Mediu
Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022
Direcţia Silvică Bihor a stabilit două recorduri în 2022: peste 1,5 milioane de puieţi plantaţi şi o acţiune de mega-voluntariat, a anunţat directorul Teodor Suciu, cu ocazia demarării Lunii plantării arborilor. La acțiunea de voluntariat au participat peste 1.500 de persoane, într-o singură zi.
Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022
„Ca în fiecare an, iată că dăm startul Lunii plantării arborilor, în eforturile pe care le facem an de an în asigurarea continuităţii în spaţiu şi timp a pădurilor. Anul 2022 a fost anul provocării pentru silvicultorii bihoreni, deoarece am avut un program record de împădurire, an ce a fost încheiat cu plantarea a peste 1,5 milioane de puieţi, record în cel puţin ultimii 20 de ani.
Tot în domeniul împăduriri, anul trecut am avut o altă acţiune record - o plantare la care au participat peste 1.500 de voluntari, o acţiune unică în judeţul nostru, ca anvergură, care a avut ca urmare plantarea într-o singură zi a peste 26.000 de puieţi. A fost un lucru extraordinar pentru mine, pentru că am văzut în teren oameni din toate categoriile sociale, implicaţi, preocupaţi să dea o mână de ajutor", a declarat miercuri, pe teren, directorul Direcţiei Silvice Bihor, ing. Teodor Suciu.
O altă acţiune similară de voluntariat, care să depăşească ca amploare cea de anul trecut, va avea loc, potrivit directorului Suciu, în data de 19 martie, la Ocolul Silvic Tinca şi va fi organizată în colaborare cu Asociaţia "Cătunul Verde", Asociaţia "Crişana 6", Clubul sportiv Rune şi Asociaţia Masai.
Se plantează gorun, stejar pedunculat şi paltin de munte
Deschiderea "Lunii plantării arborilor" a avut loc pe un şantier de 1,2 hectare în pădurea comunei Paleu, unde vor fi plantaţi 6.000 de puieţi de gorun, stejar pedunculat şi paltin de munte, dintr-un amplu program al instituţiei pe acest an, de peste 1,27 milioane de puieţi din 18 specii diferite.
Primii puieţi de stejar au fost plantaţi în acest areal de directorul Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu şi inspectorul şef al Gărzii Forestiere Oradea, Dan Maxim, cărora li s-au alăturat şi ceilalţi specialişti, prezenţi pentru acest eveniment, reprezentanţi ai Gărzii Forestiere şi ai Direcţiei Silvice Bihor.
Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit
De ce este nevoie pentru o bună plantare
"Pentru o bună plantare, într-o groapă cu dimensiuni de 30 cm, se pune pe fundul gropii pământ afânat; se aşează puietul cu rădăcina mocirlită, peste care se pun două cazmale de pâmânt, se bătătoreşte bine în jurul tulpinii călcând, după care se mai pun două-trei cazmale de pământ şi se calcă din nou de jur-împrejur. La final, deasupra, pământ afânat. Dacă e nevoie, în grădină, se udă cu o jumătate de găleată de apă. În pădure, sperăm să îi ude ploaia," a precizat inginerul Gheorghe Roman, responsabil regenerare la Ocolul silvic Oradea.
Directorii silvicultori au verificat apoi modul de efectuare a lucrărilor de pregătire a terenului, iar directorul Suciu a discutat cu muncitorii zilieri din echipa prezentă la faţa locului.
Potrivit responsabilului cu regenerarea pădurilor la DS Bihor, ing. Mircea Faur, în acest an, Direcţia Silvică Bihor va regenera o suprafaţă de 554,55 hectare din care 394,15 ha regenerări naturale şi 160,40 ha împăduriri. Pentru consolidarea plantaţiilor executate în anii anteriori se vor executa completări pe o suprafaţă de 86,20 ha şi refaceri plantaţii vechi calamitate pe 6,37 ha.
Deoarece planurile nu sunt deloc reduse, şi pentru a putea fi realizate, directorul Suciu a menţionat că, aşa cum au lucrat şi în anii anteriori, se utilizează un sistem dual de achiziţionare directă a forţei de muncă, muncitori zilieri, respectiv prin achiziţionarea de servicii de la societăţi atestate.
Bani din PNRR pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi
O noutate pentru acest an, a subliniat directorul Suciu, completat de inspectorul şef Dan Maxim, este finanţarea la care se poate apela pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi, din PNRR. Chiar D.S. a pregătit un astfel de proiect pentru 55 de hectare pădure proprietate publică a statului şi altul pentru alte 16 hectare administrate, urmând să fie depuse spre finanţare.
"Ministerul Mediului vine în sprijinul beneficiarilor cu anumite sume în două componente: pentru reîmpădurirea terenurilor afectate de calamităţi, respectiv pentru împădurirea terenurilor agricole, cu sume atât pentru plantare, cât şi pentru întreţinerea culturilor. (...) Sesiunea de depunere a proiectelor a fost deschisă în 25 noiembrie anul trecut şi continuă până în anul 2026, dar cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că primul venit e şi primul servit," a precizat Dan Maxim.
