luni 10 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8709 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Șeful DNA nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv: „Avem servicii medicale proaste”

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv, și a apreciat că serviciile m,edicale sunt „proaste”. El a făcut aceste afirmații la interviul susținut în fața unei comisii a ministerului Justiției, întrucât candidează pentru un nou mandat de șef al parchetului anticorupție. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Șeful DNA nu-și explică corupția din sistemul medical „S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a spus Bologa. DeFapt.ro este un proiect independent: Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online El a punctat care sunt zonele corupte din sistemul medical de stat. „Am constatat că domeniul sănătăţii publice în ceea ce priveşte achiziţiile sau ocuparea posturilor sau ocuparea funcţiilor este atins în continuare de corupţie. De asemenea, am constatat în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor publice în toate instituţiile, atât centrale, cât şi descentralizate, există un fenomen al corupţiei care constă în furnizarea subiectelor pentru a ocupa aceste funcţii de către persoane care nu ar avea capacitatea profesională şi intelectuală să ocupe funcţiile respective. Prin fraudarea acestor concursuri, funcţiile vor fi ocupate de persoane nepregătite, astfel încât toată instituţia va funcţiona prost şi achiziţiile publice realizate de aceste instituţii va fi posibil să fie fraudate, în momentul în care aceste persoane numite în aceste funcţii (...) ştiu că au fost numite în acele funcţii nu pe criterii de competenţă şi atunci trebuie să-i servească pe cei care le-au pus în funcţie", a explicat procurorul-şef. Cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Crin Bologa, şi Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul DNA - susţin interviul, marţi, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Șeful DNA nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv: „Avem servicii medicale proaste”
GALERIE FOTO Discursul „istoric” al lui Putin: atmosferă de înmormântare și personaje adormite în sală. Prigojin, șeful Wagner, n-a fost invitat - semn al căderii în dizgrație
Eveniment

GALERIE FOTO Discursul „istoric” al lui Putin: atmosferă de înmormântare și personaje adormite în sală. Prigojin, șeful Wagner, n-a fost invitat - semn al căderii în dizgrație

Discursul „istoric” al lui Putin a fost urmărit, live, de zeci de participanți mobilizați la Gostiny Dvor, din Moscova, într-o atmosferă de înmormântare și cu personaje adormite în sală. Printre cei care ațipiseră înainte de începerea discursului: fostul președinte Dimitri Medvedev. Fotografia oficială a Kremlinului În jurul sălii din zona Kremlinului unde s-a desfășurat acest eveniment, s-au luat măsuri speciale de securitate, neobișnuite chiar și pentru capitala unei țări aflate în război. Discursul a durat circa o oră și a fost transmis pe ecrane gigantice instalate în Moscova. Comentatorii remarcă faptul că celbrul șef al mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, zis și „bucătarul lui Putin”, n-ar fi fost invitat, un semn că a căzut în dizgrație. Prigozhin in disgrace: the leader of the Wagner PMC was not invited to the announcement of Putin's message More recently, the Kremlin's herald of sands reported that the event would be attended by members of "svo". But, apparently, prigozhin is not like that./1 pic.twitter.com/zE2PZzzKsi— Lew Anno Yieretz Israel (@anno1540) February 21, 2023 Atmosferă de înmormântare și personaje adormite „Discursul lui Putin este greu de urmărit. Nu doar pentru că VVP nu este un orator. Este vocea unei realități alternative, a unei lumi contrare în care NATO, pedofilii occidentali și profitorii "democratici", "naziștii" ucraineni amenință existența Rusiei, a ortodoxiei naționale și a autocratului său”, a scris, pe Twitter, istoricul Sebag Montefiore, cunoscut pentru cărțile sale despre Rusia. Vladimir Putin şi-a început discursul vorbind despre „operaţiunea militară specială” lansată în Ucraina, reamintind care au fost motivele pentru care Moscova a lansat-o şi dând vina pe NATO, care ameninţa securitatea Rusiei. „Au jucat un joc murdar”, „au avut un comportament cu două feţe, pe care l-am văzut şi în Iugoslavia şi Siria”, îşi mint propriii cetăţeni - a început Putin seria de acuzaţii la adresa SUA şi a aliaţilor lor. El a arătat că nicio ţară din lume nu are atâtea baze militare în lume ca SUA. „Au ieşit din tratate. Au făcut asta cu un motiv” - a spus el. Audience listening to Putin's annual speech. pic.twitter.com/gKMRhxaXco— J. Clarke ???? (@Jacob_EClarke) February 21, 2023 Ei au început războiul, a acuzat Putin, referindu-se la NATO. Noi ne protejăm teritoriul, a arătat el. DeFapt.ro este un proiect independent: Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online

Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate
Eveniment

Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate

Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: în 2020, Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate. Ancheta a vizat și spitalul Sf.Spiridon din Iași. Ieri, președintele Colegiului Medicilor spunea că acest spital ar trebui să răspundă cum a fost posibil ca dispozitive colectate de la morți să fie refolosite. Zeci de mii de operații cu materiale de unică folosință reutilizate „Există piese care sunt fabricate să fie folosite o singură dată și care sunt utilizate chiar și la 40 de intervenții chirurgicale consecutive. Riscul de contaminare a pacienților sănătoși cu viruși proveniți de la pacienți bolnavi, operați cu aceleași consumabile, este necunoscut și nu ar putea fi determinat cu precizie decât în cadrul unui studiu științific”, scria Rise Project. Ancheta a vizat nouă spitale mari, printre care și Sf. Spiridon din Iași. „813 operații de cataractă au fost făcute la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași. Și au fost consumate 18 casete!”, scrie Rise Project, care arată că toate casetele ar fi trebuit să fie consumate. În februarie 2022, presa a scris că mai mulţi pacienţi operaţi la Secţia de Oftalmologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Harghita au fost infectaţi cu bacteria Pseudomonas aeruginosa. Trei şi-au pierdut complet vederea la ochiul operat. Însă cazul a fost îngropat, după demiterea șefului secției de oftalmologie. Coriu: „Trebuie să ne întoarcem asupra spitalului” Luni, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, a pus problema răspunderii spitalului din Iași în cazul dispozitivelor mediale refolosite. „Vorbim de un fapt care se întâmplă din 2017 într-un spital. În orice spital funcţionează nişte proceduri, există nişte reglementări foarte clare, mai ales că această procedură era raportată şi la Casa Naţională. Acolo trebuie să existe un coordonator de program, care când raportează trebuie să verifice şi ceea ce intră, adică acolo este ceva care nu înţelegem. Ceva nu a funcţionat. Trebuie să ne întoarcem foarte rapid asupra spitalului să înţelegem ce s-a întâmplat, cum a fost posibil ca spitalul să permită să se întâmple o asemenea faptă. Teoretic este imposibil”, a spus Coriu. Citește și: Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: Dan Tesloianu, de la Iași, și Eduard Belu, Brașov. Banii, spălați printr-un ONG, investiți într-o casă într-o arie protejată

Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi, acuzat că a hărțuit mai multe colege de partid, fiind în stare de ebrietate: „Aveți ceva detaliat sau o vendetă personală cu domnul Budăi?”
Politică

Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi, acuzat că a hărțuit mai multe colege de partid, fiind în stare de ebrietate: „Aveți ceva detaliat sau o vendetă personală cu domnul Budăi?”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi, acuzat că a hărțuit mai multe colege de partid, fiind în stare de ebrietate. Chestionat în legătură cu faptele lui Budăi, Ciolacu a încercat să evite un răspuns clar, iar când reporterul a insistat, liderul PSD a devenit agresiv și, ca să închidă discuția, l-a ignorat și a ascultat alte întrebări. Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi „Aveți dovezi în acest sens, aveți ceva detaliat sau o vendetă personală cu domnul Budăi? Nu îmi spuneți mie că femeile sunt abuzate de PSD, că nu ține. Despre ce victimă vorbim? Vorbiți cu colega, dacă se consideră victimă, să meargă la Poliție”, a declarat Ciolacu. Discuția a început în momentul în care reporrterul l-a întrebat cum ar reacționa dacă soția sa ar fi sunată la două noaptea - așa cum a făcut Budăi cu o colegă din Parlament, căreia i-ar fi propus să vină la ea în cameră. „Presupun că soția mea nu răspunde la telefon la două noaptea”, a răspuns Ciolacu, prefăcându-se că nu știe despre ce este vorba. Discuția a durat timp de trei minute, timp în care liderul PSD a cerut dovezi - ziaristul explicând că ele au fost publicate de Libertatea - și spunând că nu vede unde este „cazul excepțional”. „Părerea mea este că nu văd care este cazul. Dacă puteți să mi-l detaliați”, a replicat în mod repetat președintele PSD când era întrebat dacă nu vede o problemă în ce s-a întâmplat. Deputata hărțuită, apărată de soț Libertatea a scris, acum câteva zile, că la o petrecere PSD, din vara lui 2022, ministrul Muncii ar fi consumat prea mult alcool și ar fi început să hărțuiască o deputată. Potrivit acestei publicații, demnitarul a sunat-o pe deputată, care era în același hotel cu el, în toiul nopții. Însă deputata era cu soțul, iar acesta l-a confruntat pe demnitar. În ianuarie 2023, la Sinaia, ministrul a recidivat. Citiți și: Craiul Marius Budăi: la o petrecere PSD, ministrul a consumat prea mult alcool și a început să hărțuiască o deputată. Dar aceasta era împreună cu soțul – surse Libertatea „De data aceasta, ministrul «băut», după cum spun cei prezenți, a avut derapaje verbale și fizice la adresa altor două femei. În primul caz a folosit cuvinte injurioase, în timp ce a doua oară a avut gesturi «deranjante și nepotrivite». De fiecare dată a fost atenționat, de către cei din jur, că «a depășit limita». Scuza partidului a fost, încă o dată, că ministrul «a fost băut și că a prezentat scuze pentru comportamentul deplasat»”, scrie Libertatea.

Încă un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană”
Politică

Încă un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană”

Încă un deputat PSD, Alin Chirilă, din Mehedinți, cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană! Să învețe întâi să se comporte ca stat european înainte de a cere să devină membru al Uniunii Europene!”, a scris el pe Facebook. Poziția sa este extrem de asemănătoare cu cea a premierului Ungariei, Viktor orban. Începând din 2017, Ungaria a făcut de mai multe ori, cel mai recent în februarie 2022, uz de veto față de cooperarea NATO cu Ucraina, din cauza politicii ucrainene privind minoritățile. Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina „România trebuie să #suspende orice formă de #sprijin pentru #Ucraina până când Kievul se conforma convențiilor internaționale privind #Delta_Dunării”, a afirmat deputatul PSD. Ulterior, Chirilă și-a editat postarea, renunțând la mesajul în care propunea ca România să nu mai ajute Ucraina și și să se opună aderării acestei țări la UE. Totuși, aceste mesaje au rămas în istoricul editărilor. O poziție identică a avut, constant, deputatul PSD Daniel Ghiță. „„În România încă sunt copii care merg flămânzi la culcare. Nu sunt bani pentru educație, decât pentru arme și pentru războiul din Ucraina? (...) A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina?”, a scris el, recent, pe Facebook. Citiți și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022
Economie

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu 2,1% în 2022. Bloomberg arată că, totuși, predicțiile pesimiste de la începutul invaziei din ucraina, când se estima o prăbușire între 3 și 10% a economiei rusești, nu s-au adeverit. Dar mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. Scăderea PIB-ului a fost mai mică decât în pandemia din 2020, când economia a scăzut cu 3,1%, conform primei estimări, și cu 2,7%, conform estimării actualizate. Grafic: Twitter După cum notează Interfax , Rosstat a amânat de două ori publicarea primei evaluări a dinamicii economiei rusești pentru 2022. New data: According to Rosstat's initial estimate, #Russia's GDP fell by 2.1% in 2022.https://t.co/H7MM0h4Ymk pic.twitter.com/1Agc5AUnGr— Janis Kluge (@jakluge) February 20, 2023 Recesiunea economică, potrivit Rosstat, s-a dovedit a fi mai mică decât previziunile din februarie ale Băncii Centrale (2,5%) și ale Ministerului Dezvoltării Economice (2,9%). În ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a estimat căderea economiei la 2,5%. Fondul Monetar Internațional a estimat atunci că PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,2% pe parcursul anului. Citește și: Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia Rosstat a publicat evaluarea privind scăderea PIB-ului cu o zi înainte de mesajul președintelui Federației Ruse către Adunarea Federală. Putin se va adresa deputaților și senatorilor pe 21 februarie.

Putin ar putea recunoaște independența Transnistriei, în discursul pe care-l va ține la un an de la invadarea Ucrainei - surse
Eveniment

Putin ar putea recunoaște independența Transnistriei, în discursul pe care-l va ține la un an de la invadarea Ucrainei - surse

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea recunoaște independența Transnistriei, în discursul pe care-l va ține la un an de la invadarea Ucrainei, susțin surse politice. Putin va rosti marți, 21 februarie, la ora 09.00 GMT, primul său discurs în faţa Adunării Federale din ultimii aproape doi ani, cu trei zile înainte de împlinirea unui an de când a lansat, pe 24 februarie 2022, războiul din Ucraina. Putin ar putea recunoaște independența Transnistriei Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia au devenit tot mai tensionate în ultimele săptămâni. Regimul de la Chișinău a acuzat Moscova că urmărea să orchestreze o lovitură de stat. „Am spus în repetate rânduri că sponsorii occidentali ai actualei conduceri a Republicii Moldova conduc cu încredere ţara pe calea Ucrainei şi a statelor baltice”, a fost replica ministerului rus de Externe. La o zi după ce Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, în primăvara anului 2022, Tiraspolul a solicitat autorităților de la Chișinău recunoașterea independenței autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene”. Regiunea Transnistria și-a auto-proclamat independența după 1990, iar în 1992 a izbucnit un scurt război între armata Rusiei și Guvernul de la Chișinău. Recent, în Republica Moldova au fost adoptate amendamente la Codul Penal, care prevăd pedeapsa cu închisoarea pentru separatism. În septembrie 2022, preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa regiunilor ucrainene Herson şi Zaporojie. Puteți citi și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă Rusia a recunoscut independenţa Republicii Populare Doneţk (DNR) şi a Republicii Populare Lugansk (LNR), la cererea liderilor lor separatişti pro-ruşi, la sfârşitul lunii februarie, cu puţin timp înainte de lansarea ofensivei sale în Ucraina.

Guvernatorul Deltei Dunării nu știe nimic despre adâncirea canalului Bâstroe: „Am urmărit cu angajații proprii, aceste lucrări au fost sporadice”
Eveniment

Guvernatorul Deltei Dunării nu știe nimic despre adâncirea canalului Bâstroe: „Am urmărit cu angajații proprii, aceste lucrări au fost sporadice”

Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, a declarat, la Digi 24, că nu știe nimic despre adâncirea canalului Bâstroe: „Am urmărit cu angajații proprii, aceste lucrări au fost sporadice”. El nu exclude ca asemenea lucrări să se fi desfășurat în zone pe care nu le putea observa, dar arătat că pentru a se disloca volume atât de mari de aluviuni încât să se adâncească șenalul respectiv ar fi fost nevoie de barje care să le transporte. Guvernatorul Deltei nu știe nimic despre adâncirea Bâstroe „Aceste barje nu s-au observat. Ca timp, lucrările au fost de durată foarte scurtă", a subliniat Marinov, la Digi 24. Demnitarul a afirmat că până azi nu știa nimic despre acest scandal. „Despre lucrările care fac subiectul discuțiilor de azi, respectiv lucrări de adâncire, nu avem niciun fel de informații, nici recente, nici din anii trecuți. Pentru prima oară aud acum că au avut loc lucrări de adâncire. Noi cunoșteam că sunt lucrări pentru a menține adâncimile șenaului lor așa cum se întâmpla când existau astfel de probleme. Anul trecut cotele apelor Dunării au fost extrem de scăzute, s-au impus lucrări de mentenanță pe șenalul respectiv. Din informările pe care le am și din ce am urmărit cu angajații proprii, pot spune că aceste lucrări au fost sporadice, nu au durat mai mult de 24 – 48 de ore și s-au desfășurat pe distanțe foarte scurte. Asta cunoaștem noi", a spus Marinov. Impactul asupra mediului, doar după ce se va ști ce lucrări s-au făcut Însă el a punctat capacitatea limitată de a supraveghea canalul Bâstroe: „Au fost observate doar acele lucrări de întreținere pentru că ce putem noi vedea e doar pe Brațul Chilia. Ce se întâmplă pe Bâstroe de la confluența canalului cu Chilia până la vărsarea în mare e imposibil să putem vedea. Dacă lucrurile se confirmă, nu e nimic normal și încalcă orice prevedere a convențiilor internaționale la care suntem parte, dar să așteptăm să vedem dacă aceste lucruri se confirmă sau nu”. Guvernatorul a spus că, evident, lucrările au impact asupra mediului, dar cât de mare ar fi acesta nu poate fi clar în absența unor studii: „Ceea ce se întâmplă, felul în care influențează biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării putem afla doar în baza unor studii extrem de elaborate. Cu siguranță implicații sunt. Nefiindu-ne prezentat niciun fel de proiect asupra căruia să ne dăm o părere, nu avem ce comenta pe acest aspect". Puteți citi și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

BREAKING GALERIE FOTO+VIDEO Președintele SUA, Joe Biden, în vizită surpriză la Kiev
Eveniment

BREAKING GALERIE FOTO+VIDEO Președintele SUA, Joe Biden, în vizită surpriză la Kiev

Președintele SUA, Joe Biden, efectuează o în vizită surpriză la Kiev, unde s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski. Cei doi au făcut declarații comune. „Este o onoare să fiu alături de dvs astăzi, în Kiev”, a spus președintele SUA. The New York Times relatează că preşedintele american Joe Biden a sosit la Kiev după o călătorie de o oră cu trenul de la graniţa cu Polonia. Președintele SUA, Joe Biden, în vizită surpriză la Kiev Biden a făcut o scurtă plimbare prin capitala Ucrainei, timp în care au sunat sirenele de la alarma antiaeriană. There cannot be a stronger commitment than this. US President Biden walking alongside President Zelenskyy inside the city of Kyiv.#Ukraine #USA #Kyiv pic.twitter.com/yYS9NUq0y4— (((Tendar))) (@Tendar) February 20, 2023 Aflat luni la Kiev pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski, Joe Biden și-a expus motivele vizitei în capitala ucraineană, în contextul în care războiul intră în al doilea an. „Am crezut că este esențial să nu existe nicio îndoială, niciuna, cu privire la sprijinul SUA pentru Ucraina în război”, a declarat liderul american. „Poporul ucrainean a făcut un pas în sus într-un mod în care puțini oameni au făcut-o vreodată în trecut”. Biden a subliniat că există un sprijin larg, bipartizan la Washington pentru cauza ucraineană, chiar dacă unii republicani se opun acordării de asistență suplimentară. „Cu toate dezacordurile pe care le avem în Congresul nostru cu privire la unele probleme, există un acord semnificativ privind sprijinul pentru Ucraina”, a spus el. Casa Albă a emis o declaraţie cu privire la vizita lui Joe Biden în Ucraina din această dimineaţă. Noi echipamente livrate Ucrainei Preşedintele Joe Biden este citat spunând: „În timp ce lumea se pregăteşte să marcheze împlinirea unui an de la invazia brutală a Rusiei în Ucraina, mă aflu astăzi la Kiev pentru a mă întâlni cu preşedintele Zelenski şi pentru a reafirma angajamentul nostru ferm şi de nezdruncinat faţă de democraţia, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.Când Putin şi-a lansat invazia, în urmă cu aproape un an, a crezut că Ucraina este slabă şi că Occidentul este divizat. A crezut că poate rezista mai mult decât noi. Dar s-a înşelat amarnic.Astăzi, la Kiev, mă întâlnesc cu preşedintele Zelenski şi cu echipa sa pentru o discuţie extinsă privind sprijinul nostru pentru Ucraina. Voi anunţa o altă livrare de echipamente critice, inclusiv muniţie de artilerie, sisteme antiblindate şi radare de supraveghere aeriană pentru a ajuta la protejarea poporului ucrainean de bombardamentele aeriene”. Air raid and presumably Joe Biden in #Kyiv. pic.twitter.com/wAUoyC8UBd— Mariia Kramarenko (@KramarenkoMari3) February 20, 2023 Liderul de la Kiev le-a spus reporterilor că negocierile de astăzi cu Joe Biden au fost „fructuoase” și „foarte cruciale”. „Sperăm ca acest an 2023 să devină un an al victoriei”, a spus Zelenski. El a mai precizat că va continua să facă tot posibilul pentru a se asigura că lumea democratică „câștigă în această luptă istorică”. Citește și: VIDEO Capul afacerii stimulatoarelor cardiace de la cadavre, cabană ascunsă în Delta Moldovei, în zonă protejată. Prin intermediar Vom reveni.

Statul român se înnoiește: pensionarul special Toni Greblă, șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Pricopie - la Curtea de Conturi, apropiata lui Băluță, prefect de București
Politică

Statul român se înnoiește: pensionarul special Toni Greblă, șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Pricopie - la Curtea de Conturi, apropiata lui Băluță, prefect de București

Statul român se înnoiește în următoarele zile: pensionarul special Toni Greblă, acum prefect al Capitalei, va fi promovat șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Remus Pricopie va fi numită, de Parlament, la Curtea de Conturi, iar o apropiată a primarului PSD Daniel Băluță, Diana Artene, îi va lua locul lui Greblă, în fruntea prefecturii București. Statul român se înnoiește Parlamentul urmează să voteze marți numirea lui Greblă la conducerea AEP. Viitorul șef al AEP, Toni Greblă, a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Citește și: PSD îl susține pe dublul pensionar special Toni Greblă, suspectat că a vrut să încalce embargoul impus Rusiei, la conducerea AEP, instituția care controlează finanțarea partidelor La Curtea de Conturi va ajunge Camelia Pricopie, susținută de PSD, soția unui fost ministru al Educației, acum rector al SNSPA. Ea a lucrat din 2012 până în prezent ca referent de specialitate , expert şi consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României. Pricopie îi va lua locul lui Niculae Bădălău, arestat pentru corupție. La șefia prefecturii va ajunge Diana Artene, potrivit unor surse din PSD. Artene a fost secretara primăriei Sectorului 4 și este considerată ca fiind extrem de fidelă lui Băluță. Ea are studii de drept la Universitatea Româno-Americană și un doctorat la Universitatea Liberă din Moldova - adică, practic, este imposibil de verificat dacă acesta a fost plagiat sau nu. Anul trecut, ea a fost promovată subprefect al Capitalei.

Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia
Economie

Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia

Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia, după ce şi-a redus radical importurile în ultimul an, de când Moscova a invadat Ucraina, informează duminică dpa. „Ungaria a ţinut morţiş ca în perioada de criză energetică, când toţi ceilalţi se îndepărtau de Rusia, să încheie un nou contract pe termen foarte lung de import de gaze ruseşti, rezultatul gra­bei fiind, scrie presa ma­ghiară, că acum plăteşte pen­tru ele de patru ori mai mult decât Cehia, ale cărei achiziţii au la bază un acord vechi”, scria Ziarul Financiar acum câteva zile. Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia În luna ianuarie, importurile de gaze ruseşti au scăzut la zero, a scris sâmbătă seara pe Twitter ministrul Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela. El nu a precizat dacă ţara este permanent independentă de gazul rusesc, a informat agenţia de presă CTK. Citește și: FOTO+VIDEO Primele telefoane pe care le va da noul președinte al Cehiei, generalul Pavel: către Zelenski și președintele Taiwanului. China și Rusia, amenințare mai mare decât terorismul Republica Cehă era aproape în totalitate dependentă de gazul rusesc în ultimii ani, a spus Sikela. Dar odată ce livrările prin conducta Nordstream au fost întrerupte, Praga le-a înlocuit cu importuri prin Germania din alte surse, a adăugat el. Republica Cehă importă acum în principal gaz din Norvegia şi gaz lichefiat din Belgia şi Ţările de Jos. Zatímco loni se v období od října do ledna do Německa přes Nord Stream dovezlo z Ruska 184,3 TWh, letos to byla nula. Oproti loňsku naopak za toto období vzrostl dovoz z ?????? o 132,2 TWh. Přesto jak v ??, tak v ?? jsou zásobníky naplněny dvakrát více než loni touto dobou. pic.twitter.com/5VDghF3Hfp— Jozef Síkela (@JozefSikela) February 18, 2023 Cota importurilor din Rusia, tranzitate prin Slovacia, a scăzut la 2,2% în ultimele luni şi la zero în luna ianuarie, a precizat Jozef Sikela. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Republica Cehă este unul din cei mai hotărâţi susţinători ai Ucrainei. Praga a subliniat, de asemenea, în repetate rânduri, importanţa adoptării unor sancţiuni dure împotriva Rusiei.

Președintele Germaniei și-a întrerupt, brusc, discursul, ca să nu-l streseze pe Edwin. Orangutanul-vedetă dintr-o rezervație din Borneo a venit să-l vadă pe Steinmeier
Politică

Președintele Germaniei și-a întrerupt, brusc, discursul, ca să nu-l streseze pe Edwin. Orangutanul-vedetă dintr-o rezervație din Borneo a venit să-l vadă pe Steinmeier

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, și-a întrerupt, brusc, discursul, ca să nu-l streseze pe Edwin, orangutanul-vedetă din cadrul Semenggoh Wildlife Centre, o rezervaţie naturală amenajată în partea malaeziană a insulei Borneo. Președintele Germaniei și-a întrerupt, brusc, discursul Steinmeier a fost nevoit să îşi întrerupă brusc sâmbătă o declaraţie pe care o făcea în faţa jurnaliştilor din Malaezia despre vizita sa în această ţară din Asia de Sud-Est şi, la cererea îngrijitorilor dintr-o rezervaţie naturală, a trebuit să se deplaseze până la o distanţă sigură faţă de Edwin. „Este pentru prima dată când m-am întâlnit cu această specie, deşi se presupune că materialul său genetic este foarte apropiat de al nostru", a declarat după aceea, cu mult calm, preşedintele Steinmeier, în vârstă de 67 de ani. Foto: Twitter El şi soţia lui, Elke Budenbender, aşteptau cu nerăbdare să vadă urangutani atunci când au vizitat rezervaţia, însă organizatorii nu au planificat ca animalele să se apropie până la o distanţă atât de mică. Preşedintele Steinmeier a spus că nu i s-a părut că "întâlnirea" ar fi fost ameninţătoare. "Cei care sunt mai familiarizaţi cu animalele de aici şi cu comportamentele lor ne-au explicat că omul nu ar trebui în niciun caz să caute o confruntare", a declarat oficialul german. Orang-Utan Edwin bester Mann! ??? #Steinmeier pic.twitter.com/gdrrMfmzQZ— Herdelhein (@herdelhein) February 19, 2023 Puţin mai devreme, el şi soţia lui au asistat la momentul în care animalele din acel centru erau hrănite. Urangutanii au mâncat banane, papaia şi ananas. Citește și: Demontarea unei manipulări PSD&A3: pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările anuale de decolmatare. Ambasada Kievului cere să nu fie alimentată „propaganda rusă”

ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă
Politică

ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

În mai puțin de două luni, cel puțin trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei au fost dirijate de Antena 3 „CNN” și, ulterior, au fost preluate de PSD, AUR și Șoșoacă. În toate cele trei cazuri se poate constata același tipar: atacul este lansat cu multă violență, de obicei în prime time, este preluat de site-uri și televiziuni apropiate PSD, precum și de liderii acestei formațiuni și, brusc, subiectul dispare. În plus, se poate ușor observa că unele mesaje sunt asemănătoare cu cele ale presei din Ungaria controlată de guvernul Viktor Orban: ele au rolul de a submina susținerea populației pentru cauza ucraineană, la un an de la invadarea acestei țări de către trupele lui Vladimir Putin. După „dezvăluirile” Antenei 3 „CNN”, de obicei liderii PSD reacționează indignați și cer ministerelor controlate de PNL să rezolve presupusa criză. Interesant este și faptul că aceste atacuri au apărut, în principal, dar nu numai, la emisiunea „Exces de putere”, moderată de Adrian Ursu și Oana Zamfir, soția unui parlamentar PSD apropiat de familia Firea-Pandele. Un alt deputat susținut de familia Pandele, Daniel Ghiță, este unul din cei mai brutali critici ai lui Zelenski. Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei Primul atac împotriva Ucrainei a pornit de la o temă veche: această țară ar restrânge drepturile minorității române din Bucovina. Emisiunea „Exces de putere a mediatizat subiectul, iar pe site ea a fost prezentată sub titlul: „Aurica Bojescu, româncă din Cernăuţi, despre limitarea accesului la limba română în şcolile din Ucraina: «Nu putem accepta asta pentru copiii şi şcolile noastre»”. Subiectul a fost dezbătut și al emisiunea Decisiv: „Scandal uriaș între Ucraina și România înainte de sărbători. Copiii români nu vor putea învăța în limba maternă, în Ucraina”. În aceeași zi, 23 decembrie, președintele PSD, Marcel Ciolacu, i-a cerut public președintelui Zelenski să „modifice legea recent adoptată care afectează drepturile românilor în Ucraina” - potrivit tot Antenei 3 „CNN”. „România nu mai trebuie să ajute Ucraina dacă românii din Cernăuți sunt batjocoriți în continuare!”, a reacționat George Simion. Și Viktor Orban se folosește de problema minorității maghiare din Ucraina pentru a refuza să discute, în cadrul NATO, cu Ucraina. Ambasada Ucrainei la București a explicat că legea este, de fapt, despre folosirea limbii ruse: „Cu părere de rău, chiar și în condițiile războiului pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și a sprijinului puternic al Ucrainei din partea autorităților și a poporului român, se difusează mituri cu privire la statul care apără cu prețul vieții cetățenilor săi independența, libertatea și democrația întregii Europe”. Atacul nr.2 Al doilea atac a fost legat de presupusa oprimare a preoților români din Ucraina. În acest scop, Antena 3 „CNN” și alte posturi au mediatizat declarațiile unui mitropolit de origine română, dar subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, care susține invadarea Ucrainei. „Drept mulţumire pentru modul în care le-am primit şi găzduit refugiaţii, preşedintele Zelenski s-a gândit că e bine să interzică limba română pentru minoritatea noastră din Ucraina şi să-i prigonească pe preoţii ortodocşi”, a comentat senatoarea Diana Șoșoacă. Iată cum a abordat Antena 3 „CNN” subiectul: „Patimile preoţilor români din Ucraina. Mărturii tulburătoare: «Nu te poţi ruga nici la Dumnezeu, dormi cu frică în casă»" - emisiunea Sinteza Zilei, moderată de Mihai Gâdea. „Preoți români din Ucraina, acuzați că sunt agenți ai Rusiei | Ei spun că li se fabrică dosare și riscă să fie deportați”. Subiectul a fost demontat de Patriarhia de la București: „Preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română / BOR, ci în mod majoritar de Biserica Ortodoxă Ucraineană rămasă în comuniune cu BO Rusă”. Atacul nr.3 În sfârșit, al treilea caz a fost cel din aceste zile, când Ucraina a fost acuzată că distruge ecosistemul Deltei Dunării, prin lucrări la canalul Bâstroe. Însă ambasada Ucrainei a clarificat subiectul, după ce șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul său de la Kiev, Dmitry Kuleba. Acest scandal a fost lansat de către ministrul PSD Sorin Grindeanu, lăudat de Antena 3 „CNN” pentru vigilența sa. Citește și: Demontarea unei manipulări PSD&A3: pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările anuale de decolmatare. Ambasada Kievului cere să nu fie alimentată „propaganda rusă” „Pe canalul Bâstroe au început lucrări de dragare. Imagini exclusive cu vasele ucrainene săpând | Consecințele pot fi dezastruoase pentru Deltă!”, a titrat site-ul Antenei 3 „CNN” , după o dezbatere în emsiunea Exces de putere, moderată de Ursu și Zamfir. Ambasada Ucrainei a cerut, sâmbătă, „avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”. Citește și: Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3 „CNN”: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”. Plus: acuzații că cerealele din Ucraina sunt modificate genetic

Cine l-a reclamat pe Nicușor Dan, iar ANI s-a executat imediat: partidul lui Dan Voiculescu. Reclamația, făcută în 16 noiembrie, iar după două luni ANI sesiza Parchetul
Politică

Cine l-a reclamat pe Nicușor Dan, iar ANI s-a executat imediat: partidul lui Dan Voiculescu. Reclamația, făcută în 16 noiembrie, iar după două luni ANI sesiza Parchetul

Cine l-a reclamat pe Nicușor Dan, iar ANI s-a executat imediat: partidul lui Dan Voiculescu, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), se laudă pe Facebook cu această victorie, dar a acționat printr-un interpus - un obscur ONG condus de candidatul PUSL la primăria Sectorului I. Șeful ANI este fiul unui primar PSD, iar Gabriela Firea, care dorește să revină în funcția de primar al Capitalei, a lucrat timp de mai mulți ani la Antena 3. Cine l-a reclamat pe Nicușor Dan „????? ? ?????? ?? ?? ? ???????? ??̆????̆, ???? ??????, ?? ??̆??? ?????̦????? ???????? ????????? ??̂???̦????̆, ????̦???????? ???????̦??? ?????? ??????? ????????????, ??? ???? ????̆?? ???? ?????????? ???? ?????? ?????̆??? ?????????? ?. Alexandru Pânișoară a semnalat faptul că Nicușor Dan s-a numit director la Centrul Cultural EXPO ARTE, la Administrația Străzilor, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), încălcând astfel mai multe dispoziții legale”, susține PUSL, pe Facebook. În plus, tot Pânișoară de la PUSL a reclamat-o și pe Clotilde Armand la ANI, se arată în aceeași postare. Postarea prezintă răspunsul ANI, care a fost sesizată oficial de Asociația pentru Dreptul Urbanismului la 16 noiembrie și, în aceeași zi, a primit un prim răspuns. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, este acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că s-a aflat într-o situație de incompatibilitate prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Însă edilul-șef afirmă că nu a ocupat funcția de director și nu a fost retribuit. Citește și: Cine este șeful ANI, care l-a acuzat pe Nicușor Dan de incompatibilitate și fapte penale: fiu de primar PSD, deținător al unei impresionante averi de bugetar. Salariul soției, la ASF: secretizat Șeful ANI, agenția care l-a acuzat pe Nicușor Dan de incompatibilitate și fapte penale, este Florin Moise, fiu de primar PSD și deținător al unei impresionante averi, acumulate din moșteniri și salariul de bugetar.

Demontarea unei manipulări PSD&A3: pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările anuale de decolmatare. Ambasada Kievului cere să nu fie alimentată „propaganda rusă”
Politică

Demontarea unei manipulări PSD&A3: pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările anuale de decolmatare. Ambasada Kievului cere să nu fie alimentată „propaganda rusă”

Pe canalul Bâstroe, Ucraina desfășoară banalele lucrări anuale de decolmatare, lucrări care se desfășoară periodic, precizează un comunicat al Ambasadei Ucrainei la București. „În condițiile războiului brutal în desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, se mai cere în comunicatul Ambasadei. De mai multe zile, Antena 3 susține că lucrările desfășurate de Ucraina pe canalul Bîstroe pun în pericol ecosistemul Deltei Dunării. „Imagini exclusive cu vasele ucrainene săpând | Consecințele pot fi dezastruoase pentru Deltă!”, este titlul unui material de pe site-ul Antenei 3. Pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările anuale de decolmatare În reportajul acestui post este lăudat ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, care ar fi „tras alarma”. „Există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului - ăsta a fost rostul acestei întâlniri - trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, spunea Grindeanu. Un alt titlu al Antenei 3: „Scandal între România și Ucraina. Reacție de la București după ce Kievul a început lucrări de dragare pe canalul Bâstroe”. Acum, ambasada Ucrainei la București arată că „toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală”. „În august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate”, mai arată ambasada. In marja Conferinței de Securitate de la Munchen @MunSecConf, am discutat cu colegul meu @DmytroKuleba și am solicitat clarificarea cât mai curând a poziției UA privind dragarea canalului Bistroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană. pic.twitter.com/YY34txwnzi— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 18, 2023 Comunicatul a apare după ce șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul său din Ucraina, Dmytro Kuleba. „Am solicitat clarificarea cât mai curând a poziției UA privind dragarea canalului Bistroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană”, a scris Aurescu pe Twitter. Citește și: FOTO Încă un atac al câinilor, foarte grav, pe terenul viran de lângă Lacul Morii, exact în locul unde a fost ucisă Ana Oros. Sunt doi câini de luptă Cane Corso cu stăpân

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră