luni 10 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8709 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

VIDEO Reuniunea OSCE Viena Un parlamentar leton a retransmis delegației rusești mesajul soldatului ucrainean către crucișătorul Moscova: „Go **** yourself”

La reuniunea OSCE Viena, un parlamentar leton a retransmis delegației rusești mesajul soldatului ucrainean către crucișătorul Moscova: „Go **** yourself”. Joi, reprezentanții Rusiei au participat la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de la Viena, după ce Austria le-a oferit vize. Delegații lituanieni au boicotat sesiunea, în timp ce letonii și-au exprimat protestul în timpul reuniunii. Un parlamentar leton a retransmis delegației rusești mesajul „Go **** yourself” Rihards Kols, membru al delegației letone și șef al Comisiei pentru afaceri externe a Saeima, s-a adresat reprezentanților ruși și i-a citat pe apărătorii Insulei Șerpilor din Ucraina, care au refuzat să se predea cerințelor rusești. "Voi transmite un mesaj delegației ruse care se află în această sală și îi voi cita pe polițiștii ucraineni de frontieră: Navă de rusă de război, go f*ck yourself", a spus Kols. Hey @Seveerity, here's your video [ai] translated from Russian as requested by @TroyVan11. Consider a donation - https://t.co/w5FWX1V2fohttps://t.co/nYEb3IOhYL— VidTranslator - targum.video AI bot (@vidtranslator) February 23, 2023 În momentul în care un parlamentar rus și-a început discursul, reprezentanții unui grup de țări europene s-au ridicat în picioare și au părăsit sala de ședințe. Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online Austria a eliberat vize pentru 18 parlamentari ruși, inclusiv pentru președintele Dumei, Piotr Tolstoi, în ciuda sancțiunilor UE. Un grup de țări UE și peste 100 de intelectuali austrieci au protestat față de decizia Vienei. Delegația letonă la OSCE Viena Pe 5 februarie, ministrul de externe Alexander Schallenberg a apărat decizia Austriei de a permite rușilor sancționați să intre în țară, argumentând că este important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Moscova, în pofida „atacului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”. Ministerul de Externe austriac a mai insistat că, în calitate de gazdă a sediului OSCE din Viena, este obligat legal să acorde vize reprezentanților națiunilor participante care doresc să participe la întâlnirile de acolo.

VIDEO Reuniunea OSCE Viena Un parlamentar leton a retransmis delegației rusești mesajul soldatului ucrainean către crucișătorul Moscova: „Go **** yourself”
Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR - 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe
Politică

Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR - 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe

Surse politice susțin că, potrivit unor sondaje recente, PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului, iar AUR a ajuns la o intenție de vot de 20%. PNL ar obține 22% din voturi, dacă duminica viitoare ar fi alegeri. PSD a ajuns la 28% și cade Potrivit acestor surse, datele din aceste sondaje explică atacul brutal al PSD împotriva Ucrainei, pe tema canalului Bâstroe. Tendințele din sondaje arată că formațiunea lui Ciolacu scade și se preconizează că ar putea ajunge la 25%, la momentul la care va prelua șefia guvernării, la finalul lunii mai/ începutul lunii iunie. De altfel, miercuri, președintele Iohannis a pus clar că motivele din spatele dezbaterii despre situația de pe Bâstroe sunt de natură electorală. „Am văzut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo și afirmațiile făcute de dumneavoastră sunt preluate, sigur, de la unii politicieni de-ai noștri care cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor (...) Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, a spus Iohannis. Un sondaj de tip Eurobarometru publicat azi arată că în România se înregistrează cel mai mare procent de respondenți care dezaprobă ajutorul umanitar pentru ucraineni. Astfel, 25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar oamenilor afectați de război, cea mai mare proporție dintre toate țările membre UE, la mare distanță de următoarele două țări (Bulgaria – 15% dezaprobare și Slovacia 11% dezaprobare). Circa 35% dintre românii chestionați dezaprobă furnizarea de sprijin financiar Ucrainei.

Grapini, europarlamentar al partidului lui Dan Voiculescu, atac la Ucraina: „Preşedintele Ucrainei şi guvernul său fac ce vor in raport cu România!”
Politică

Grapini, europarlamentar al partidului lui Dan Voiculescu, atac la Ucraina: „Preşedintele Ucrainei şi guvernul său fac ce vor in raport cu România!”

Maria Grapini, europarlamentar al partidului lui Dan Voiculescu, PUSL, a lansat un atac dur la Ucraina: „Preşedintele Ucrainei şi guvernul său ignoră, sfidător, toate regulamentele internaţionale si fac ce vor in raport cu România!”. Și postul controlat de Dan Voiculescu, Antena 3, a atacat constant Ucraina în ultimele luni. Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online Grapini, europarlamentar al lui Voiculescu, atac la Ucraina Într-un comunicat de presă, Grapini susține că „proiectul de a face navigabil canalul Bâstroe, încalcă şapte regulamente şi convenţii internationale” - fără a le prezenta însă, punctual. În plus, ea susține că Ucraina nu a notificat România în legătură cu lucrările de pe Bâstroe. Citește și: Maria Grapini lovește din nou: unirea românilor a fost visul lui Burebista! Totuși, Ucraina a afirmat în mod repetat România pe acest subiect, încă din august. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, nu a negat acest fapt. Președintele Iohannis a susținut că Transporturile știau din octombrie, ba chiar a existat un acord al părții române. „Suntem ţara care încă acordă ajutoare în bani ucrainenilor care au rămas în România, am discriminat fermierii români lăsând să intre cereale din Ucraina - fără taxe vamale şi fără analize fitosanitare - care ar fi trebuit doar să tranziteze ţara. Cu toate acestea, cantităţi semnificative de cereale au rămas în România. În tot acest timp, Preşedintele Ucrainei şi guvernul său ignoră, sfidător, toate regulamentele internaţionale si fac ce vor in raport cu România! Este inadmisibil!", a afirmat europarlamentarul PUSL. Citește și: Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3 „CNN”: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”. Plus: acuzații că cerealele din Ucraina sunt modificate genetic Grapini este vicepreședinte al PUSL. Antena 3, postul controlat de Dan Voiculescu, a criticat dur Ucraina în ultimele două luni. În mai puțin de două luni, cel puțin trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei au fost dirijate de Antena 3 „CNN” și, ulterior, au fost preluate de PSD, AUR și Șoșoacă. În toate cele trei cazuri se poate constata același tipar: atacul este lansat cu multă violență, de obicei în prime time, este preluat de site-uri și televiziuni apropiate PSD, precum și de liderii acestei formațiuni și, brusc, subiectul dispare.

Grindeanu a postat pe Facebook trei bărci și spune că e gata să verifice canalul Bâstroe. Ucrainenii au spus că-l așteaptă din august
Politică

Grindeanu a postat pe Facebook trei bărci și spune că e gata să verifice canalul Bâstroe. Ucrainenii au spus că-l așteaptă din august

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a postat pe Facebook trei bărci cu motor și spune că e gata să verifice canalul Bâstroe. Însă Ucraina a anunțat, prin ministerul Transporturilor, că a notificat România din august 2022. În plus, președintele Iohannis a arătat, miercuri seara, că ministerul Transporturilor din România, condus de Grindeanu, știa de lucrări din octombrie și că există „un acord provizoriu”. Grindeanu e gata să verifice canalul Bâstroe „Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, a scris Grindeanu, pe Facebook. „Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe din Delta Dunării pentru a crește exporturile de alimente din porturile sale fluviale și este pregătită să arate României lucrările efectuate, a declarat miercuri un înalt oficial ucrainean”, scria Reuters, miercuri. „«Am notificat oficial partea română încă din august 2022 că vom efectua dragarea operațională, adică curățarea sedimentelor, și nu am primit niciun comentariu», a declarat într-un interviu pentru Reuters Iuriy Vaskov, ministrul adjunct ucrainean pentru transporturi Canalul avea o adâncime de 6,5 metri la jumătatea anilor 1990, dar Ucraina nu a efectuat niciun dragare în ultimii ani, ceea ce a dus la o acumulare de nămol”, mai explică Reuters. Ieri, și președintele Klaus Iohannis a arătat că Ucraina a notificat România încă de anul trecut în legătură cu lucrările de pe Bâstroe. Citește și: Moment istoric: s-a redeschis o nouă legătură feroviară Rămânia Ucraina, la Câmpulung pe Tisa. Dar partea română s-a făcut de râs: trenul s-a blocat în firele electrice Iohannis: „Noi le-am dat un acord provizoriu” „Pentru a ști ce se întâmplă acolo, e nevoie să vorbim cu ucrainenii. Doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat (...) Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, este teritoriu național ucrainean (...) Așa, că se fac lucrări, ştim, știe și Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Deci nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene”, a afirmat șeful statului.

FOTO Spitalele de stat se prăbușesc înainte de cutremur: la Oravița și Brăila, bucăți consistente din clădire au început să cadă
Eveniment

FOTO Spitalele de stat se prăbușesc înainte de cutremur: la Oravița și Brăila, bucăți consistente din clădire au început să cadă

Spitalele de stat se prăbușesc înainte de cutremur: la Oravița și Brăila, bucăți consistente din clădire au început să cadă. Datele oficiale ale IGSU arată că 21 de spitale de stat se pot prăbuși la un cutremur major, iar alte 68 ar suferi daune importante. Spitalele de stat se prăbușesc înainte de cutremur La 22 februarie, o parte a acoperișului unui sanatoriu din Caraș-Severin s-a prăbușit. Pacienții au fost mutați la Spitalul Orășenesc Oravița. În spital erau internate 60 de persoane. Spitalul din oravița Foto: Facebook TVR Timișoara Tot la 22 februarie, o grindă din Spitalul Județean Brăila s-a desprins și a căzut. Nimeni nu a fost rănit, întrucât grinda a aterizat pe o copertină. Un parlamentar PNL care a acuzat conducerea PSD a județului pentru această situație a scirs că ISU a găsit și alte grinzi care erau pe cale să cadă într-o zonă circulată. Tot la acest spital, în decembrie, un lift s-a prăbușit în gol. Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online Un secretar de stat PNL din ministerul Muncii scria, potrivit Obiectiv de Brăila, despre spitalul județean Brăila: „Delia Râșnoveanu încasează ca manager al Spitalului Județean, începând din 2018 și până în prezent, în medie 18.500 lei lunar (...) Saloanele infecte dotate mai rău ca în perioada comunistă, fungi (germeni de infecție) descoperiți chiar în sălile de chirurgie, infecții intraspitalicești, multiple crize de medicamente și de materiale sanitare, la care s-ar adăuga comportamentul toxic manifestat de unii medici, care încasează lunar salarii între 12.000 lei și 15.000 lei, asistente plătite cu sume între 4.500 lei și 6.500 lei pe lună și infirmiere care primesc lunar în jur de 3.000 lei (...) Bătaia de joc începe cu Unitatea de Primiri Urgențe, unde bolnavii sunt nevoiți să aștepte chiar și 10 ore, și continuă cu purtarea pacienților pe drumuri, pentru ca, în final, să fie chemați la cabinetele private ale medicilor”. Reparații la SJU Brăila, după prăbușirea unei grinde ornamentale DeFapt.ro a arătat, recent, că cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore, dar IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale.

Moment istoric: s-a redeschis o nouă legătură feroviară România - Ucraina, la Câmpulung pe Tisa. Dar partea română s-a făcut de râs: trenul s-a blocat în firele electrice
Eveniment

Moment istoric: s-a redeschis o nouă legătură feroviară România - Ucraina, la Câmpulung pe Tisa. Dar partea română s-a făcut de râs: trenul s-a blocat în firele electrice

Moment istoric: s-a redeschis o nouă legătură feroviară Rămânia Ucraina, d la Câmpulung pe Tisa la Sighetul Marmației, care a stat închisă timp de 15 ani. Dar partea română s-a făcut de râs: trenul a rămas blocat în firele electrice și de comunicații. Un angajat al CFR a fost nevoit să ridice firele cu o prăjină, pentru a redeschide circulația, arată imaginile publicate de fotograful Sorin Hotea. Club Feroviar a precizat că a fost vorba de un tren „de probă” și și-a exprimat speranța că problema va fi rezolvată în timp. De altfel, tot Club Feroviar relata, la 22 februarie, despre bariere ridicate cu mâna după o modernizare a căii ferate de 1,3 miliarde lei. „Pentru a determina semaforul la o trecere la nivel să treacă pe liber automobiliștii au trebuit să împingă manual în sus o barieră care uitase să se ridice. Nu este vorba de vreo barieră la o trecere uitată de lume, ci de una situată pe un Coridor european feroviar modernizat”, a arătat această publicație. Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online Trenul s-a blocat în firele electrice Un fost secretar de stat de la Transporturi, Horațiu Cosma, a comentat pe Facebook: „Păcală Grindeanu lovește din nou: ucrainenii au deschis ieri încă o cale ferată la granița cu România, însă trenul lor s-a blocat la noi în cablurile de electricitate. Anul trecut, vecinii noștri au reconstruit în plin război o linie de cale ferată de 20km în doar 2 luni, dar au mai așteptat încă 4 luni după România să curețe bălăriile de pe partea noastră ca să o poată inaugura. Între timp, ucrainenii n-au stat cu mâinile în sân și au mai reparat o linie ce intră în România, în județul Maramureș, aproape de Sighetu Marmației. Ca și în 2022, tot ei au pus la bătaie și trenul. Și, ca în 2022, pe noi tot nepregătiți ne-au prins. La o trecere la nivel, trenul s-a blocat în cablurile de electricitate aeriene aflate prea jos. A reușit să treacă doar după ce un angajat feroviar le-a ridicat cu un băț. O scenă demnă de Caragiale”. Poți citi și: În timp ce-n România șeful CFR este urmărit penal, în Ucraina, directorul Căilor Ferate anunță că, la 15 ianuarie, 97% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns la timp

Iohannis despre Bâstroe: „Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie”. Plus: „Ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”
Politică

Iohannis despre Bâstroe: „Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie”. Plus: „Ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Varșovia, vorbind despre situația canalului Bâstroe, că „ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie” și a apreciat că „ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”. Vă prezentăm integral dialogul său cu presa. „Ai noștri fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit” Întrebare: Care este poziția statului român privind lucrările care încalcă toate conventiile, dragarile pe canalul Bâstroe? Răspuns: Există o preocupare legitima pentru Delta Dunarii, in schimb nu putem sa amestecam îngrijorarea si măsurile concrete pentru prezervarea Deltei Dunării Nu trebuie sa le amestecăm cu diverse abordări politice de moment. Dati-mi voie sa va spun ca pe acel canal Bastroe se dragheaza de ani de zile, fiindcă ucrainieni il folosesc pentru navigare. Evident ca aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale si trebuie respectate de toate părțile. pentru a sti ce se intampla acolo este nevoie sa vorbim cu ucrainienii , doar ca acest lucru nu prea s-a intamplat, am văzut ca la noi o serie întreaga de politicieni s-au inflamat fără sa verifice ce se intampla in fapt acolo si afirmațiile făcute de dvs sunt preluate sigur de la unii politicieni de ai noștri care cred ca au simțit o ocazie sa se profileze un pic mai mult in spațiul public românesc, probabil in vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor. Ucrainienii au solicitat sa existe discuții la nivel de expert si cu Ministerul Transporturilor si cu Ministerul Mediului si pe alte paliere, pe Externe evident. Aceste discuţii nu au avut loc, dar ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au inca un temei dovedit. Ucrainienii afirma ca ei dragheaza pentru întreținere si nu pentru altceva, acum daca este asa sau nu e bine să se verifice, dar cred că e legitim să se verifice împreună cu ei, pana la urma este teritoriu ucrainean. Cred că este foarte bine ca politicienii noştri înainte să ţină discursuri inflamate să lase experţii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respecta legislaţia internaţională, să discute in bilateral dar si cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că in acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie sa fie certati, ei au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte si asa am discutat la Summit. Nu ma-ntelegeti gresit , nu vreau sa punem in pericol biodiversitatea Deltei Dunarii dar cred ca nu este bine sa ne amblam fara sa stim despre ce vorbim aici. Eu cred ca multe dintre afirmații care s-au făcut sunt si nepotrivite si neproductive si îi invit pe toţi cei preocupaţi să aştepte până se întâlnesc experţii, discută, şi vin cu un plan de măsuri. E abordarea cea mai corectă şi care duce la rezultate. Și ucraineni fac lucrări pentru ca vor ceva și noi știm foarte bine ce vor, cum porturile lor la Marea Neagra sunt blocate de rusi , ei vor sa iasa undeva cu marfa lor, cred ca este de înțeles dar si noi avem pretenții ca Delta Dunarii sa fie prezervata si protejata. Calea este cea diplomatică, calmă şi cu experți. Întrebare: Cand ați fost înștiințat ce lucrări se fac? Răspuns: Despre lucrări voi fi înștiințat atunci cand îmi confirma experții ce anume lucrări se fac. Așa ca se fac lucruri știm, știe si Ministerul Transporturilor cam din octombrie, deci nu este nicio noutate, ei ne-au anunțat oficial ca vor sa sa faca lucrări de dragare de întreținere si ca vor sa folosească canalul pentru a-si exporta marfa si noi e-am dat un acord provizoriu pana cand lucrarile se clarifica si aceasta chestiune a fost comunicata si Comisiei Europene. Nu e absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înţeles miza acestei perioade şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Delta e preocuparea numărul 1 pentru ei. Întrebare: Cand putem stopa lucrările, pentru ca oficiali din Ucraina au spus ca s-au făcut lucrări majore? R: Asta o sa ne confirme experții după ce se clarifica ce este acolo. Întrebare: De ce nu s-au purtat discuții înainte? R: Asta este o întrebare buna pe care va rog sa o puneti celor care au iesit cu problema. Întrebare: In spațiul public au avut loc tot felul de discuții, sunteți îngrijorat ca in sânul societății românești ar scădea sprijinul pentru Ucraina? R: Cu cat dureaza războiul mai mult cu atat mai mulți oameni vor cauta alte subiecte, va aparea asa numita oboseala. Ea este contraproductiva pentru ca razboiale nu se castiga de la sine. Războaiele se castiga luptând si primind sprijin. Este bine, corect si oportun ca Ucraina sa fie sprijinită, dar sunt si alte preocupări politice. Cum noi ne apropiem de alegeri, ai noștri fug dupa notorietate si după teme interesante. Nu am dat un avertisment politicienilor noştri, ci le-am făcut o recomandare să se ocupe de alte teme, până ne clarificăm ce se intampla acolo. E important să păstrăm sprijinul populaţiei pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, pentru inatrirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre. Dar noi ştim că există oameni care vor să abordeze altfel chestiunea. Nu mi se pare oportun pentru România. Se exagerează prea mult cu aceste chestiuni care duc la o tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi şi la noi şi în Ucraina unii mulţumiţi şi unii nemulţumiţi, dar vă asigur că vor fi şi care se bucură în Moscova.

Ucraina adânceşte canalul Bâstroe pentru a-şi majora exporturile de cereale. Bucureștiul, notificat în august 2022, nu s-a opus
Eveniment

Ucraina adânceşte canalul Bâstroe pentru a-şi majora exporturile de cereale. Bucureștiul, notificat în august 2022, nu s-a opus 

Ucraina adânceşte canalul Bâstroe pentru a-şi majora exporturile de cereale, a anunţat miercuri ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters. Însă demnitarul de la Kiev a spus că Ucraina este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, menționând că Bucureștiul a fost informat încă din august 2022, dar nu a transmis obiecții. Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile „Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii", a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters. La mijlocul anilor '90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni. "Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională", a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri. Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei. "Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate", a explicat oficialul ucrainean. Plus de 500.000 tone la export El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei. Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 - 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor. Citește și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă "Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului", a explicat Vaskov. Hartă Digi 24 "Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare". Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.

Senatoare americană, la Bucureşti: Putin a făcut cea mai mare greşeală de după intrarea lui Hitler în Rusia
Eveniment

Senatoare americană, la Bucureşti: Putin a făcut cea mai mare greşeală de după intrarea lui Hitler în Rusia

O senatoare americană, Jeanne Shaheen, aflată la Bucureşti, apreciază că Putin a făcut cea mai mare greşeală de după intrarea lui Hitler în Rusia. Putin a făcut cea mai mare greşeală Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut, prin invadarea Ucrainei, ''cea mai mare greşeală strategică de politică externă a unui lider de după intrarea lui Hitler în Rusia'', a declarat Shaheen, în timp ce senatorul american democrat Dick Durbin a spus că acuzaţia liderului de la Kremlin că Occidentul este cel care a provocat Rusia este "dezgustătoare". Jeanne Shaheen și Dick Durbin "Vladimir Putin va face tot ce va putea pentru a încerca să distragă atenţia de la faptul că a făcut cea mai mare greşeală strategică de politică externă a unui lider de la intrarea lui Hitler în Rusia (în Al Doilea Război Mondial - n.r.). A crezut că lumea va sta deoparte şi va lăsa Ucraina să cadă. Însă a întărit NATO. A crezut că ucrainenii nu se vor lupta, dar ei s-au luptat mult mai bine decât ruşii", a afirmat Jeanne Shaheen la o întâlnire cu jurnalişti români. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ea a precizat că, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, în Germania, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, a fost prezentă cea mai mare delegaţie a Congresului SUA din istorie, cu politicieni din ambele camere ale legislativului şi de la ambele formaţiuni, Partidul Democrat şi Partidul Republican. "Atât liderul democrat din Senat, cât şi liderul republican din Senat au exprimat ferm sprijinul pentru Ucraina şi interesul de a face tot ce putem pentru ca ei să primească ajutorul de care au nevoie pentru a câştiga războiul. Vicepreşedinta (Kamala Harris, vicepreşedinta SUA - n.r.) a spus acelaşi lucru. Dacă Vladimir Putin se aşteaptă ca NATO să se destrame şi ca Occidentul să renunţe la Ucraina, mai bine se gândeşte din nou", a mai spus ea. Rusia încearcă să rescrie istoria La rândul său, Durbin a afirmat că, în discursul despre starea naţiunii susţinut marţi, Putin a încercat să rescrie istoria, "aşa cum au făcut şi sovieticii". "Putin a anunţat astăzi că NATO este cea care l-a atacat pe el. Însă noi ştim mai bine. Ucraina nici măcar nu este o naţiune membră a NATO. Evident, o sprijinim. Am văzut luni de zile cum Putin a trimis echipamente şi trupe la graniţă, pregătind o invazie neprovocată în Ucraina. Încă o dată, Rusia, aşa cum au făcut şi sovieticii, încearcă să rescrie istoria. Nu le va merge. Lumea a văzut la televizor cum se desfăşoară această dramă, a văzut realitatea a ceea ce a făcut Putin", a declarat el în cadrul aceleiaşi întâlniri cu jurnalişti români. Durbin: o acuzație dezgustătoare "Ce am văzut că se întâmplă din cauza agresiunii lui Putin în Ucraina este oribil. Măcelărirea în masă a unor oameni nevinovaţi la Bucea, Izium şi în multe alte locuri ne trezeşte amintiri amare din Al Doilea Război Mondial. Procurorul General al Ucrainei are astăzi 65.000 de cazuri, gata a fi deschise, de crime de război comise de ruşi şi de Vladimir Putin. Aşa că acuzaţia acestuia (Putin - n.r.) că noi suntem provocatorii mi se pare dezgustătoare. Trebuie tras la răspundere pentru asta. Într-un astfel de moment din istorie, trebuie să dăm dovadă de unitate, tărie şi hotărâre. Nu ştiu când se va termina acest război, dar când văd că ucrainenii se luptă pentru viaţa lor, pentru pământul lor, pentru casele şi familiile lor, sunt mândru să fiu alături de ei ca american şi sunt mândru că poporul român ni s-a alăturat în acest efort. Împreună vom învinge", a mai spus el. Citește și: Ministrul Boloș, avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem” Turneu în Georgia și la Munchen Jeanne Shaheen şi Dick Durbin, membri democraţi ai Senatului SUA, au încheiat marţi în România un turneu în Europa, care a mai cuprins participarea la Conferinţa de Securitate de la Munchen şi o vizită în Georgia. În România, unde s-au aflat pentru prima dată, ei au vizitat baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu şi s-au întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă. Cei doi politicieni americani democraţi au fost promotorii unei legi care a fost adoptată anul trecut în Congres şi care cere administraţiei de la Washington să stabilească o strategie pentru regiunea Mării Negre. Potrivit celor doi, strategia ar urma să fie stabilită în prima jumătate a acestui an şi ar trebui să includă aspecte care ţin de securitate şi apărare, dezvoltare economică, dar şi întărirea principiilor şi valorilor democratice.

Ministrul Boloș, avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR, or luxul acesta nu cred că ni-l permitem”
Politică

Ministrul Boloș, avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR, or luxul acesta nu cred că ni-l permitem”

Ministrul PNL al Investițiilor Publice, Marcel Boloș, a lansat un avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale, apreciind că „varianta cea mai gravă” ar fi ca PNRR-ul să fie blocat. El a evitat să stabilească răspunderi politice, apreciind doar că „există din acest punct de vedere un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR”. Avertismentul său vine la o zi după ce dezbaterile din Senat la legea pensiilor speciale au fost amânate pentru încă două săptămâni. Puteți citi și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR” „Deci, varianta cea mai gravă care se poate întâmpla României este ca noi, prin adoptarea unui proiect de lege care nu este în conformitate cu PNRR, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem, pentru că sunt o serie de contracte de finanțare pe care România le-a avut ca apeluri de proiecte și contracte de finanțare pe care le-a încheiat sau urmează să le încheie. Am avut angajamente pe care ni le-am asumat pentru proiectele mari pentru infrastructura de transport. Deci, practic noi suntem pe un drum fără cale de întors fiindcă ne-am angajat la o serie de proiecte de infrastructură, pe de o parte, pe de altă parte la contractele de finanțare pe care le-a întocmit Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educație, Ministerul Sănătății cu unitățile spitalicești în curând”, a afirmat Boloș, la un interviu pentru PSNews. Regula de bază a pensiilor speciale: contributivitatea El a explicat că legea pensiilor speciale trebuie să țină cont de două elemente, sustenabilitate și contributivitate. „Noi, în PNRR, avem două condiții fundamentale pentru acest jalon, primul fiind cel legat de sustenabilitate. Ca să facem dovada sustenabilității trebuie să avem la bază simulările volumului de cheltuieli publice pe care o generează legea pensiilor speciale pe termen lung, nu e vorba de un an, doi, ci trebuie văzută tendința aceasta pe care o are în volumul de cheltuieli publice generate de pensiile speciale. A doua condiție este cea referitoare la contributivitate. Practic, pensiile speciale trebuie să aibă în esență și ca regulă de bază contributivitatea, cea pe care o solicită în mod corect Comisia Europeană să se regăsească în proiectul de lege”, a arătat demnitarul. El a spus că autoritățile române mai au câteva luni la dispoziție pentru a trece prin Parlament legea pensiilor speciale și a primi, astfel, tranșa a treia de bani din PNRR. Termenul de plată pentru tranșa a treia este mai-iunie 2023, a adăugat Boloș.

BREAKING OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore - Profit. Investițiile totale, estimate la patru miliarde euro
Economie

BREAKING OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore - Profit. Investițiile totale, estimate la patru miliarde euro

OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, scrie Profit. OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit. Războiul din Ucraina face investiția atractivă Publicația Der Standard, din Austria, scria, în decembrie 2022, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arăta și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Citește și: ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a redevenit atractiv pentru OMV.

ANALIZĂ Localitățile care există doar pentru a asigura slujbe clientelei politice: în Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților
Politică

ANALIZĂ Localitățile care există doar pentru a asigura slujbe clientelei politice: în Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților

În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților, arată o analiză publică a Consiliului Județean, publicată de Bihoreanul. Analiza arată că sunt comune care trăiesc doar din subvenția de la Consiliul Județean, dar salariile sunt la plafonul maxim, iar cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Parlamentul a stabilit anul trecut majorarea cu 25%, de la 1 noiembrie, a indemnizațiilor pentru primari și viceprimari, iar în acest mod au fost majorate și salariile personalului din primării, care sunt calculate în funcție de limita salarizării viceprimarului. În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților În Bihor sunt 101 unități administrativ teritoriale (UAT), iar distribuția politică a primarilor este: 49 sunt de la PNL, 28 - PSD, 21-UDMR, câte unul PPMT, Pro România și Uniunea Slovacilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Analiza Consiliului Județean arată că sunt câteva comune unde lefurile angajaților depășesc de aproape două ori veniturile proprii: Derna 199,07% (salarii de 1,282 milioane lei la venituri de 644.000 lei), Cherechiu 196,44%, Petreu 196,08%, Pietroasa 193,46%. „La polul opus, cu o pondere mică a salariilor raportat la veniturile proprii, se remarcă Sânmartin, unde doar 22,24% din taxe și impozite reprezintă lefurile, Borș - 26,41%, Salonta - 26,48%, Țețchea - 28,95%, Cociuba Mare - 32,69%, Aștileu - 33,25%”, arată Bihoreanul. La Sînmartin, de exemplu, primarul este membru PSD, dar este în conflict cu conducerea locală a partidului și, recent, s-a retras din Biroul Județean. „În 45 de UAT-uri, cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Dacă un funcționar îl costă pe un orădean 320 lei, la Holod un locuitor plătește 371 lei pentru un angajat din primărie, la Lăzăreni 413, la Chișlaz 442, la Balc 460, la Abram 497 lei etc”, mai scrie Bihoreanul. Citește și: ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă Unele comune trec și de 500 lei/locuitor pentru lefurile din primării: Cherechiu - 569, Pietroasa - 549, Husasău de Tinca - 545, Derna - 538, Sălacea - 529, Viișoara – 527, Sâniob - 517.

ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă
Eveniment

ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă

Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, estimează, într-un interviu pentru Hotnews, că peste jumătate dintre medicii din România sunt foarte onești”. În România profesează în prezent circa 55.000 de medici a arătat Coriu. Declarațiile sale vin în contextul scandalului generat de folosirea unor dispozitive medicale prelevate de la morți și refolosite. Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești” „Eu cred că 50-60% dintre medicii din România sunt foarte onești și eu pentru ei lupt. Altfel, plecam demult din funcția aceasta”, a afirmat președintele Colegiului Medicilor, la Hotnews. „Eu nu spun că nu sunt uscături în breasla noastră. Suntem o organizație destul de eterogenă, avem o populație de 55.000 de medici. Este normal, avem și oameni buni, și uscături, ca în orice breaslă. Dar nu putem să generalizăm și de mâine, toți să nu mai aibă încredere în doctori. Nu au încredere pentru că sunt sănătoși, dar când vor fi bolnavi ce vor face? Este un pericol, un risc major, din care eu nu știu cum să ieșim.”, a apreciat el. Însă el a acuzat presa că distruge încrederea în medici. „Ceea ce se întâmplă în această perioadă, ceea ce fac unii oameni din media, să distrugă încrederea în medici, nu este deloc în regulă, iar acest lucru nu se va repara ușor”, a spus Coriu. Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: în 2020, Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate. Ancheta a vizat și spitalul Sf.Spiridon din Iași. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Luni, președintele Colegiului Medicilor spunea că acest spital ar trebui să răspundă cum a fost posibil ca dispozitive colectate de la morți să fie refolosite.

Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs”
Eveniment

Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs”

Președintele SUA, Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs. Aplauze pentru dna. preşedinte Sandu!”. Discursul lui Joe Biden la Varşovia - susţinut în grădina Palatului Regal în faţa a mii de oameni, care s-au adunat aici în ciuda vremii rele - vine după ce preşedintele american a purtat discuţii cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre consolidarea flancului estic al NATO şi după ce luni a luat prin surprindere făcând o vizită chiar la Kievul aflat în bătaia rachetelor lui Putin. Este al doilea discurs pe care Biden îl rosteşte în acest loc în mai puţin de un an, subliniind relaţia din ce în ce mai apropiată dintre SUA şi Polonia, în timp ce războiul din Ucraina continuă să se înteţească. Biden cere aplauze pentru Maia Sandu Maia Sandu se află la Varșovia, în audiența care ascultă discursul lui Biden. Președintele SUA a menționat și lupta pentru libertate a cetățenilor Republicii Moldova. „Oamenii din Moldova își doresc trăiască în libertate”, a spus el. În discursul său, Biden a promis că ucrainenilor li se va face dreptate, iar Rusia va răspunde pentru ceea ce a făcut. Citește și: GALERIE FOTO Discursul „istoric” al lui Putin: atmosferă de înmormântare și personaje adormite în sală. Prigojin, șeful Wagner, n-a fost invitat – semn al căderii în dizgrație „Anul viitor voi găzdui toţi membrii NATO, pentru a 75-a aniversare a celei mai puternice alianţe. Ne asumăm responsabilitatea pentru Art. 5: un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor, e un jurământ solemn”, a reiterat Joe Biden. President Biden’s reference to the fact that Russia is stealing children is not only creating awareness about this horrific crime, it is also very powerful reminder in the US where conservative circles especially took note of this.#Ukraine #Poland #USA pic.twitter.com/MecKvHaimd— (((Tendar))) (@Tendar) February 21, 2023 El a promis ca sprijinul pentru Ucraina va continua şi a declarat că vor fi anunţate noi sancţiuni. Preşedintele şi-a încheiat discursul cu mulţumiri şi binecuvântări, în timp ce pe scenă au urcat copii de diverse naţionalităţi cu steaguri americane în mână, pe fondul sonor al melodiei Coldplay „Sky Full of Stars”.

Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei
Politică

Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei

Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. a explicat, azi, un secretar de stat din ministerul de Finanțe. Acesta a arătat că, în total, aceste pensii - inclusiv cele considerate a fi „militare” - vor consuma 12,4 miliarde de lei. Proiectul privind pensiile speciale a primit o amânare de două săptămâni în comisia de buget din Senat, marţi. Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială „Impactul actual, anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, în bugetul ministerului Muncii iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul ministerului de Interne, Apărării, SRI, şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul acesta este de 110 miliarde lei”, a declarat secretarul de stat Daniela Pescariu, citată de news.ro. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a mai afirmat, în cadrul dezbaterii din comisia de buget din Senat, că toate măsurile din această lege a pensiilor speciale vor conduce la diminuarea pensiilor. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, la 25 iaunuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’. Puteți citi și: Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale, iar România trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR Comisia Europeană a afirmat, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră