luni 10 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8713 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor: companiile mari să plătească „cel puțin 1% din cifra de afaceri”. Impozitul pe dividende, „ca în Germania”, de 26%

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vine cu noi propuneri de majorare a impozitelor: companiile mari să plătească „cel puțin 1% din cifra de afaceri”. Cu toate acestea, el a susținut că nu vor exista impozite mai mari la capitalul românesc, la IMM-uri sau în sectorul Horeca. Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor ”Va trebui să venim şi să ne asumăm lucruri concrete, lucruri care trebuie dezvoltate urgent. Capitalul autohton, producţia de produse alimentare, producţia de materiale de construcţii trebuie încurajată de către statul român”, a afirmat Ciolacu, precizând că trebuie creat ”ceva echitabil, un echilibru în sistemul de impozitare”. ”Asta nu înseamnă să venim cu impozite noi. Nu vor exista impozite mai mari la capitalul românesc, la IMM-uri, la Horeca, sunt foarte bine cele din acest moment şi duc la o dezvoltare, dar ei şi-au asumat să plătească 1% din cifra de afaceri. Oameni buni, este corect ca şi companiile mari, care activează în România, să plătească la fel ca şi companiile româneşti, cel puţin 1% din cifra de afaceri”, a ţinut să precizeze Ciolacu, arătând că au datoria, ca şi legislativ şi executiv, să creeze ”acest echilibru concurenţial”. ”Nu sunt unii mai buni, unii mai frumoşi şi alţii mai urâţi”, a arătat Ciolacu, citat de news.ro. El a susținut că ”în Germania, impozitarea pe muncă este mult mai mică şi impozitarea pe capital este mult mai mare”. „Avem datoria de a ne impune social-democraţia” „Numai la dividende, noi avem 8%, în Germania 26%. Nu poţi să scoţi dividende de la propria companie şi pe urmă să împrumuţi propria companie luând dobândă. Lucrurile acestea nu se întâmplă într-un stat normal”, a arătat Ciolacu. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Avem datoria de a ne impune social-democraţia şi echitatea socială. Avem datoria de a avea un învăţământ şi un sistem de sănătate care în sfârşit să se ridice la nivelul Uniunii Europene. Am depăşit momentul în care ne plângeam de toate crizele, pandemie, energie, război (..) Cred că trebuie să vedem cumva ce se întâmplă peste ele, să menţinem acelaşi echilibru şi să dezvoltăm România printr-un program coerent”, a mai spus preşedintele PSD.

Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor: companiile mari să plătească „cel puțin 1% din cifra de afaceri”. Impozitul pe dividende, „ca în Germania”, de 26%
Viktor Orban: Ungaria va bloca sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Ieri, Szijjarto a anunțat că Ungaria vrea să accelereze lucrările la centrala Paks 2, construită cu Rosatom
Eveniment

Viktor Orban: Ungaria va bloca sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Ieri, Szijjarto a anunțat că Ungaria vrea să accelereze lucrările la centrala Paks 2, construită cu Rosatom

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

ANALIZĂ Putin are planuri pentru o ofensivă de primăvară, dar se pregătește pentru ani de război, potrivit Bloomberg. Occidentul se teme de un conflict static, ca-n primul război mondial
Eveniment

ANALIZĂ Putin are planuri pentru o ofensivă de primăvară, dar se pregătește pentru ani de război, potrivit Bloomberg. Occidentul se teme de un conflict static, ca-n primul război mondial

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, are planuri pentru o ofensivă de primăvară, dar se pregătește pentru ani de război, scrie agenția de presă Bloomberg. Aliații vestici ai Kievului se tem că războiul din Ucraina va degenera într-un conflict de tipul celui din primul război mondial, cu dueluri de artilerie și linii defensive puternice și nemișcate, ceea ce ar favoriza Moscova. Putin are planuri pentru o ofensivă de primăvară „La aproape un an de la o invazie care ar fi trebuit să dureze săptămâni, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, în același timp pregătind țara sa pentru un conflict cu SUA și aliații săi care ar putea să dureze ani de zile. Ofensiva reînnoită poate începe în februarie sau martie, au spus apropiații Kremlinului”, explică Bloomberg. EXCLUSIVE: Even Vladimir #Putin can’t deny the weaknesses of his military in #Ukraine, sources say. The setbacks have led many in the Kremlin to be more realistic about their immediate ambitions https://t.co/kBepL7yWla via @bpolitics #Russia— Rosalind Mathieson (@RosMathieson) January 27, 2023 Kremlinul își propune să demonstreze că forțele sale pot recâștiga inițiativa după luni de pierderi teritoriale, punând presiune asupra Kievului și a susținătorilor săi pentru a conveni asupra unui fel de armistițiu care să permită Rusiei să controleze teritoriul pe care îl ocupă acum, potrivit oficialilor, consilierilor și a celor familiarizați cu situația, consultați de Bloomberg. Interlocutorii acestei agenții spun că Putin rămâne convins că forțele mai mari, numeric, ale Rusiei și voința politică de a accepta un număr mare de victime îi vor permite să câștige, în ciuda eșecurilor de până acum. O nouă rundă de mobilizare este posibilă încă din această primăvară, întrucât economia și societatea sunt din ce în ce mai subordonate nevoilor războiului. Bătălia pentru inutilul Bakhmut a epuizat Ucraina Aliații se tem că vine o nouă ofensivă rusă și sugerează că ea ar putea începe înainte ca Kievul să primească promisele tancuri americane și europene. În plus, atacurile brutale ale Rusiei în Bakhmut, un oraș estic cu o valoare strategică limitată, au uzat forțele ucrainene, blocând trupele și minând capacitatea Kievului de a organiza operațiuni ofensive în altă parte. “The push for Ukraine to shift its battlefield tactics comes amid signs that Russian President Vladimir Putin is weighing making a big move in the next several weeks to regain the initiative in the war, officials familiar with the intelligence told CNN.” https://t.co/10a7yJE3jl— Shashank Joshi (@shashj) January 25, 2023 După ce atacurile fulger ale forțelor ucrainene din vara și toamna au rupt liniile sale defensive, Rusia și-a intensificat protecția, folosind tranșee, capcane de tancuri și mine pentru a încetini orice avans potențial. Oficialii militari americani și europeni se tem că conflictul s-ar putea transforma într-o luptă de artilerie în stilul Primului Război Mondial, cu liniile frontului înghețate, un scenariu care ar putea favoriza Rusia, cu populație și industria militară mai mare. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise

Caz unic în administrație: primarul vrea să-l oprească pe viceprimar să crească salariile. „Suntem prea săraci să ne permitem salarii atât de mari”, susține primarul
Politică

Caz unic în administrație: primarul vrea să-l oprească pe viceprimar să crească salariile. „Suntem prea săraci să ne permitem salarii atât de mari”, susține primarul

Caz unic în administrație: în Marghita, primarul independent Marcel Sas-Adăscăliții vrea să-l oprească pe viceprimar, Demian Zsolt, de la UDMR, să crească salariile funcționarilor locali. Într-un mesaj pe Facebook, primarul a spus: „Suntem prea săraci să ne permitem salarii atât de mari”. Primarul vrea să-l oprească pe viceprimar să crească salariile În 2021, la inițiativa primarului, salariile angajaților primăriei au fost reduse cu 10%. În acel an, salariile funcționarilor din Marghita erau mai mari decât ale celor de la Primăria Oradea sau din Salonta. Viceprimarul UDMR s-a opus și atunci reducerii salariilor și a rămas singurul funcționar care și-a păstrat veniturile. „Domnul viceprimar acum militează pentru restabilirea coeficienților, adică ridicarea salariului cu 10%, dar dânsul acum doi ani nu și-a completat cerere pentru diminuarea salariului și este singura persoană din Primărie care a primit salariul integral. Îi aduc la cunoștință că datorează comunității pe care o reprezentăm 5.000 euro”, a spus primarul, care a calculat cât ar însemna 10% din salariul viceprimarului. Primarul arată de ce nu vrea să crească salariile nici în 2022: orașul are 70% populație în vârstă, 23% din locuințe sunt goale, impozitele și taxele sunt mici, iar înainte de 2021 doar 32% din bugetul orașului se cheltuia pentru dezvoltare, în timp ce restul banilor susțineau funcționarea Primăriei. În 2021, 50% din buget a fost alocat pentru investiții, a precizat primarul. Majorarea salariului minim golește bugetul de 100.000 euro Pe de altă parte, edilul din Marghita arată și că bugetul orașului este deja afectat de majorările salariale dictate de HG 1447/2022, prin care salariul minim pe economie a ajuns la 3.000 lei. Calculele arată că orașul va pierde anual circa 100.000 euro din acest motiv, iar dacă salariile ar fi majorate cu 10%, așa cum vicele Demian Zsolt propune, Primăria va avea mai puțini bani pentru investiții. „Faptul că domnul viceprimar a propus majorarea salariului cu 10%, pe lângă această majorare (n.r. a salariului minim), ne va aduce o gaură în bugetul local de 709.920 lei, adică 144.000 euro pe an. Sunt bani foarte mulți prin această majorare, nu este oportună absolut deloc”, a declarat Sas-Adăscăliții, adăugând și acești bani ar acoperi „4-5 studii de fezabilitate” pentru proiecte. Viceprimarul UDMR a răspuns, arătând că nu și-a diminuat propria indemnizație cu 10%, întrucât banii respectiv îi folosește pentru susținerea „activităților și organizațiilor sportive și culturale, respectiv, caritative”, cărora Primăria Marghita nu le-a alocat fonduri - dar nu a precizat exact către ce organizații a donat. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise

Vasile Dîncu distruge proiectul legii educației și se laudă că el este cel care le-a blocat, în coaliție. În octombrie 2022, a fost forțat de Iohannis să plece de la ministerul Apărării
Eveniment

Vasile Dîncu distruge proiectul legii educației și se laudă că el este cel care le-a blocat, în coaliție. În octombrie 2022, a fost forțat de Iohannis să plece de la ministerul Apărării

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, distruge proiectul legii educației și se laudă, pe Facebook, că el este cel care le-a blocat, în coaliție. În octombrie 2022, el a fost, practic, concediat de președintele Iohannis din funcția de ministru al Apărării. Dîncu distruge proiectul legii educației „Sunt multe măsuri administrative, dar puține schimbări de paradigmă care să ne dea certitudinea că vor asigura adaptarea școlii și a copiilor la schimbările rapide de la nivelul culturii, civilizației și mediului tehnologic”, a susținut Dîncu. Printre altele, el a criticat eliminarea orelor de istorie a holocaustului - vineri, 27 ianuarie, fiind marcată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. „Sunt și lucruri care au inflamat opinia publică înainte de a ajunge în transparență așa cum este eliminarea specializării învăţător-educatoare din oferta educaţională a liceelor pedagogice sau eliminarea orelor de istorie a holocaustului din programă, dar toate aceste teme vom fi repuse în discuție cu specialiștii și cu colegii din coaliție”, a susținut președintele Consiliului Național al PSD. Ulterior, într-o declarație pentru edupedu.ro, el a detaliat aceste critici. „În ceea ce privește învățământul particular și confesional trebuie, credem noi, să se încurajeze investițiile private, generalizarea principiului nonprofit nefiind benefică în condițiile în care este nevoie de investiții în infrastructura școlară și statul nu poate face față singur. Atât timp cât avem în ARACIP și ARACIS instituții de acreditare și verificare, credem că gestiunea financiară sau managementul general trebuie lăsate la latitudinea investitorului”, a apreciat liderul PSD. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise

Biden ar putea vizita Europa în februarie, la un an de la invazia rusă. Șeful căilor ferate ucrainene întreabă, pe Twitter: „Hei, Amtrak, ce fel de ceai/cafea preferă președintele vostru?”
Eveniment

Biden ar putea vizita Europa în februarie, la un an de la invazia rusă. Șeful căilor ferate ucrainene întreabă, pe Twitter: „Hei, Amtrak, ce fel de ceai/cafea preferă președintele vostru?”

Președintele SUA, Joe Biden, ar putea vizita Europa în februarie, la un an de la invazia rusă în Ucraina, anunță NBC. Administrația de la Casa Albă a spus că, deocamdată, nu există planuri pentru o călătorie. Biden ar putea vizita Europa în februarie „Președintele Joe Biden are în vedere o călătorie în Europa luna viitoare, care va coincide cu aniversarea invaziei Ucrainei de către Rusia, au declarat trei oficiali ai administrației și o persoană familiară cu discuțiile. Sunt luate în considerare mai multe locații, inclusiv Polonia, au spus două dintre surse. Casa Albă explorează modalități în care Biden ar putea marca războiul din Ucraina, au spus sursele. Scopul, au spus ei, este ca el să folosească acest moment pentru a atrage atenția asupra rezistenței Ucrainei în fața campaniei militare brutale a Rusiei și pentru a reafirma solidaritatea SUA cu poporul ucrainean pe măsură ce conflictul intră într-o nouă fază. Oficialii administrației Biden au discutat, de asemenea, despre anunțarea unui alt pachet important de ajutor militar pentru Ucraina, care să coincidă cu aniversarea, au declarat trei oficiali americani. Nu au fost luate decizii finale cu privire la călătoria președintelui, au spus oficialii administrației și persoana familiarizată cu discuțiile”, arată NBC. Oficial, administrația a negat că ar avea, acum, planuri de călătorie. Invazia rusă în Ucraina a început la 24 februarie. Hey, @Amtrak, tell me what tea/coffee your President prefers? https://t.co/wC8j85WbhX— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 26, 2023 Șeful căilor ferate ucrainene, Alexander Kamișin - care a adus, la Kiev, toți vizitatorii străini, întrucât deplasările în spațiul aerian sunt periculoase - a scris, pe Twitter: „Hei, Amtrak, ce fel de ceai/ cafea preferă președintele vostru?”. Kamișin a scris și că știe că, pe vremea când era senator, Biden a folosi zilnic Amtrak, pentru a face naveta în Delaware, din Washington DC. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise

Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise
Eveniment

Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise

Apar detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: ea a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Când acesta a plătit, a fost comandat medicamentul de care era nevoie. Medicamentul a venit în două săptămâni, dar pacientul a murit între timp. A amânat un tratament până când pacientul a dat șpaga „Un prim denunț a fost înregistrat în martie 2022, conform căruia medicul a pretins și a primit bani pentru prescrierea tratamentului, iar în iunie 2022 a fost al doilea denunț, care reclama faptul că dr. Anca Dumitrovici Ababneh nu ar fi prescris tratamentul recomandat de un alt medic oncolog din Iași, în tratamentul căruia pacientul s-a aflat până la un moment dat. Medicamentul administrat la Suceava, altul decât cel prescris de la Iași, i-ar fi provocat bolnavului agravarea stării de sănătate, ceea ce a dus la întreruperea tratamentului oncologic. Din declarațiile martorilor reiese că doctorița chema pacientul la cabinet, dar tot amâna începerea tratamentului, din decembrie 2021 până în martie 2022. Între timp familia pacientului ar fi aflat de la alți bolnavi de cancer pe care i-a întâlnit la spital că pentru a primi tratamentul potrivit pacientul trebuie «să dea plicul». În aprilie 2022, disperați că tratamentul oncologic nu a fost reluat, martorul i-ar fi promis doctoriței Dumitrovici Ababneh că face un împrumut și vine cu banii, iar imediat a primit spre completare formularul de consimțământ pentru administrarea tratamentului. Medicamentul comandat a venit în aproximativ două săptămâni, dar nu a mai fost cui să-l administreze deoarece pacientul a murit. Din anchetă reiese că pacienții discutau între ei că oferirea unei anumite sume era condiția pentru administrarea tratamentului corespunzător”, scrie Monitorul de Suceava. Șpăgi mici și dese Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, în mod repetat, ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora. „Banii și produsele alimentare au fost primite pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit”, spun procurorii. Citește și: Sistemul medical de stat: șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava a fost reţinută, pentru luare de mită Doctorița a fost plasată în arest la domiciliu.

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: se pregătește infrastructura pentru noul pod de la Ungheni
Eveniment

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: se pregătește infrastructura pentru noul pod de la Ungheni

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: ele vor contribui la dezvoltarea conectivității infrastructurii de transport și vor fi finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility #CEF), anunță Moldopres. Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), finanțarea este destinată pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere Ungheni (RO) - Ungheni (MD) și Albița (RO) - Leușeni (MD). În ceea ce privește primul proiect Ungheni – Ungheni, pe partea română va fi dezvoltată legătura cu infrastructura rutieră existentă în România prin modernizarea DJ249A la un profil de drum național, care va face legătura cu noul pod peste Prut. Această infrastructură va funcționa și după conectarea podului de la Ungheni cu Autostrada A8, ca nod rutier cu drumul național din proximitate. Totodată, în Republica Moldova va fi construită infrastructura de acces între noul pod de la Ungheni și rețeaua de drumuri existentă. Valoarea totală a proiectului este de 66,3 mln de euro, dintre care contribuția Uniunii Europene este de 33,1 mln de euro. Cel de-al doilea proiect vizează punctul de trecere al frontierei Leușeni – Albița, care va fi dotat cu echipamente noi. Totodată, pe partea română va fi reorganizat fluxul de mărfuri care intră în țară, prin extinderea și relocarea Agenției de Cântărire Albița. În paralel, Ministerul Transporturilor din România realizează documentația tehnică pentru un nou pod peste Prut în locul celui existent, cu două benzi pe sens, care, de asemenea, va fi propus spre finanțare din programul CEF. Valoarea totală a proiectului este de 19,6 mln de euro. Citește și: Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003 Pod strategic, la Ungheni La 13 ianuarie, podul peste Prut de la Ungheni, legătura rutieră între România și Republica Moldova în continuarea Autostrăzii Unirii, a fost avizat la Compania de Drumuri, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Va fi primul pod între România și Republica Moldova cu patru benzi, iar licitația ar putea fi lansată în primăvară. Costul estimat al proiectului este de 40 de milioane de Euro, podul urmând să fie construit de CNAIR : ,,Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat astăzi devizul general al Podului peste Prut de la Ungheni, obiectiv de investiție ce are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale şi frățești dintre România și Moldova.

Încă o administrație locală focusată pe investiții: în Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare”
Economie

Încă o administrație locală focusată pe investiții: în Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare”

În Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare”, restul de 87% fiind pentru investiții, a anunțat primarul PNL Ioan Popa. Încă o administrație locală focusată pe investiții: Reșița „Este un buget de peste 725.000.000 de lei. Vreau să fac o paralelă cu bugetul pe care l-am găsit în 2016, în care am venit la Primăria Reșița: 173.000.000 de lei. Anul trecut, bugetul a fost de 464.000.000 de lei. E o chestiune care trebuie să ne bucure. Direcția de Investiții este în mare măsură responsabilă de acest parcurs pe care l-am avut în ultimii ani”, a spus Popa, citat de resita.ro. Veniturile la buget provin în proporție covârșitoare din fonduri europene – 477.0286.110 lei – aferente proiectele aflate în curs de implementare, cum ar fi modernizarea infrastructurii de transport electric, achiziția tramvaielor sau modernizarea unităților de învățământ. „Fiind 2023 an final în ciclul financiar 2014-2020, este evident faptul că este anul în care se consumă cea mai mare resursă financiară din proiectele europene depuse până acum”, a explicat primarul Ioan Popa. Circa 110 milioane euro, investiții din fonduri europene Suma totală pentru zona de dezvoltare este 651.065.440 lei, banii provenind din: fonduri europene aferente ciclului financiar 2014-2020 – 511.130.350 lei; PNRR – 50.547.410 lei; PNDL și PNI „Anghel Saligny” – 42.296.970 de lei și din bugetul local (impozitele și taxele locale) – 47.090.710 lei. „Sunt interesante aceste cifre. Doar atât reușim să dirijăm spre investiții din bugetul reșițean, dar eu sunt bucuros că avem și atât, practic vreo 9.000.000 de euro, pentru că în 2016, când am venit la primărie, aveam 2.000.000-3.000.000 de euro pentru investiții din acest buget local”, a precizat edilul Ioan Popa. „Eu tratez oraşul ca pe o companie“, spunea, în 2020, primarul, provenit din mediul de afaceri și ales edil-șef al Reșiței în 2016. Citește și: Bihor: Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean Bihor este alocat investiţiilor, a anunțat, marți, Ilie Bolojan, președintele consiliului. Fondurile alocate pentru dezvoltare / investiţii în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 72% în proiectul de buget pe 2023, în timp ce cheltuielile de funcţionare au scăzut la 28%.

Primăria Capitalei ar putea colabora cu asociaţia de motociclişti Ride&Ride pentru intervenţii în situaţii de urgenţă
Eveniment

Primăria Capitalei ar putea colabora cu asociaţia de motociclişti Ride&Ride pentru intervenţii în situaţii de urgenţă

Primăria Capitalei ar putea colabora cu asociaţia de motociclişti Ride&Ride pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, urmând să încheie un parteneriat. Un proiect de hotărâre în acest sens figurează pe ordinea de zi a şedinţei de marţea viitoare a Consiliului General al Capitalei. Foto: Facebook Ride&Ride Primăria Capitalei ar putea colabora cu asociaţia de motociclişti Ride&Ride „Grupul Emergency Ride&Ride este format din medici, asistenţi şi mecanici moto care şi-au oferit disponibilitatea şi răspund apelurilor în situaţiile care presupun o intervenţie rapidă. Asociaţia Ride&Ride prin particularitatea grupului Emergency Ride&Ride a participat la acţiuni de pregătire cu Poliţia Rutieră Bucureşti, la sesiuni de instructaj în poligon alături de Brigada Rutieră, privind modul de reacţie în cazurile de urgenţă: evitarea obstacolelor la viteză, frânare de urgenţă, deplasare cu grad de risc. De asemenea, voluntarii asociaţiei au participat la simulări de evenimente împreună cu SMURD, pentru prevenirea accidentelor, dar şi pentru învăţarea modului de gestionare a unei situaţii de accident după caz, precum şi la acţiuni preventive asupra consumului de substanţe şi asupra criminalităţii împreună cu Inspectoratul de Poliţie Târgovişte şi Departamentul Antidrog din cadrul Poliţiei Române”, se arată în raportul de specialitate, atașat propunerii de hotărâre. În baza protocolului, membrii asociaţiei urmează să se deplaseze la locul exerciţiului/evenimentului pentru a se alătura echipelor de intervenţie, folosind mijloacele proprii de transport, în principiu motociclete, pentru intervenţii în care se oferă asistenţă medicală de prim ajutor. De asemenea, ei se vor implica în transportul medicamentelor, alimentelor sau altor echipamente medicale de mici dimensiuni în locuri greu accesibile cu autoturismele sau la orice intervenţie în care timpii de deplasare ai Ride&Ride sunt mai mici decât cu autoturismul. Municipiul Bucureşti, prin Direcţia Generală Situaţii de Urgenţă, Statistică şi Strategii, va iniţia, va gestiona şi va conduce orice activitate de prevenţie şi/sau intervenţie conform legii. Protocolul va avea o perioadă de valabilitate de trei ani. Citește și: Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European Asociaţia Ride&Ride a fost înfiinţată în anul 2019, având peste 3.000 de membri pe Telegram şi peste 9.300 membri pe grupul de Facebook.

Panică în Transnistria: Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă, plata pensiilor a întârziat
Eveniment

Panică în Transnistria: Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă, plata pensiilor a întârziat

Rusia pare că nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă Transnistria, întrucât plata pensiilor a întârziat, iar liderii transnistreni spun că nu este vina lor. Liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, a publicat un comentariu prin care subliniază că nu depinde Tiraspol când vor ajunge banii. Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă „Locuitorii Transnistriei, beneficiar de pensii rusești, sunt îngrijorați și își pun întrebări justificate cu privire la întârzierea plăților pentru ianuarie. Nu depinde nimic de serviciile de profil ale părții transnistrene în această situație. Sursele deocamdată nu au ajuns în republică. Eu personal și structurile responsabile monitorizăm subiectul și ținem legătura cu instituțiile competente ruse, pentru a grăbi la maximum decizia”, a menționat Krasnoselski. Potrivit estimărilor, 20% din pensionarii din Transnistria primesc pensie din Federația Rusă, explică newsmaker.md. Citește și: Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European În iulie 2020, Europa Liberă Moldova arăta: „Pensionarii transnistreni primesc din partea Rusiei o alocație lunară în valoare de 150 de ruble, echivalentul a 8 dolari, începând cu anul 2008. De-a lungul timpului, au avut loc și alte amânări și întârzieri la plata respectivului supliment la pensie, de care, potrivit agenției oficiale Novosti Pridnestrovia, beneficiază în total circa 146 de mii de pensionari din stânga Nistrului”.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European
Eveniment

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a fost zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția din cadrul grupului europarlamentarilor social-democrați pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European. Postul îi aparținuse anterior socialistei Eva Kailli, din Grecia, implicată într-un uriaș scandal de corupție. În 2019, Liviu Drganea spunea despre Negrescu: „E un tănâr bun în care eu investesc în continuare încredere”. Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg Alegerile interne din grupul social-democrat din Parlamentul European, pentru ocuparea postului de vicepreședinte al legislativului de la Strasbourg, au avut loc la 11 ianuarie, dar Negrescu, de obicei foarte vocal, nu a mediatizat acest eșec. În runda a treia de vot, social-democrații l-au desemnat vicepreședinte al PE pe Marc Angel, din Luxemburg. Marc Angel a primit 69 de voturi, Victor Negrescu, doar 37. Sueddeutsche Zeitung arată că Marc Angel provine dintr-una din cele mai puțin corupte țări din lume, în timp ce Negrescu „vine din România – țară căreia Transparency International îi acordă doar 45 de puncte, ceea ce corespunde locului 66. În UE, doar Bulgaria și Ungaria stau mai rău”. Victor Negrescu a fost ministru în cabinetul Dăncilă și, în 2019, premierul Viorica Dăncilă l-a susținut pentru un post de comisar european. În 2020, fosta sa colegă, Ana Birchall, îl considera vinovat pentru pierderea, de către România, a 80 de milioane de euro, din fondurile UE: „Este a doua oara cand „europeanul” Victor Negrescu isi leaga numele de prejudicii aduse statului roman dupa ce, in mandatul lui si al lui Tudorel Toader, Romania a ratat sa transpuna si directiva privind spalarea banilor, care ne costa alte 3 milioane de euro”. Victor Negrescu și Titi Sultan, uniți de Casa de Cooperare Româno-Rusă În 2019, Negrescu a apărut într-o fotografie alături de un personaj condamnat penal, fostul subcomisar de poliție Titi Sultan, la un eveniment organizat de Casa de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusa - scria site-ul ziare.com. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă

Dosarul Jandarmeriadei din 10 august: 22 de jandarmi sunt urmăriți penal, dar Parchetul așteaptă o „constatare tehnică”
Justiție

Dosarul Jandarmeriadei din 10 august: 22 de jandarmi sunt urmăriți penal, dar Parchetul așteaptă o „constatare tehnică”

În dosarul Jandarmeriadei din 10 august, 22 de jandarmi sunt urmăriți penal, dar Parchetul așteaptă o „constatare tehnică”, a spus procurorul general Gabriela Scutea, într-un interviu pentru justnews.ro. Ea a arătat că, abia după primiraea „constatării tehnice”, procurorii vor decide ce vor face cu acest dosar. Dosarul Jandarmeriadei: 22 de jandarmi, urmăriți penal „Dosarul 10 august, de asemenea, a fost preluat inițial de către un procuror, iar acum sunt 2 procurori desemnați. Aceștia nu au avut nicio legătură cu investigația anterioară. Însă practic se completează ce s-a făcut prima dată tot de către Secția Parchetelor Militare, plus ceva de către DIICOT. Aceste completări s-au și văzut în sensul efectuării în continuare a urmăririi penale față de 22 de suspecți din cadrul Jandarmeriei, dispunerii unor probe pe care instanța care a admis redeschiderea le-a considerat necesare și care sunt de natură tehnică. Așa că, noi ne așteptăm, ca la sfârșitul lunii ianuarie, o constatare tehnică dispusă să fie gata și ea să fie evaluată de către colegii mei în contextul întregului probatoriu, pentru a decide apoi care va fi pasul următor în cadrul investigației”, a spus Scutea. Gabriela Scutea a fost secretar de stat la ministerul Justiției, în perioada în care era condus de Florin Iordache și a fost adoptată controversata Ordonanță de Urgență 13 din 2017. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă În februarie 2020, CSM i-a respins candidatura la șefia Parchetului General, sugerând că nu are capacitatea să conducă o instituție atât de complexă și că nu a știut să răspundă la întrebările concrete care i-au fost puse.

Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă
Economie

Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

ANALIZĂ De ce tancul Leopard este considerat cel mai bun din lume
Eveniment

ANALIZĂ De ce tancul Leopard este considerat cel mai bun din lume

De ce tancul Leopard este considerat cel mai bun din lume: presa germană prezintă principalele atuuri ale acestui blindat și face o comparație cu oferta americană, tancul Abrams. Modelul 2 A7, care va fi livrat Ucrainei, este din 2014. De ce tancul Leopard este cel mai bun din lume Parametrii de bază sunt: o greutate de circa 60 de tone și aproximativ zece metri lungime. Marea problemă a constructorilor de tancuri este compromisul între puterea de foc, blindajul greu și manevrabilitate. Ce-l diferențiază însă de tancurile Abrams, potrivit Der Spiegel: Tunul cu țeavă lisă (neghintuită) permite lovituri până la 5.000 de metri Publicația germană susține că este „legendară” capacitatea de a trage din mers Leopard folosește circa 720 de litri la o sută de kilometri, Abrams, aproape dublu - 1.480 litri Motorul Leopard este mult mai ușor de întreținut. Motorul Abrams este mai puternic. Grafica: Twitter Daily Mail Leopard 2 are, de asemenea, o varietate de caracteristici care au fost concepute pentru a proteja echipajul. Depozitarea compartimentată a muniției evită exploziile devastatoare cunoscute drept ”jack-in-the-box”, care se produc, de exemplu, la tancurile T-72 ale Rusiei, unde muniția este depozitată chiar sub echipaj. Left: European countries that use Leopard 2 tanks and therefore have training and maintenance facilities.Right: European countries that use M1A2 Abrams tanks and therefore have training and maintenance facilities.(nearest M1A2 facility is at Fort Stewart, Georgia, USA) pic.twitter.com/ZOlhRWwvET— Thomas C. Theiner (@noclador) January 21, 2023 M1 Abrams are straturi de protecție cu blindaj de uraniu, care oferă beneficii semnificative echipajului din interior. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră