vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7517 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Conducerea ASF primește 16 salarii pe an

Răsplata eșecurilor de sute de milioane de euro din sectorul asigurărilor: conducerea ASF primește 16 salarii pe an, scrie deputatul USR Claudiu Năsui. În declarația de avere pe 2022, care acoperă anul fiscal 2021, președintele ASF, Nicu Marcu, arată că a încasat indemnizații în valoare totală, pe întregul an, de 748.324 de lei. Asta înseamnă că el a câștigat, în medie, 65.000 lei/lună, adică circa 13.000 de euro/lună. Citește și: Cine conduce ASF, instituția care trebuia să prevină dezastrul Euroins: Nicu Marcu, a absolvit facultatea la 29 de ani, ex-contabil la Ocolul Calafat. Trei ani în Parlament, a vorbit o dată Conducerea ASF primește 16 salarii pe an Plăţile doar pentru falimentul City Insurance au ajuns la 603 mil. lei din total, scria, la 18 ianuarie 2023, Ziarul Financiar. Bani au fost scoși din Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA). „Conducerea ASF primește 16 salarii pe an. Un salariu în plus de Paște, încă unul de Crăciun, încă unul înainte de vacanța mare și încă un bonus de performanță de un salariu. Asta cu salarii între 13 și 15 mii de euro net pe lună”, a scris Năsui, pe Twitter. Conducerea ASF primește 16 salarii pe an. Un salariu în plus de Paște, încă unul de Crăciun, încă unul înainte de vacanța mare și încă un bonus de performanță de un salariu.Asta cu salarii între 13 și 15 mii de euro net pe lună.#RomaniaNuESaracaESaracita— Claudiu Nasui (@ClaudiuNasui) March 17, 2023 Ovidiu Wlassopol, membru neexecutiv al ASF, un fost jurnalist de la Pro TV care a fost căsătorit cu Lia Olguța Vasilescu, a câștigat, în anul fiscal 2021, 368.000 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Elena Dascălu, prim-vicepreședinte al ASF și fostă consilieră a lui Mihai Tudose, a câștigat 713.000 lei, în 2021, de la ASF. Ea are și o pensie de peste 140.000 de lei. Foto: Facebook Salariile angajaților ASF au fost secretizate, în condițiile în care Mirabela Moise, soția șefului ANI - instituție care ar trebui să asigure transparența declarațiilor de avere - este consiliera șefului ASF. Referitor la City Insurance, DIICOT a precizat, către Financial Intelligence: “Facem precizarea că pe rolul DIICOT – Structura Centrală sunt în lucru două dosare având ca obiect comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune , fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic și bancrută frauduloasă, urmărirea penală nefiind finalizată până în prezent (etapa in rem)”.

Conducerea ASF, in frunte cu Nicu Marcu (foto) primește 16 salarii pe an Foto: ASF
Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune Foto: New England PO
Mediu

Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune

E.ON va amenaja 13.000 km de coridoare verzi de-a lungul liniilor aeriene de înaltă tensiune, până în 2030, anunță compania. Coridoarele se vor întinde din Suedia la Marea Neagră, dintre care 370 km în România. Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune E.ON are în vedere inventarierea biotopului de pe aproximativ 200 de hectare şi implementarea conceptului Ecological Corridor Management pe o suprafaţă de 60 de hectare în cele şase judeţe din Moldova în care Delgaz Grid activează pe zona de electricitate (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui). "Modelul tradiţional de asigurare a funcţionării în siguranţă a liniilor electrice în zonele împădurite este de asigurare a unor culoare de trecere prin eliminarea totală a vegetaţiei de sub acestea şi din zona limitrofă. Gestionarea ecologică a traseelor liniilor electrice presupune că numai vegetaţia care reprezintă o ameninţare directă pentru liniile electrice să fie eliminată. Copacii, tufişurile şi arbuştii cu creştere lentă sunt păstraţi cât mai mult posibil. Crengile tăiate sunt lăsate pe pământ, creând oportunităţi importante pentru cuibăritul păsărilor. Acest lucru creşte biodiversitatea florei şi faunei sub linii. Compania colaborează în cadrul proiectului cu administratorii fondului forestier, universităţi, ONG-uri din România, dar şi cu Institutul European pentru Managementul Coridoarelor Ecologice din Germania. Ecosistemele sănătoase şi stabile sunt un element important pentru reducerea încălzirii globale, deoarece stochează CO2", se arată în comunicat. Biotopuri pe suprafața echivalentă cu 100.000 terenuri de fotbal Grupul E.ON precizează că va crea, de la Marea Neagră până în Suedia, biotopuri importante sub cei 13.000 de kilometri de linii de înaltă tensiune din zonele forestiere, echivalentul unei suprafeţe a 100.000 de terenuri de fotbal. E.ON este partener al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, care a declarat perioada 2020-2030 "Deceniul pentru refacerea ecosistemului". Citește și: Cine conduce ASF, instituția care trebuia să prevină dezastrul Euroins: Nicu Marcu, a absolvit facultatea la 29 de ani, ex-contabil la Ocolul Calafat. Trei ani în Parlament, a vorbit o dată Delgaz Grid, compania de distribuţie din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de 25.000 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Alba, Harghita, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Suceava, Neamţ şi Bacău) şi o reţea de electricitate de peste 81.000 km în şase judeţe din Moldova (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui).

Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă Foto: RFI
Mediu

Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă

O zonă istorică din Sinaia va fi distrusă, pentru a face loc unei parcări cu șapte etaje, semnalează mai multe organizații, printre care Eco-Civica, Greenpeace și Agent Green. Parcarea ar urma să apară aproape de gara din oraș, pe aleea Caraiman. Citește și: Cine conduce ASF, instituția care trebuia să prevină dezastrul Euroins: Nicu Marcu, a absolvit facultatea la 29 de ani, ex-contabil la Ocolul Calafat. Trei ani în Parlament, a vorbit o dată Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă Primarul orașului spune că are toate documentele în regulă și că a câștigat și în instanță dreptul de a merge mai departe cu acest proiect. Un miting va avea loc sâmbătă, la ora 11, în fața Primăriei Sinaia, anunță RFI România. „Nemulțumirea este legată de faptul că urmează să fie distrusă aleea Caraiman din orașul Sinaia, aceea care urcă de la gară până în centrul orașului, pentru a face loc unei construcții având ca destinație parcare. Considerăm că o parcare putea să fie amplasată într-o altă zonă, nu distrugând aleea Caraiman, care are o valoare arhitecturală și o valoare simbolică foarte mare pentru orașul Sinaia și reprezintă de asemenea distrugerea unui spațiu verde (...). Ar fi distrusă, în sensul că întreaga alee ar fi înlăturată, întreaga vegetație înlăturată și acolo ar apărea o construcție având ca destinație parcare, pe mai multe etaje”, a declarat la acest post de radio Cătălin Rădulescu, avocata asociației Agent Green. Avocata s-a întrebat de ce nu poate fi construită parcarea din Sinaia în altă zonă a stațiunii: „Este oportun să distrugă aleea Caraiman, cu valoarea ei arhitecturală și simbolică, cu spațiu verde? Chiar nu există alt spațiu unde să amplaseze o parcare?”.

Nicu Marcu, președintele ASF, a absolvit facultatea la 29 de ani
Economie

Nicu Marcu a absolvit facultatea la 29 de ani

Cine conduce ASF, instituția care trebuia să prevină dezastrul Euroins, mai ales după prăbușirea spectaculoasă a unui alt asigurator City Insurance: Nicu Marcu, personaj care a absolvit Facultatea de Economie la Craiova la 29 de ani. Nu se știe ce a făcut de la 18 ani, când ar fi absolvit liceul - nu se știe ce liceu, informația nu apare in multiplele biografii publice - și 24 de ani, când a intrat la facultate. La conducerea ASF a ajuns cu susținerea politică a PSD. Nicu Marcu, președintele ASF, a încasat din această funcție un salariu de 748.324 lei în anul 2021, în creștere față de 391.563 cât încasase în anul 2020, potrivit declarației de avere. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nicu Marcu a absolvit facultatea la 29 de ani După facultate, ani întregi a fost contabil de ocol silvic, la Calafat, printre altele. Din 2003, cariera sa a explodat: a fost director economic al Romsilva, în guvernarea Năstase, iar în guvernarea Tăriceanu a ajuns, din august 2007 în aprilie 2009 (când Boc ajunsese premier) secretar general al ANAF. Potrivit unui CV publicat de Ziarul Financiar, din 2004 în 2007 a fost „Consilier Tehnico-Economic, Compania Naţională Loteria Română, 2006 – 2007”. În 2012, Marcu a fost ales deputat, pe listele PNL/ USL. A luat cuvântul o singură dată, la depunerea jurământului. În 2014, când Klaus Iohannis a fost ales președinte, părăsit PNL și a ajuns în grupul conservator, controlat politic de Dan Voiculescu. În 2015, cu susținerea ALDE - formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu - a ajuns la Curtea de Conturi. Marcu a fost coordonator de doctorat, la Școala Doctorală a Academiei Române. Biografia sa de pe site-ul Camerei Deputaților consemnează faptul că este “Membru în Comitetul consultativ al Revistei Metalurgia International“ sau “Membru în Comitetul de Redacție pentru ”Revista Tinerilor Economisti (The Young Economists Journal)”, Craiova“. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială

Ultimul râu sălbatic din Europa a fost declarat parc național Foto: Facebook
Mediu

Albania: Ultimul râu sălbatic din Europa, declarat parc naţional

Ultimul râu sălbatic din Europa, aflat în Albania, a fost declarat parc naţional. Guvernul Albaniei a declarat cursul râului Vjosa, sudul ţării, parc naţional, marcând o victorie pentru ecologişti care luptă de ani de zile împotriva planurilor pentru hidrocentrale de-a lungul căii navigabile, relatează Reuters. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ultimul râu sălbatic din Europa Ecologiştii şi oamenii de ştiinţă au numit Vjosa ultimul râu „sălbati” din Europa, deoarece curge neîntrerupt pe o distanţă de 270 km (170 mile) din Grecia prin sudul Albaniei până la Marea Adriatică, fără baraje sau hidrocentrale. În râu s-ar afla aproximativ 1.000 de specii, între care anghila europeană şi specii de plante endemice pe cale de dispariţie. Declararea Vjosa şi afluenţilor săi parc naţional va opri proiectele de construcţie. Premierul albanez Edi Rama a declarat că va exista un buget iniţial de 80 de milioane de dolari pentru a construi noi fabrici pentru ca apele uzate să nu ajungă în râu. "Astăzi protejăm pentru totdeauna ultimul râu sălbatic al Europei", a spus Rama în cursul unei ceremonii în oraşul Tepelena (sud), la aproximativ 215 kilometri de capitala Tirana. "Să nu uităm că acest parc va avea 12.700 de hectare de teren şi este un parc uriaş care străbate întregul teritoriul al ţării", a subliniat el. Albania produce aproape toată energia electrică din hidrocentrale şi intenţionează să construiască 30 de hidrocentralede-a lungul râului pentru a satisface cererea crescândă de energie. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială "Acesta este un moment istoric pentru Vjosa... Vjosa va curge în sfârşit liber pentru totdeauna", a scris ONG-ul EcoAlbania pe pagina sa de Facebook.

Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente Foto: Facebook Water and Climate Coalition
Mediu

Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente

Jumătate din banii cheltuiți pe vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente pentru a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor planetei, arată un studiu ONU. Oprirea consumului de apă îmbuteliată ar reduce, de asemenea, eficient poluarea cu plastic, având în vedere că aproximativ 85% dintre sticle ajung în gropi de gunoi, adaugă raportul. Alegerile consumatorilor rămân influenţate de prejudicii persistente, subliniază autorii studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente "Percepţia este că apa îmbuteliată este opţiunea mai sănătoasă", a declarat Zeineb Bouhlel, autoarea principală a studiului. "Dar noi am demonstrat că nu este neapărat cazul şi că oamenii plătesc mult mai mult pentru apă îmbuteliată, de la 150 la 1.000 de ori mai mult decât pentru un litru de apă de la robinet", a explicat cercetătoarea de la Institutul pentru Apă, Mediu şi Sănătate din cadrul Universităţii Naţiunilor Unite, cu sediul la Hamilton, în Canada. Poluanţi au fost găsiţi în sute de mărci de apa îmbuteliată în peste 40 de ţări, depăşind adesea standardele locale sau globale, explică raportul. Acesta avertizează, de asemenea, asupra lipsei de reglementare care să încadreze industria apei îmbuteliate şi subliniază incapacitatea guvernelor de a ţine pasul cu expansiunea galopantă a acestui sector. "Recoltarea necontrolată a apei subterane pentru îmbuteliere" ar putea duce în cele din urmă la epuizarea sau diminuarea drastică a pânzelor freatice, remarcă autorii studiului. Două miliarde de oameni încă nu au acces la apă potabilă de calitate, menţionează Vladimir Smakhtin. S-au facut totuşi unele progrese, susţine studiul. În 2020, 74% din populaţia lumii avea acces la apă potabilă de la robinet, în creştere faţă de 62% cu 20 de ani în urmă. Dar "suntem foarte departe" de a atinge obiectivul Naţiunilor Unite de a face apa potabilă accesibilă tuturor până în 2030, avertizează cercetătorul, adăugând că "tendinţa actuală nu este sustenabilă". Companiile ar trebui obligate să raporteze câtă apă folosesc Autorii raportului au cerut, de asemenea, o mai mare transparenţă şi stabilirea unor măsuri juridice care să le impună companiilor să declare public cantităţile de apă recoltate şi să evalueze consecinţele activităţilor lor asupra mediului. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială În ultimul deceniu, vânzările globale de apa îmbuteliată au crescut cu 73% la aproape 270 de miliarde de dolari şi 350 de miliarde de litri.

Consiliul Judeţean Bihor construieşte platforme de colectarea deşeurilor Foto: News.ro
Mediu

Consiliul Judeţean platforme colectarea deşeurilor

Consiliul Judeţean Bihor construieşte 32 de platforme de colectarea deşeurilor. Valoarea totală estimată a proiectului se ridică la 35.470.158,34 lei, fără TVA. Termenul pentru depunerea ofertelor este 19 aprilie 2023, iar finanţarea va fi asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, arată news.ro. Consiliul Judeţean construieşte platforme de colectarea deşeurilor Potrivit Consiliului Judeţean Bihor, centre de colectare a deşeurilor prin aport voluntar vor fi construite în localităţile Auşeu, Avram Iancu, Balc, Borş, Bunteşti, Chişlaz, Cociuba Mare, Copăcel, Drăgăneşti, Lazuri de Beiuş, Lăzăreni, Nojorid, Paleu, Spinuş, Ştei şi Vaşcău. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acestea se vor adăuga altor 16 platforme prevăzute în Beiuş, Marghita, Salonta, Aleşd (acestea sunt în curs de finalizare a lucrărilor), Valea lui Mihai şi Săcueni, Sântandrei, Tinca, Ceica, Oşorhei, Tileagd, Vadu Crişului, Bratca, Popeşti, Sânmartin şi Sânnicolau Român (acestea au fost lansate în licitaţie deja, iar ofertele sunt în evaluare). „În fiecare centru vor fi amplasate containere de mari dimensiuni pentru colectarea separată a următoarelor tipuri de deşeuri: materiale textile, bunuri reutilizabile, metalice, obiecte de uz casnic, sticlă, electrice/electrocasnice/electronice, materiale plastice, hârtie/carton, lemn/mobilier, vegetale, resturi din construcţii şi deşeuri care au un conţinut periculos. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială Consiliul Judeţean Bihor finanţează construirea şi dotarea platformelor. Primăriile vor asigura condiţiile necesare exploatării acestor centre de colectare separată a deşeurilor şi vor crea regulamentul prin care acestea vor putea deservi şi alte unităţi administrativ-teritoriale. Fiecare cetăţean va putea depozita, cu titlu gratuit, în primii 3 ani de funcţionare a platformelor”, a transmis CJ Bihor.

Armata germană, într-o stare ridicolă Foto: Facebook Bundeswehr
Eveniment

Armata germană, într-o stare ridicolă

Armata germană nu este într-o stare proastă, ci ridicolă: tanchiștii trebuie să ridice turela pentru a putea comunica între ei, întrucât radiourile nu funcționează, potrivit unui raport citat de The Times. Publicația britanică amintește că Germania s-a angajat să crească substanțial cheltuielile pentru înzestrarea armatei, dar până acum acest lucuru s-a petrecut într-o foarte mică măsură. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială Armata germană, într-o stare ridicolă Însă, dintr-un fond de 100 de miliarde de euro pentru dotări s-au cheltuit până acum doar 13 miliarde, în timp ce bugetul obișnuit al ministerului Apărării nu a crescut în ritm cu inflația. De 20 de miliarde de euro ar fi nevoie doar pentru stocul de muniție, dar s-au cheltuit doar 1,1 miliarde de euro. „Eva Högl, «comisarul parlamentar pentru forțele armate», a declarat că ar fi nevoie de cel puțin 300 de miliarde de euro pentru a moderniza Bundeswehr în mod corespunzător, iar procesul ar dura o jumătate de secol în ritmul actual”, scrie The Times. Comisia care a elaborat raportul a identificat echipamente lipsă, o infrastructură de proastă calitate, birocrație sufocantă, barăci dărăpănate cu pereți susținuți de saci de nisip, precum și 66 de accidente cauzate de o parașută standard care nu poate fi dirijată la viteze mari sau când vântul se schimbă. Raportul a constatat că a fost nevoie de zece ani pentru a finaliza achizționarea unui model de cască de pilot de elicopter folosită de SUA începând cu anii 1990, de șapte ani pentru a furniza echipei de presă camere moderne și de cinci ani pentru a disciplina un subofițer care a folosit salutul "Sieg Heil", mai arată The Times. Cazarma se dărâmă, IT-iști nu au computere Spitalul militar din Ulm nu avea conexiune la internet, așa că dispozitivele medicale erau monitorizate manual. Institutul de microbiologie avea frigidere atât de vechi încât exista riscul ca probele biologice să fie transferate într-un institut civil. Militarii aveau nevoie de hârtie de la medic pentru a schimba hainele/ încălțările care nu aveau mărimea potrivită. Birocrația militară a creat și ea probleme uriașe. Un sergent de la Resurse Umane a fost supus unui control de siguranță de rutină, a cărui procesare a durat trei ani, timp în care i s-a interzis să acceseze sistemul informatic al Resurselor Umane sau să-și viziteze locul de muncă fără a fi însoțit în permanență. Cazarma școlii de artilerie de la Idar-Oberstein, la jumătatea distanței dintre Frankfurt și Luxemburg, nu a mai fost renovată din anii 1960. În ciuda numeroaselor plângeri privind băile sale inutilizabile și pericolul ca acoperișurile hangarelor de întreținere să se prăbușească în orice moment, aceasta urmează să fie reparată "în cazul ideal" până în 2042. Personalul IT de la un birou al administrației navale a trebuit să aștepte luni de zile înainte de a primi calculatoare. Un medic detașat în Mali cu un elicopter de transport nu a putut comunica cu colegii săi deoarece Bundeswehr nu i-a furnizat o cască echipată cu radio, în ciuda cererilor repetate.

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari

După zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari americani, bani strânși când lucra la Banca Mondială, arată o comparație între declarațiile ei de avere. Astfel, în 2012, când a intrat în politică, fiind desemnată ministru al Educației, ea avea două conturi bancare în dolari și unul în lei, pe care deținea în total peste 164.000 de dolari. Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari O investigație Rise Project din 2016 arată că, în primii trei ani de politică, conturile ei s-au redus substanțial: pe 30 iulie 2015 mai deținea doar aproximativ 89.000 de dolari. În ultima declarație de avere, depusă în martie 2023, ea mai avea 600 de dolari. La o bancă din Chișinău ea mai deține 13.000 de lei, adică aproximativ 6.500 de euro. În 2022, ea a avut un salariu lunar de circa 21.500 lei moldovenești, adică puțin sub 1.100 de euro pe lună. În 2020, șeful statului moldovenesc avea un salariu de circa 18.900 de lei moldovenești pe lună. Diurna pentru deplasări peste hotare a fost de 61.900 lei moldovenești, adică circa 3.100 de euro. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Sandu are același apartament de 74,5 m2, pe care îl deținea din 2003 și o mașină Toyota RAV 4, cumpărată în 2012.

Motreanu, dezamăgit de Ministerul Agriculturii Foto: Facebook Ministerul Agriculturii
Eveniment

Motreanu, dezamăgit de Ministerul Agriculturii

„Sunt dezamăgit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii români afectați de importurile de grâne din Ucraina”, a scris, azi, pe Facebook, europarlamentarul PNL Man Motreanu. Ministerul Agriculturii este condus de pesedistul Petre Daea. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Potrivit lui Motreanu, România va primi cea mai mică sumă, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primește 30 de milioane de euro și Bulgaria, care primește 16 milioane de euro. Motreanu, dezamăgit de Ministerul Agriculturii „Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei țări. România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin țara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina. Încă sper că lucrurile pot fi schimbate, pe baza argumentelor. Fermierii români sunt dezavantajați de concurența cerealelor provenite din Ucraina. Vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români. Recent, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegul meu Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale. Ni s-au alăturat colegii din grupul PPE România și o serie de eurodeputați din statele învecintate. Chiar zilele acestea, am obținut promisiunea sprijinului pentru femierii români, din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea de la grupul PPE. Susținerea politică pentru țara noastră este fără echivoc. Însă, negocierea, prezentarea datelor, partea tehnică sunt atribuții care revin Ministerului Agriculturii. Cerealele din Ucraina se vând la prețuri mai mici în Uniunea Europeană, beneficiind de scutiri de taxe vamale. Nu există suficiente capacități de stocare în statele membre iar cantitatea de cereale blocată în regiunile de graniță provoacă o competiție neloială. Exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar prețul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 de euro. Fermierii din România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria și Republica Moldova nu pot valorifica producția lor la prețuri care să acopere costul de producție, cu atât mai puțin să genereze profitul minim necesar pentru asigurarea traiului zilnic. În aceste condiții, fermierii nu își mai pot continua munca. România a ajutat și ajută poporul ucrainean greu încercat, inclusiv prin facilitarea tranzitului grânelor ucrainene pe teritoriul țării noastre. În același timp, trebuie să apărăm interesele fermierilor români”, a scris Motreanu, pe Facebook.

Limba română va înlocui ''limba moldovenească'' în toate legile din Republica Moldova Foto: Newsmaker.md
Eveniment

Limba română va înlocui „limba moldovenească”

Vot final în parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui „limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituţie. Documentul a fost susţinut de 57 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, proeuropean) al Maiei Sandu, şi de deputatul Gaik Vartanean, de la "Mişcarea Alternativa Naţională", o majoritate de 58 de voturi. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Limba română va înlocui „limba moldovenească” Votul a fost aplaudat în picioare de deputaţii PAS, în timp ce colegii lor socialişti şi comunişti au afişat pancarte cu inscripţii care făceau trimitere la sintagma sovietică de "limbă moldovenească", conform newsmaker.md. Potrivit autorilor, condiţiile ce au impus adoptarea prezentelor modificări legislative rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea şi obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituţională, conţinute în actele Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională şi care statuează un postulat incontestabil, şi anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Proiectul prevede să fie considerată desuetudinea textului "funcţionând pe baza grafiei latine" în Articolul 13 din Constituţie. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autorităţile publice cu competenţă de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Această lege mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională "Limba noastră", aşa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă şi în Codul muncii, să se numească de acum înainte "Limba română". Proiectul prevede şi înlocuirea sintagmei de "limba oficială", "limba de stat" şi "limba maternă" din toate actele normative şi documentele oficiale. Agenţia Resurse Informaţionale Juridice urmează să asigure în "Registrul de Stat al actelor juridice" operarea modificărilor în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie. Radio Chişinău aminteşte că, în 2 martie, votul asupra proiectului în prima lectură a provocat altercaţii şi îmbrânceli în parlamentul de la Chişinău între deputaţii PAS, autorii iniţiativei, şi cei din opoziţia socialist-comunistă. Deputaţii din opoziţia (prorusă) au blocat atunci tribuna legislativului preţ de câteva minute încercând să zădărnicească procedura de vot. În timpul şedinţei de joi, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au acuzat PAS de încălcarea Constituţiei, menţionând că "limba moldovenească" este limba oficială a Republicii Moldova.

Politică

Moldova face reformă pentru care România nu are curaj

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună, unitate administrativ-teritorială, nu va mai exista fără să aibă măcar 3.000 de locuitori și care să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030, scrie Europa Liberă Moldova. Moldova face o reformă pentru care România nu are curaj Pentru existența unei unități administrativ teritoriale mai este nevoie: să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi; distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni. Citește și: Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960” După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte. România are 3.228 de primari care administrează tot atâtea „unități administrativ-teritoriale“ (UAT), respectiv comune, orașe sau municipii. Însă 375 de comune au sub 1.500 de locuitori, arată datele din 2020 ale Ministerului Dezvoltării. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 decetățeni. În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenitorașe. Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile.

Mecanicii conduc trenul sub influența alcooluluim scire Asociatia Pro Infrastructură
Eveniment

Mecanicii conduc trenul sub influența alcoolului

Asociația Pro Infrastructură explică ce condiții au favorizat ciocnirea a două trenuri, în Teleorman, unda dintre cauze fiind: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Însă asociația indică și numeroase probleme în infrastructura căilor ferate. Pro Infrastructură arată că șeful CFR a mințit în legătură cu incidentul de la Roșiori și doar pentru acest motiv trebuia demis. Foto: Facebook Asociatia Pro Infrastructura Mecanicii conduc trenul sub influența alcoolului „Pe lângă starea proastă a infrastructurii, există un lung pomelnic de probleme legate de mecanicii de locomotivă (...) Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului. Exemple: accidentul de la Fetești din 2021 cu plecare de la locul faptei "chipurile" ca să bea o bere (...) Merișor-Bănița în 2017 (http://bit.ly/3LxFeGB) și distrugerea viaductului Cârcea în 2018 (http://bit.ly/3Tks4hS). Timpii de odihnă nu se respectă (Fetești 2021, Merișor-Bănița 2017), iar asta înseamnă zeci de ore pe locomotivă. Foile de drum ale mecanicilor sunt scrise pe hârtie și astfel nu pot fi verificate de la distanță”, arată, pe Facebook, această asociație. În ceea ce privește problemele de infrastructură, Pro Infrastructură explică de ce sistemele automate nu funcționează. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960 „Spre deosebire de Grecia, CFR are un sistem de autostop funcțional chiar și pe liniile aflate în proces de modernizare. Asta e bine pentru că reconstrucția unui tronson poate dura și un deceniu (ca în Grecia). Din păcate, sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960 și îi lipsesc funcții la care ne-am aștepta în secolul 21. I-am văzut limitele (și) la accidentul de la Roșiori: poate fi dezactivat de mecanici la orice viteză, iar dacă trenul din față este aproape de semnal, frânarea indusă de autostop poate fi tardivă. Nefiind digital, sistemul din cale nu transmite coduri de diagnostic în cazul unei defecțiuni. La fel ca Grecia, la insistențele Comisiei Europene, CFR se chinuie să implementeze un sistem contemporan de oprire automată și control continuu al vitezei numit ETCS (European Train Control System), componenta principală din ERTMS (European Rail Traffic Management System). ETCS este digital și wireless, cu semnalizare pe display-ul mecanicului (nu pe stâlpi laterali exteriori) și controlează frânarea lină, din timp. Poate fi dezactivat dar în cazuri excepționale și la viteze mici. A fost contractat pe 1150 kilometri începând cu anii 2010, din care ~500 km au calea ferată recepționată dar, la fel ca în Grecia, ETCS/ERTMS nu este funcțional nicăieri în România, nefiind văzut ca o prioritate. Operatorii feroviari nu au primit niciun termen limită până la care să-și doteze locomotivele cu ETCS”, explică asociația. Grindeanu își protejează clienții din fruntea CFR „Transportul feroviar este cenușăreasa politicienilor, de unde și tăcerea ministrului Grindeanu care s-a mulțumit doar să-i ceară public (prin consilierul de imagine, firește) șefului CFR Călători să iasă la declarații, să mai dreagă busuiocul și să influențeze un pic ancheta. CFR Călători a comunicat în mod IRESPONSABIL că trenul de marfă lovit era deja deraiat la momentul impactului. Chiar și numai din cauza asta, dar și pentru carențele în pregătirea mecanicilor evidențiate la Roșiori, directorul CFR Călători TREBUIE DEMIS!”, mai scrie Pro Infrastructură. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj, arăta o analiză recentă din Club Feroviar. Recent, Grindeanu a fost audiat ca martor, la DNA, după ce doi dintre clienții săi politici, plasați în conducerea CFR, au fost puși sub acuzare de către procurorii anticorupție. Dar PSD încearcă să convingă PNL ca, după ce Marcel Ciolacu preia conducerea Guvernului, Grindeanu să rămână ministru al Transporturilor.

Românii, dornici de pace chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii Foot: Facebook George Simion
Eveniment

Românii, dornici pace Ucraina obligată cedeze teritorii

Românii sunt printre cetățenii europeni cei mai dornici de o pace „cât mai curând posibil”, chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii, arată un sondaj efectuat de European Council on Foreign Relations (ECFR), publicat în această dimineață. Românii, dornici de pace chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii Doar 22% dintre românii chestionați sunt de acord cu afirmația „Ucraina trebuie să își recâștige tot teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămutați”. Este cel mai mic procent dintre cetățenii celor zece state prinse în sondaj. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La această întrebare, cea mai mare susținere vine din nord-estul continentului: 52% dintre cetățenii Poloniei cred că Ucraina trebuie să lupte până își recuperează toate teritoriile. În Estonia, procentul este de 66%, iar în Danemarca de 48%. Circa 44% dintre britanici consideră că Ucraina trebuie "să își recupereze tot teritoriul", chiar dacă acest lucru înseamnă "un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămutați". Acest sprijin scade la 26% în Italia, 33% în Germania, 35% în Franța, pe ultimul loc fiind, evident, România. Nu mai puțin de 37% dintre români sunt de acord cu afirmația „Conflictul dintre Rusia și Ucraina trebuie să înceteze cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă ca Ucraina să cedeze controlul unor zone Rusiei”. Doar în Italia - 41% și Germania - 39% există o susținere mai mare pentru această variantă. La polul opus, doar 17% dintre estoni, 18% dintre polonezi și 22% dintre britanici cred că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii în schimbul păcii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Românii respectă Rusia „Rezultatele acestui sondaj confirmă, de asemenea, afirmația noastră din luna mai a anului trecut, conform căreia - contrar clișeului jurnalistic potrivit căruia războiul a divizat UE într-un est de tip hawkish și un vest dovish - au apărut cel puțin trei blocuri diferite. În primul rând, există șoimii nordici și estici (Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie), unde majoritatea oamenilor susțin cu tărie obiectivele Kievului în război. În al doilea rând, există vestul ambiguu (Franța, Germania, Spania și Portugalia), unde părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul. Și, în cele din urmă, există verigile slabe din sud (Italia și România), unde preferința pentru ca războiul să se încheie cât mai curând posibil are întâietate”, se arată în analiza sondajului, de pe site-ul European Council on Foreign Relations. „Convergența în ceea ce privește modul în care europenii percep Rusia este chiar mai izbitoare decât apropierea în jurul ideii de a lupta în război. În fiecare țară chestionată, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar (de la doar 32% în România la 77% în Estonia). În cele nouă state membre ale UE chestionate, doar 2% dintre respondenți văd Rusia ca pe un aliat, iar 12% o consideră un partener necesar pentru țara lor. Între timp, 66% dintre respondenți văd Rusia fie ca pe un adversar, fie ca pe un rival”, mai scrie ECFR. Rusia, un partener necesar Într-adevăr, doar 32% dintre români consideră Rusia un adversar cu care ne aflăm în conflict - cel mai mic procent în rândul celor state analizate în sondaj. Ciorca 15% cred că este un „partener necesar”. În Italia, procentul este de 39%. Grupul țărilor unde Rusia este considerată un inamic de majoritatea cetățenilor este: Estonia - 77%, Danemarca - 72%, Polonia - 66%, Marea Britanie - 65% și Germania - 61%. Doar 28% dintre români consideră, după conflictul din Ucraina, că Rusia este mai slabă decât credeau - cel mai mic procent în rândul statelor chestionate. În schimb, 19% cred că conflictul a arătat că Rusia este mai puternică decât credeau. Doar în Portugalia procentul este mai mare, de 21%, în timp ce în Italia este de 17% și coboară până la 6% în Danemarca. Metodologia sondajului Acest studiu se bazează pe un sondaj de opinie realizat la începutul lunii ianuarie 2023 în zece țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania), în rândul populației adulte (18 ani și peste). Numărul total de respondenți a fost de 14 439. Sondajele au fost realizate pentru ECFR sub forma unui sondaj online prin intermediul Datapraxis și YouGov în Danemarca (1.064 de respondenți; 3-11 ianuarie), Franța (2.051; 3-12 ianuarie), Germania (2.017; 4-11 ianuarie), Marea Britanie (2.200; 4-10 ianuarie), Italia (1.599; 4-12 ianuarie), Polonia (1.413; 3-20 ianuarie), Portugalia (1.057; 4-12 ianuarie), România (1.003; 4-11 ianuarie) și Spania (1.013; 4-11 ianuarie); și prin intermediul Datapraxis și Norstat în Estonia (1.022; 18-24 ianuarie). În toate aceste țări, eșantionul a fost reprezentativ la nivel național în ceea ce privește datele demografice de bază și voturile anterioare. În Regatul Unit, sondajul nu a acoperit Irlanda de Nord, motiv pentru care în document se face referire la Marea Britanie.

Spitalul Sf. Spiridon, aparatură medicală fără acte de proveniență, spune Mihai Prisada, șeful ANMR Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul Sf. Spiridon, aparatură medicală fără acte

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) descoperit, în 2022, la Spitalul Sf. Spiridon din Iași aparatură medicală fără acte de proveniență, respectiv fără facturi de achiziție, așa că a amendat spitalul, a anunțat, azi, președintele acestei agenții, Răzvan Mihai Prisada. Acesta este spitalul unde lucra unul din medicii cardiologi acuzați că refolosea stimulatoare cardiace luate de la persoane decedate. Spitalul Sf. Spiridon, aparatură medicală fără acte de proveniență „La Spitalul Sf. Spiridon a existat un control de la ANMDMR, în septembrie 2022, şi s-a dat o amendă pentru utilizarea dispozitivelor medicale pentru care nu existau acte de provenienţă. Actele de provenienţă în cazul unui spital înseamnă facturi de achiziţie. Au fost verificate şi dispozitivele cardiace. Nu aveau (n.r. acte de provenienţă) şi lucrul acesta a fost semnalat de colegi către Direcţia de Sănătate Publică şi mai departe. Ancheta, din câte ştiu, este încă în desfăşurare. (...) A fost verificat Spitalul Sf Spiridon, Secţia de Cardiologie. Nu ştiu dacă au fost verificate şi alte secţii", a spus Prisada, miercuri, într-o conferinţă de presă. Prisada a menţionat că la Spitalul "Sf Spiridon" din Iaşi a fost un control periodic şi nu ca urmare a unei reclamaţii. Citește și: Medicul care steriliza ilegal stimulatoarele cardiace de la cadavre, 30.000 de lei lunar numai din salarii. A și economisit 107.000 de euro pe an „Au fost verificate multe spitale în 2022 şi au fost probleme... Şi la spitalele mari din Bucureşti au fost verificări. Dacă sunt probleme, se consemnează, se dau amenzi. (...) Există dispozitive de foarte diverse feluri şi acolo unde au fost descoperite neconformităţi s-au luat măsurile legale, inclusiv în Capitală", a adăugat Prisada.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră