitat, în tricou, tuns la zero și cu o ceafă consistentă, îl întrerupe și explică de ce ideea este bună: „Trebuie să folosim puterea inamicului împotriva sa. Un german, văzând ce s-a petrecut la Bucha, cu ecranul plin de sânge, i se va declanșa memoria genetică. Își va aminti poveștile pe care i le spuneau bunicii. Va trebui să adăugăm și să spunem: da, ăștia suntem. Temeți-vă de noi. Vreți să ne vedeți în acest fel, vă vom arăta și mai mult. Să se teamă de noi!”. Moderatoarea a asistat amuzată la aceste discuții, comentând ironic că germanii vor putea vedea filmul cu sânge, despre Bucha, dacă vor avea curent. Citește și: Noi atrocități descoperite lângă Bucha: șapte cadavre ale unor civili, executaţi cu un glonţ în cap, unii legaţi la mâini şi la genunchi, găsite într-o groapă comună la Miroţke Foto: Twitter După Bucha și Mariupol, Izium Recent, autorităţile ucrainene au anunţat că s-au descoperit 450 de cadavre de civili îngropaate într-o pădure de la periferia Iziumului, după retragerea trupelor rusești. O mare parte din oraşul Izium a fost distrusă, iar oamenii au fost terorizaţi. Anchetatorii au început să cerceteze posibile crime de război comise de soldaţii ruşi. This horror is happening right now everywhere across the occupied territories. Right now. Everywhere. Nobody can pretend anymore they did not know. After Bucha & Mariupol they could have said - maybe that was an exception? No, this is systemic russian genocidePhoto: Ye.Maloletka pic.twitter.com/e8GzNgz8Ig— Olena Halushka (@OlenaHalushka) September 18, 2022 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat acum cinci zile în oraşul Izium şi a comparat distrugerile şi crimele săvârşite de ruşi în această localitate cu masacrul din Bucha. SUA sprijină o echipă de procurori internaționali care să adune dovezi ale atrocităților din Ucraina.

SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan - analiză
Eveniment

SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan - analiză

SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan, arată o analiză a profesorului Hal Burns, de la Școala de Studii Avansate din cadrul universității John Hopkins, publicată de Blomberg. SUA trebuie să se înarmeze „Dacă America vrea să câștige un potențial război cu China, peste câțiva ani, ar fi bine să înceapă să se reînarmeze mult mai serios, înainte ca conflictul să înceapă (...) Criza care a izbucnit în august, după ce președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, iar Beijingul a răspuns cu cea mai mare demonstrație de forță din Pacificul de Vest din ultimul sfert de secol, i-a făcut pe mulți oficiali americani să se teamă că numărătoarea inversă spre conflict a început. Acesta nu este un secret bine păstrat: consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat (...) că există o „amenințare distinctă” a unei invazii chineze a Taiwanului. Directorul National Intelligence, Avril Haines, a caracterizat această amenințare drept „acută”. În public, Pentagonul spune doar că nu se așteaptă la o invazie în următorii doi ani”, arată Burns, în Bloomberg. Analyse vom China-Versteher: Greift China Taiwan an? Immer wieder kursiert eine Jahreszahl https://t.co/Pia7TGcrj6— FOCUS online (@focusonline) September 17, 2022 El arată că jocuri de război arată fie o victorie obținută cu pierderi uriașe - dacă China invadează Taiwanul, iar SUA sprijină regimul democratic de la Taipei - fie că partea americană pierde. Aceste jocuri arată că SUA ar pierde 700-900 de avioane, adică jumătate dinn total. Burns arată că, dacă se pune problema înlocuirii pierderilor, China comunistă este în avantaj: Beijingul are capacități de trei ori mai mari decât SUA în ceea ce privește construcțiile de nave militare. În general, idnsutria americană de armament este acum mult diminuată. Rachete cu rază lungă, esențiale „Drept urmare, SUA s-ar putea găsi într-o poziție teribilă după doar câteva luni – chiar și doar câteva săptămâni – de lupte. Ar putea avea dificultăți să înlocuiască munițiile ghidate, cu rază lungă de acțiune, care ar fi esențiale pentru a lovi navele chineze în apele din jurul Taiwanului, fără a fi nevoită să se aventureze în ghearele rachetelor antinavă și sistemelor de apărare aeriană ale Chinei. Pierderea unui număr mare de nave sau avioane ar putea face dificilă câștigarea unui război prelungit în Pacificul de Vest. Chiar dacă Washingtonul ar câștiga, aceste pierderi ar putea lăsa armata paralizată ani de zile”, arată Bloomberg. Analiza arată că, până acum, administrația Biden a ezitat să majoreze bugetul Pentagonului. „Arsenalul autocrației ar putea fi în curând pregătit pentru război. Arsenalul democrației va face față provocării?”, concluzionează Burns. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, cu ajutorul SUA, arată simulările făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale. În 18 din cele 22 de runde ale jocurilor de război, rachetele chineze scufundă o mare parte a flotei de suprafață a SUA și a Japoniei și distrug „sute de aeronave la sol”. UK invites Taiwan to sign queen’s condolence book in symbolic China rebuke https://t.co/sunxnI0ZRQ— Fox News (@FoxNews) September 18, 2022

BREAKING Amicul lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri UE în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european
Internațional

BREAKING Amicul lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri UE în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european

Amicul de la Budapesta lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri europene în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european. Spre deosebire de alte amenințări dinspre Bruxelles, aceasta este cât se poate de concretă: o decizie trebuie luată într-o lună. PNRR-ul Ungariei nu a fost aporobat nici acum, deși a fost depus în mai 2021. Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro „Din cauza corupției și a altor încălcări ale statului de drept în Ungaria, Comisia Europeană a propus reducerea plăților de la bugetul UE către această țară cu aproximativ 7,5 miliarde de euro. Acest lucru a fost anunțat de comisarul UE pentru buget, austriacul Johannes Hahn, duminică, la Bruxelles. Este pentru prima dată când Comisia UE propune acest pas din cauza deficiențelor statului de drept dintr-o țară din UE. Banii de la bugetul UE nu sunt suficient de protejați împotriva utilizării abuzive în Ungaria, a spus austriacul. Totodată, el a recunoscut angajamentele pe care guvernul ungar le-a luat recent pentru a elimina deficiențele existente”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Consiliul European trebuie să ia decizia finală în cel mult o lună. The EU must withhold funds from Viktor Orban’s Hungary https://t.co/OVhs86HlbA— Fernando Oliver, Esq. (@Fernand46357857) September 16, 2022 Pentru a transforma propunerea în realitate, este nevoie de susținerea a 15 țări din UE, care împreună să aibă 65% din totalul populației. Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste UE a introdus noua sancțiune financiară în urmă cu doi ani tocmai ca răspuns la ceea ce consideră că reprezintă subminarea democrației în Polonia și Ungaria, unde premierul Viktor Orban a supus instanțele, mass-media, ONG-urile și mediul academic, precum și restricționarea drepturilor migranților, homosexualilor și femeilor în timpul celor peste un deceniu la putere.

Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică - analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste
Eveniment

Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică - analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste

Insula Șerpilor este unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică, arată o analiză din The Times, semnată de Mark Galeotti, un expert în chestiunile rusești de securitate. Rusia a ocupat această insulă imediat după invadarea Ucrainei, dar, ulterior, după puternice bombardamente ucrainene, trupele ei au abandonat-o. Insula Șerpilor, unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară „În ceea ce privește atât de temuta amenințare de a trage cu o armă nucleară tactică, el ar putea ordona o lovitură demonstrativă în apele arctice sau să lovească o țintă izolată precum Insula Șerpilor, în largul Odesei, cu amenințarea că va viza apoi orașele ucrainene. Acest lucru ar fi eficient doar dacă el este cu adevărat dispus să meargă până la capăt. El trebuie să știe că acest lucru ar forța Occidentul să adopte o strategie de a încerca să-l elimine sau să-l detroneze. China și India ar fi supărate (Putin a recunoscut îngrijorările ambelor țări cu privire la război pentru prima dată la un summit din Uzbekistan, săptămâna trecută) și ar putea alarma atât de mult propria elită încât ar simți că trebuie să acționeze. Dacă generalii ar refuza să urmeze ordinele în acest sens, cum s-ar termina?”, scrie Galeotti. Insula Șerpilor este la doar 45 de kilometri de România și a fost anexată de URSS în 1948. Analiza din The Times arată că liderul de la Kremlin are puține opțiuni și, în trecut, astfel de situații l-au paralizat. Varianta cea mai realistă: să aștepte ca Occidentul să cedeze Ce variante are Putin, potrivit acestei analize: să continue să bombardeze infrastructura Ucrainei, dar rachetele sale de precizie Iskander sunt pe cale să se epuizeze, au mai rămas 20% din stocul inițialsă declanșeze mobilizarea generală. Dacă mâine ar declara o mobilizare, probabil că ar dura trei luni până când rezerviștii, nepregătiți și lipsiți de dorința de a lupta, ar ajunge pe fornt - adică iarna, când este greu să declanșezi operațiuni militare. O astfel de mișcare ar alarma și o populație căreia i s-a spus că totul merge conform planului.să folosească o armă nucleară tactică Citește și: VIDEO Panică la propaganda Kremlinului, după victoriile Kievului: comentatori triști, nervoși și șocați. Noi amenințări cu arma nucleară „Putin are puține alte opțiuni în afară de arămâne pe poziții, sperând că voința Ucrainei se va prăbuși sau, mai probabil, că Occidentul o face. Deocamdată, aceasta poate părea cea mai rațională opțiune, cu siguranță cea mai sigură”, mai arată Galeotti. In Moscow's Shadows 79: Putin's Dilemmas, on and off the battlefieldWhat challenges does the Ukrainian advance pose VVP - and why, per usual, is he ducking the hard choices?#Russia #Ukraine #RussiaUkraineWar @UCLSSEES On your usual app orhttps://t.co/qUIakyj5oN— Mark Galeotti (@MarkGaleotti) September 16, 2022

Coada tuturor cozilor: peste 24 de ore, timpul de așteptare pentru a ajunge la catafalcul reginei Elisabeta a II-a. David Beckham a stat 13 ore. Prima la rând: o femeie cu origini srilankeze
Internațional

Coada tuturor cozilor: peste 24 de ore, timpul de așteptare pentru a ajunge la catafalcul reginei Elisabeta a II-a. David Beckham a stat 13 ore. Prima la rând: o femeie cu origini srilankeze

Peste 24 de ore era timpul de așteptare pentru a ajunge la catafalcul reginei Elisabeta a II-a, în această după-amiază. Coloana este de circa cinci mile, apreciază BBC. Spre seara zilei de sâmbătă, situația pare să se fi ameliorat, iar perioada în care se stă la rând s-ar fi redus la 12 ore. The Telegraph estima că circa 400.000 de persoane i-au adus un ultim omagiu fostei suverane a Marii Britanii. Până luni, ar putea fi 750.000. Coada tuturor cozilor: peste 24 de ore pentru a ajunge la catafalcul reginei Fostul fotbalist David Beckham a ajuns la catafalc vineri după-amiază, în jurul orei locale 14:00, la 12 ore după ce s-a așezat la coada care se întinde pe mai mulți kilometri. A fost surprins cu ochii în lacrimi, în timp ce se apropia de sicriul suveranei. Presa susține că un membru al Parlamentului - care a avut dreptul să nu stea la rând - i-ar fi oferit lui Beckham posibilitatea să sară rândul, dar acesta ar fi refuzat. So after 35 hours of been awake and 35,000 steps I can honestly say it was worth the 12 and half hour queue to pay our respects to Queen Elizabeth. met some unbelievable people on the way and will be a core memory forever ! Time to sleep #QueenElizabethIIMemorial #QueenElizabeth— samuel caswell (@samuelcaswell3) September 17, 2022 Un profesor din Cumbria, Keith Still, arată că guvernul britanic s-a pregătit ani întregi pentru acest eveniment, anticipând inclusiv coada imensă. Acum, de-a lungul cozii se află toalete mobile, sunt oferite scaune pentru cei foarte obosiți, băuturi, asistență medicală. Peste 300 de persoane au avut nevoie de asistență medicală, 17 au ajuns la spital, arată o statistică publicată de revsita Wired. Circa 1.000 de persoane supraveghează coloana de-a lungul căreia sunt amplasate 500 de toalete portabile. Într-un moment dat, 30.000 până la 40.000 de oameni ar putea sta la coadă, potrivit consultantului pentru siguranța mulțimilor Andy Hollinson, care a lucrat la alte aspecte ale planului (…) Operațiunea London Bridge (…) Astfel de estimări sunt conservatoare și se bazează pe o coadă ordonată în care oamenii stau câte trei în linie. „Nimeni nu a mai văzut vreodată o coadă atât de lungă ca asta”, spune Hollinson, citat de revista Wired. Presa britanică subliniază extraordinara diversitate a celor care vor să prezinte un ultim omagiu fostei suverane. Prima persoană care s-a așezat la rând era de originbe srilankeză. A treia venea din Ghana. ? Some images of the tremendous queues here in London to see Queen Elizabeth II lying in State.We waited in line for more than 13 hours. I know many will have been here longer. Despite this, there was great camaraderie on what is a sombre occasion. pic.twitter.com/UhqkFHa63H— Nick Rabbitts (@Nick468official) September 16, 2022 Familia regală britanică, alături de cei care stăteau la rând „Este vineri seara, întunericul s-a lăsat și se face răcoare. Alături de sutele și miile de oameni care au venit să-și aducă omagiul sunt voluntarii care delimitează traseul și împart pături de lână albastră pentru a ține oamenii la cald. Nouă, britanicilor, ne place o coadă, dar aceasta este într-adevăr o coadă ca nicăieri alta. S-ar putea să vezi o celebritate (David Beckham și prezentatorul TV Susannah Reid au fost văzuți la coadă (...) încercând să rămână incognito). S-ar putea să fii servit cu pizza de către Arhiepiscopul de York, care a comandat o mâncare la pachet și a cântat imnuri alături de fanii regalității, la coadă, pentru a menține moralul ridicat. (...) În orice moment, coada este ordonată și calmă. Nimeni nu se mișcă în grabă, nimeni nu pierde prea mult timp. Unii spun rugăciuni, alții fac o reverență, alții plâng, alții se țin de mână și aproape toată lumea se întoarce pentru o ultimă privire înainte de a pleca și a lua cu ei acest moment istoric”, scrie Vanity Fair. Privileged to join the Faith Team yesterday to speak with mourners in the queue to pay their respects to Her Majesty Queen Elizabeth, and to listen as they shared memories and what Her Majesty meant to them. Eternal rest grant unto her, O Lord. May she rest in peace. ? ✝️ pic.twitter.com/nTCWj4qXwP— Cardinal Nichols (@CardinalNichols) September 16, 2022 În această după-amiază, regele Charles al III-lea și prințul William s-au întâlnit cu cei care stăteau la rând. Prințul de Wales i-a spus unei persoane din coadă că bunica lui nu ar crede că atât de mulți au venit să-i aducă un ultim omagiu. Foto: Twitter Catafalcul reginei Elizabeta a II-a va putea fi vizitat până luni dimineața, la ora 6.30. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida

După Ucraina, urmează Taiwanul: directorul adjunct al CIA spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027
Internațional

După Ucraina, urmează Taiwanul: directorul adjunct al CIA spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027

Directorul adjunct al CIA David Cohen spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027. Cohen a arătat că la Beijing nu a fost luată încă o decizie fermă, dar armata trebuie să fie gata să execute liderului politic. După Ucraina, urmează Taiwanul Reporterul CNN pe chestiuni de informații și securitate națională, Katie Bo Lillis, a scris pe Twitter că directorul adjunct al CIA, David Cohen, i-a spus că Xi dorește „să aibă capacitatea de a prelua controlul Taiwanului prin forță până în 2027”. Cu toate acestea, el a adăugat că comunitatea de informații a Statelor Unite nu crede că Xi a ajuns la o decizie cu privire la momentul în care să lanseze o invazie. Chinese President Xi Jinping has told his military that he wants to have the capability to take control of Taiwan by force by 2027, per CIA Deputy Director David Cohen—but, he said, the IC does not currently believe that Beijing has made a decision about whether to proceed.— Katie Bo Lillis (@KatieBoLillis) September 16, 2022 Xi „a cerut armatei să-l pună într-o poziție în care, dacă asta vrea să facă, să poată”, a scris Lillis, citându-l de Cohen. Oficialul CIA a spus că liderul chinez încă preferă „să obțină controlul prin mijloace non-militare”, a mai arătat corespondentul CNN. Bătaia luată de Rusia îndeamnă la prudență Colin H. Kahl, subsecretarul Pentagonului, a spus, potrivit unui articol de pe pagina de Internet a ministerului american al Apărării, că, deși China este foarte interesată să-și extindă sfera de influență politică și militară în regiunea indo-pacifică, va fi probabil precaută când va fi vorba de o mișcare agresivă precum o invazie a Taiwanului. China ar putea însă învăța din experiența Rusiei de după invadarea Ucrainei, a spus Kahl. „Aș spera că vor învăța din experiența Rusiei: Hei, poate… nu ar trebui să facem asta”, a spus subsecretarul de stat. „Nu cred că au schimbat ora…Nu este un mister faptul că Xi Jinping i-a dat armatei termen până în 2027 pentru a-și dezvolta capacitățile militare pentru o reunificare forțată cu Taiwanu – dacă ia decizia de a face asta. Dar nu am văzut niciun indiciu că a luat decizia de a face acest lucru”, a mai arătat Kahl. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida O preocupare mai mare este agresivitatea sporită a Chinei în strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud și în alte zone din regiune și modul în care aceste acțiuni agresive ar putea duce la consecințe nedorite, care ar putea rezulta din neînțelegeri, se mai arată în articolul de pe site-ul Pentagonului. #China Preparing To Take #Taiwan Over By 2027 - CNN Claims Citing #CIACIA Deputy Director David Cohen said that Chinese President Xi Jinping wants his military to be capable of seizing Taiwan by 2027.Maybe, but this could also be Chinese disinformationhttps://t.co/6hmqdQyXJg pic.twitter.com/KaN3h63iek— Indo-Pacific News - Geo-Politics & Military News (@IndoPac_Info) September 17, 2022

FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida
Eveniment

FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida

Locuitorii din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de imigranți ilegali, expulzați din Florida de guvernatorul republican Ron DeSantis. Comunitatea extrem de bogată din această insulă - fostul președinte Barack Obama are aici o vilă de circa 15 milioane de dolari - s-a declarat depășită de „criza umanitară” generată de sosirea a 50 de ilegali din Venezuela. Unbelievable. Check out the massive tent that was put up for Obama's birthday bash on Martha's Vineyard. You could easily fit 50 people in there and have room for yoga classes, coffee enemas, and whatever else it is champagne socialists do to pass the time. pic.twitter.com/c9LeMKDk7I— Joseph Massey (@jmasseypoet) September 16, 2022 Au refuzat să găzduiască 50 de ilegali În consecință, după nici 24 de ore, a fost chemată Garda Națională, iar imigranții au fost expediați la o bază militară din Cape Cod. In the month of July, 49,563 illegals crossed the border into Del Rio, Texas a town with a population of 35,828 people.But 50 people being flown into Martha's Vineyard, a town of 15K affluent liberals, is "inhumane" and a "humanitarian crisis"...?— Greg Price (@greg_price11) September 15, 2022 Reacția oficialilor din această insulă - când au declarat criza umanitară - a ajuns subiectul ironiilor de pe rețelele sociale. Comentatorii arată că insula are în mod obișnuit doar 18.000 de locuitori, dar vara poate găzdui până în 200.000 de turiști. Cu toate acestea, autoritățile s-au declarat a fi depășite de situație. The Martha’s Vineyard Humanitarian Crisis is probably the most blatant display of rich woke white liberal hypocrisy I have ever seen— Civil Roar (@Civil_Roar_) September 16, 2022 Casa Albă și rezidenții din stațiunea de lux Martha's Vineyard au caracterizat inițiativa drept "o scamatorie politică", după ce DeSantis s-a alăturat guvernatorilor din Texas și Arizona ce și-au făcut un obicei din a trimite migranți în nord. La câteva ore după ce avioanele au aterizat în Martha's Vineyard, două autobuze cu migranți trimise de guvernatorul din Texas, Greg Abbott, au ajuns în capitala Washington, nu departe de reședința oficială a vicepreședintelui american Kamala Harris. Primărița democrată din Washington D.C., Muriel Bowser, a declarat joi stare de urgență publică în capitala federală americană, după ce guvernatorii republicani din Arizona și Texas au trimis cu autobuzele, începând din aprilie, mii de imigranți ilegali în metropola de pe Potomac. ??#AmericaMartha's Vineyard, the most elite, leftist and pro-open border place in America, has a meltdown over *JUST* 50 migrants. Their humanitarian is a fraud. pic.twitter.com/hajgOsTZkZ— Klaus Arminius (@Klaus_Arminius) September 15, 2022 Martha’s Vineyard este considerat locul de joacă al celor mai bogați cetățeni din SUA. Însă, pe de altă parte, locuitorii de aici și, în general, statele din nord-estul SUA au criticat dur politicile statelor din Sud, care doresc returnarea rapidă, peste graniță, a imigranților ilegali. Multe orașe din nord-vest - inclusiv opt din Massachusetts - s-au declarat a fi orașe-sanctuar pentru imigranții ilegali.

Bani pentru armatele lui Putin: Rusia inundă piața cu diamante. Indienii și belgienii cumpără en-gros la prețuri foarte bune
Eveniment

Bani pentru armatele lui Putin: Rusia inundă piața cu diamante. Indienii și belgienii cumpără en-gros la prețuri foarte bune

Rusia inundă piața cu diamante: după o perioadă în care comercianții de diamante au evitat să facă afaceri cu principalul producător din această țară, Alrosa, afacerile au înflorit din nou. Rusia inundă piața cu diamante După luni de paralizie, în care a fost lovită de sancțiunile americane, Alrosa vinde din nou diamante de peste 250 de milioane de dolari pe lună, vânzările în prezent fiind doar cu aproximativ 50 -100 de milioane de dolari pe lună sub nivelurile de dinainte de război, potrivit unor persoane care cunosc situația. Vânzările au revenit pe măsură ce unele bănci indiene au găsit modalități de a facilita tranzacțiile în alte valute decât dolarii americani, au spus sursele Bloomberg, care au cerut să nu fie identificate, întrucât discută informații private. Alrosa vinde majoritatea producției în India, contra rupii. Cea mai mare parte a midstream-ului indian evită în continuare achizițiile rusești din cauza riscului să piardă clienți occidentali, potrivit celor familiarizați cu problema. Belgia se opune sancționării Alrosa Comerțul cu diamante susține aproximativ un milion de locuri de muncă în India, unde guvernul a făcut eforturi pentru a menține afacerile. Prim-ministrul Belgiei a reiterat, de asemenea, poziția țării conform căreia pietrele rusești nu ar trebui să fie sancționate - mai mult de 80% din diamantele brute sunt comercializate prin Anvers. Deocamdată, marea majoritate a pietrelor rusești trec prin aproximativ 10 cumpărători. Companiile indiene Kiran Gems și Shree Ramkrishna Exports Pvt sunt cei mai mari doi cumpărători, potrivit unor persoane familiarizate cu problema. După ce diamantele rusești vor fi tăiate și șlefuite, se presupune că vor ajunge la bijutierii din China, Japonia și India. Aceste trei țări reprezintă împreună aproximativ 30% din cererea globală și, spre deosebire de comercianții occidentali, sunt bucuroși să tranzacționeze producția rusă, explică Bloomberg. Cu toate acestea, caracterul opac al comerțului cu diamante, cu lanțul său de aprovizionare lung și complicat, înseamnă că pietrele rusești ajung și pe piețele occidentale. În iunie, De Beers majorase cu până în 7% prețurile diamantelor, pe fondul lipsei de aprovizionare din Rusia. Însă se pare că prețurile au început să scadă. Alrosa este una dintre cele mai mari trei companii miniere de diamante din lume. Ponderea sa în volumul producţiei mondiale este de 25%. Alte 6% sunt reprezentate de întreprinderea angoleză Catoca, în care cota Alrosa este de 41%. În Rusia, compania exploatează în Republica Sakha (Yakutia) şi regiunea Arhangelsk. Alrosa este controlată de stat: guvernul federal deține 33% și alte 25% sunt deținute de autoritățile locale.

DOCUMENT-ȘOC Ministerul rus de Finanțe cere suplimentarea bugetului pentru plăți către familiile militarilor uciși în Ucraina. Rusia se pregătește de zeci de mii de morți
Eveniment

DOCUMENT-ȘOC Ministerul rus de Finanțe cere suplimentarea bugetului pentru plăți către familiile militarilor uciși în Ucraina. Rusia se pregătește de zeci de mii de morți

Ministerul rus de Finanțe cere suplimentarea bugetului pentru plăți către familiile militarilor uciși în Ucraina, arată un document publicat pe Twitter de Igor Șușko, un influencer ucrainean cu peste 120.00 de urmăritori pe această rețea socială. Oficial, Rusia nu prezintă date privind numărul celor morți în invazie. Însă ministerul de Finanțe de la Moscova pare că se pregătește pentru 134.000 de decese, până la finalul lui 2023. Acum câteva zile, tot pe rețelele sociale a fost postat un alt document al ministerului rus de Finanțe, care arăta că s-ar fi plătit, până la 28 august, 361,4 miliarde de ruble către familiile celor uciși în Ucraina. Dintr-un calcul care estima suma acordată pe familie la 7,4 milioane de ruble reieșea că numărul celor uciși era de peste 48.000. The document leaked from RUS MinFin says that by AUG 28, 361.4B RUB has been paid to families of KIA soldiers, 7.4M per one. Dividing would give 48838 confirmed dead. This does not include those MIA, killed separatists and WIA. Thus, UKR estimate may well be an UNDERSTATEMENT. pic.twitter.com/zDn1pqkyav— MTÜ Vaba Ukraina (@SvenSalumets) September 7, 2022 Aceste plăți nu includ răniții sau pe cei dispăruți în luptă. Mercenarii Wagner nu sunt incluși în statisticile privind decesele din Ucraina. ?#Russia budgeting for additional 134,000 soldier deaths:RU Finance Ministry is asking for supplementary 271.5 billion RUB for 2022 & 724.1 billion RUB for 2023 for KIA soldier family payouts. 7.4 million RUB for each dead soldier. This budget anticipates 134k more KIA payouts. pic.twitter.com/nkkP5jcTAT— Igor Sushko (@igorsushko) September 16, 2022 Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși Acum, Finanțele de la Moscova cer suplimentarea cu 271,5 miliarde ruble pentru 2022 și 724,1 miliarde ruble pentru 2023 a sumelor acordate drept plată pentru familiile celor uciși în Ucraina. La 7,4 milioane ruble pentru fiecare soldat mort, acest buget anticipează circa 134.000 de victime. La 6 septembrie, armata ucraineană susținea că a ucis 50.150 de soldați ruși. La 24 august, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, aprecia că Rusia a pierdut circa 80.000 de soldați în Ucraina – morți și răniți – mult peste ceea ce a pierdut în Afganistan, în ani de război. În iulie, Richard Moore, şeful Serviciului britanic de Informaţii Externe (MI6), a declarat că un bilanţ de 15.000 de morţi în rândul militarilor ruşilor este „probabil o estimare prudentă”. Directorul CIA, William Burns, estimase și el, în iulie, la 15.000 numărul militarilor ruși morți în Ucraina de la lansarea invaziei, adăugând că numărul celor răniți e poate de trei ori mare.

Putin încasează și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război
Internațional

Putin încasează și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război

Președintele Vladimir Putin încasează acum critici și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război. În schimb, Putin l-a asigurate pe Narendra Modi că doreşte ”să termine cât mai repede posibil” conflictul din Ucraina şi că înţelege ”îngrijorările” Indiei în acest sens, relatează AFP, citat de news.ro. Putin încasează și de la aliați Vorbind la un summit al blocului regional de securitate din Uzbekistan, premierul Modi i-a spus președintelui rus că acum nu era momentul pentru război, cu securitatea alimentară, îngrășăminte și combustibil printre preocupările majore ale lumii în prezent, arată Reuters. ”Excelenţă, ştiiu că nu este timpul de război”, i-a spus Narendra Modi lui Vladimir Putin. Extraordinary:SAMARKAND, Uzbekistan, Sept 16 (Reuters) - Indian Prime Minister Narendra Modi told Russian President Vladimir Putin on Friday that now was not a time for war, directly assailing the Kremlin chief in public over the nearly seven-month-long conflict in Ukraine.— Felix Light (@felix_light) September 16, 2022 Aceasta este prima lor întâlnire tête-à-tête de la invazia Ucrainei de către forţele ruse. Însă Narendra Modi a subliniat importanţa ”democraţiei, diplomaţiei şi a dialogului”, iar cei doi lideri au discutat despre ”felul în care să se înainteze pe calea păcii”, potrivit premierului indian. India s-a abţinut să condamne în mod explicit invazia rusă a Ucrainei, care a condus la o creştere vertiginoasă a preţului petrolului şi altor produse de bază. New Delhi consideră Moscova un ”pilon esenţial” al politicii extrne indiene, din cauza ”parteneriatului strategic” în securitatea sa naţională. Liderul indian face aceste declaraţii la o zi după ce Vladimir Putin a recunoscut că China, principalul aliat al Rusiei, are ”îngrijorări” cu privire la războiul din Ucraina. Rusia este cel mai mare furnizor străin al Indiei pentru armament de apărare. Importurile Indiei de petrol nerafinat din Rusia au crescut cu 13% față de importurile din alte surse, iar înainte de luna februarie acestea erau de doar 2%. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Există o serie de îngrijorări că India importă de țiței rusesc la prețuri mici și exportă produse rafinate la prețuri mari în UE și SUA.

Putin, umilințe în serie la summitul de la Samarkand: președintele Kîrghistanului l-a lăsat să aștepte, Erdogan s-a poziționat drept șeful grupului
Eveniment

Putin, umilințe în serie la summitul de la Samarkand: președintele Kîrghistanului l-a lăsat să aștepte, Erdogan s-a poziționat drept șeful grupului

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a trecut prin umilințe în serie la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) de la Samarkand: președintele Kârgâstanului l-a lăsat să aștepte, iar președintele Turiciei, Recep Tayp Erdogan, s-a poziționat drept șeful grupului, în absența liderului Chinei comuniste, Xi Jinping. Aceste umilințe vin pe fondul înfrângerilor suferite de Rusia pe frontul din Ucraina. Putin, umilințe în serie la summitul de la Samarkand Mai întâi, Vladimir Putin a fost obligat să aștepte stânjenit înainte de întâlnirile cu omologii săi din Kârgâzstan și Iran. Imaginile distribuite online l-au arătat pe președintele Putin stând în picioare și așteptând aproximativ 30 de secunde ca președintele Kârgâzstan, Sadyr Japarov să ajungă la reuniunea bilaterală. Scene asemănătoare au avut loc când liderul rus și-a așteptat omologul iranian. Humiliation of the Führer. Another disrespect for Putin. Earlier, the head of the Kremlin liked to make world leaders wait for him. And from now on, even the president of Kyrgyzstan allows himself to be late for a meeting. pic.twitter.com/3I0JZaC2eA— Ukrainian News24 (@MarkRid89403375) September 15, 2022 O altă umilință a avut loc la o masă comună, când Putin a fost așezat pe o canapea joasă, arătând astfel că poziția sa nu este atât de importantă ca înainte de războiul din Ucraina. Psihologul politic Svitlana Șunikhina a explicat pe Facebook cât de importantă este această nuanță. Ea este vicepreședinte al Asociației Psihologilor Politici din Ucraina, cercetător principal al Institutului de Psihologie Socială și Politică al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și co-fondator al PsyFi. Șunikhina trăiește la Kiev. „Liderii mondiali încă adoră să joace jocuri de metafore spațiale deasupra-jos. Gordon Brown s-a plâns că în timpul întâlnirii cu Putin a fost pus pe un scaun prea jos și că a trebuit să vorbească din poziția „de jos”. Îmi amintesc vag că Thatcher și Gorbaciov au avut și ei un episod similar. În general, plasarea politicienilor în spațiul relativ dintre ei contează, cum se spune. Ei bine, iată-l. Nu s-au schimbat prea multe de atunci. Dar pentru Putin (al doilea de la dreapta), aproape totul s-a schimbat”, a scris Șunikhina pe Facebook. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA De altfel, întregul grup pare a fi dominat de președintele Turciei, Recep Tayp Erdogan, care este persoana plasată cel mai sus.

Oficial Deutsche Bahn: Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h, o bicicletă - 36 km/h
Politică

Oficial Deutsche Bahn: Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h, o bicicletă - 36 km/h

Un oficial Deutsche Bahn a reamintit, azi, că trenurile de marfă din România circulă cu 16 km/h, în timp ce o bicicletă poate ajunge 36 km/h. Discuția despre viteza trenurilor de călători este purtată de foarte mulți ani, dar, deși dispune de fonduri europene uriașe, situația nu pare să se fi ameliorat. Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h „Trenurile de marfă circulă acum cu 16 km pe oră, în timp ce o bicicletă ajunge şi la 36 de km pe oră. În România putem parcurge la nivelul unei luni 8.000 de km, în timp ce, tot într-o lună, în Ungaria putem să parcurgem 25.000-30.000 de km, pentru că viteza de circulaţie este diferită“, a spus Eduard Iancu, CEO la DB Cargo, divizia de transport marfă pe calea ferată a Deutsche Bahn, la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar. Situația era identică acum patru ani, în 2018, când problema era semnalată de șeful Ford România, John Oldham. El semnalase problema din 2017, când afirma: „Timpul în care un tren ajunge de la Craiova la Constanța, în port, este de circa 14 ore. Garniturile merg, în medie, cu 17 km/h. Este greu de acceptat. Ne afectează grav competitivitatea”. În 2021, Consiliul Concurenței arăta, într-un document în care recomandă CFR SA să permită operatorilor de transport feroviar să-și aleagă furnizorul de energie, că viteza medie a unui tren de marfă este 16 km/h. „În prezent, tranzitul unui tren de marfă între Constanţa și Curtici durează între 7- 12 zile, în funcție de greutatea cantității transportate”, preciza documentul. Azi, la dezbaterea organizată de Ziarul Financiar, „Economia verde”, ministerul Transporturilor a fost criticat dur. „Sistemul feroviar se confruntă cu provocări multiple, dincolo de faptul că nu prezintă niciun interes pentru oficialii Ministerului Transporturilor. Recoman­darea Comisiei Europene există încă din 2010, când s-a hotărât ca transportul feroviar să devină prioritar. Noi însă alocăm 1 euro pe feroviar şi 10 euro pe rutier“, a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din Europa de Sud-Est. PNRR, speranța CFR Totuși, la 28 august, CFR SA a anunţat luni că a fost semnat primul şi cel mai important contract de finanţare pentru domeniul feroviar, în valoare de 8,77 miliarde lei, din cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta vizează modernizarea liniei Caransebeş-Arad. Tronsonul are 162 de kilometri, iar trenurile ar putea circula cu 160 km/h. „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș - Timișoara - Arad va contribui cu siguranță la nu doar la creșterea economică națională, dar și la cea locală, deoarece prin acest obiectiv vom asigura o conexiune feroviară modernă între localitățile adiacente acestui tronson de cale ferată și rețeaua națională", a declarat Ion Simu Alexandru, director general al CFR SA Sunt porțiuni de zeci de kilometri de cale ferată unde viteza este de sub 10 km/h și locuri în care trenurile staționează și 6-8 ore. În aceste condiții nu sunt rare cazurile în care un tren de marfă parcurge sub 300 km pe zi în România. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Drulă ssuține că Grindeanu are fonduri, dar nu le accesează În iulie, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, critica modul în care actualul ministru, Sorin Grindeanu gestionează fondurile PNRR pentru calea ferată. „Cu 1 miliard de euro din PNRR, astfel de lucrări rapide, eficiente și cu beneficiu enorm pentru călători ar putea fi executate pe sute și sute de kilometri de cale ferată. Incompetența PSD ne arată că până și replicarea unui model de succes este prea mult. Din 74 de licitații lansate, 35 au fost anulate fiindcă nu a ofertat nimeni. Pe celelalte a venit câte un singur ofertant. Și mai sunt câteva zeci de astfel de puncte nevralgice aflate în licitație pentru care ar trebui să se depună oferte în luna august”, a arătat Drulă.

Cum se face Germania de râs: un ziarist german relatează cum, acum o săptămână, Berlinul refuza ferm să mai trimită blindate Ucrainei. După câteva zile, s-a răzgândit
Eveniment

Cum se face Germania de râs: un ziarist german relatează cum, acum o săptămână, Berlinul refuza ferm să mai trimită blindate Ucrainei. După câteva zile, s-a răzgândit

Cum se face Germania singură de râs: un ziarist german relatează cum, acum o săptămână, Berlinul refuza ferm să mai trimită blindate Ucrainei, dar după câteva zile s-a răzgândit. El se referă la situația blindatelor Dingo - un vehicul de transport al infanteriei produs în Germania, capabil să facă față minelor, cu autonomie de 1.000 km și viteză maximă de 90 km/h - pe care guvernul Scholz a refuzat, inițial, să le doneze Kievului. Însă, acum două zile, Berlinul și-a schimbat atitudinea și a decis să trimită 50 de mașini blindate către Ucraina. Franța a donat vehicule blindate Dingo încă din iulie. Cum se face Germania de râs „Saga blindatelor „Dingo” este încă un exemplu al modului în care guvernul german, atunci când vine vorba de sprijinul militar pentru Ucraina, opune rezistență și vine cu tot felul de scuze că nu poate face mai mult – până când în cele din urmă, când presiunea devine prea mare, iese din peșteră și face mai mult”, a scris jurnalistul Hans von Burchard pe Twitter. El lucrează la Politico. It's incredible. In my interview last Friday, I asked Defense Min Lambrecht why Berlin doesn't deliver at least armored vehicles like the "Dingo" to Ukraine — as France does.Lambrecht insisted ?? could not spare a single Dingo. Under pressure, she now agreed to send 50 [Thread]— Hans von der Burchard (@vonderburchard) September 15, 2022 Von Burchard arată că, acum o săptămână, i-a luat un interviu ministrului german al Apărării, Christine Lambrecht, și a întrebat-o de ce Germania nu trimite blindate Dingo spre Kiev, întrucât Franța a făcut deja o astfel de donație. Lambrecht i-a spus însă că Germania nu poate renunța la aceste mașini blindate. Iată cum relata Politico, la 11 septembrie, discuția cu Lambrecht: „În interviu, Lambrecht a susținut că a depus un jurământ că va asigura în orice moment capacitățile de apărare ale Germaniei. Mai mult, ea a dat vina pe politicile bugetare (…) ale guvernelor anterioare, argumentând că multe dintre vehiculele pe care le deține armata pe hârtie nu sunt operaționale în realitate. „Mi-ar plăcea foarte mult să pot oferi mult mai mult Ucrainei. Dacă bugetul armatei germane nu ar fi fost atât de redus în anii aneriori, asta ar fi fost posibil. Dar aceasta este acum consecința unor economii iresponsabile", a spus ea”. Lambrecht a reluat acest refuz, precum și argumentele, o zi mai târziu. „Ce spune acest episod despre argumentele Berlinului?” Însă, joi, tot Lambrecht a anunţat trimiterea a încă două lansatoare de rachete multiple Mars-II către Ucraina, precum şi a 200 de rachete și a 50 de vehicule de teren de tip Dingo. „Este important pentru mine să precizez clar că aceste livrări nu vor slăbi Bundeswehr-ul (armata germană)”, a subliniat ea. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA „Acest lucru chiar mă face să mă scarpin în cap: de ce guvernul Scholz trebuie întotdeauna să aștepte până când presiunea devine insuportabilă? De ce nu pot fi, pentru o dată, înaintea curbei? Și ce spune acest episod despre celelalte argumente ale Berlinului că nu pot furniza mai multe arme?”, s-a întrebat retoric von Burchard.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră