marți 26 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8338 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale

Autonomia mașinilor electrice scade cu circa o treime în condiții reale, arată testele realizate de revista britanică „What Car”. Citește și: EXCLUSIV Legături periculoase ale judecătoarei care-l poate scăpa pe Mario Iorgulescu: fiica sa ia bani de la o firmă favorizată de fostul primar Daniel Tudorache, prietenul lui Gino Iorgulescu De exemplu, un Lexus UX 300e Takumi, de 57.000 de lire, a străbătut cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Autonomia mașinilor electrice scade cu circa o treime în condiții reale „Procedura oficială de testare a vehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial (WLTP), care este utilizată pentru a măsura autonomia, s-a dovedit a fi deosebit de nerealistă în condiții de frig, diferența ajungând la aproape 40% pentru unele mașini. Comparând o selecție de 12 vehicule noi complet electrice (EV), cel mai recent test de autonomie pe timp de iarnă realizat de What Car? a constatat că niciuna dintre mașini nu se poate apropia cu mai puțin de 20% de datele oficiale, pe care producătorii sunt obligați prin lege să le publice”, scrie What Car. Oficial, mașinile electrice sunt testate la o viteză medie de 28,8 mile pe oră la temperaturi de vară de 23 grade Celsius, de la o încărcare de 100 % la zero. În cadrul testului What Car?, vehiculele au fost încărcate la 100% și apoi au fost lăsate afară peste noapte, timp de 14 ore, la temperaturi cuprinse între 6 și 10 grade Celsius, în instalația de testare din Bedfordshire. În dimineața următoare, au fost conectate la priză pentru a se verifica dacă erau complet încărcate înainte ca sistemul de climatizare să fie setat la 21 de grade celsius și farurile să fie trecute pe faza de întâlnire. Autoturismele au fost conduse continuu pe un traseu de testare de aproximativ 15 mile, care include 2,6 mile de conducere urbană simulată cu opriri și porniri, patru mile la o viteză constantă de 50 de mile pe oră și opt mile la o viteză constantă de 70 de mile pe oră. Pentru a asigura corectitudinea, la sfârșitul fiecărui tur de circuit au avut loc schimbări de șoferi și o schimbare a ordinii de rulare. Temperatura aerului exterior a variat între 10 și 11 grade Celsius. Grafic: The Times Mercedes, evaluarea cea mai apropiată de realitate „Lexus UX 300e Takumi de 57.095 de lire sterline a avut cea mai proastă performanță în cadrul testului, oprindu-se după 170 de mile, față de o autonomie de 273 de mile prevăzută în broșură - un deficit de 37,9%. Fratele său mai scump, Lexus RZ 450e Takumi de 74.000 de lire sterline, a murit după 159 de mile - un deficit de 36,6% față de autonomia anunțată de 251 de mile. Volkswagen ID 7 Pro Match, în valoare de 51.550 de lire sterline, a murit după 254 de mile, ceea ce reprezintă un deficit de 33,6 procente. Cea mai performantă dintre cele 12 mașini testate cel mai recent a fost Mercedes-Benz EQE 300 Sport Edition, în valoare de 68.810 lire sterline, care s-a descărcat după 480 de kilometri, ceea ce reprezintă încă un deficit de 21 %”, relatează The Times, care preia articolul din What Car.

Autonomia mașinilor electrice scade cu circa o treime în condiții reale Foto: Norwegian Automobile Federation
Alegerile la funcția de rector al universității Cuza din Iași, contestate Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Alegerile la funcția de rector al universității Cuza din Iași, contestate

Alegerile la funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași sunt contestate de către unul dintre candidați, profesorul Adrian Muraru: acesta arată, printre altele, că fostul consilier personal al lui Tudorel Toader, pe vremea când era ministru al Justiției, este șeful biroului electoral. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Muraru a trimis această contestație către Biroul Electoral Central al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Adrian Muraru Foto: Presshub Liviu Maha și Tudorel Toader au intrat în turul al II-lea al alegerilor pentru funcţia de rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, dar fostul ministru al Justiției din guvernările PSD controlate politic de Liviu Dragnea a avut mai puține voturi decât principalul său contracandidat. Alegerile la funcția de rector al universității Cuza din Iași, contestate „Președintele biroului electoral (BEC) al UAIC, și în 2020, și în 2024, a fost doctorand al rectorului în exercițiu al UAIC, și totodată consilier personal al aceluiași rector, în vremea în care acesta a ocupat funcția de ministru în Guvernul României. În 2020 BEC al UAIC, compus din șapte persoane, a numărat peste 26.000 de voturi exprimate pentru atribuirea mandatelor de senator în mai puțin de șapte ore (după mărturia președintelui BEC al UAIC, care a menționat în februarie 2020 că numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor a durat mai puțin de șapte ore), ceea ce ar însemna ca în mai puțin de o secundă toți membrii BEC al UAIC au verificat un vot exprimat, consemnându-l. Această durată, de mai puțin de o secundă, a fost calculată considerându-se că în cele șapte ore membrii BEC al UAIC nu au făcut vreo pauză, nu au îndeplinit nici o altă atribuție legală. Tot în 2020, cu ocazia alegerilor pentru funcția de rector, la UAIC s-a înregistrat o premieră: 17% din voturile exprimate au fost considerate nule, cele 101 voturi socotite nule depășind diferența de voturi primite de către cei doi candidați indicată de BEC al UAIC”, arată profesorul Muraru. El mai explică cum a fost recompensat șeful Biroului Electoral al UAIC. „Anul 2020 este unic în privința realizărilor și pentru președintele, și pentru vicepreședintele BEC al UAIC din același an, 2020: cel dintâi primește un directorat la extensia din Bălți a UAIC (nu e singurul director de extensie UAIC acolo), precum și alte două directorate (primul în cazul unui proiect instituțional UAIC finanțat din Fondul de Dezvoltare Instituțională, cel de-al doilea în cazul unui proiect POCU – denumit START.EXE – finanțat așadar de Fondul Social European și asumat tot instituțional de UAIC). Respectând ordinea, vicepreședintele BEC al UAIC primește și el ceva: funcția de „manager adjunct” al ultimului proiect menționat. În termeni simpli, aceasta înseamnă că veniturile UAIC au ajuns, pentru președintele BEC al UAIC – un lector universitar –, la circa 200.000 lei anual (v. informația predată de acesta în declarațiile de avere). Trebuie menționat că înainte de anul 2020 cele două persoane evocate nu au primit vreun astfel de directorat din partea conducerii UAIC. Cum anii 2019 și 2020 nu par să fi fost marcați de vreo realizare cărturărească, academică remarcabilă pentru cele două persoane (documentele publice relevante nu dau mărturie despre aceasta), și cum funcțiile menționate nu au fost obținute în urma vreunui concurs, vreunei selecții anunțate public de conducerea executivă a universității, ci prin desemnare (neexplicată comunității) a rectorului instituției, rămâne ca fiecare să numească realizarea de excepție grație căreia au survenit multiplele numiri în funcții de conducere în mirabilul an 2020”, mai explică profesorul. „Și în 2020, și în 2024, BEC al UAIC a lucrat fără să lase, pentru publicul larg sau în comunitatea academică, vreo urmă a deciziilor, hotărârilor luate”, mai arată Muraru. ContestatieDownload În plus, el mai scrie că comisia de contestații, în cazul alegerilor universitare la UAIC, este identică cu Biroul Electoral Central. Turul II: Maha vs Tudorel Toader Prof.dr. Liviu Maha și prof.dr. Tudorel Toader au intrat în turul al II-lea al alegerilor pentru funcţia de rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. Maha a obținut cele mai multe voturi, 222 la număr, în timp ce fostul ministru al Justiției a primit doar 191 de voturi. Ceilalţi 4 candidaţi, prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, prof. univ. dr. Gabriel Claudiu Mursa, prof. dr. Tudor Luchian și conf. univ. dr. Adrian Muraru au obţinut 128, 121, 44 și respectiv 15 voturi.

Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani Foto: Jurnalul de Ialomița
Justiție

Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani

Un judecător cu salariu peste președintele României, Cătălin Vasilică Oprea, nu s-a deranjat să motiveze o sentință timp de opt ani, a arătat purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Alin Alexandru, pentru Adevărul. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Alin Alexandru a precizat că împotriva lui Oprea a început cercetarea disciplinară. Acest judecător a mai fost sancționat de două ori pentru aceleași probleme. Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani „S-a început acțiunea diciplinară pentru Oprea Cătălin Vasilică, judecător în cadrul Tribunalului Ialomița pentru în neredactarea în termen a 378 hotărâri judecătorești, cea mai veche fiind pronunțată la 24 februarie 2016”, a spus Alin Alexandru. Fără o motivare a sentinței, părțile nu pot contesta deciziile judecătorului. În dosarul Loteria, care viza un prejudiciu de 25 de milioane de lei adus de către mai mulți inculpați, printre care și Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus, procesul a stagnat în Tribunalul București timp de opt ani. Judecătorul Cătălin Vasilică Oprea s-a ocupat de acest dosar până când a fost transferat la Ialomița, fiind mutat disciplinar. El a decis nu mai puțin de 58 de amânări în acest dosar, fie sub pretextul administrării de probe suplimentare, fie invocând lipsa de apărare a inculpaților. Potrivit procedurilor, lipsa de apărare este acceptată doar o singură dată, după care se impune numirea unui avocat din oficiu. Cu toate acestea, judecătorul a amânat de peste 10 ori cazul invocând lipsa de apărare. Între timp, acuzații din dosarul Loteria au cerut prescrierea faptelor, scrie CluJust. Potrivit declarației de avere, judecătorul Cătălin Vasilică Oprea a câștigat, în anul fiscal 2022, 180.896 de lei, net, ceea ceînseamnă circa 15.000 de lei pe lună. Însă el a primit și 30.996 de lei, net, pentru decontul chiriei. În plus, Oprea a dat statul în judecată pentru salariile sale și, în 2022, a beneficiat de titluri executorii în valoare de 76.928 de lei.

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției

În Republica Moldova se poate: în an electoral, Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției. Potrivit unui decret prezidențial, aparatul președinției de la Chișinău se reduce de la 150 la 94. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Prin acest decret prezidențial, s-a modificat întreaga structură a „Aparatului Președinției Republicii Moldova”. Potrivit datelor din ianuarie 2024, publicate de ministerul de Finanțe, Administrația Prezidențială a României are 290 de angajați. În luna ianuarie, rata inflației a atins valoarea de 4,6% în Republica Moldova, sub media prognozată de Banca Națională. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în ianuarie 2024 au crescut cu 0,8% față de luna decembrie 2023 și cu 4,6% față de ianuarie, anul trecut. Creșterea acestor prețuri a fost determinată de scumpirea produselor alimentare, nealimentare și serviciilor prestate populației. La produsele alimentare cel mai mult au crescut prețurile la legume și fructe, iar la servicii s-au scumpit apa potabilă și canalizarea dar tarifele de furnizare a energiei termice s-au diminuat cu 6,7%. În același timp, datele Băncii Naționale a Moldovei arată că în trimestrul patru al anului 2023, exporturile Republicii Moldova au înregistrat o creștere modestă, iar importurile o scădere de 14,3%. Banca Națională prognozează până la sfârșitul anului o rată a inflației de aproximativ 5%.

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni Foto: Antena 3
Politică

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni, unde șpaga ca să deții un bufet era de 20 de milioane de euro: potrivit unui reportaj al Antenei 3, prețul unei banale merdenele este de 20 de lei, de trei sau patru ori mai mare ca în București. Pe aeroport, această merdenea este prezentată drept „cheese pie”. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu În aprilie 2023, fostul director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti George Alexandru Ivan şi trei oameni de afaceri - Cristian Bălan, Cătălin Lăscuț și Laurențiu Tănăsescu - cercetaţi de DNA în dosarul privind mita de peste 22,4 milioane de euro pentru închirierea spațiilor din aeroport au fost arestați preventiv Citește și: VIDEO Aerohalta Otopeni, mult sub aeroportul din Varșovia. Care este atât de mare și de spațios încât copiii pot juca baschet la porțile de îmbarcare Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni, a anunțat Ziarul Financiar la 4 martie 2024. Restul de 55% va fi preluat de Dnata Catering, care are „tradiție” în operarea pe aeroport, arată Ziarul Financiar. Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni „O banală gustare pe aeroportul din Capitală poate scoate din buzunarele românilor şi a tuturor turiștilor nu mai puțin de 100 de lei de persoană, dacă mai punem la socoteală şi o sticlă cu apă şi un desert. De pildă, o merdenea cu brânză de doar 160 gr costă 20 de lei, cât o masă caldă compusă dintr-o bucată de carne generoasă, garnitură la alegere şi o salată, pe care o găsim la o cantină din Bucureşti la doar 20 de lei. În condiţiile în care, la patiseriile din București, o astfel de merdenea se poate cumpăra cu doar 5 lei. Cu alte cuvinte, pasagerii scot din buzunar de 4 ori mai mult preţul unui astfel de produs de patiserie. Până și o banală bagheta rustică cu salam uscat are un preţ exorbitant. Pentru un astfel de sendviş, pasagerii plătesc 55 de lei, o sumă enormă pentru un român de rând”, arată Antena 3. Din fotografiile publicate de acest post se vede că un ecler costă 29 de lei. Cea mai exclusivistă cofetărie din București, care vinde doar eclere, vinde un astfel de produs cu 23 de lei.

Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD Foto: B1 TV
Politică

Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD

Cine sunt judecătorii CCR fotografiați alături de un senator PSD: Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, cu un dosar de Securitate dispărut în mod misterios, și o bogată ex-senatoare PNL, promovată în politică de Relu Fenechiu, fostul ministru liberal al Transporturilor, care a stat la pușcărie mai mulți ani, fiind condamnat pentru corupție. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD Marian Enache a fost consilier la Cotroceni al fostului președinte Iliescu, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador în Republica Moldova. În 2016, PNL a contestat numirea lui Enache la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și două pensii speciale. El avea și certificat de revoluționar, deși la Vaslui nu s-a tras un foc de armă, în decembrie 1990. O declarație de avere din 2018 arată că Marian Enache a încasat, în 2017, și pensie de avocat – 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar – 12.492 de lei. Fenechiu, creatorul politic al grupării de la Iași Judecătoarea CCR Iulia Scântei a ajuns în politică cu ajutorul controversatului Relu Fenechiu. Prima ei funcție publică a fost de consilier la cabinetul premierului Tăriceanu, după care a ajuns secretar general la ministerul Justiției,când ministru era un alt client al lui Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu „În timp ce era secretar general la Ministerul Justiției, Iulia Scântei obține calitatea de notar public, în urma unui concurs cu scandal, printre examinatori fiind un coleg de serviciu.În 2014, Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv la cinci ani cu suspendare pentru corupție. Tot în 2014, Tudor Chiuariu este condamnat la 3 ani și șase luni cu suspendare tot pentru corupție”, scria Ziare.com în 2022. Avere uriașă, contracte cu statul controlat de colegii de partid DeFapt.ro a arătat, tot în 2022, că biroul notarial al lui Scântei a făcut sume uriașe din contracte cu instituții de stat, controlate de PNL: „Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). cționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei”. „Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR). Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a cumpărat un parc eolian cu aproape 15 milioane de euro, bani publici, dar centralele eoliene sunt încă ipotecate pentru o datorie de aproximativ 667.000 de euro. Cu toate acestea, Bogdan Stănescu susține că a plătit toți banii și nu există vreo o ipotecă, deși documentele oficiale îl contrazic. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această afacere a fost legalizată la cabinetul notarului Iulia Scântei, fostă senatoare PNL, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională. Întâmplător sau nu, SAPE este deținută integral de Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al Iuliei Scântei”, a mai arătat DeFapt.ro. În tablouri, sculpturi, bijuterii și ceasuri, Iulia Scântei a investit, până în 2022, 180.000 de euro. Iar apartamente are nu mai puțin de patru, potrivit declarației de avere.

Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD

Doi judecători ai CCR au fost fotografiați lângă biroul PSD de la grupul din Parlament. Unul dintre ei este Marian Enache, președintele CCR, care a fost consilierul lui Iliescu și deputat al PSD. Celălalt este Iuliana Scântei, fost senator PNL. UPDATE 21.00: Judecătorii arată că au participat la simularea procesului lui Rudolf Eichmann. Pe 12 martie 2024, începând cu ora 09:30, în Sala de plen a Camerei Deputaților, prima zi a Conferinței Internaționale Laude-Reut a debutat cu un proiect special de excepție - "Mock Trial of Human Rights". Acesta constă în simularea procesului lui Adolf Eichmann, ofițer nazist responsabil cu implementarea „Soluției Finale”. La eveniment a participat și senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției. Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD În imaginile distribuite de postul B1 TV se vede că, lângă cei doi judecători, de pe ușa grupului PSD iese senatorul PSD Robert Cazanciuc. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu „E aceeași clădire, dar sunt circuite diferite și intrări complet separate. Deci, este intenția clară de a face o vizită acolo (...) Din ce pare, din ce am văzut acolo, pare a fi o întâlnire prin care există o consultare a unora dintre membrii CCR de către unii dintre decidenții politici din Parlamentul României, ai unui partid politic”, a spus parlamentarul USR Adrian Wiener, la B1 TV. „Nu văd nici pe departe ceea ce se insinuează că puterea legislativă ar dori să influențeze puterea judecătorească. Este un dialog între oameni politici care coordonează activitatea parlamentară și reprezentați ai Curții Constituționale”, a declarat Adrian Vigheciu, consilier PSD al municipiului București. Foto: Captură video Marian Enache a fost consilier al fostului președinte Iliescu, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Oficial, din 1977 în 1990, Enache ar fi fost avocat.

Elena Lasconi explică în ce condiții ar candida la prezidențiale Foto: facebook
Eveniment

Lasconi explică în ce condiții ar candida la prezidențiale

Primarul USR din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, explică în ce condiții ar candida la prezidențiale: „Deci, eu, dacă m-aș înscrie în orice cursă, eu mă înscriu ca să câștig. Cu o singură condiție. Dar v-am spus acum focusul meu este pe Primăria Municipiului Câmpulung. Să am o echipă în spate care să mă susțină din toate punctele vedere. USR-ul să fie echipa. Toți. Adică să simt că toată lumea este trup și suflet cu treaba asta. Doar așa poți să câștigi. Altfel nu", a spus Elena Lasconi la Antena 3 CNN. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Lasconi explică în ce condiții ar candida la prezidențiale Întrebată dacă se va înscrie în cursa pentru prezidențiale, primarul din Câmpulung a spus: „Eu sunt cu foarte mult bun simț și aș vrea să văd niște măsurători pe bune, din mai multe surse. Să fie măsurați mai mulți colegi de ai mei și atunci aș lua o decizie. Eu sunt cu tot sufletul pentru Câmpulung și vreau să candidez acolo pentru că am foarte multă treabă”. Lasconi a spus că, dacă ar ajunge România, ar întări instituțiile statului. „O țară este sigură dacă tu întărești instituțiile din acea țară și mi se pare că ele nu sunt întărite, dimpotrivă. Sunt cocoțați în funcții în toate instituțiile pentru că le-am simțit pe pielea mea că au venit în control, au venit să mă blocheze, au venit să-mi facă o grămadă de lucruri. Nu e ok, nu în regulă. Deci dacă noi am întări instituțiile statului, ar putea să facă festival politicienii pe scena politică, că nu contează chiar atât de mult”, a explicat edilul-șef din Câmpulung Muscel. “Nu pregătesc nicio candidatură de prezidențiale. Eu mi-o pregătesc pe cea de primar. Cuvântul meu e contract. Eu ce promit fac. E adevărat că în primul an dădeam niște deadline-uri care nu se potriveau, pentru că mi-am dat seama că sunt la stat. Nu știam cam cât durează, toate procedurile de achiziție ș.a.m.d. Sincer, nu știu dacă m-aș simți foarte confortabil. Am trecut de multe ori pe lângă Cotroceni. Mă uit cu admirație la Maia Sandu, cu mare admirație“, a mai afirmat ea.

Cei mai bogați politicieni nu lasă din gheare pensia specială Foto: Aktual 24
Politică

Cei mai bogați politicieni nu lasă din gheare pensia specială

Cei mai bogați politicieni nu lasă din gheare pensia specială: foștii premieri Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, precum și penalul Sorin Oprescu, condamnat la peste zece ani de închisoare și refugiat în Grecia, au dat statul în judecată și au câștigat, scrie Fanatik. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Toți trei sunt cunoscuți pentru averile lor uriașe. Cei mai bogați politicieni nu lasă din gheare pensia specială Pe lista foștilor parlamentari care au dat statul în judecată pentru pensia specială se află și socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, care, la 73 de ani, a fost plasat de PSD în Consiliul de Administrație al Romsilva. El a făcut parte din conducerea Curții de Conturi, de unde, în anul fiscal 2022, a câștigat 325.130 de lei net (circa 27.000 de lei pe lună). Nu mai puțin de 95 foști deputați și senatori au dat statul în judecată pentru pensiile lor speciale, arată Fanatik. „Legea prevede ca deputații și senatorii care au fost condamnați definitiv pentru fapte de corupție nu mai au dreptul la pensie specială, însă doar în cazul în care infracțiunile au fost săvârșite în timpul mandatelor lor. Această prevedere nu i se aplică lui Sorin Oprescu, în condițiile în care, faptele pentru care a fost condamnat s-au petrecut după anul 2013, când acesta era deja primar general (…) În timpul audierilor la Tribunalul din Atena, Sorin Oprescu a dezvăluit că beneficiază de o pensie de aproximativ 3.000 de euro, după o carieră de medic chirurg și profesor universitar. Această sumă va crește cu cel puțin 500 de euro, după victoria recenta victorie în instanță. Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată în 30 de zile de la comunicare”, explică Fanatik.

„Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul și au pariat pe prăbușirea acțiunilor Foto: Facebook
Eveniment

„Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul

Apar dovezile că „băieții deștepți” estimau sau știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu, explică deputatul USR Claudiu Năsui. Citește și: O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM „Avem de plătit se pare vreo 6 miliarde după Roșia Montană după tâmpeniile făcute”, spunea Ciolacu la 23 februarie, în timpul unei vizite în Mureș, spunea Ciolacu, la 23 februarie. „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul „Pe măsură ce tot creștea prețul acțiunii pe fondul știrii false că România va pierde procesul, cineva tot paria că acțiunile o să scadă. Cineva făcea ceea ce se numește «short». Când crezi că urmează să scadă prețul unei acțiuni, o împrumuți la prețul actual, o vinzi, după care, o cumperi la loc în viitor și o dai înapoi. Dacă într-adevăr i-a scăzut prețul, ai reușit să o vinzi scump și să o cumperi ieftin deci ai făcut profit. Dacă nu, faci pierderi. Ce să vezi în cazul acțiunilor Gabriel Resources, pe măsură ce prețul tot creștea cineva tot shorta acțiuni. Și nu puțin, ci la greu. Conform Yahoo Finance, înainte de declarațiile domnului Ciolacu numărul shorturilor era de ~20.000 de acțiuni. După declarații, când lumea a început să cumpere serios, numărul de acțiuni shortate a explodat la peste 1.000.000 de acțiuni! Și iată dovada că cineva, nu se știe (încă) cine a mai făcut o mică avere dintr-o informație 100% falsă”, a scris Năsui pe rețelele sociale. Dovada că s-au făcut bani frumoși din căderea prețului acțiunii Roșia Montană.Pe măsură ce tot creștea prețul acțiunii pe fondul știrii false că România va pierde procesul, cineva tot paria că acțiunile o să scadă.Cineva făcea ceea ce se numește „short”. Când crezi că urmează… pic.twitter.com/j5eWJGFd4B— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) March 12, 2024 Deputatul USR a mai arătat acum câteva zile patru moduri în care informațiile false furnizate de premierul Marcel Ciolacu despre cum va pierde România procesul Roșia Montana puteau îmbogăți un jucător pe bursă.

200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale

Statul român a avut 200 milioane de euro la dispoziție ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale, după dramele de la Piatra Neamț sau insitutul Matei Balș din București, dar a înregistrat un eșec major, întrucât nici un proiect important nu a fost finalizat și s-au cheltuit doar o treime din bani, arată Context.ro. Citește și: CEO-ul Gabriel Resources, afaceri personale de zeci de milioane cu statul român. În ultimii ani, a încheiat peste 500 de contracte cu instituții și companii publice Acest site scrie că fondurile europene au fost puse la dispoziția autorităților din 2021 și, de atunci, peste jumătate din proiecte nu au ajuns la 15%. Doar șase spitale au reușit să-și instaleze alarme antiincendiu. Context amintește că, în decembrie 2020, la Institutul de Psihiatrie Socola, un pacient a murit în urma unui incendiu. Bărbatul de 33 de ani era încuiat în camera în care a pornit focul, iar clădirea nu avea senzori de fum. Salvatorii au fost alertați prea târziu și nu l-au putut salva. 200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale În ceea ce privește proiectele de 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor electrice și a instalațiilor de oxigen din peste 100 de unități medicale, Context.ro arată că: „Contracte de 19 milioane de euro au fost încheiate cu o firmă conectată la omul care ar fi mituit-o pe Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății”. „Doar 6 spitale au finalizat lucrările. În 23 de cazuri, stadiul lucrărilor a trecut de 75%”, mai scrie acest site. La Spitalul Județean Piatra Neamț, unde 10 pacienți internați în secția de terapie intensivă a Spitalului Județean de Urgență Neamț au murit într-un incendiu în toamna anului 2020, contractul de finanțare pentru “Reabilitare, modernizare și extindere infrastructură de fluide medicale, instalații electrice, instalații de ventilație și climatizare pentru creșterea securității la incendiu în cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț” avea la dispoziție două milioane de euro. Opt luni după semnarea contractului Consiliul Județean a închis proiectul. „Contractul a fost reziliat, spun autoritățile, pentru că era nevoie de actualizarea documentației tehnico-economice, iar această actualizare ar fi însemnat penalizări financiare. Șapte salariați ai Consiliului Județean Neamț au făcut parte din echipa de implementare a acestui proiect. Nici cât de veche este instalația electrică din spital nu știu cei care au ratat ocazia modernizării, pentru că nu au primit toate actele”, scrie Context.ro. Puteți citi aici întreaga anchetă „Operațiune eșuată. Cu fonduri europene de 200 de milioane de euro, autoritățile nu au reușit să rezolve problema spitalelor în care pacienții ard de vii” S-au cheltuit însă 22.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate.

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului de stat pe 2024, prin OUG-ul care comasează alegerile și permite traseismul primarilor: se colectează bani la fondul de care dispune premierul Ciolacu. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan În nota de fundamentare nu există nici o estimare a impactului financiar al acestor măsuri. Ordonanța a apărut în Monitorul Oficial fără semnăturile ministrilor de Interne și ai Justiției, Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu. Ministerul Justiției nu apare deloc printre semnatari, iar pentru Interne a semnat secretarul de stat Bogdan Despescu. Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului Ordonanța de urgență arată că sursa de alimentare a fondului de rezervă sunt co-finanțările de la buget a proiectelor europene, ceea ce, probabil, va duce la o încetinire a ratei de absorbție. La finalul OUG 21/2024, la articolul 36, se prevede că: „Prin derogare de la prevederile (...) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 (...) sumele prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite la titlul 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», la titlul 58 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014—2020» la titlul 60 «Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR», precum și la titlul 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați Fostul premier Florin Cîțu susține că, prin această măsură, ministerele vor tăia din investiții. „După doar 2 luni ministerele trebuie să renunțe la investiții și proiecte în derulare pentru a-i alimenta fondul lui Ciolacu. Anul trecut a făcut același lucru și a distribuit personal 30 de miliarde lei. Acesta este cel mai mare tun din istoria României. Sper să vedem investigatii la ministerele care au cedat banii la jumătatea anului, fără rectificare bugetară. Cum justifică MApN că a renunțat la aproape 10 miliarde de la înzestrare și i-a transferat lui Ciolacu în timp ce avem război la granița? Are aprobarea CSAT?”, a scris Cîțu, pe Fcaebook.

Gabriela Firea sugerează că va candida fără susținerea PSD-PNL Foto: Inquam/George Calin
Politică

Firea sugerează că va candida fără susținerea PSD-PNL

Senatoarea PSD Gabriela Firea, șefa organizației social-democrate din București, sugerează că va candida chiar și fără susținerea PSD-PNL: „Am luat decizia să nu-i dezamăgesc pe cetățeni, așa cum am luat decizia de fiecare dată și m-am pus pe mine pe ultimul loc și am pus oamenii întotdeauna pe primul loc. Și nu este un slogan, este modul meu de a gândi și a acționa. Dar, bineînțeles, voi aștepta în cadrul statutar și colegial decizia PSD, pentru că eu mă raportez la Partidul Social Democrat. Coaliția astăzi este, mâine poate nu mai este. Astăzi funcționează, mâine poate se întâmplă ceva”, a spus ea, într-o lungă declarație la Antena 3. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan În plus, ea a cerut ca PSD și PNL să candideze separat în București și i-a atacat din nou pe aliații din PNL. Firea sugerează că va candida fără susținerea PSD-PNL „Normal ar fi fost ca eu să candidez, ca și data trecută, din partea Partidului Social Democrat, să nu fiu parte a unei negocieri în coaliție. În coaliție, să se negocieze pentru prezidențiale, parlamentare și lista comună la europarlamentare, dar nu alegeri locale, care au o componentă foarte mare din punct de vedere uman (...) Cum putem noi să mergem în cartiere, pe străzile din București să le spunem: 'știți, votați candidatul PNL'. Bucureștenii știu că PNL în București este egal cu USR pentru că, în momentul la care vorbim, viceprimarul Capitalei este din partea PNL, dl. (Stelian) Bujduveanu. Zeci de directori în subordinea Consiliului General sunt ai PNL, zeci de angajați. Poate ajungem chiar la 100, 100 și ceva ai PNL-ului, care nu sunt retrași și care, pur și simplu, au validat mandatul dezastruos lui Nicușor Dan. Sincer, vă spun, va fi imposibil să mergem să le spunem bucureștenilor 'știți, USR și PNL v-au dezamăgit patru ani cu actualul primar, dar noi vă rugăm să votați un candidat PNL!' Nu se va putea face acest lucru. Normal ar fi să avem candidaturi separate. Candidat PSD în persoana mea, pentru că ceilalți care au fost arătați acum pe ecran au spus foarte clar, inclusiv dl. primar de la Sectorul 4, că nu candidează. Și atunci, de ce teoretizăm pe viața bucureștenilor, pe amarul bucureștenilor?”, a susținut fostul primar PSD al Capitalei.

Patru avocate, „nucleul determinant” în procesul Roșia Montana Foto: Inquam/Ovidiu Matiu
Eveniment

Patru avocate, „nucleul determinant” în procesul Roșia Montana

Casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP), care a câștigat procesul României cu Roșia Montana, le prezintă pe cele patru avocate care au fost „nucleul determinant la acest succes”. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați „Avem bucuria de vă prezenta pe colegele noastre Andreea Simulescu, Liliana Deaconescu, Andra Soare – Filatov și Corina Tănase care sunt nucleul echipei LDDP care a contribuit determinant la acest succes. Merită pe deplin toată lauda și recunoștința noastră. Prin profesionalismul, munca asiduă, nopțile nedormite și constanța de lungă durată a eforturilor lor, echipa noastră a reușit obținerea unui triumf”, se arată într-un articol de pe site-ul LLDP. Foto: LLDP.ro Patru avocate, „nucleul determinant” în procesul Roșia Montana Cine sunt cele patru avocate care au muncit pentru victoria României și ce au declarat ele după acest succes: Andreea Simulescu: „Când spun Roșia Montană, spun în primul rând lupta pentru o cauză! În fiecare luptă pentru cauză există determinare, curaj și o credință de neclintit în obținerea rezultatului dorit” Liliana Deaconescu: „Îmi aduc aminte de nenumăratele interviuri luate unui număr impresionant de persoane, de toate acele drumuri către Roșia Montană, unde am cunoscut atâția oameni cărora noi, echipa, le-am câștigat încrederea și care ne-au oferit sprijinul în a adăuga noi și noi piese la acest puzzle numit «cazul Roșia Montană»”. Andra Soare-Filatov: „Este încununarea unei lupte cu dăruire deplină pentru apărarea intereselor României, într-o situație poate mai dificilă decât altele, a unor valori culturale milenare și, cel mai important, a drepturilor celor care locuiesc în trup și în suflet în Roșia Montană”. Corina Tănase: „Sunt bucuroasă că fac parte dintr-o echipă de avocați de elită a căror calitate a muncii și dedicarea stau la baza unor reușite importate în favoarea României, nu numai în dosarul Roșia Montană, dar în toate dosarele în care LALIVE și LDDP au asigurat apărarea României împotriva pretențiilor formulate de investitorii străini”. Casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP) este condusă de Crenguța Leaua, care a absolvit trei facultăţi – la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (1996), Universitatea Ecologică Bucureşti (1994) şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (1997). Citește și: O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Din 1996 este avocat, iar în 2008 a obţinut doctoratul în drept la Universitatea din Bucureşti.

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Foto: Captură video
Eveniment

O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan Ea a și câștigat procesul în primă instanță, la Tribunalul Argeș. Statul poate face recurs, dar decizia este executorie. Suma pe care Stăncioi a câștigat-o în instanță este de 2.331 de lei. O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii Însă Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Faptul că reclamanta beneficiază de un spor salarial pentru condițiile de muncă nu poate fi considerat ca acoperind obligația angajatorului, câtă vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajaților care prestează activitatea în aceleași condiții ca reclamanta, indiferent dacă aceștia au sau nu probleme oftalmologice (...) Singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeană este să se considere că, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat în mod direct la plata contravalorii acestuia (...) Astfel, după cum a arătat și CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie noțiunii de «aparat de corecție specială», atunci când au legătură cu lucrul la monitor (par. 39 din hotărârea menționată), indiferent dacă sunt folosiți de salariați și în afara locului de muncă sau pentru alte activități (par. 48)”, se arată în decizia tribunalului, publicată de Lumea Justiției.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră