vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2012 articole
Alex Preda

Internațional

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia. Țara a criticat dur sâmbătă, în plină criză ucraineană, "isteria propagandistică" a Washingtonului împotriva Rusiei şi "expansiunea" NATO până la frontierele sale, cu prilejul unei vizite oficiale la Havana a vicepremierului rus Iuri Borisov, relatează AFP. Cuba nu vrea NATO lângă Rusia "Respingem energic isteria propagandistică şi mediatică pe care a declanşat-o guvernul SUA împotriva Rusiei şi ne opunem cu fermitate expansiunii NATO la frontierele acestui stat frate", a postat pe Twitter ministrul cubanez al afacerilor externe, Bruno Rodriguez. Vineri seară, vicepremierul cubanez, Ricardo Cabrisas, a subliniat deja "poziţia cubaneză împotriva sancţiunilor unilaterale şi incorecte pe care le impune Occidentul" Moscovei şi împotriva unei eventuale aderări a Ucrainei, vecină cu Rusia, la NATO. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Vicepremierul cubanez, care s-a întâlnit cu omologul său rus, şi-a exprimat solidaritatea cu Moscova în contextul "constantelor campanii de dezinformare şi a războiului de propagandă" al SUA, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Criza ucraineană, de săptămâni Occidentalii se îngrijorează de săptămâni de riscurile unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, după ce Moscova a comasat peste 100.000 de militari la frontierele sale, o situaţie explozivă în centrul celei mai grave crize cu Rusia de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial. Cei doi vicepremieri şi-au exprimat de altfel dorinţa "de a continua şi amplifica colaborarea bilaterală în toate domeniile" între Cuba şi Rusia, în special în "domeniile transporturilor, energiei, industriei, serviciilor bancare şi financiare", potrivit aceleiaşi surse. Mini-turneu sud-american al vicepremierului rus Vicepremierul cubanez a mulţumit Moscovei şi pentru "sprijinul continuu şi solidaritatea" cu Cuba în timpul pandemiei de COVID-19, în principal prin trimiterea a cinci avioane cu ajutor medicale, precum şi a unei nave care transportă făină de grâu, care urmează să ajungă în insulă. Înainte de a ajunge în Cuba, Iuri Borisov s-a deplasat în Venezuela şi Nicaragua, alţi doi aliaţi ai Moscovei în regiune. În urmă cu o lună preşedinţii Vladimir Putin şi Miguel Diaz-Canel au discutat telefonic despre întărirea "asocierii strategice" între cele două ţări. Vicepremierul Iuri Borisov a mai efectuat o vizită la Havana în octombrie.

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia, a spus conducerea țării după o întâlnire cu vicepremierul rus Borisov (sursa: kremlin.ru)
Putin asociază România cu greii lumii (sursa: nato.int)
Internațional

Putin asociază România cu greii lumii

Putin asociază România cu greii lumii. Planurile militare ale Rusiei au transformat România și Polonia în cele mai "fierbinți" țări din NATO în ultima lună. Astfel, în decurs de o săptămână, șefii celor două state europene au stat la aceeași masă de consultări cu cele mai puternice state și organizații din lume. Putin asociază România cu greii lumii Pe 11 februarie a.c., președintele "Klaus Iohannis a participat (...), la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.", potrivit unui comunicat al Cotroceniului. Același format, după o săptămână Șapte zile mai târziu, pe 18 februarie, președintele României a participat "la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema celor mai recente evoluții de securitate, în contextul actual tensionat. Consultările s-au înscris în linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în continuarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la data de 11 februarie 2022, de asemenea la inițiativa Președintelui Biden. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel. Rusia, dezinformare și intimidare Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării și intimidării. Liderii au analizat, cu acest prilej, cele mai recente informații din teren și pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanța continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile și a evitării unui conflict." Această a doua rundă de consultări în același format venea la numai o zi după ce Iohannis anunțase că România vrea ca un grup de luptă al NATO să fie plasat pe teritoriul României.

Eugen Tomac, ales președinte al PMP (sursa: Facebook/Eugen Tomac)
Politică

Eugen Tomac, ales președinte al PMP

Eugen Tomac, ales președinte al PMP. Congresul Extraordinar al Partidului Mişcarea Populară l-a ales sâmbătă pe Eugen Tomac ca preşedinte al formaţiunii politice. Acesta a candidat ca lider al moţiunii "PMP - un nou început pentru o Românie creştin-democrată". Eugen Tomac, ales președinte al PMP Din 456 de voturi exprimate, 421 au fost "pentru", 18 "împotrivă" şi 17 abţineri. "Înțeleg perfect responsabilitatea uriașă pe care o am în urma votului de astăzi. Am acceptat să-mi asum din nou o misiune atât de dificilă, pentru că îmi pasă de ceea ce am construit împreună, îmi pasă de fiecare membru al partidului nostru care a investit muncă, încredere și speranță. România are nevoie de un partid curat, liber și curajos, care să promoveze valorile creștin-democrate. Un partid care să onoreze înaintașii ce au făurit România, să nu uite jertfa ostașilor noștri, să le păstreze vie amintirea tuturor celor care au murit în chinuri, la ordinul regimurilor totalitare. Avem nevoie de o țară în care cetățenii să nu mai fie mințiți, iar instituțiile să-și schimbe fundamental modul ineficient de funcționare. (...) 300 de parlamentari România are nevoie de măsuri concrete, nu de vorbe goale. Noi nu ne vom abandona proiectele: revenirea la alegerea primarilor în două tururi, reducerea numărului de parlamentari la 300 sau noua lege a sănătății râmân demersuri pe care ni le asumăm și le vom promova în continuare. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac Dar avem nevoie și de proiecte noi, prin care să digitalizăm România, să reorganizăm administrația publică, să scoatem Educația din starea deplorabilă în care a ajuns din cauza neputinței și a incompetenței. Avem obligația să le oferim copiilor români șanse egale la învățământ de calitate.", a spus Tomac în discursul său.

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune Ursula von der Leyen (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE rezistă fără gaz din Rusia

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia, transmite dpa. UE rezistă fără gaz din Rusia "Astăzi pot spune că, chiar şi în cazul unei întreruperi complete a alimentării cu gaz din Rusia, suntem în siguranţă iarna aceasta", a declarat şefa executivului european. Ea a lansat acuzaţii grave la adresa companiei ruse Gazprom, susţinând că aceasta "încearcă în mod intenţionat să stocheze şi să livreze cât mai puţin, în timp ce preţurile şi cererea cresc vertiginos". Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis În UE au existat timp ce câteva săptămâni temeri că actualul conflict între Rusia şi Occident legat de pericolul unei invazii ruse în Ucraina ar putea perturba alimentarea cu gaze, reaminteşte dpa. Până recent, UE îşi asigura cu ajutorul gazelor doar 24% din necesarul de energie, iar 90% din gaze proveneau din import, conform datelor Comisiei Europene. Din totalul importurilor respective, 40% proveneau de la Gazprom. "Trecutul întunecat" al Moscovei La Munchen, von der Leyen a mai apreciat că ameninţările Rusiei la adresa Ucrainei ar putea modifica întregul sistem internaţional. Ea a avertizat că gândirea Moscovei, care ţine de "un trecut întunecat", i-ar putea costa pe ruşi prosperitatea viitoarea. "Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece", a declarat preşedinta CE, citată de Reuters.

Putin mobilizare generală în Donețk, Lugansk prin intermediul liderilor separatiști (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk

Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk. Liderul republicii autoproclamate Doneţk din estul Ucrainei a anunţat sâmbătă mobilizarea generală, informează AFP. "Fac apel la concetăţenii rezervişti să se prezinte la birourile de încorporare. Astăzi am semnat decretul de mobilizare generală", a declarat Denis Puşilin (foto) într-o înregistrare video. Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk Şeful separatiştilor din regiunea Lugansk a emis la scurt timp după aceea un comunicat similar, transmite AFP. "Decretez mobilizarea generală pe teritoriul Republicii Populare din Lugansk", arată decretul semnat de Leonid Pasecinik, liderul celeilalte republici autoproclamate pe teritoriul ucrainean, la frontiera cu Rusia. Anunţurile au fost făcute în contextul "creşterii spectaculoase" a încălcărilor armistiţiului din estul Ucrainei, raportată cu câteva ore mai devreme de observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Conform paginii de Facebook a armatei ucrainene, citată de Reuters, separatiştii pro-ruşi au încălcat armistiţiul de cel puţin 12 ori sâmbătă dimineaţa şi de 66 de ori în ultimele 24 de ore, deschizând focul asupra a peste 20 de aşezări. Militarii susţin că rebelii au folosit inclusiv artileria grea, interzisă prin acordurile de la Minsk.

Carne umflată cu saramură în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Carne umflată cu saramură în România

Carne umflată cu saramură în România. Amănunte incredibile ies la iveală odată cu derularea procesului unei reţele de „falsificat” şi furat carne în unul din cele mai mari depozite de profil din zonă, la Tomeşti. Carne umflată cu saramură în România O reţea de şapte angajaţi, conduşi de un fost contabil al Companiei de Transport Public, a injectat abuziv, suplimentar, cantităţi mari de apă în carnea de pui şi de curcan, pentru a fura surplusul astfel creat. Rulajul depozitului fiind unul uriaş, de nivelul sutelor de tone, cantităţile furate de membrii reţelei erau şi acestea imense. Firma ce opera depozitul a cerut instanţei să fie despăgubită pentru 40 de tone de carne furate astfel. Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis Instanţa a decis însă altfel. Mare parte din carnea astfel injectată şi/sau furată a ajuns pe piaţă. Din fericire, reţeaua a fost anihilată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul Chirica, din vilă în apartament (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica, din vilă în apartament

Primarul Chirica, din vilă în apartament. Primarul Mihai Chirica nu mai are domiciliul în vila din Tudor Neculai, una dintre casele acestuia pe care a donat-o fiicelor din a doua căsătorie. Din actele întocmite de procurorii DNA în dosarul „Flux” rezultă că primarul are acum domiciliul într-un apartament. Primarul Chirica, din vilă în apartament Un apartament din bld. Independenţei pe care Chirica l-a achiziţionat în anul 2011. În prezent, apartamentul este închiriat către o altă persoană, pentru o sumă de 5.000 euro/an, conform declaraţiei de avere a primarului. În faţa procurorilor DNA, Chirica a arătat că are domiciliul în Independenţei, dar locuieşte efectiv într-o vilă din Platoul Însorit, alături de actuala sa soţie. Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis În declaraţiile publice, Chirica a spus, în mai multe ocazii, că vila din Platoul Însorit aparţine soacrei sale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Simulări Bac, Evaluare: jumătate pică examenul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Simulări Bac, Evaluare: jumătate pică examenul

Simulări Bac, Evaluare: jumătate pică examenul. Mai puţin de jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a şi din clasa a XII-a din judeţul Iaşi care au susţinut la finalul lunii ianuarie simularea Evaluării naţionale şi a Bacalaureatului au obţinut medii peste 5. Simulări Bac, Evaluare: jumătate pică examenul În mod evident, elevii din mediul rural s-au descurcat mult mai rău decât colegii lor de la şcolile din oraşele din judeţ. În ceea ce priveşte materiile, matematica a fost cea care a pus cel mai mult elevii în dificultate: la Evaluarea naţională, în mediul rural, doar 23,8%, adică mai puţin de un sfert, au reuşit să ia note peste 5. Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis Tot în mediul rural, mai puţin de jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a au obţinut peste nota 5 la limba română, doar 49,52 având note de promovare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Biden: Putin va ataca. Ținta, Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden: Putin va ataca. Ținta, Kiev

Biden: Putin va ataca. Ținta, Kiev. Preşedintele american, Joe Biden, a declarat vineri că este "convins" că omologul său rus, Vladimir Putin, "a luat decizia" de a invada Ucraina, adăugând că "nu este prea târziu" pentru diplomaţie, notează AFP. Biden: Putin va ataca. Ținta, Kiev "Sunt convins că a luat decizia. Avem motive să credem că da", a spus preşedintele Statelor Unite într-un discurs de la Casa Albă (VIDEO). Atât timp cât nu s-a produs o invazie, "diplomaţia este întotdeauna o posibilitate", a adăugat el, subliniind că şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, urmează să se întâlnească joi în Europa cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Citește și: Civilii, evacuați din regiunile separatiste din Ucraina. Putin îl trimite în zonă pe ministrul pentru Situații de Urgență "Am avut o discuție cu membrii Congresului, a doua cu șefi de state din UE despre Rusia. În ciuda eforturilor Rusiei de a ne diviza, vă pot spune că nu a reușit, suntem uniți. Vedem dezinformări și încercări ale Rusiei de a prezenta fapte false în Donbas. Să crezi că Ucraina ar ataca e ilogic, e înconjurată de 150.000 de trupe rusești. Rusia încearcă să creeze o falsă justificare pentru a ataca Ucraina, invocă un fals genocid în Donbas. Ținta: Kiev. Ar fi o catastrofă Credem că Rusia va ataca Ucraina în următoarele zile, cu ținta Kiev, un oraș cu 2.8 milioane de locuitori. Dacă își urmează planurile, va fi responsabilă de o catastrofă. SUA nu va trimite trupe în Ucraina, dar vom trimite arme defensive, ajutor umanitar și financiar. SUA și aliații vor susține poporul ucrainean. Vestul e unit. Suntem gata să impunem sancțiuni dure Rusiei. Dar Rusia poate alege în continuare dialogul. Blinken și Lavrov se vor întâlni în Europa pe 24 februarie. Europa e unită, NATO e unită, SUA e unită. Sunt convins că Putin a luat decizia de a ataca Ucraina. Nu cred că Putin ia în calcul armele nucleare. Dar cred că vrea să convingă lumea că poate schimba dinamica în Europa într-un fel în care, de fapt, nu o poate schimba.", a mai spus Biden.

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi (sursa: apnews.com)
Internațional

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi. Un tribunal din Moscova a ordonat vineri încarcerarea lui Oleg Navalnîi, fratele principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, într-un caz denunţat de susţinătorii lor ca fiind legat de persecuţia politică din Rusia, relatează France Presse. Această decizie a fost pronunţată în lipsă, autorităţile neştiind unde se află Oleg Navalnîi, pe care îl bănuiesc că ar fi plecat în exil în străinătate. Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi În august 2021, Oleg Navalnîi a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare pentru încălcarea normelor de sănătate legate de coronavirus, după ce i-a chemat pe ruşi la o manifestaţie pentru eliberarea fratelui său, închis de mai bine de un an. Menţionând că nu a anunţat serviciile penitenciare aşa cum prevede sentinţa sa, instanţa a decis, prin urmare, vineri "să înlocuiască pedeapsa cu suspendare cu închisoarea cu executare", a explicat pe Twitter avocatul său, Nikos Paraskevov. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Potrivit agenţiilor de presă ruse, care l-au citat vineri pe preşedintele tribunalului, Oleg Navalnîi s-a dus în Cipru în septembrie şi nicio informaţie cu privire la întoarcerea sa în Rusia nu a mai ajuns de atunci la autorităţi. Oleg a stat deja la închisoare în trecut În umbra fratelui său mai mare, el l-a susţinut întotdeauna activ pe acesta din urmă în lupta sa ca principal opozant al Kremlinului, noteză AFP. El însuşi a fost în închisoare. În 2014, Oleg şi Aleksei Navalnîi au fost condamnaţi într-un dosar de "fraudă" ce a implicat compania franceză de cosmetice Yves Rocher şi o firmă condusă de cei doi fraţi. În timp ce atunci fratele mai mare a primit o pedeapsă cu suspendare, Oleg Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în întregime, până la eliberarea sa în iunie 2018. Aleksei Navalnîi a acuzat întotdeauna autorităţile ruse că îl fac pe fratele său "ostatic" în dorinţa lor de a-i împiedica ambiţiile politice. Opozantul, închis și judecat în alte dosare Aleksei Navalnîi a fost el însuşi închis la începutul anului 2021, la întoarcerea din convalescenţă în Germania după o otrăvire pe care o atribuie Kremlinului. Oleg Navalnîi a jurat atunci că nu va "permite" copiilor săi să trăiască într-un "stat poliţienesc" unde "oamenii sunt trimişi la închisoare pentru că au spus adevărul". De atunci, Oleg Navalnîi a cerut neobosit în mass-media şi pe reţelele sociale eliberarea fratelui său. Aleksei Navalnîi este încă în spatele gratiilor şi chiar riscă acum o nouă pedeapsă de 10 ani de închisoare, după deschiderea unui nou proces împotriva sa marţi, arată Agerpres.

SUA, îngrijorată de anunțul Turciei (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că intensificarea ciocnirilor în derulare în estul Ucrainei reprezintă "un scenariu de provocări" conceput de Rusia pentru a justifica un atac asupra Ucrainei, relatează AFP. Rusia - război, nu diplomație în Ucraina Evenimentele din ultimele 24-48 de ore "fac parte dintr-un scenariu deja în derulare, care constă în crearea de provocări false, apoi în a răspunde la aceste provocări şi, în cele din urmă, în a comite o nouă agresiune împotriva Ucrainei", a acuzat Blinken într-un discurs la Conferinţa de Securitate de la Munchen. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk "Deşi facem tot ce ne stă în putere pentru a transmite clar că există o cale diplomatică" la această criză gravă între Occident şi Rusia, "suntem profund îngrijoraţi de faptul că nu aceasta este calea în care s-a angajat Rusia", a spus şeful diplomaţiei americane. Blinken a formulat acuzaţii similare joi în Consiliul de Securitate al ONU. Germania: Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" Tot vineri, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a declarat la rând său că Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" asupra securităţii europene. Anunţurile recente ale Rusiei privind o retragere parţială a trupelor "au fost un licăr de speranţă", a spus ea, adăugând însă că îşi doreşte să vadă acţiuni, "deoarece ameninţarea rusă este în continuare reală". "Această criză nu este o criză ucraineană. Este o criză rusă", a declarat şefa diplomaţiei germane. În timp ce Rusia a transmis joi SUA cererile sale strategice privind securitatea în Europa, pentru a dezamorsa criza privind Ucraina, Annalena Baerbock spune că propunerile Moscovei "nu sunt încurajatoare până acum". "Vrem să discutăm în orice moment" despre aceste subiecte cu Rusia, dar "nu cu propuneri care pun la îndoială arhitectura de securitate pe care am construit-o împreună" în Europa, a afirmat ea.

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk. Separatiştii proruşi care controlează republicile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei au anunţat vineri evacuarea civililor către Rusia. Mișcarea, în urma intensificării bombardamentelor de artilerie pentru care armata ucraineană şi separatiştii se acuză reciproc, relatează Reuters şi AFP. Putin începe războiul în Donețk, Lugansk Într-un mesaj video transmis pe contul său de Telegram, liderul republicii Doneţk, Denis Puşilin, a acuzat Ucraina că se pregăteşte să invadeze cele două provincii separatiste proruse. "Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va da curând ordinul de a trece la ofensivă şi de a pune în aplicare planul de invazie a republicilor Doneţk şi Lugansk", a susţinut liderul separatist prorus. Citește și: România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră Prin urmare, "astăzi, o plecare masivă şi centralizată a populaţiei este organizată către Federaţia Rusă. Trebuie evacuaţi în primul rând femeile, copiii şi persoanele vârstnice", a anunţat Puşilin. El a precizat că Rusia a acceptat să găzduiască în regiunea Rostov persoanele ce vor fi evacuate şi "au fost create toate condiţiile pentru un tranzit rapid în punctele de control". Între timp, provincia Lugansk a anunţat la rândul ei că va începe evacuarea civililor către Rusia. În cele două provincii trăiesc milioane de persoane, majoritatea rusofone şi care au primit de asemenea cetăţenia rusă. Ucraina neagă o ofensivă în Donbas Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat în aceeaşi zi în faţa parlamentului de la Kiev că nu are în vedere nicio ofensivă asupra celor două provincii separatiste din Donbas. De-a lungul liniei de contact stabilite între armata ucraineană şi separatişti în urma armistiţiului convenit în 2015 s-au înregistrat în ultimele ore, şi în special în cursul zilei de joi, multiple încălcări ale încetării focului. Ministrul Reznikov a spus în intervenţia sa din parlament că numai joi separatiştii au efectuat 60 de atacuri asupra poziţiilor ucrainene, dintre care 43 cu arme interzise prin acordurile de pace de la Minsk, soldate cu rănirea a doi soldaţi şi a doi civili. La rândul lor, separatiştii din Doneţk au vorbit despre 30 de atacuri efectuate vineri asupra lor de armata ucraineană, potrivit Agerpres. Putin face pe pacificatorul Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că observă o deteriorare a situaţiei în estul Ucrainei, îndemnând Kievul să se aşeze la masa tratativelor cu separatiştii din Doneţk şi Lugansk, şi a lansat un apel la punerea în practică a Acordurilor de la Minsk, destinate să pună capăt conflictului din estul Ucrainei, potrivit AFP şi Reuters. În cadrul unei conferinţe de presă la Moscova, Putin a mai spus că Rusia este pregătită să meargă pe calea negocierilor cu NATO cu privire la cererile sale de securitate, dar că Alianţa condusă de SUA şi Washingtonul nu sunt încă dispuse să se angajeze asupra preocupărilor-cheie ale Moscovei. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a respins ceea ce a numit "dezinformările" Moscovei. We categorically refute Russian disinformation reports on Ukraine’s alleged offensive operations or acts of sabotage in chemical production facilities. Ukraine does not conduct or plan any such actions in the Donbas. We are fully committed to diplomatic conflict resolution only.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 18, 2022

Baciuna, de la Formenerg, la Cultură (sursa: culturaladuba.ro)
Eveniment

Baciuna, de la Formenerg, la Cultură

Baciuna, de la Formenerg, la Cultură. Premierul Ciucă a numit-o joi, 17 februarie a.c., pe Diana-Ștafana Baciuna în poziția de secretar de stat la Ministerul Culturii. Baciuna nu deține nici un soi de legătură cu domeniul cultural. Diana Baciuna are 32 de ani, este de profesie jurist și va prelua, cel mai probabil, portofoliul eliberat de Liviu Brătescu, adică se va ocupa de patrimoniul din România. Ea este o apropiată a deputatului liberal Pavel Popescu. Soțul său, Mihai Baciuna, este șef la Telecomunicații CFR, potrivit Cultura la dubă. Baciuna, de la Formenerg, la Cultură CV-ul Dianei-Ștefana Baciuna arată o carieră cel puțin eclectică: de la jurist la firmulițe din Roman, la cabinetul Renatei Weber (Parlamentul European), apoi la o asociație și, din 2020 încoace, consilier local la Sectorul 4. Ce nu precizează Baciuna în CV este că deține(a) și un loc în Consiliul de Administrație al Formenerg, companie care se ocupă cu formarea energeticienilor. Ca avocat, Baciuna este la fel de calificată pentru Formenerg cum este și pentru Ministerul Culturii. Site-ul Formenerg precizează că Baciuna a primit un loc în CA acum doi ani, în februarie 2020. Citește și: Mara Mareș formează viitorii energeticieni. O sinecură pentru șefa Tineretului Liberal Tot în CV, noul secretar de stat la Cultură precizează că a fost șefă de promoție la finalizarea școlii gimnaziale, dar și că a participat la olimpiade școlare. Colegă cu Mădălin Voicu și o profesoară de chimie Baciuna va fi colegă la Ministerul Culturii cu secretarul de stat Mădălin Voicu (PSD) și subsecretarul de stat Cristina Mirela Nedelcu (PSD), consilier local la Primăria Focșani și profesoară de chimie. Cu toții au fost numiți în timpul guvernului Ciucă, sub conducerea ministrului Culturii Lucian Romașcanu. În funcție a rămas și secretarul de stat de la UDMR, numit în martie anul trecut. Este vorba de Andras Demeter, fost șef al Societății Române de Radiodifuziune, condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese. Liviu Brătescu, de profesie istoric, și-a anunțat plecarea printr-o postare publică, lăsând să se înțeleagă că nu a fost sprijinit: "Pentru toate acele corecții, neajunsuri și proiecte care nu au fost demarcate sau îndeplinite, răspunderea îmi aparține. Fără a mă justifica, schimbarea unui sistem, a unei viziuni, trebuie să fie agreată și îndeplinită în echipă, nu se poate face individual."

Costel Alexe, nou dosar penal DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Costel Alexe, nou dosar penal DNA

Costel Alexe, nou dosar penal DNA. Deja inculpat într-un dosar penal pentru primire de foloase necuvenite în produse din tablă, printre altele, Costel Alexe s-a mai ales cu un dosar. Costel Alexe, nou dosar penal DNA Potrivit unui comunicat de presă al DNA, "La data de 11.11.2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași și beneficiind de ajutorul suspectului Baba Vlad-Corneliu, ar fi dispus detașarea suspectului Baba Vlad-Corneliu de pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași, pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” Iași, în condițiile în care ar fi avut cunoștință de faptul că numirea ultimului menționat la conducerea școlii nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere. Citește și: Cum se apără primarul Chirica: nu ar fi ale lui semnăturile pe actele fraudei imobiliare Ulterior, la datele de 10.03.2021 și 07.07.2021, suspectul Alexe Costel, în calitatea menționată anterior, ar fi dispus prelungirea detașării suspectului Baba Vlad-Corneliu în aceeași funcție de conducere. Alexe, ajutat de șeful de Resurse umane În baza aceleiași rezoluții infracționale, suspectul Alexe Costel ar fi fost ajutat la săvârșirea faptei de către suspectul Apetrei Radu-Gabriel care, în calitate de șef Serviciu resurse umane și salarizare din cadrul Consiliului Județean Iași, ar fi întocmit documentațiile aferente emiterii dispozițiilor de detașare. Mai mult, din datele cauzei ar fi rezultat că suspectul Baba Vlad-Corneliu ar fi fost angajat pe perioadă determinată, fără concurs, pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași în data de 11.11.2020 și tot la aceeași dată ar fi fost detașat pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte Iași. Faptele descrise ar fi produs un prejudiciu bugetelor Consiliului Județean Iași și Școlii Populare de Arte Iași în sumă totală de 86.153 lei, reprezentând suma remunerațiilor încasate de către suspectul Baba Vlad-Corneliu în baza contractului de management interimar, dar și vătămarea intereselor legitime ale celor două instituții urmare a numirii interimare la conducerea școlii a unui manager care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere a unei instituții publice de cultură." De la tablă, la artă "Am primit astăzi informarea făcută de DNA Iaşi privind atribuirea calităţii de suspect în dosarul referitor la angajările de la Şcoala Populară de Arte Iaşi. Vă mărturisesc sincer că sunt surprins de această calitate, având în vedere că, de la începutul anchetei şi până acum, nu mi-au fost solicitate depoziţii şi nu există vreo implicare oneroasă a mea în acest dosar", a comunicat Alexa în replică. În 2021, DNA a comunicat că "În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)".

Ex-ministrul penal Fenechiu, afaceri grele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ex-ministrul penal Fenechiu, afaceri grele

Ex-ministrul penal Fenechiu, afaceri grele. Municipalitatea ieșeană a publicat PUZ-ul aferent unei investiţii mari într-un supermarket. Ex-ministrul penal Fenechiu, afaceri grele Beneficiar al documentului este firma de construcţii a fostului ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu. Aceasta a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru terenul din zona Fortus. În zonă va fi creat un sens giratoriu. Citește și: EXCLUSIV DNA investighează detașările României la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației. Suspiciuni de mită și abuz în serviciu În prezent, lanţul de retail are mai multe proiecte în derulare la Iaşi. În primul rând, săptămâna viitoare, pe 24 februarie, va fi deschis noul magazin din Tătăraşi, zona Doi Băieţi. Un alt magazin pe care Kaufland intenţionează să-l construiască este în Galata, pe un teren din vecinătatea intersecţiei şos. Voineşti - str. Camil Ressu. Zona este în plină dezvoltare din punct de vedere imobiliar până spre „graniţa” administrativă cu comuna Miroslava. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră