sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7551 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Codul Muncii, modificat, funcționarii, concediați ușor

În Republica Moldova se poate: Codul Muncii va fi modificat, pentru ca funcționarii să poată fi concediați mai ușor. Inițiativa aparține parlamentarilor din formațiunea Maiei Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară. Codul Muncii, modificat, funcționarii, concediați mai ușor Potrivit noilor prevederi, care urmează a fi supuse dezbaterilor, performanța funcționarilor publici va fi evaluată o dată la șase luni și nu o dată pe an. În urma verificărilor, bugetarii vor putea fi concediați sau promovați. Se propun modificări și la articolul referitor la motivele concedierii, plafonarea sumei maxime de care poate beneficia salariatul pentru perioada în care s-a aflat în litigiu cu angajatorul, dar și un nou tip de abateri disciplinare. De asemenea, funcționarii publici vor putea ocupa funcții de conducere mai puțin timp. Deputatul PAS Radu Marian a menționat că agenții economici se plâng că este greu să găsească oameni la serviciu, iar unul dintre motive ar fi legislația muncii extrem de rigidă și birocratică. „În același timp, în domeniul public persistă problema ineficienței funcționarilor publici. Noi credem că angajații la stat, în mare parte, își fac treaba foarte bine, dar o minoritate dintre aceștia, care nu-și fac bine lucrul, sunt extrem de ineficienți și pe alocuri implicați în acte de corupție. Aceștia afectează reputația instituțiilor și rămân în funcții doar din cauza legislației rigide și a unui sistem judecătoresc nefuncțional. Trebuie să existe mai mult respect pentru banul public”, a spus parlamentarul, citat de newsmaker.md. Indemnizație de concediere „Ținând cont că persoane problematice din sectorul public au fost concediate, dar au reușit să se restabilească prin deciziile instanțelor judecătorești, revizuim procedura. Ne propunem să oferim angajatorului două opțiuni: fie să restabilească persoana la locul de muncă, fie să achite o indemnizație de concediere”, a precizat deputatul PAS Dan Perciun. Mărimea indemnizației va depinde de numărul de luni pe care angajatul le are până la atingerea vârstei de pensionare. În același timp, Perciun a menționat că litigiile de muncă durează uneori ani la rând, iar acestea se încheie cu restabilirea salariatului și compensarea salariului pe durata litigiului. „Noi vom plafona suma maximă care poate fi plătită la 9 luni – salariul mediu net al angajatului”, a precizat Perciun. Funcțiile de conducere, eliberate la 65 de ani Va fi revăzută și legea nr. 158, care se referă la prevederile legate de evaluarea funcționarilor publici. „Astăzi, evaluarea are loc o dată pe an. Noi ne propunem să fie organizată semestrial, ca să existe posibilitatea de a monitoriza pe parcursul anului în ce măsură obiectivele stabilite sunt realizate. Dacă ele sunt realizate, funcționarul public poate fi promovat. Dacă nu sunt realizate sau sunt îndeplinite nesatisfăcător, poate fi eliberat din funcție”, a explicat deputatul PAS. O altă prevedere se referă la angajații care dețin funcții de conducere și au peste 65 de ani. „Astăzi, acest lucru este posibil până la 68 de ani, deși Codul Muncii stabilește că după 65 de ani, în general, persoanele pot fi eliberate. Noi considerăm că și în cazul funcționarilor publici ar fi cazul ca funcțiile de conducere să poată fi deținute doar până la 65 de ani, doi ani după pensionare, urmând ca acesta să poată lucra în continuare în funcții de execuție, oferind șansa pentru generația mai tânără să acceadă în funcțiile de conducere. Astăzi avem foarte multe contracte semnate pentru 5 ani, până la 68 de ani pentru asemenea funcții și nu credem că este o practică productivă”. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

Codul Muncii, modificat, funcționarii, concediați mai ușor Foto: parlament.md
România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației
Politică

România a pierdut finanțări din cauza birocrației

România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației, a afirmat, ieri, comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean. Ea a oferit și exemplul unei licitații ratate, în valoarea de 320 de milioane de euro. România a pierdut finanțări din cauza birocrației Potrivit lui Vălean, România a pierdut 320 de milioane de euro, finanţare europeană, pentru modernizarea magistralei de tren dintre Braşov şi Sighişoara, pentru că nu a reuşit să semneze la timp contractele de execuţie, toate cele trei contracte fiind mult întârziate din cauza contestaţiilor. „Întârzierile din cauza capacității administrative scăzute, proceduri lungi pentru contestare în justiție în cadrul licitațiilor, schimbările de priorități investiționale. Toate astea au dus la pierderi de sume importante. Acum eu estimez între 400 milioane – 1 miliard de euro pierduți din fondurile de coeziune și din Connecting Europe Facility pentru transporturi. În total sunt puse la dispoziție 12 miliarde euro pentru transporturi, dublu față de perioada de finanțare anterioară 2014-2020. Mi s-ar părea o greșeală să ne apucăm să schimbăm ceva în PNRR pe transporturi”, a declarat pentru DC News Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi. Vălean a vorbit și în septembrie 2021 despre eșecul licitației de pe magistrala Brașov-Sighișoara. „Un motiv al întârzierilor pe care le-au avut proiectele din România a fost acela al instabilităţii de guvernanţă a proiectelor. Acolo unde managementul este stabil, proiectele au mers mai bine şi acesta este o recomandare. Trebuie să existe o transparenţă foarte mare asupra paşilor intermediari. De exemplu Braşov – Sighişoara: până când România a admis că există o întârziere din cauza problemelor de contestare în justiţie au trecut patru ani. Dacă se recunoştea de la bun început faptul că sunt contestaţii care estimăm că vor dura mai mulţi ani, atunci se putea face cu ajutorul Comisiei Europene o realocare a fondurilor, puteau merge la alte proiecte care să se deruleaze mai repede”, spunea ea, la 18 septembrie 2021. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon Foto: Twitter Medvedev
Internațional

Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon

Daniil Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon, scrie The Times. Publicația britanică susține că organizatorii turneului sunt la un pas de a lua decizia de a interzice toți jucătorii din Rusia și din Belarus, în acest an. Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon Surse au declarat pentru The Times că s-a luat în sfârșit o decizie după aproape două luni de discuții între All England Club și guvernul Regatului Unit. Oficiali ai Departamentului pentru Sport au sugerat, inițial că jucătorii ar putea da o declarație în care să se angajeze să nu transmită mesaje publice de susținere a regimului de la Moscova sau a invadării Ucrainei. Însă organizatorii turneului de la Wimbledon au apreciat că ar fi mai „fezabilă” o interdicție completă, datorită riscurilor pe care o declarație publică le-ar putea avea asupra afamiliilor jucătorilor. Tenisul este unul dintre puținele sporturi care le permite sportivilor ruși să participe în continuare la competiții, drept spotrivi neutri. Acest statut presupune ca ei să nu afișeze numele țării, drapelul, sau alte însemne naționale. La începutul lunii martie, Ministrul Sporturilor din Marea Britanie, Nigel Huddleston, a declarat că se află în discuții cu organizatorii de la Wimbledon pentru a exclude jucătorii ruși din turneu, cu excepția cazului în care aceștia vor lua o poziție clară împotriva invaziei dictate de Vladimir Putin în Ucraina. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei Foto: Defence Romania
Politică

Avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei

Un sofisticat avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei chiar înainte de scufundarea crucișătorului Moscova, arată The Times. Avionul și-a oprit însă transponderul, care permitea detectarea mișcărilor sale pe FlightRadar24, timp de două ore și 56 de minute. Însă, înainte de a bloca detectarea sa prin mijloace publice, avionul se afla deasupra comunei Valea Nucarilor, în județul Tulcea. Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei „O aeronavă americană patrula în Marea Neagră cu câteva ore înainte ca nava Moscova să fie lovită de rachete ucrainene (...) Un Boeing P8 Poseidon se afla la 100 de mile de Moscova în ziua în care crucișătorul rus a suferit daune catastrofale. P8, care costă aproximativ 330 de milioane de lire sterline, este cel mai sofisticat avion de vânătoare de submarine și de urmărire a navelor de război din arsenalul SUA. Poate arunca geamanduri sonore în apă deschisă pentru a detecta navele inamice și este echipat cu un sofisticat radar APY-10. Deși capabilitățile sale sunt secrete, experții au estimat anterior că un P8 ar putea urmări o zonă radar în secțiune transversală de 10.000 de metri pătrați pe o rază de peste 220 de mile, ceea ce înseamnă că Moscova s-ar fi aflat în raza sa de acțiune în ziua scufundării”, scrie The Times. Publicația britanică arată că nava a decolat din Italia, de la o bază din Sicilia, la ora 13.32, ora Kievului. la 16.26, aeronava oprește transponderul, când se afla deasupra Dobrogei. La acel moment, P8 era la 100 de mile de crucișătorul rus. The Times arată că avionul american a coborât, la acel moment, de la altitudinea de 8.800 de metri la circa 3.600 de metri. P8 reapare pe FlightRadar la 19.36. Primele informații că Moscova a fost lovită apar la 20.42. Aglomerație deasupra Mării Negre „Amelia Smith, un analist independent de date aviatice din SUA, a declarat că prezența unui P8 pe 13 aprilie a fost neobișnuită, dar „nu total ieșită din comun”. Ea a spus că în acea zi a existat un număr ceva mai mare de aeronave americane care zburau deasupra coastei Mării Negre”, mai arată The Times. “According to defence experts, a P8 aircraft will typically turn off its transponder, the device that records its location, when it enters a conflict zone.“Funny that - I wonder why ?https://t.co/m7Z0TfoGTH— Nicholas Beale (@Starcourse) April 20, 2022 În acea zi, deasupra Mării Negre a zburat și o dronă de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA. Drona, cu numărul de înregistrare 10-2045 și indicativul radio FORTE10, a decolat de la Baza Aeriană Sigonella, de pe Insula Sicilia (Italia). Aceasta a ieșit deasupra Mării Negre de pe teritoriul Bulgariei, și a evoluat în partea de sud a FIR Sevastopol, scrie Defense Romania. Tot la 14 aprilie, mai arată Defense Romania, un avion militar rusesc Tu-154 (număr de înregistrare RA-85843), care a zburat pe ruta Moscova-Damasc, s-a întâlnit deasupra Mării Negre cu drona americană RQ-4B (FORTE10), trecând la mai puțin de 10 kilometri pe lângă aceasta. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Mircea Marian
Opinii

România nu ajută consistent Ucraina

România o scaldă călduț, în criza din Ucraina. Nu e Ungaria lui Viktor Orban, să joace pe față pentru Putin, dar nici nu se străduie prea tare. Un studiu publicat azi, al unui institut de economie din Kiel, arată că România nu apare între primii 12 donatori către Ucraina, nici în sumă brută, nici ca procent din PIB. Estonia este cel mai mare donator, ca procent din PIB: 0,8%. Pe listă mai apar statele estice Polonia, Lituania, Cehia, Slovacia și Croația - țară care nu are graniță nici cu Rusia, nici cu Ucraina. Datele publice de până acum - și care sunt consemnate și de Institute for the World Economy de la Kiel - arată că România a promis doar niște căști și veste antiglont, prin februarie. De atunci, nimic. Să trecem peste câteva lozinci prea stupide pentru a le comenta. De exemplu: „România a primit refugiați”! Asta este și lozinca favorită al lui Viktor Orban. Și, cum era să nu-i primim, când toată Europa are grijă de ei? Sau: „Noi ajutăm discret”. Poate. Dar de ce am face asta, când toate celelalte țări se laudă cu donațiile făcute, fiindcă asta arată atașamentul lor la o cauză bună și la valorile lumii democratice? A atacat Putin pe cineva până acum? A strigat, a protestat, dar el a luat o bătaie epică la Kiev, cum să se sperie NATO de el? Realitatea este că România nu ajută Ucraina fiindcă nici PSD-ul - adevăratul șef al guvernării - și nici UDMR-ul, controlat de la Budapesta, nu au vreun interes. UDMR este o flilală a Fidesz în România și nu mai este nimic altceva de spus. Kelemen Hunor este în lesa lui Viktor Orban și-i place acolo. Electoratul dur al PSD este șoșocist-aurist: nu pricepe nimic din lupta lui Zelenski pentru democrație. Nu pricepe că Ucraina ne apără pe noi și pe românii de la est de Prut. Acest electorat vrea doar să i se dea „ceva” - la copilași, la bătrâni, suntem săraci... În consecință, România își dirijează puținele resurse spre o nouă avalanșă de pomeni - apropo, cum a rămas cu finanțarea lor de la UE? - în loc să ajute Ucraina. Aceste vouchere-pomană sunt bani aruncați pe fereastră. Nu vor rezolva defel problemele cetățenilor defavorizați. Când i se cere, guvernarea României își recită sârguincios mesajul public pro-Ucraina, după care se întoarce în balta internă și-l lasă pe Ciolacu să mai arunce niște mărunțiș către alegătorii săi. Să fim conștienți și de faptul că PSD nu ar avea nici o problemă dacă Putin ar ajunge la ușa noastră. Majoritatea celor care conduc acest partid are cam aceeași mentalitate ca liderii din Rusia și Belarus. Poate chiar îi invidiază pe ruși pentru iahturile lor. S-ar înțelege foarte bine cu Rusia, mult mai bine decât cu Bruxelles-ul, care îi tot bate la cap cu lupta cu corupția (să-i fie țărâna ușoară, că a dat ortul popii). A ajuta Ucraina, în aceste zile, este și un gest simbolic. Un gest care arată că suntem aici, în spațiul european, uniți de niște valori. Dar această guvernare, dominată de PSD, nu are nici o legătură cu aceste valori ale Europei de Vest. Oamenii lui Ciolacu le recită, dar nu simt nimic. Îi înțeleg că nu vor să risipească resurse publice pentru Ucraina, când ar putea: a) să le fure și b) să mai dea niște pomeni. Ce legătură au liderii PSD și UDMR cu libertatea și democrația? Pentru ei, acestea sunt niște vorbe goale. Valorile lor sunt în seifuri din Elveția, mai mult sau mai puțin figurativ vorbind.

Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod Foto: Facebook
Politică

Rafila vrea toace banii campanie de informare

Ministrul PSD Alexandru Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El n-a oferit detalii despre costurile acestei campanii de informare. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunțat că autorităţile au finalizat campania de informare cu privire la folosirea comprimatelor cu iodură de potasiu, el arătându-se convins că va fi găsită o soluţie privind distribuirea acestora către populaţie, scrie news.ro. Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi a anunţat încă din a doua jumătate a lunii martie că a început distribuţia iodurii de potasiu, după ce a produs 30 de milioane de comprimate. La sfârşitul lui martie, pastilele ajunseseră la Direcţiile de Sănătate Publică din teritoriu, anunţau autorităţile, care precizau că intenţionează distribuirea acestora după realizarea unei campanii de informare, prin intermediul medicilor de familie. Unii dintre aceşti medici au anunţat însă că nu sunt de acord că se implice în distribuirea comprimatelor. „Nu putem să facem distribuția acestor comprimate fără să existe o campanie de informare a publicului privind modul de administrare și utilizare: doar într-o situație în care – Doamne ferește! – apare un incident care să presupună acest lucru. E un lucru foarte sensibil și nu o să facem niciun fel de distribuție până nu ne convingem că toată lumea știe despre ce este vorba, pentru că administrarea intempestivă a acestor pastile poate să pună probleme”, spunea Rafila și acum două săptămâni. În cadrul campaniei de infirmare este realizată o „componentă vizuală” și un flyer informativ, care va fi distribuit odată cu tabletele de iod. Citește și: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state

Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina Foto: Președintele Zelenski și omologul estonian, Alar Karis
Eveniment

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB, relevă un studiu realizat de cercetători germani, citat marţi de dpa. Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina De la începutul războiului declanşat de invazia rusă, pe 24 februarie, Estonia s-a angajat să ofere ajutoare în valoare de aproape 0,8% din PIB-ul său, a stabilit Institutul pentru economie mondială din Kiel. Baza de date "Ukraine Support Tracker" arată că Estonia este urmată de Polonia, cu aproape 0,2%, şi apoi de Lituania, cu aproape 0,1% din PIB. Foto: Institute for the World Economy Kiel În termeni absoluţi, cele mai generoase promisiuni au venit din partea Statelor Unite, cu circa 7,6 miliarde de euro, urmate de Polonia, Marea Britanie şi Germania. Ţările UE, împreună, au promis circa 2,9 miliarde de euro, plus 1,4 miliarde de la instituţiile UE şi 2 miliarde de la Banca Europeană de Investiţii. Which countries help Ukraine and how? For answers, my coauthors and I @kielinstitute created the Ukraine Support Tracker. The paper and data just went online https://t.co/1MlXkQmQoS. Spoiler: The US government is by far the most supportive. A thread— Christoph Trebesch (@Ch_Trebesch) April 19, 2022 Ukraine Support Tracker înregistrează sistematic valoarea ajutorului militar, financiar sau umanitar promis public Ucrainei de guvernele a 31 de state occidentale, a precizat institutul citat într-un comunicat de presă. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

Drama din Shanghai Foto: Twitter
Internațional

Drama din Shanghai

Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă - ucise, foamete și revolte, arată presa internațională și postările de pe Twitter. Aproape 400 de milioane de oameni, din circa 45 de mari orașe din China, se află în prezent în carantină totală sau parțială. Drama din Shanghai, unde mii de persoane sunt carantinate Toalete înfundate, dușuri reci și lumini aprinse non-stop, acestea sunt condițiile în care sunt cazate zeci de mii de persoane aflate în carantină în acest oraș chinezesc, scrie, azi, The Times. Într-un astfel de centru, nu există nici un pic de intimitate, cei reținuți dormind în alveole relativ mici, foarte apropiate. The Times relatează situația unei femei, care a dorit să-și păstreze anonimatul, care a fost izolată împreună cu soțul ei, dar separată de copilul de doi ani. Publicația britanică susține că 155 de persoane au murit la Shanghai urmare a măsurilor dure de carantină, care au blocat accesul multora la servicii medicale. „Într-unul dintre cele mai recente cazuri, Chen Shunping, un violonist, s-a sinucis după ce i s-a refuzat tratamentul la două spitale, pentru dureri de stomac. Într-o postare pe o rețea de socializare, soția lui a spus că i s-a spus că morga de la Spitalul Tongji, unde a fost dus cadavrul soțului ei, era plină. Mai multe spitale au declarat presei că funcționează peste capacitatea lor de siguranță”, mai arată The Times. Publicația mai arată că animalele de companie ale celor aflați în carantină sunt ucise. Copiii, separați de părinți Copiii infectați cu coronavirus sunt separați de părinți, scriu mai multe publicații, dar, în ultima vreme, politicile s-au mai ameliorat, în această privință. 26 million people in lockdown in Shanghai. People are committing suicide from their balconies and Pets from people getting tested positive for #Covid are being collected to be killed and slaughtered in #Shanghai / #China This is pure evil! pic.twitter.com/9spkdvi4WS— Enes FREEDOM (@EnesFreedom) April 16, 2022 În ciuda cenzurii stricte, au apărut informații și imagini din multe orașe în care oamenii au protestat față de măsurile anti-Covid și au cerut alimente de la geamurile blocurilor gigant, așa cum o arată un videoclip verificat de BBC. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție” Televiziunea britanică interpretează că, tocmai din cauza volumului mare de imagini, multe dintre filmulețele postate pe rețelele sociale nu au fost șterse și au ajuns în afara țării. Big Whites just beating people in the streets in Shanghai pic.twitter.com/XB9MxSvHMy— Jack Posobiec ☦️ (@JackPosobiec) April 17, 2022 „Dați-ne provizii!”, „Suntem închiși de 26 de zile!”, „Aveți medicamente de gripă pentru copii? Copilul meu are 40 de grade febră”, sunt o parte dintre strigătele de ajutor ale chinezilor în timp ce sunt închiși în locuințele lor. extremely rare protests in shanghai thousands of chinese take to the streets, angry about lockdown pic.twitter.com/Zir8QTfD72>— ian bremmer (@ianbremmer) April 18, 2022

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO Foto: Facebook Forțele armate elvețiene
Internațional

Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO. Neue Zuricher Zeitung (NZZ) și Frankfurter Allgemeine Zeitung scriu, azi, despre intenția autorităților din Elveția de a consolida cooperarea militară cu NATO. Un sondaj publicat de «Sonntags-Blick» arată că peste 50% din elvețieni ar dori acum relații mai strânse cu NATO. Însă doar 33% din cei chestionați au spus „Da” sau „Mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să fie mebră NATO. Această țară a impus, de la începutul invaziei din Ucraina, sancțiuni asupra Rusiei. Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni „În timp ce Finlanda și Suedia ar putea deveni în curând membre NATO, ca efect al atacului rusesc asupra Ucrainei, Elveția discută o apropiere de alianța transatlantică. Cooperarea cu NATO trebuie extinsă masiv, a scris recent președintele partidului democrat-liberal Thierry Burkart într-un comentariu NZZ, care a cerut „sfârșitul Elveției-arici”. Mesajul lui Burkart este: nu o apartenență la NATO, ci un accent constant pe interoperabilitate, similar cu ceea ce s-a făcut în Finlanda și Suedia. Potrivit unui sondaj al Institutului Sotomo, publicat în „Sonntags-Blick”, propunerea lui Burkart este capabilă să obțină sprijin majoritar după atacul rusesc asupra Ucrainei. 56% dintre cele 20.000 de persoane intervievate au spus „da” sau „mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să colaboreze mai strâns cu NATO”, scrie NZZ. Elveția cooperează cu NATO din 1997, în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PPP). După reformele militare din 2004, Elevția a preluat deja o parte din standardele NATO. Finlanda și Suedia, direct în NATO Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus recent premierul finlandez Sanna Marin, citată de CNN. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”

Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune” Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Ucraina ceartă regimul Maia Sandu

Autoritățile din Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Conflictul se pare că s-a deschis după ce Chișinăul a refuzat să transfere Ucrainei șase Mig-uri 29, care sunt nefolosite de ani întregi, dar pe care Kievul le-ar putea dezmembra și folosi pentru piesele de schimb. Ucraina ceartă regimul Maia Sandu „Dacă oamenii care reprezintă conducerea în Moldova au putere și spirit, atunci ar trebui să spună lucrurilor pe nume. Nu să caute expresii care să permită așezarea pe două scaune. Gazul rusesc este diluat cu sângele copiilor noștri. El nu este doar cu miros, ci cu sânge. Și aici trebuie să iei o decizie”, a spus vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk în cadrul unui interviu pentru Jurnal TV. În plus, vicepremierul ucrainean a declarat că Moldova „a profitat” de situația din Ucraina pentru a solicita aderarea la UE. „Moldova se află în spatele ucrainenilor, în spatele femeilor care au fost victimele ale violenței, în spatele copiilor care au devenit cu nevoi speciale. Acum, Moldova a solicitat aderarea la UE încercând să obțină încă mai multe beneficii economice. Acest lucru mă surprinde, pentru că eu am susținut-o mereu pe doamna președinte, care a evoluat întotdeauna atât de frumos. Am crezut că sprijinul ei este important, că ea este noua față a Moldovei democratice”, a mai spus Vereșciuk în cadrul interviului, potrivit traducerii newsmaker.md. Serviciul de presă al președintelui Maia Sandu a comentat acuzațiile oficialului ucrainean. Moldova cere mai puțină emoție „Moldova a condamnat încă din prima zi agresiunea rusă. Autoritățile republicii au numit evenimentele din Bucea și alte orașe ucrainene crime de război. Moldova a fost coautor a rezoluției ONU, care a condamnat agresiunea rusă. În plus, țara respectă sancțiunile financiare internaționale”, au spus reprezentanții serviciului de presă a președintei Maia Sandu. În plus, ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri, consideră că „declarațiile bazate pe emoții și rupte de realitate” vor dezbina relațiile dintre Moldova și Ucraina. „Republica Moldova a fost alături de Ucraina din primele zile de război – prin acțiuni concrete, nu prin vorbe frumoase. O pot spune și zecile de miii de refugiați care mai sunt încă găzduiți de țara noastră. Declarațiile bazate pe emoții și rupte de realitate nu vor ajuta, ci dimpotrivă – doar vor dezbina. Doar împreună suntem puternici”, a afirmat Chiveri. Șase avioane Mig-29, inutile Moldovei Problema pare să fi plecat de la cele șase avioane Mig-29 pe care le deține Moldova, de care Ucraina se pare că ar avea nevoie. Avioanele nu mai au capacitatea de a zbura și nu se știe de când nu s-au mai ridicat de la sol. „În ceea ce privește asistența pe plan militar, sunt țări mult mai bine dotate, care au reziliența internă, economică, energetică, care să ofere acest ajutor”, a declarat premierul Natalia Gavrilița, la întrebările jurnaliștilor. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La insistența jurnaliștilor de a răspunde dacă a existat sau nu o astfel de solicitare din partea Kievului, premierul a refuzat să ofere detalii. În ceea ce privește starea celor 6 aparate de zbor, Gavrilița a adăugat: „Cred că vă puteți adresa Agenției Proprietății Publice pentru detalii”.

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea
Internațional

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea. Preşedintele rus Vladimir Putin a acordat luni titlul onorific de "Gardă" Brigăzii a 64-a de infanterie motorizată, acuzată de Ucraina de participare la atrocităţile de la Bucea, transmite AFP. Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea Decretul prezidenţial semnat de liderul de la Kremlin menţionează "eroismul, tenacitatea, hotărârea şi curajul" militarilor ruşi. Documentul consemnează că "acţiunile abile şi hotărâtoare ale întregului personal în timpul operaţiunii militare speciale din Ucraina sunt un model de executare a îndatoririlor militare, de curaj, de hotărâre şi de înalt profesionalism". Rusia nu a precizat unde a fost desfăşurată marea unitate respectivă sau misiunile la care a participat. După retragerea din 30 martie a trupelor ruseşti de la Bucea, ucrainenii au descoperit că în localitate au fost masacraţi peste 300 de civili. Autorităţile de la Kiev au vorbit despre crime de război şi au acuzat în special Brigada a 64-a rusă. Moscova a dezminţit informaţiile respective şi a susţinut că este vorba despre o înscenare din partea Ucrainei şi a presei occidentale sau chiar că victimele au fost ucise de ucraineni pentru a acuza Rusia. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

32% dintre studenți vor să emigreze Foto: News.ro
Politică

32% dintre studenți vor să emigreze

Un sondaj efectuat de mai multe asociații studențești arată că 32% dintre studenți vor să emigreze. În plus, studenţii români spun că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii sunt unele dintre problemele cu care se confruntă generaţia lor, iar 9% au avut gânduri suicidale în perioada pandemiei, scrie news.ro. Sondajul a fost făcut de 34 de asociaţii studenţeşti din România. 32% dintre studenți vor să emigreze Conform răspunsurilor, 82% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii, arată sondajul, iar 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. De asemenea, în perioada pandemiei, 72,3% dintre respondenţi au declarat că au nivelul de stres şi anxietate crescut, iar 9% au avut gânduri suicidale. 53,4% dintre ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog sau o persoana specializată despre problemele lor de sănătate mintală iar 46,4% dintre ei au suferit de pe urma anxietăţii provocate de fake news, 10,2% de pe urma abuzului verbal, şi 5.9% a bullyingului online. Potrivit sondajului, 50,8% dintre studenţi doresc ca universităţile să ofere posibilitatea de a urma toate cursurile lor online şi după terminarea pandemiei. La întrebarea „Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă generaţia ta?”, 37,7% dintre studenţi au spus că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii, 13,9% dintre ei au menţionat lipsa accesului la locuinţe cu preţuri rezonabile, 12,9 % lipsa accesului la job-uri bune, 12% dintre studenţi au subliniat lipsa accesului la educaţie pentru tinerii fără venituri. 82,1% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii şi 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. În plus, 60,1% sunt optimişti sau foarte optimişti în legătură cu situaţia lor materială în următorii 5 ani. Pentru majoritatea dintre ei, cea mai mare prioritate o are sănătatea, 57,9%, urmată de siguranţa financiară, 56,4%, şi cariera profesională, 55,5%. Creștere a consumului de alcool, în pandemie Mai mult de două treimi (71,9%) au avut probleme cu sănătatea mintală, dar serviciile de consiliere psihologică nu par a fi deosebit de disponibile - peste jumătate din ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog despre problemele lor (53,4%). Abuzul de substanţe este în creştere printre studenţii din România: în ceea ce priveşte băuturile alcoolice (16,7% consumă mai mult alcool ca înaintea pandemiei), ţigările (20,5% fumează mai multe ţigări), la care se adaugă alimentaţia nesănătoasă (42,2% mănâncă mai nesănătos). Numărul de studenţi care îşi doresc puţin sau foarte puţin să emigreze este de 35,9%, puţin mai mare decât numărul celor care îşi doresc mult sau foarte mult să emigreze, de 31.9%. „Viaţa studenţilor în pandemie” este un prim proiect al Stării Naţiunii Studenţeşti. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Budăi spune că săptămâna de lucru de patru zile este o propunere serioasă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Săptămâna de lucru de patru zile

Ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că săptămâna de lucru de patru zile este „o propunere extrem de serioasă”. El a vorbit, la interviurile Digi24.ro, despre posibilitatea implementării săptămânii de lucru de patru zile în România, în condițiile în care, conform unui sondaj recent, 80% dintre români și-ar dori un astfel de regim de muncă. Săptămâna de lucru de patru zile, o propunere serioasă „E o chestiune extrem de serioasă, trebuie dezbătută. Sunt țări în Europa care au implementat deja acest lucru, se discută și în Belgia, acum, din câte știu, pentru o posibilitate, nu obligativitate. Eu cred că discuția ar trebui să pornească cu specialiști din Ministerul Sănătății, din Ministerul Muncii, patronate și sindicate. Propunerea este extrem de serioasă și trebuie să vedem dacă la noi, în România, în această perioadă, cu aceste crize – sanitară, de securitate, economică – este oportună o această măsură. Nu am toate elementele, nu mă pronunț, pentru că aș avea instinctul – așa cum simt eu piața muncii acum, să nu fiu de acord pentru că și așa avem un deficit foarte mare al forței de muncă. Dar, repet, sunt adeptul unui dialog social așezat și, dacă în urma acestuia se va agrea această măsură, atunci cu siguranță voi fi un susținător, dar atunci când voi avea toate elementele. Deja am avut discuții cu o parte dintre sindicate și patronate, unele patronate agreează, altele sindicate nu vor să mărească programul de lucru. Avem o directivă care ne creează un echilibru între profesional și mediul familial. Trebuie să le luăm pe toate în calcul – discuția este mai mare”, a spus Marius Budăi la interviurile Digi24.ro. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Foto: consilium.europa.eu
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Ucrainenii se întorc acasă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ucrainenii se întorc acasă

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse. Totuși, câteva milioane au părăsit țara, fiind cea mai mare migrație de la al II-lea Război Mondial. Autoritățile de la Kiev îi avertizează sistematic pe cei care se întorc că orașele recuperate de la ruși sunt minate și distruse. Ucrainenii se întorc acasă Sâmbătă, 22 mii de persoane au intrat în Ucraina din Polonia, în timp ce 19.200 au plecat. Informația a fost comunicată de BBC care face referire la datele serviciului de frontieră polonez. Faptul că numărul celor care revin în țară este mai mare decât al celor care pleacă reprezintă o premieră, apreciază postul britanic. Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat acum șase zile Serviciul de grăniceri din Ucraina. Unii cetățeni se întorc să se întâlnească cu familiile lor și, în mare parte, rămân aproape de graniță. Alții merg acasă și spun că vor rămâne în pofida avertismentelor oficialilor locali din cauza riscurilor de atac cu rachete asupra orașelor. De la începutul războiului, potrivit datelor ONU, circa 5-6 milioane de ucraineni au părăsit țara. De pe 24 februarie până pe 16 aprilie 2022, 730.599 de cetăţeni ucraineni au ajuns în România. Însă, dintre aceștia, doar circa 70.000 au rămas în România. Pe teritoriul României sunt amenajate 15 tabere mobile de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, având capacitate de 3.840 de locuri de cazare. Doar 76 din acestea sunt ocupate. De asemenea, autoritățile publice au operaționalizat 1,238 de centre de refugiați, având o capacitate de 50.000 de locuri. 10.000 de refugiați ocupă, în prezent, aceste centre. Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) pe 5 aprilie, mai notează AFP, citată de Agerpres. În total, aproape 12 milioane de persoane - reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei - şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră