vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7549 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II

Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II, cu o rază de acțiune de 70 de mile marine, iar portul Odesa ar putea fi deblocat, apreciază analiștii militari. Danemarca va furniza un singur sistem de lansare, arată Maritime Executive. Acesta ar putea fi însă suficient pentru a ține navele rusești departe de portul Odesa. Rachete pentru un astfel de sistem dețin mai multe țări, deci Kievul ar avea de unde să fie aprovizionat. Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II „Harpoon Block II are suficientă rază de acțiune pentru a ajunge de la Odesa până la Herson (...) sau de la granița ucraineană-română până la Insula Șerpilor (...) Deși ar putea fi folosită pentru a apăra liniile maritime de comunicație către și dinspre Odesa, raza de acțiune a rachetei nu ar fi suficientă pentru a ajunge în Crimeea sau Kerci”, arată Maritime Executive. Pregătirea forțelor ucrainene pentru a folosi acest tip de rachete ar putea fi de doar 14 zile. „De la începutul războiului, flota rusă de la Marea Neagră a instituit o blocada navală în zona porturilor Ucrainei, în special Odesa. Această blocada a întrerupt accesul Ucrainei la Marea Neagră, oprind exporturile de cereale, sufocând principala industrie de export a țării și ducând prețurile la alimente la nivel mondial la niveluri record”, explică Naval News. Forțele ruse au atacat mai multe nave comerciale în primele săptămâni ale invaziei, iar marina ucraineană susține că ocupanții ruși continuă să emită amenințări la adresa navelor comerciale din zona Insulei Șerpilor. Area blocadei ruse din Marea Neagră Grafica: Naval News Totuși, sistemul oferit Ucrainei nu este din ultima generație de rachete anti-navale. Statele Unite ar încerca însă să obțină, pentru Ucraina, și un sistem norvegian, mult mai performant, care identifică ținta pe baza semnăturii infraroșii și are o rază mult mai mare. Citiți și: În Moldova se poate: fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore

Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II Foto: Ministerul Apărării Taiwan
Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Foto: Inquam/ Adela al-Haddad
Politică

Fostul președinte Dodon reținut 72 de ore

Fostul președinte al Republicii Molodva, Igor Dodon, a fost reținut pentru 72 de ore. Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a confirmat pentru Deschide.MD reținerea pentru 72 de ore a ex-președintelui Igor Dodon. El este acum președinte de onoare al Partidului Socialist, PSRM. Totodată, a fost reținut și cumnatul său, Petru Merineanu, suspectat ar fi încercat să distrugă mai multe probe. Fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore Procurorii anticorupție, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și cei ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au inițiat percheziții, în dimineața de 24 mai, acasă la Dodon. Reprezentanta Procuraturii, Mariana Cherpec, a precizat că este vorba despre un dosar penal pornit în baza mai multor articole din Codul Penal. Foto: Inqaum/ Adela Al-Haddad „Confirmăm efectuarea perchezițiilor de către procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție în comun cu CNA și SIS la domiciliul ex-președintelui RM, Dodon Igor. Perchezițiile se efectuează inclusiv la alte locații, imobile deținute prin persoane interpuse, în cadrul dosarului penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.324 (corupere pasivă) art.181/2 (acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală), art.337( trădare de patrie) și art.330/2 (îmbogățire ilicită)”, a declarat pentru newsmaker.md Mariana Cherpec. Tot Newsmaker.md scrie că în fața locuinței lui Igor Dodon din sectorul Buiucani al capitalei se adună tot mai multă lume. La fața locului se află, pe lângă jurnaliști, liderul Partidului „Democrația Acasă” Vasile Costiuc și ex-deputatul român condamnat la închisoare pentru corupție, Cristian Rizea. Bani de la Plahotniuc, acuzații de trădare Perchezițiile au loc în cadrul dosarului „kuliok” (săcoșă). Publicația scrie că este vorba de imaginile video din anul 2019 de la sediul PDM în care Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă, în care ar fi bani, președintelui Igor Dodon. Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM. https://youtu.be/NyoPJbQEgP8 Sursele Deschide.MD susțin că perchezițiile au loc și la alte adrese, respectiv casa părinților lui Dodon din satul Sadova, dar și la tabăra de odihnă care ar aparține familiei lui Dodon. Totodată, acțiunile de urmărire penală sunt demarate la cel puțin două apartamente care i-ar aparține lui Dodon, dar care ar fi înregistrate pe numele cumnatului său, dar și a finului socialistului, fostului ofițer al SPPS, Lilian Filipov. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Potrivit procurorului responsabil de comunicare cu mass-media din cadrul Procuraturii Generale, perchezițiile se efectuează la imobile deținute prin persoane interpuse, în cadrul dosarului penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunilor, coruperea pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de Patrie și îmbogățire ilicită. Vom reveni.

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei Foto: Twitter
Internațional

Neonaziști luptă Ucraina de partea Rusiei

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusieia, arată raport al serviciului german de informații externe, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Documentul susține că invazia rusă este susținută de extrema dreaptă. Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei Raportul menționează grupurile numite „Rusich” și „Legiunea Imperială” (o divizie a organizației „Mișcarea Imperială Rusă”), care au participat la războiul din Donbass încă din 2014. Faptul că Rusich participă la războiul din 2022 a fost deja prezentat în presă, încă din aprilie. Șeful Legiunii Imperiale, Denis Gariev, a fost rănit în timpul războiului din 2022, iar adjunctul său ar fi murit. Gariev conduce organizația care funcționează oficial din Sankt Petersburg, Centrul de antrenament tactic Partizan. De doi ani, Denis Gariev a fost înregistrat în registrul teroriștilor globali, la fel și organizația pe care o conduce. Potrivit informațiilor BND, în războiul împotriva Ucrainei este implicat și grupul neo-nazist al lui Alexei Milchakov, Rusich, care este asociat cu infama companie militară privată Wagner. According to German intelligence, two #Neonazi groups - the "RuSSian Imperial League" and the "RuSSiches" - are fighting against #Ukraine. This was reported by Spiegel. This war is the #denazification of Russia.#NaziRussia #nazisinukraine #NeoNazis #Nazi #Nazism #nazisme #nazis pic.twitter.com/SL5RRKeNsW— Вікторія Яструб ?? ꑭ (@VictoriaYastrub) May 22, 2022 Analiștii BND au inclus în document o fotografie a co-fondatorilor lui Rusych, unde unul din aceștia, Alexei M., pozează cu un steag cu zvastica, iar colegul său Jan P. arată un salut nazist. Ei scriu și despre radicalul de dreapta Alexander M., originar din Donețk, care în aprilie a folosit Telegram pentru a căuta voluntari pentru războiul împotriva Ucrainei. Se observă că el a luptat anterior de partea militanților și a lucrat ca ziarist corespondent pentru Channel One din Rusia. Putin begründet seinen Angriffskrieg mit der »Entnazifizierung« der Ukraine. Ein internes Dokument des BND, das der SPIEGEL einsehen konnte, zeigt: Zahlreiche Neonazis kämpfen in der #Ukraine für Russland. (S+) https://t.co/Hne9SvaRdq— DER SPIEGEL (@derspiegel) May 22, 2022 Autorii raportului notează că cooperarea armatei ruse cu aceste grupuri face ca ideea „denazificării” Ucrainei, declarată unul dintre scopurile războiului, să fie absurdă. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia În document nu se oferă o estimare a numărului de neonaziști care luptă de partea Rusiei.

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz Foto: Twitter Anna Moskwa
Internațional

Polonia rupe acordul Rusia furnizarea gaz

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz prin gazoductul Yamal. Polonia a respins solicitarea de a plăti în ruble pentru combustibilul livrat de Rusia, iar Moscova a răspuns prin întreruperea livrărilor de gaze la finele lunii aprilie. Acordul era în vigoare de 30 de ani. Ministrul polonez al Mediului, Anna Moskwa, cea care a anunţat luni decizia pe Twitter, a precizat pentru agenţia de presă PAP că decizia autorităţilor de la Varşovia nu afectează livrările de gaze din Germania spre Polonia prin conducta Yamal, care este operată de o companie poloneză. Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz Polonia intenţiona încă dinainte să nu mai prelungească contractul de aprovizionare cu gaze ruseşti care urma să expire la finele lui 2022. Grupul polonez de gaze PGNiG a comunicat grupului rus Gazprom încă din 2019 că nu va reînnoi acest contract. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat hotărârea Guvernului polonez de a deveni complet independent de gazul rusesc. Am ştiut dintotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere”, a spus Anna Moskwa. Anna Moskwa a apreciat că rezilierea contractului a fost o decizie naturală după ce Rusia a încălcat contractul prin oprirea livrărilor. „Trebuie să analizăm cu atenţie posibilele consecinţe pentru tranzitul gazelor naturale”, a replicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a oferi alte detalii. Polonia a utilizat gazoductul Yamal-Europe, o axă majoră pentru transportul gazelor naturale ruseşti prin Belarus şi Polonia până în Germania, pentru a primi gaze naturale din Germania în sistem reverse flow. Tronsonul din Polonia al gazoductului Yamal-Europe este deţinut de un joint venture între Gazprom şi grupul polonez PGNiG dar operatorul este firma poloneză de stat Gaz-System, operatorul reţelei de gazoducte din Polonia. Soluția: gaze lichefiate „Acordurile interguvernamentale cu Rusia care încalcă legislaţia europeană nu ar trebui să mai fie în vigoare”, a apreciat Anna Moskwa. „Gazoductul Yamal funcţionează în conformitate cu legislaţia europeană, care permite utilizarea în regim reverse flow pentru a asigura livrările de gaze din Germania în Polonia, fără întrerupere”, a mai spus Anna Moskwa. La rândul său, ministrul polonez al Securităţii Energetice, Piotr Naimski, a declarat luni pentru postul public de radio că Guvernul de la Varşovia a adoptat o rezoluţie privind rezilierea contractului cu Rusia la data de 13 mai iar o notificare oficială în acest sens urmează să fie trimisă luni. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia Pentru a putea renunţa la gazele ruseşti, Polonia a decis să extindă un terminal de import al gazelor naturale lichefiate amplasat la Swinoujscie, pe coasta Mării Baltice, şi de asemenea să construiască un gazoduct spre Norvegia.

Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari

În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Azi, guvernul Ciucă are pe ordinea de zi două hotărâri de guvern prin care cresc exploziv schemele de personal din ministerele Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și al Mediului. În plus, va crește și numărul posturilor de conducere din aceste ministere. La MIPE, de exemplu, de la cinci secretari de stat se va ajunge la opt. Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern care modifică organizarea MIPE, la acest minister urmează „majorarea numărului de secretari de stat de la 5 la 8 posturi, majorarea numărului de secretari generali adjuncti de la 2 la 4 posturi, respectiv înființarea a doua posturi de subsecretar de stat (cu cabinetele aferente)”. În plus, se propune „majorarea numărului de posturi aferente Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%. Salariul brut al celor astfel angajați este estimat între 13.500 de lei pe lună și 17.800 de lei. MIPE este condus de liberalul Marcel Boloș. La ministerul Mediului, nota de fundamentare nu conține nici o informație privind motivele pentru care schema de personal sare de la 484 la 548. Nu există vreun calcul al impactului bugetar. „Având în vedere complexitatea actuală a domeniilor de activitate, pentru îmbunătățirea performanțelor la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este necesară înființarea unui post de secretar general adjunct prin suplimentarea numărului de posturi cu un post”, este singura explicație din nota de fundamentare. Ministerul Mediului este condus de Tanczos Barna (UDMR). Executivul condus de PNL face angajări pe bandă rulantă Datele publicate de ministerul de Finanțe arată sute de noi angajați în aparatul Guvernului în ultimele șase luni. În octombrie 2021, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrau 4.789 de persoane. În februarie – momentul ultimelor date publice – erau 5027. Față de guvernarea Dăncilă, numărul angajaților a crescut cu circa 60%. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia Din decembrie 2021, PSD l-a impus în fruntea SGG pe penalul Marian Neacșu. El a fost condamnat cu suspendare, în 2016, de Curtea Supremă pentru conflict de interese pentru că și-a angajat ilegal fiica la biroul său de parlamentar. La final de martie, cheltuielile de personal au însumat 28,34 mld lei, în creștere cu 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe.

Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Scholz nu vrea Ucraina câștige războiul

Un respectat deputat german din CDU, Roderich Kiesewetter, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. CDU este în opoziție față de guvernul condus de Scholz (SPD) și dominat de social-democrați. Kiesewetter a făcut aceste afirmații într-o dezbatere a postului public ARD. El a fost colonel de artilerie în armata germană, dar a studiat și economie la Universitatea Texas din Austin. Roderich Kiesewetter este parlamentar din 2009 și face parte din comisia de control a serviciilor de informații. Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul În emisiunea de la ARD, parlamentarul CDU a susținut că șeful guvernului de la Berlin, Olaf Scholz, trage de timp și a amintit că industria germană era pregătită din 28 februarie să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder și 100 de tancuri Leopard. „Cu cât acest război durează mai mult și nu livrăm, cu atât va fi mai dificil pentru Ucraina. Cu atât mai puternice sunt cuvintele pentru o încetare a focului, adică o înghețare a profiturilor rusești”, a arătat Kiesewetter. După care el a afirmat: „Mă tem că cancelarul federal nu vrea ca Ucraina să câștige acest război. Câștig în sensul că trupele ruse sunt alungate din țară”. "Ich befürchte, dass der Kanzler nicht will, dass die Ukraine diesen Krieg gewinnt", @RKiesewetter @AnneWillTalk @annewill pic.twitter.com/qK9FMHaPpT— ANNE WILL Talkshow (@AnneWillTalk) May 22, 2022 Inustria germană de armament ar dori să furnizeze, în iulie, sisteme antiaeriene autopropulsate blindate, Ghepard. Însă Kiesewetter a explicat că Ucraina, deși se bucură și de aceste sisteme, nu ar avea nevoie de ele: „Au nevoie de Marder și au nevoie de tancuri”. Germania dezinformează Kievul - Bild Germania deţine peste 60 de vehicule de infanteriei Marder pe care nu le livrează Ucrainei, deşi nu intenţionează să le folosească în interes propriu, scria, acum câteva zile, tabloidul german Bild, care cita un document secret al Ministerului German al Apărării. Extraordinary exchange in German TV: respected CDU MP @RKiesewetter, a retired army colonel, says he doesn’t believe that Olaf Scholz wants #Ukraine to win the war.— Matt Karnitschnig (@MKarnitschnig) May 22, 2022 Potrivit acestui document, armata germană are mai mult de 62 de tancuri Marder A3 care nu mai sunt în uz: „Dintre aceste vehicule, 32 pot fi reparate şi refolosite dacă este necesar, în timp ce alte 30 pot fi folosite doar pentru piese de schimb”. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Bild şi Kyiv Independent reamintesc că oficialii germani au negat anterior că au un surplus de astfel de vehicule blindate necesare Ucrainei. Conform Berlinului, toate cele 343 deţinute de Germania erau deja folosite de armata germană şi nu pot fi cedate pentru lupta Ucrainei contra Rusiei.

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an Foto: Gazprom
Politică

Prețul gazelor importate majorat patru ori

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane Foto: Facebook Aeroflot
Eveniment

Aeroflot trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane, fiindcă nu va mai avea piese de schimb, scrie agenția de presă Bloomberg. Agenția descrie prăbușirea acestei companii, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aeroflot reușise să se transforme dintr-o structură comunistă într-o companie aeronautică premiată. Acum, mai zboară în 13 țări, din 56, înainte de invazie. Maldive este ultima destinație în care Aeroflot a revenit. “The #sanctions imposed on the Russian Federation today have almost broken all logistics in our country. And we are forced to look for new logistics corridors.” ~ former Aeroflot CEO and transport minister Vitaly Savelyev https://t.co/nvcnQCIFrY #Ucraina #Ukraine #war #economy— The Ghost of Dr Carl Jensen (@Cecalli_Helper) May 22, 2022 Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane „Marea majoritate a celor peste 350 de avioane ale grupului sunt modele Airbus sau Boeing și se profilează un deficit de piese în creștere. Specialiștii (...) estimează că companiile aeriene ruse au rezerve pentru trei luni și apoi ar putea începe să canibalizeze propriile avioane pentru piese. Rusia ar putea avea nevoie de jumătate din avioanele sale pentru piese de schimb, arată și publicația Kommersant. Înlocuirea importurilor cu avioane de pasageri construite în Rusia, propunere susținută de Putin încă de la primul mandat, nu poate compensa deficitul. Sukhoi Superjet, care a avut două accidente mortale în ultimul deceniu, se bazează pe un motor realizat în parteneriat cu Safran SA din Franța. Termenul pentru producția în masă a Irkut MC-21 a fost amânat cu circa doi ani, deoarece urmează să se aprovizioneze cu piese produse intern, a declarat viceprim-ministrul Iuri Borisov la televiziunea de stat”, arată Bloomberg. ⚡️State-owned "Aeroflot", Russia’s largest airline, "Ural Airlines" and "Rossiya Airlines" will now be unable to sell their unused, lucrative landing slots at #UK airports – preventing #Russia from cashing in on an estimated £50 million.https://t.co/yuj8hqyM5h— NEXTA (@nexta_tv) May 19, 2022 Rusia speră să relanseze producția de Tu-214, un avion definit de experți drept „necompetitiv” și care a livrat doar cinci aparate în ultimii cinci ani. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților Aeroflot nu și-a publicat rezultatele financiare la finalul primului trimestru din 2022.

Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Foto: Twitter
Internațional

Lituania a întrerupt importurile energie Rusia

Lituania a întrerupt, de azi, toate importurile de energie din Rusia. Livrările de gaze erau întrerupte din 2 aprilie, iar cele de electricitate au fost tăiate începând de azi. Și importurile de petrol din Rusia au fost stopate. Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Țara va importa curent electric din Polonia, Suedia și Letonia. În ceea ce privește gazele, Lituania vrea să finalizeze până la sfârșitul anului 2022 trei terminale de gaz lichefiat și să aibă un exploatat în comun cu Suedia și Estonia. În mai, când Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia, Lituania a ajutat-o să se aprovizioneze. „Nu numai că este o piatră de hotar extrem de importantă pentru Lituania în călătoria sa către independența energetică, dar este și o expresie a solidarității noastre cu Ucraina”, a spus ministrul lituanian al Energiei, Dainius Kreivys. Today ?? has stopped buying russian fossils and electricity. A crucial milestone towards energy independence, a great sign of dignity, and a motivating example for the rest of Europe.Thank you,??! ?? is ready to support you with our carbon-free electricity.@DainiusKreivys pic.twitter.com/6SnnjSlF02— German Galushchenko (@G_Galushchenko) May 22, 2022 Decizia Lituaniei a fost salutată, pe Twitter, de ministrul ucrainean al Energiei. Lituania a învățat din experiența în URSS La 6 mai, Washington Post scria cum s-a eliberat Lituania de dependența de gazele rusești. Publicația amintește că, în aprilie 1990, când Lituania a devebit independentă, URSS a oprit livrările de gaze, pentru două luni. „Am fost forțați să construim un terminal de gaze lichefiate, chiar dacă vecinul nostru este cea mai bogată țară din lume în gaze naturale”, a spus un fost ministru adjunct al ministrul Energiei, Roman Svedas, pentru Washington Post. „Este un paradox, dar în esență Putin a împins, așa cum împinge întreaga lume, să facă o alegere pentru valorile democratice”, a mai arătat el. „Planul privind gazele lichefiate a întâmpinat rezistență în Parlamentul Lituaniei, unde unii legiuitori au pus sub semnul întrebării înțelepciunea construirii unui proiect atât de costisitor într-o țară mică (...) Opoziție a apărut și atunci când Lituania a apelat la Chevron pentru a căuta gaze de șist (...) Pe autostrada principală de la ieșirea din Vilnius au apărut în mod misterios panouri împotriva exploatării gazelor de șist. Când jurnaliştii locali au investigat situația, unele companii de panouri publicitare au spus că le-a cumpărat o persoană privată, dar nu au numit persoana respectivă”, relatează Washington Post. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Șeful DNA, atac indirect la Kovesi

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. El a susținut, într-un interviu pentru Prima TV, că numărul sesizărilor de la cetățeni a crescut după 2020, ceea ce arată și creșterea încrederii în instituție. Șeful DNA, atac indirect la Kovesi „În perioada 2015 - 2019 DNA apierdut în fiecare an sesizări de la cetăţeni. Cred că am pierdut cam 2.000 de sesizări, ca număr. În 2020 a început să crească numărul de sesizări şi în 2021 au fost şi mai multe. Acesta este un indicator care arată o încredere a cetăţeanului şi o speranţă în activitatea noastră. Un grad de încredere ridicat reprezintă faptul, cred eu, că avem foarte multe acţiuni de prindere în flagrant. Un cetăţean vine la procuror şi este de acord să fie interceptat, să intercepteze pe alţii pentru a-i prinde pe cei care săvârşesc fapte de corupţie, ori aici trebuie să ai mare încredere în instituţia la care te prezinţi ca să mergi şi să faci flagrantul împreună cu procurorul. În 2019 am avut un singur flagrant. În 2020 am avut deja 12, iar în acest an cred că până acum am avut 11 sau 12”, a arătat Bologa. El a mai spus că inculpații nu mai sunt prezentați în cătușe întrucât „în perioada 2017 - 2019 Direcţia a fost supusă unor atacuri groaznice şi activitatea direcţiei şi atunci nu vrem să ne vulnerabilizăm şi nu vrem să încălcăm regulile”. Procurorul n-a avut „indicii” că Oprescu vrea să fugă În ceea ce privește faptul că inculpații fug din țară, el a spus că procurorii DNA nu au nicio atribuţie după rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti de condamnare. În cazul Elenei Udrea, DNA a cerut control judiciar, dar procurorii au respins solicitarea. În cazul lui Sorin Oprescu, procurorii nici măcar nu au mai solicitat acest control judiciar, întrucât n-ar fi avut elemente să-l suspecteze că vrea să fugă. „În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi după această condamnare am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac. Judecătorii au apreciat că nu au elemente suficiente care să arate că inculpata doreşte să plece din ţară sau să se sustragă, cu toate că noi aveam un precedent cu privire la acelaşi inculpat”, a mai declarat Bologa, citat de news.ro. Întrebat, de asemenea, dacă în cazul Oprescu ar fi trebuit că ceară măsura controlului judiciar, Bologa a explicat că nu au existat motive. ”În cazul Sorin Oprescu dosarul a fost amânat în mai multe rânduri şi cred că nici procurorul de şedinţă şi nici judecătorii nu au avut indicii că inculpatul s-ar sustrage. Dacă ar fi avut indicii că s-ar sustrage de la judecată, de fapt nu s-a sustras de la judecată, a plecat înainte de pronunţare”, a precizat Bologa. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Cum jupuit statul consumatorii creșterea prețurilor

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie: în primul trimestru, aceste creșteri au generat venituri suplimentare la buget de miliarde de lei. Datele apar în nota privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2022. Nota arată creșteri masive de cheltuieli pentru plata dobânzilor. Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor Nu mai puțin de 3,7 miliarde de lei au venit de pe urma impozitelor din energie și gaze. „Evoluția încasărilor atât față de programul trimestrial cât și față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat care au înregistrat o creștere semnificativă de 3,7 miliarde lei, față de anul precedent, pe seama impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+2,3 miliarde lei) și a unui nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,4 miliarde lei). Ținta trimestrială stabilită pentru această categorie de venituri este depășită cu 3,2 miliarde lei, pe seama încasărilor semnificative înregistrate la impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale cu 1,8 miliarde lei peste programul trimestrial stabilit și la impozitul aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică (venit nou introdus prin Legea nr.259/2021 ce nu a fost inclus în programul de venituri aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021)”, se arată în raportul privind execția bugetară. De altfel, rubrica „alte impozite și taxe pe bunuri și servicii” consemnează un grad de realizare de 304,4%, adică s-a încasat de trei ori mai mult decât se estimase. Raportul mai arată că 77% din creșterile de încasări la TVA provin din producția de energie, gaze și aer condiționat, precum și din vânzările de autoturisme. Cheltuielile cu dobânzile, creștere de 61,4% În schimb, cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul I 2021 cu 20,9%. Au explodat și cheltuielile cu dobânzile. „ Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi s-au majorat cu 61,4%(+2,19 miliarde lei) ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se arată în documentul ministerului de Finanțe. Însă datele mai arată un element interesant: ministerul Energiei nu a cheltuit toate sumele programate pentru subvenții. Documentul ministerului de Finanțe nu explică de ce s-au cheltuit doar 41,7% din subvențiile programate: „Nerealizarea plăților programate s-a datorat în principal evoluției cheltuielilor cu subvențiile la bugetul de stat unde gradul de efectuare a fost de 47,1%, în principal ca urmare a neefectuării plăților programate la Ministerul Energiei”. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ministerul Gabrielei Firea incapabil cheltuie banii

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: ministerul Familiei are cea mai proastă execuție bugetară, în primul trimestru al anului, comparativ cu toate celelalte ministere. Aceste date apar în raportul privind execuția bugetară a cheltuielilor de personal în primul trimestru al anului 2022, publicat de ministerul de Finanțe. Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Astfel, ministerul condus de Firea a reușit să cheltuie doar 58,96% din banii puși la dispoziție, prin bugetul de stat, în primul trimestru. Cheltuielile de personal ale ministerului au fost de 4,42 milioane de lei, din cele 7,5 milioane lei de care dispunea pentru primele trei luni ale acestui an. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Bugetul total al ministerului este, pe 2022, de 185 de milioane de lei. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei Foto: NetZeroWatch
Internațional

Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei

Rusia va tăia, de sâmbătă, gazele furnizate Finlandei, fiindcă refuză să plătească în ruble, a anunțat Gazprom. Finlanda a făcut, acum câteva zile, cerere de primire în NATO. Rusia a oprit și livrările de energie către Finlanda, după ce țara a solicitat primirea în alianța nord-atlantică. Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei Întreruperea furnizării de gaze este programată să aibă loc la ora 04.00 GMT (7.00, ora României), pe 21 mai. Gasum a anunţat că va continua să furnizeze gaze clienţilor finlandezi din alte surse prin conducta Balticconnector care leagă Finlanda de Estonia. De asemenea, compania finlandeză a avertizat miercuri că Rusia ar putea întrerupe fluxurile de gaze din cauza conflictului privind plăţile în ruble. Aceasta este a treia țară astfel sancționată de Gazprom, după Bulgaria și Polonia. Impactul va fi limitat: doar 5% din mixul energetic al țării fiind asigurat de gazele din Rusia, arată Bloomberg. În plus, aceste gaze erau folosite în principal de sectorul industrial, nu pentru încălzirea locuințelor. #Finland: joining #NATO is such a (lack of) gas! Russia's Gazprom has told Finland's supplier Gasum that gas supplies will be cut from tomorrow. The Finns claim they have alternatives, but here was the picture in 2021: not much volume, but a big % of their gas use. pic.twitter.com/pa2iglyJLu— Tony Norfield (@StubbornFacts) May 20, 2022 Pentru iarna care vine, Finlanda va folosi împreună cu Estonia un terminal plutitor de gaze lichefiate. Exporturile de gaze rusești către Finlanda au scăzut din 2018, când transporturile erau de aproximativ 2,6 miliarde de metri cubi. Acestea au scăzut cu 39%, în 2020. Țările europene sunt împărțite în legătură cu solicitarea Moscovei, din martie 2021, ca toate plățile pentru gaze să fie făcute în ruble. Rusia a declarat joi că aproximativ jumătate din clienții străini ai Gazprom au dat curs cererii și au deschis conturi în ruble, fără a nominaliza nicio companie. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil Foto: Facebook GSP
Politică

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil

„Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu omul Gazprom”, se arată într-o investigație Rise Project. Articolul vorbește despre legăturile cu Rusia ale lui Gabriel Comănescu, proprietarul Grupului Servicii Petroliere (GSP), „contractor vechi al corporațiilor rusești și unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat”. Cât despre cel definit de Rise Project drept „omul Gazprom”, acesta este Iulian Iancu, fost deputat PSD și cel care, acum câteva săptămâni, era susținut de formațiunea lui Ciolacu, pentru a prelua conducerea ANRE. Numirea a fost însă amânată, întrucât PSD a solicitat SRI informații despre Iancu. Investigația susține că Gabriel Comănescu este „beneficiar economic major al Legii Offshore” și arată legătura dintre cei doi. „Politicile populiste ale lui Iancu au tergiversat timp de patru ani legea exploatării gazelor de sub Marea Neagră, în beneficiul importurilor rusești – reclamă specialiștii din domeniu. Mari companii americane s-au retras, iar Comănescu le-a preluat o parte din operațiuni. Iancu susține însă că a apărat interesele naționale”, scrie Rise Project. Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil În articol se arată că Gabriel Comănescu este asociat cu Lukoil și a beneficiat de un contract de 269 de milioane de euro cu Gazprom, în 2009. Firma sa, GSP, ar fi avut datorii la stat, dar a beneficiat de numeroase reeșalonări. Profitând de o portiță legislativă, firma a primit credite de la EximBank - bancă de stat - și a primit contracte cu statul. Presa din Constanța scria, acum două săptămâni: „GSP Offshore SRL, vizată de o nouă cerere de insolvență!”. Aceeași publicație, Ziua de Constanța, scria acum câteva zile că o persoană fizică cere insolvența Grup Servicii Petroliere Offshore SRL. În iunie 2021, G4Media titra: „Compania magnatului Gabriel Comănescu va fi beneficiara unor proiecte de aproape 600 de milioane de euro din PNRR, alături de Romgaz. GSP, singura firmă privată aleasă de Ministerul Energiei să primească bani europeni fără licitație”. Ulterior, după ce a izbucnit un scandal, firma a dispărut din documentele PNRR. Oamenii lui Comănescu, poziții cheie în guvernul Dăncilă În 2018, două persoane legate direct de Gabriel Comănescu fuseseră promovate de fostul premier Viorica Dăncilă în poziţii-cheie din sistemul energetic. Mai precis, Gheorghe Constantin – fost director în GSP – fusese numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, adică exact agenţia care gestionează operaţiunile în care compania unde a lucrat Constantin are cele mai mari interese de business, a mai arătat G4Media. Gheorghe Constantin a fost revocat abia în 2021, potrivit declarației de avere. De asemenea, un alt director din compania GSP, Florin Radu Ciocănelea, fusese numit de fostul premier Dăncilă în funcţia de consilier de stat cu atribuţii în energie. Foto: Captură video Ziarul Financiar „Comănescu este conectat la mai bine de 50 de firme românești, dar banii lui se mișcă într-o rețea cu cel puțin 22 de companii offshore, ramificată din Caraibe până în Pacificul de Sud. Prin aceste căsuțe poștale a fost asociat cu diferite personaje controversate, precum sindicalistul Liviu Luca și mogulul Sorin Ovidiu Vîntu, condamnați pentru constituire de grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani (dosarul Petromservice)”, mai scrie Rise Project. Puteți citi aici întreaga investigație: „Calul troian din independența noastră energetică”

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Foto: Monitorul de Neamț
Politică

Șpagă mii euro angajări serviciul ambulanță

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul județean de ambulanță (SJA) Neamț: DNA i-a reținut, în această dimineața, pe șeful acestui serviciu și pe două asistente, acuzate că intermediau șpăgile. Veniturile salariale ale asistentelor și șoferilor de pe ambulanță sunt peste 1.700 de euro pe lună. Un raport DNA din 2018 arăta că acest fenomen exista deja în sistemul medical de stat, dar se poate constata că șpăgile au crescut de 3-5 ori. Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Potrivit unui comunicat DNA, s-au luat câte 6.000 de euro de la fiecare persoană care urma să fie angajată ca „personal sanitar și sanitar auxiliar”. Managerul a primit 40.000 de euro, iar asistentele au luat diferența, de 8.000 de euro, arată comunicatul parchetului anticorupție. „La data de 18 mai 2022, inculpatul Morenciu Dan Dorin (Nota redacției: managerul interimar al SJA Neamț) a primit pe o strada din municipiul Piatra Neamț, de la inculpata Preda Elena (N.R.: asistentă șefă la SJA), suma de 40.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. De precizat este faptul că, independent de înțelegerea avută inițial cu inculpatul Morenciu Dan Dorin, inculpata Preda Elena ar fi pretins și primit de la cele opt persoane suma de 6.000 euro/persoană și nu 5.000 de euro așa cum se stabilise inițial. Diferența de 8.000 euro din cei 48.000 de euro, bani primiți de inculpata Preda Elena în maniera de mai sus, i-ar fi fost remiși inculpatei Rozoschi Maria Luminița (N.R: asistentă șefă la SJA) tot în data de 18 mai 2022, în sediul S.J.A. Neamț, fiind identificați de procurorii anticorupție ca urmare a unei percheziții corporale”, explică DNA. Recent, SJA Neamț a postat veniturile salariale la această structură. Astfel, o asistentă primea un salariu de bază de 5.184 de lei, plus 4.147 de lei - spor de condiții pericoloase, conform unui HG din 2020 și 555 de lei „spor de tură”. Practic, salariul ajungea la 9.800 de lei. Un ambulanțier putea beneficia, în martie 2022, de venituri salariale între 8.200 și 9.700 de lei. Presa locală scrie că managerul SJA Neamț, Dan Morenciu, a fost inițial susținut politic de Gheorghe Ștefan (PDL), iar apoi a fost preluat de Ionel Arsene (PSD), președintele Consiliului Județean Neamț. Citește și: ICR trimite la Londra și Bruxelles pile ale lui Firea și Ciolacu: fiica masonului Stelian Nistor și o profesoară din Buzău Cum a crescut șpaga la angajare Un studiu SNA privind corupția din sistemul de sănătate arăta că, între 2015 și 2017, șpaga la angajare era mult mai mică, dar fenomenul exista. Comparativ, șpaga la angajere a crescut de 3-5 ori. „Managerul implicat în fraudarea angajărilor a primit banii personal sau prin intermediar de la persoanele în cauză. S-a constatat faptul că existau tarife standard în funcție de poziția ce urma să fie ocupată (spre exemplu, pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicita suma de 1500 euro, pentru asistent medical 2500 euro, 1000 euro pentru șofer de ambulanță și 1000-1500 euro pentru poziția de registrator medical, existând cazuri în care sumele solicitate erau și între 3000 - 5000 euro)”. DNA, condus la acel moment de Laura Codruța Kovesi, explica urmările angajărilor pe șpagă: „Se poate permite, astfel, intrarea în sistem a unor persoane ce nu corespund cerințelor postului și nu au competențele necesare performării pe funcțiile deținute, în detrimentul beneficiarilor serviciilor de sănătate”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră