luni 18 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2062 articole
Alex Preda

Internațional

Rusia vrea lacăt pe ambasadele occidentale

Rusia vrea lacăt pe ambasadele occidentale. Kremlinul nu mai are nevoie de relaţii diplomatice cu Occidentul după ce acesta din urmă a impus sancţiuni împotriva Moscovei în urma declanşării "operaţiunii militare" în Ucraina. Rusia vrea lacăt pe ambasadele occidentale Afirmația a fost făcută sâmbătă de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev. Acesta este, în prezent, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, informează Reuters. Potrivit lui Medvedev, care s-a exprimat pe pagina sa de pe reţeaua socială rusă VK, este timpul "să se pună lacătul pe ambasade". Citește și: Rusia se scufundă în bezna dictaturii: Medvedev vorbește de reintroducerea pedepsei cu moartea „pentru prevenirea crimelor deosebit de grave”. Presa, cenzurată masiv Dmitri Medvedev a mai spus că Moscova îşi va continua operaţiunile în Ucraina până când va realiza obiectivele fixate de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

Rusia vrea lacăt pe ambasadele occidentale (sursa: VK/Dmitry Medvedev)
Rusia vrea reintroducerea pedepsei cu moartea, potrivit lui Medvedev (sursa: impact.ro)
Eveniment

Rusia vrea reintroducerea pedepsei cu moartea

Rusia vrea reintroducerea pedepsei cu moartea. Conducerea de la Kremlin analizează posibilitatea ca această țară să reintroducă pedeapsa cu moartea, anunțul fiind făcut sâmbătă de către șeful adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, citat de Ria Novosti, potrivt G4Media. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis vineri să suspende dreptul Federației Ruse de a fi reprezentată în două organe ale Consiliului Europei – în însuși Comitetul de Miniștri și în APCE. Rusia vrea reintroducerea pedepsei cu moartea Autoritățile ruse au reacționat negativ la această decizie a Consiliul Europei și amenință deja că vor relua pedeapsa cu moartea în țară. "O bună oportunitate (după suspendarea calității de membru al Rusiei în Consiliul Europei - n.r.) de a restabili o serie de instituții importante pentru prevenirea crimelor deosebit de grave din țară – precum pedeapsa cu moartea", a declarat Medvedev, citat de agenția RIA Novosti, arată G4Media. El a adăugat că pedeapsa cu moartea în țară poate fi folosită "pentru cei mai periculoși criminali". Citește și: VIDEO Zelenski, sâmbătă, ora 12.00: Controlăm Kievul. Ocupanții au vrut să-și impună marionetele, ca la Donețk. Luptele continuă Publicația Ukrainskaya Pravda comentează că acest lucru ar ridica mari întrebări, deoarece în Rusia sistemul de justiție este viciat și subordonat politicului, având în vedere numărul imens de condamnați care sunt puși în închisori din motive politice, deoarece se opun regimului Putin. Cel mai cunoscut opozant al lui Vladimir Putin este Alexei Navalnîi, otrăvit și apoi închis în prezent de regimul Putin într-o închisoare din Rusia. Cenzură grotescă a presei: nu "invazie", ci "operaţiune militară specială" În același timp, Autoritatea de reglementare a comunicaţiilor din Rusia, Roskomnadzor, a ordonat sâmbătă mass-media ruse să suprime în conţinuturile lor orice referinţă la civili ucişi de armata Federaţiei Ruse în Ucraina, precum şi termeni precum "invazie", "ofensivă" sau "declaraţie de război", informează AFP şi Reuters. "Subliniem că doar sursele oficiale ruse dispun de informaţii actuale şi fiabile", a notat Roskomnadzor într-un comunicat. Oficial, Moscova îşi denumeşte intervenţia în Ucraina "o operaţiune militară specială", menită să "menţină pacea". Forţele militare ruse au lansat în zorii zilei de joi o operaţiune militară extinsă contra Ucrainei. Într-un lung discurs înaintea anunţării ofensivei, preşedintele Putin a spus printre altele că ''Rusia nu se poate simţi în securitate, dezvolta, exista cu o ameninţare permanentă care emană din teritoriul Ucrainei'', acuzând guvernul de la Kiev de abuzuri asupra rusofonilor din estul separatist al Ucrainei şi statele occidentale că au ignorat cererile Rusiei privind garanţiile de securitate.

Zelenski: Controlăm Kievul. Rușii voiau marionete (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski: Controlăm Kievul. Rușii voiau marionete

Zelenski: Controlăm Kievul. Rușii voiau marionete. O postare pe pagina de Facebook a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski îl arată pe acesta, într-un video de peste cinci minute, explicând cum stau lucrurile. Zelenski: Controlăm Kievul. Rușii voiau marionete "We have stood up and successfully fought the enemy's attacks. The fights are going on. In many cities and areas of our state. But we know that we are protecting, - the country, the land, the future of children. Kiev and key cities around the capital are controlled by our army. Citește și: Bilanțul invaziei rusești în Ucraina: 198 de ucraineni morți, inclusiv trei copii The occupants wanted to block the center of our state and put here their marionetok, like in Donetsk. We broke their idea.", este traducerea automată în engleză a textului care însoțește filmul postat de Zelenski.

Zelenski nu cedează: Nu depunem armele! (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski nu cedează: Nu depunem armele!

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu cedează: Nu depunem armele! Zelenski i-a îndemnat sâmbătă pe ucraineni să nu depună armele şi să apere Kievul, capitala ţării. Aici, armata ucraineană înfruntă forţele armate ale Moscovei, la două zile după invazia rusă, informează sâmbătă AFP şi dpa. Zelenski nu cedează: Nu depunem armele! "Sunt aici. Nu vom depune armele şi ne vom apăra ţara", a declarat Zelenski, într-un mesaj video publicat sâmbăta dimineaţa pe Facebook. Zelenski le-a cerut oamenilor să nu creadă "informaţiile false" care circulă pe internet, potrivit cărora el i-ar fi cerut armatei ucrainene să se predea. "Acesta este pământul nostru. Aceasta este ţara noastră. Copiii noştri. Vom apăra toate acestea. Glorie Ucrainei!", a declarat el. Mesajul video al lui Zelenski a fost difuzat în timp ce capitala ucraineană luptă pentru a evita să cadă în mâinile armatei ruse. Lupte au avut loc în timpul nopţii pe bulevardul Victoria, una dintre arterele principale ale Kievului. Totodată, autorităţile Kievului au îndemnat populaţia civilă să se adăpostească în buncăre, subsoluri şi ale adăposturi subterane. A fost publicată o hartă cu locurile unde civilii pot căuta protecţie. Putin, orbit de furie, atacă orașele cu rachete Forţele ruse au lansat sâmbătă atacuri coordonate cu rachete şi artilerie asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, unde s-au făcut auzite focuri de armă şi explozii lângă clădiri guvernamentale, au anunţat oficiali militari ucraineni şi martori oculari pentru Reuters. Citește și: Ucraina va primi apărare aeriană de la NATO. Alianța desfășoară, în premieră, forța de reacție rapidă pentru apărare colectivă Lupte grele sunt de asemenea în curs în sudul Ucrainei, lângă oraşele Mariupol, Herson, Mikolaiv şi Odesa, a anunţat sâmbătă dimineaţa un consilier al preşedintelui ucrainean. "Lupte grele au loc lângă Mariupol", a declarat Mihailo Podoliak, consilierul preşedintelui Volodimir Zelenski. "Însă nu se pune problema ca Mariupol să se predea sau să fie capturat", a afirmat el. Autorităţile ucrainene şi-au îndemnat cetăţenii să ajute la apărarea Kievului în faţa avansării forţelor ruse, care au invadat joi Ucraina. Însă, chiar dacă luptele au devenit mai intense, guvernele rus şi ucrainean au semnalat deschiderea de negocieri, într-un prim licăr de speranţă pentru diplomaţie după ce preşedintele rus Vladimir Putin a lansat invazia.

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei (sursa: fmprc.gov.c)
Internațional

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei. Poziția Chinei de a respecta suveranitatea și integritatea teritorială a națiunilor, respectarea scopului și principiilor ONU a fost consecventă și clară; poziția se aplică și situației din Ucraina, au transmis oficialii de la Beijing. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă a purtătorului de cuvânt al Externelor chineze, Wang Wenbin. China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei Cererile legitime ale Rusiei cu privire la securitate ar trebui recunoscute și abordate în mod corespunzător, având în vedere expansiunea continuă a NATO către est. Preocupările rezonabile de securitate ale tuturor națiunilor ar trebui respectate, a mai arătat Wang Wenbin. Externele de la Beijing susțin că țara lor "salută cele mai curând dialoguri directe și negocieri între Rusia și Ucraina" și "încurajează toate eforturile diplomatice benefice pentru rezolvarea crizei". Citește și: Ucraina va primi apărare aeriană de la NATO. Alianța desfășoară, în premieră, forța de reacție rapidă pentru apărare colectivă "The sovereignty and territorial integrity of all countries should be respected and upheld. The purposes and principles of the UN Charter should also be jointly upheld. This a principle China always follows and a basic norm governing international relations that all countries should adhere to. At the same time, we recognize that the Ukraine issue has a complex and special historical context and understand Russia’s legitimate concerns on security issues. China maintains that all should discard the Cold War mentality and eventually put in place a balanced, effective and sustainable European security mechanism through dialogue and negotiation.", mai menționează transcriptul conferinței de presă.

Zelenski, sfidare pentru Putin: Sunt aici, la Kiev! (sursa: Facebook/Mihail Hodorkovski)
Internațional

Zelenski, sfidare pentru Putin: Sunt aici!

Zelenski, sfidare pentru Putin: Sunt aici! Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări vineri că se află la Kiev pentru a "apăra" Ucraina în pofida avansării trupelor ruse, potrivit unui mesaj video în care apare alături de colaboratorii săi, în faţa clădirii prezidenţiale. Zelenski, sfidare pentru Putin: Sunt aici! "Suntem cu toţii aici, soldaţii noştri sunt aici, cetăţenii, societatea, suntem cu toţii aici pentru a ne apăra independenţa, statul nostru", a declarat Zelenski. Alături de el se aflau premierul Denis Şmigal, şeful său de cabinet şi un consilier apropiat. Consilierul prezidenţial ucrainean a afirmat vineri că ţara sa păstrează controlul asupra teritoriului atacat de forţele ruseşti. Citește și: Ucraina va primi apărare aeriană de la NATO. Alianța desfășoară, în premieră, forța de reacție rapidă pentru apărare colectivă "Ideea Rusiei este să creeze haos şi să formeze o administraţie temporară", a spus Mihailo Podoliak. Premierul ucrainean Denis Şmigal a declarat că guvernul pregăteşte un împrumut de stat de până la 400 de miliarde de grivne ucrainene (13,47 miliarde dolari), emise treptat sub formă de obligaţiuni militare. Forţele militare ruse au lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei - terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă în ajutorul Ucrainei (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă. Alianța va continua să trimită arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană. Anunţul a venit vineri seara de la secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după încheierea summitului NATO organizat prin videoconferinţă în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei, relatează Reuters. NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă Summit-ul urmează reuniunii de joi a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori, în cadrul căreia opt naţiuni estice au invocat Articolul 4 din tratatul fondator al Alianţei, care prevede consultări în cazul în care oricare dintre aliaţi consideră că integritatea lor teritorială este ameninţată. "Nu trebuie să existe loc pentru neînţelegeri: vom proteja fiecare aliat şi fiecare centimetru de teritoriu NATO", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summitului, citat de EFE. Citește și: Performanța lui Putin: Rusia a pierdut într-o singură zi 1.000 de soldați, susține ministerul ucrainean al Apărării. Bilanțul pierderilor rusești "Trebuie să luăm acest lucru în serios şi exact asta facem. Iar acum, pentru prima dată, desfăşurăm forţele de răspuns ale NATO ca parte a unei apărări colective. Şi vorbim de mii de soldaţi, vorbim de capacităţi aeriene şi maritime. Toţi fac parte, de fapt, din forţele operative permanente", a declarat Stoltenberg, adăugând că este vorba de trupe americane şi europene, în special din Franţa şi Germania. "Trebuie să fim pregătiţi să facem mai mult. Chiar dacă asta înseamnă că trebuie să plătim un preţ. Pentru că suntem implicaţi pe termen lung", a spus el, referindu-se la sancţiunile economice dure pe care aliaţii şi Uniunea Europeană le impun Rusiei pentru comportamentul său. "Obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina" Într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Stoltenberg a spus că Rusia încearcă să înlăture guvernul de la Kiev. El a avertizat, de asemenea, că "obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina", reamintind că Moscova a cerut garanţii obligatorii că Alianţa nu se va extinde şi mai mult şi că îşi va retrage trupele şi armele la graniţele sale din 1997, când mai multe ţări foste sovietice au aderat. La reuniunea de vineri au fost invitaţi preşedinţii instituţiilor UE, precum şi Finlanda şi Suedia, deoarece "această criză ne afectează pe toţi", a subliniat Stoltenberg. Potrivit declaraţiei publicate la finalul summit-ului, şefii de stat ai ţărilor membre NATO au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor. NATO cere Rusiei oprirea imediată a ofensivei militare Liderii NATO cer Rusiei să îşi oprească imediat ofensiva militară, să îşi retragă toate forţele din Ucraina, subliniind că acest atac brutal, planificat de mult timp, asupra Ucrainei, o ţară independentă, paşnică şi democratică, a fost efectuat fără nicio provocare şi fără nicio justificare. Liderii ţărilor aliate îşi reafirmă solidaritatea cu preşedintele, parlamentul şi guvernul Ucrainei, aleşi în mod democratic, şi cu poporul ucrainean. De asemenea, NATO îşi menţine angajamentul faţă de toate principiile fundamentale care stau la baza securităţii europene, inclusiv faţă de dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate.

Putin despre Zelenski: Neonazist și drogat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin despre Zelenski: Neonazist și drogat

Putin despre Zelenski: Neonazist și drogat. Președintele rus încearcă să scape de omologul său ucrainean printr-un puci. Putin i-a îndemnat vineri pe militarii ucraineni să preia puterea de la actualul președinte. Putin despre Zelenski: Neonazist și drogat "Fac încă o dată apel la personalul militar şi la forţele armate ale Ucrainei: nu le permiteţi neonaziştilor (...) să vă folosească copiii, soţiile şi bătrânii ca scuturi umane", a spus Putin la o reuniune a Consiliului rus de securitate transmisă la televiziune. Volodmir Zelenski şi anturajul său au fost calificați de Putin drept "neonazişti şi drogaţi". Citește și: VIDEO Sadism al militarilor ruși: imagini cu un transportor blindat zdrobind, la Kiev, fără motiv, o mașină. Șoferul, scos viu dintre fiare "Fac încă o dată apel la personalul militar şi la forţele armate ale Ucrainei: nu le permiteţi neonaziştilor (...) să vă folosească copiii, soţiile şi bătrânii ca scuturi umane", a spus Putin la o reuniune a Consiliului rus de securitate transmisă la televiziune. "Luaţi puterea în mâinile voastre. Mi se pare că va fi mai uşor să negociem între mine şi voi", a mai transmis Putin armatei ucrainene, precizând că nu luptă în Ucraina cu unităţi ale armatei, ci cu formaţiuni naţionaliste care se comportă "ca nişte terorişti" utilizând civili "ca scuturi umane". Putin i-a calificat de asemenea pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe miniştrii săi drept "clică de toxicomani şi de neonazişti, care s-a instalat la Kiev şi a luat ostatic tot poporul ucrainean". Militarii ruși, "profesioniști" Putin a adăugat că militarii ruşi în Ucraina acţionează "curajos, profesionist şi eroic". Moscova califică autorităţile ucrainene drept "neonaziste" sau "juntă", din 2014 şi după declanşarea războiului din estul rusofon al Ucrainei între separatişti şi forţele de la Kiev, deşi Volodimir Zelenski are origini evreieşti. Acuzaţiile de "drogat" fac trimitere la cele lansate de criticii lui Zelenski în timpul alegerilor prezidenţiale din 2019, în urma cărora acesta a fost ales confortabil. Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei au intrat în a doua zi cu incursiuni pe toate flancurile, explozii la Kiev şi mobilizare generală decretată de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Trupele ucrainene opun o rezistenţă puternică, însă primele unităţi ale armatei ruse au intrat vineri în Kiev, a anunţat Ministerul Apărării ucrainean. Ucraina, dispusă să poarte discuții Ucraina vrea pace şi este dispusă să poarte discuţii cu Rusia, inclusiv în legătură cu adoptarea unui statut neutru în privinţa NATO, a declarat vineri pentru Reuters un consilier prezidenţial de la Kiev, Mihailo Podoliak. Forţele ucrainene au confirmat sosirea unor blindate ruse în două localităţi, Dimer şi Ivankiv, aflate la respectiv 45 şi 80 km nord-vest de Kiev. Armata ucraineană a dat asigurări că acestea au fost respinse. Însă forţele ruse veneau şi dinspre nord-est şi, câteva ore mai târziu, unele vehicule blindate ruse se aflau în acţiune în capitală. "Le cerem cetăţenilor să ne informeze despre mişcările duşmanilor, să facă cocktailuri Molotov şi să-l neutralizeze pe ocupant!", se menţionează într-un mesaj al Ministerului Apărării către locuitorii oraşului. Se strânge lațul în jurul Kievului Însă laţul se strânge periculos în jurul capitalei ucrainene, unde marile bulevarde şi imobilele dens populate lasă să se întrevadă lupte sângeroase dacă forţele ruse decid să dea asaltul. În cartierul Pozniaki, unde se află turnurile moştenite din epoca sovietică în sud-vestul Kievului, un imobil de zece etaje şi-a pierdut toate ferestrele după o explozie în plină noapte. "Ai noştri spun că a fost un avion, dar dacă era un avion am fi găsit bucăţi", a spus un localnic, citat de Agerpres.

Războiul a picat ca un "trăsnet" (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania ține la afacerile cu Rusia

Germania ține la afacerile cu Rusia. Guvernul german şi-a susţinut vineri refuzul de a exclude Rusia din sistemul interbancar de comunicaţii internaţionale SWIFT, aşa cum ceruseră oficiali ucraineni şi din alte ţări după invazia rusă în Ucraina, transmite dpa. Germania ține la afacerile cu Rusia "Oprirea SWIFT ar necesita o pregătire tehnică complexă şi ar avea efecte masive şi asupra transferurilor de plăţi în Germania şi pentru firmele germane, în afacerile acestora cu Rusia", a explicat purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Hebestreit. Citește și: Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune Germania nu a fost singura care a ezitat la summitul UE încheiat vineri dimineaţa, a susţinut Hebestreit. "Am observat că şi Franţa şi Italia, printre altele, au avut obiecţii", a spus el. Excluderea Rusiei din SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication - societatea pentru telecomunicaţii financiare interbancare globale) este considerată o măsură care ar paraliza sistemul bancar rusesc. Peste 11.000 de instituţii financiare din 200 de ţări folosesc SWIFT pentru schimburile de informaţii privind plăţile. Sancțiuni UE cu jumătate de gură Liderii politici din Uniunea Europeană au convenit la summit asupra unui pachet de sancţiuni financiare împotriva Rusiei, inclusiv unele personale, însă nu şi asupra interzicerii accesului Rusiei la SWIFT. Hebestreit a respins criticile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. "Cuvinte ca tigru fără colţi sau totul e prea puţin nu corespund în întregime faptelor", a apreciat purtătorul de cuvânt, arătând că sancţiunile aplicate până acum au afectat imediat volumul schimburilor efectuate de Rusia.

Conflict studențesc între Prefectură şi Primărie la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Conflict studențesc între Prefectură şi Primărie

Conflict studențesc între Prefectură şi Primărie. Acestea şi-au dat întâlnire în instanţă. Instituţia judeţeană a cerut anularea unei autorizaţii emise de municipalitate vizând construirea unui cămin studenţesc cu cinci etaje. Conflict studențesc între Prefectură şi Primărie Prima repriză a meciului a fost pierdută de Prefectură, dar lupta continuă în faţa Curţii de Apel. Construcţia a fost aprobată de Consiliul Local în 2020, pentru SC In Front Associates SRL. În aprilie anul trecut, societatea a vândut PUZ-ul aprobat către Cărăbuş Grup Construct SRL. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Un control al Inspectoratului în Construcţii, efectuat în luna mai, a identificat mai multe nereguli, invocate ulterior de Prefectură în acţiunea sa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

George Simion, amendă pentru protest neautorizat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

George Simion, amendă pentru protest neautorizat

George Simion, amendă pentru protest neautorizat. Parlamentarul a fost amendat de Jandarmerie în noiembrie 2020, pentru organizarea unui protest ilegal. Amenda a fost contestată în instanţă de Simion, dar fără succes. George Simion, amendă pentru protest neautorizat Lui Simion i s-a reproşat că pe 15 noiembrie 2020 a organizat o adunare publică de aproximativ o sută de persoane, fără a o declara şi înregistra conform legii. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Sancţiunea a fost contestată de Simion în faţa Judecătoriei, el susţinând că doar trecea prin faţa Palatului Culturii, împreună cu câţiva colegi de partid. Și nu a făcut altceva decât să împartă nişte pliante electorale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România

Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România. a fost cea care a luat teritoriile din nordul ţării, după al Doilea Război Mondial, şi le-a alipit artificial Ucrainei de astăzi. Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România "Dar graniţele de astăzi ale Ucrainei sunt recunoscute de toate tratatele internaţionale, nu se pune problema să avem pretenţii teritoriale. Păi, după logica lui Putin, noi trebuie să revendicăm teritorii din Centrul Europei pentru că au fost ocupate cândva de Burebista", a explicat profesorul și istoricul Gheorghe Iacob. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Acesta a avertizat încă din 2017 asupra faptului că SUA şi Europa nu au acordat suficient de multă atenţie Rusiei, culminând cu populismul şi contradicţiile din timpul regimului Trump. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? (sursa: mil.ru)
Eveniment

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? Rusia va căuta să atragă țări NATO în conflictul din Ucraina, opinează Radu Carp, profesor al Facultății de Științe Politice de la București. Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? "Scenarii ce pot fi luate în calcul de forțele armate ruse: - bombardamente strategice în apropierea granițelor Ucrainei cu România și Polonia; - împingerea grănicierilor ucraineni sau a unor unități militare ucrainene în interiorul României și Poloniei. Vor fi numeroase provocări pentru a atrage țările NATO în conflict.", a scris Carp pe Facebook. Profesorul de la Științe Politice a postat mai multe analize la cald pe subiectul invaziei rusești din Ucraina. Va fi luptă de gherilă în Kiev În noaptea de joi spre vineri, Carp a scris următorul post: "Sunt personal îngrijorat de două aspecte total ignorate în discuția publică: Rusia a introdus în luptă doar mai puțin de un sfert din trupele sale aflate la granițele Ucrainei. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Celelalte trei sferturi nu vor pleca acasă, evident. Întrucât scopul politic al operațiunii militare este greu de îndeplinit, vom asista la lupte de gherilă în Kiev. Știm cum arată lupta de gherila în orașe precum Groznîi sau Sarajevo, cu o populație de zece ori mai mică decât Kiev. Distrugere totală. Cum va arăta confruntarea din Kiev - între o armată considerabilă și zeci de mii de civili înarmați?" Miza aeroportului din Hostomel: ajutor militar pentru Ucraina Radu Carp a explicat și care a fost miza luptelor feroce pentru controlul aeroportului din Hostomel. "De ce este important aeroportul Antonov din Hostomel? Majoritatea cred că forțele armate ruse au în vedere acest aeroport pentru a lansa atacuri asupra Kievului. Ce nevoie ar avea de un aeroport când atacurile aeriene pot fi lansate și de la o distanță mai mare? Strategia Rusiei în acest conflict este blocarea căilor de acces la armament destinat Ucrainei. Antonov este singura poartă de intrare pentru acest armament. O acțiune strategică foarte bine gândită dar se pare prost executată, din moment ce partea ucraineană a reluat controlul Antonov."

Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski

Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski. Departamentul de Stat al Statelor Unite consideră că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi "principala ţintă a agresiunii ruse", informează vineri DPA. "Preşedintele Zelenski reprezintă în multe feluri, chiar personifică, aspiraţiile şi ambiţiile democratice ale Ucrainei, ale poporului ucrainean. Prin urmare, desigur, el ar fi o ţintă principală pentru agresiunea rusă", a declarat purtătorul de cuvânt Ned Price pentru CNN. Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski Price a adăugat că autorităţile americane spun de mai multe săptămâni că agenţii ruşi s-au infiltrat deja în Ucraina şi "operează în interiorul ţării". De la Kiev, Zelenski a făcut afirmaţii similare cu cele ale SUA. El a adăugat că au circulat informaţii false că ar fi părăsit Kievul. "Stau în capitală, stau cu poporul meu", a declarat el. Zelenski a precizat că nu are voie să spună exact unde se află. "Am primit informaţii că grupuri de sabotaj inamice au intrat în Kiev", a mai spus preşedintele ucrainean într-o intervenţie video postată pe site-ul preşedinţiei ucrainene în care cere locuitorilor să fie vigilenţi şi să respecte interdicţia de circulaţie. "Voi rămâne în capitală. Familia mea este, de asemenea, în Ucraina. Conform informaţiilor pe care le deţinem, inamicul m-a identificat ca fiind ţinta numărul unu, ia familia mea ţinta numărul doi. Zelenski denunță teama altor state În aceeaşi intervenţie video, preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat regretul că Ucraina a fost "lăsată singură" în faţa armatei ruse. "Cine e gata să lupte alături de noi? Nu văd pe nimeni. Cine este gata să ofere Ucrainei garanţia unei aderări la NATO? Toată lumea se teme", a declarat preşedintele Ucrainei. Citește și: Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune Executivul american consideră că Rusia intenţionează să răstoarne guvernul de la Kiev ca parte a atacului său asupra Ucrainei, informează Reuters. "Este evaluarea noastră că (forţele ruse) au toată intenţia, practic, de a înlătura guvernul şi de a instala propria lor modalitate de guvernare, ceea ce ar explica aceste prime acţiuni spre Kiev", a declarat joi un înalt oficial al Pentagonului. Potrivit Pentagonului, armata ucraineană rezistă în faţa soldaţilor ruşi. Blinken crede că Ucraina va rezista Și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se declară "convins" că preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să răstoarne guvernul ucrainean, relatează DPA. Blinken a declarat joi la ABC TV că planul Rusiei a fost de a pune capitala Kiev în pericol. "Să ia cu asalt capitala, să atace alte mari oraşe", a spus şeful diplomaţiei americane. "Vedem forţe care intră din nord, din est, din sud, iar asta face parte din planul pe care l-am prezentat lumii în ultimele săptămâni", a adăugat el. Cu toate acestea, Blinken s-a declarat convins că Ucraina va avea câştig de cauză în faţa Rusiei.

Europa menține Rusia în comerțul internațional (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi ca băncilor ruse să li se interzică să utilizeze sistemul de mesagerie SWIFT, principala reţea internaţională de plăţi din lume. Măsura ar lovi comerţul rusesc şi ar face mai dificile afacerile companiilor ruseşti. Propunerea s-a lovit de împotrivirea mai multor state UE, care preferă ca aceasta să fie rezervată pentru un pachet de sancţiuni ulterior. Europa menține Rusia în comerțul internațional Subiectul a fost abordat și la conferința de presă a președintelui american Joe Biden. De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? Aceasta a fost o întrebare care i-a fost pusă insistent lui Biden în timpul conferinței de presă de joi. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Președintele american a dat asigurări joi că tăierea Rusiei din rețeaua interbancară SWIFT, o roată esențială în finanțele globale, rămâne "o opțiune" de răspuns la invazia Ucrainei, potrivit AFP. El a subliniat, însă, că "în prezent. aceasta nu este o poziție" împărtășită de europeni. Dar a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate joi de Statele Unite și aliații lor au avut "un impact la fel de mare sau chiar mai mare" decât această opțiune. SWIFT este esențial pentru siguranța tranzacțiilor SWIFT, sau "Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial", este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plățile transfrontaliere rapide, făcând fluxul comerțului internațional cursiv și fără probleme. Băncile care se conectează la sistemul SWIFT și stabilesc relații cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăți. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucțiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze volume mari de tranzacții cu rapiditate. A devenit astfel principalul mecanism de finanțare a comerțului internațional. În 2020, în jur de 38 de milioane de "mesaje FIN" SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020. În fiecare an, trilioane de dolari sunt transferate folosind sistemul. Fără SWIFT, tranzacțiile scad și costurile cresc SWIFT, fondată în anii 1970, este o cooperativă formată din mii de instituții membre care utilizează serviciul. Cu sediul în Belgia, SWIFT realizează un profit modest, doar 36 de milioane EUR în 2020, pe baza evaluării sale anuale din 2020. Este condus în principal ca un serviciu pentru membrii săi. Dacă SWIFT ar exclude băncile rusești, ar restricționa accesul țării la piețele financiare din întreaga lume. Pentru companiile și persoanele fizice rusești ar fi mai greu să plătească pentru importuri și să primească numerar pentru export, să împrumute sau să investească în străinătate. Băncile rusești ar putea folosi alte canale pentru plăți, cum ar fi telefoane, aplicații de mesagerie sau e-mail. Aceasta ar permite băncilor ruse să efectueze plăți prin bănci din țări care nu au impus sancțiuni, dar din moment ce alternativele ar putea fi mai puțin eficiente și sigure, volumele tranzacțiilor ar putea scădea și costurile ar putea crește. Elveția nu a adoptat sancțiunile Elveţia a decis joi să nu se alinieze sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, însă va lua măsurile necesare pentru a evita să fie utilizată ca bază pentru ocolirea lor de către Moscova, informează AFP. "Din raţiuni de neutralitate", Elveţia, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, nu a preluat direct sancţiunile adoptate la acea vreme de UE împotriva Rusiei, a amintit preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, în timpul unei conferinţe de presă. Consiliul Federal (guvernul) al Elveţiei a emis în schimb "o ordonanţă menită să împiedice ocolirea sancţiunilor UE via Elveţia", a spus Cassis, la finalul unei reuniuni extraordinare. De asemenea, Elveţia a elaborat o listă de persoane şi companii ruse cu care intermediarii financiari nu sunt autorizaţi să stabilească noi relaţii de afaceri, iar dacă aceste relaţii există deja, ele vor necesita autorizare. Ea a luat de asemenea măsuri pentru a împiedica ocolirea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei pe piaţa fianciară elveţiană. Astfel, unele operaţiuni vor trebui şi ele să fie autorizate. Consiliul Federal a decis să continue această cale de mijloc şi după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pentru că neutralitate "nu înseamnă indiferenţă", a subliniat preşedintele elveţian. Din ce în ce mai mulți bogați ruși în Elveția "Sancţiunile UE adoptate ieri (miercuri) trebuie să fie integrate în această ordonanţă sub formă de măsuri menite să împiedice ocolirea lor", a continuat preşedintele elveţian. "Unele măsuri vor fi întărite, în special în domeniul financiar", a adăugat el. Stânga elveţiană a apreciat aceste măsuri ca fiind prea timide, în timp ce, dimpotrivă, pentru dreapta populistă UDC, formaţiunea politică ce dispune de cele mai multe mandate în Parlament, aceste măsuri merg prea departe. Decizia luată de Elveţia este importantă, dat fiind rolul pe care îl are piaţa financiară elveţiană în Europa. De asemenea, prezenţa de bogătaşi ruşi în Elveţia nu a încetat să crească în ultimii ani. Cassis a mai anunţat joi închiderea ambasadei elveţiene la Kiev, unde sunt înregistraţi 268 de cetăţeni elveţieni. Aeroflot nu mai zboară în Marea Britanie Regatul Unit a impus joi o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei în replică la invadarea Ucrainei, interzicând compania aeriană Aeroflot şi vizând sectorul bancar, exporturile de tehnologii şi cinci oameni de afaceri, relatează AFP. Compania aeriană Aeroflot, membră a Alianţei SkyTeam cu Air France-KLM, nu va mai putea deservi Regatul Unit. Pe lângă cele cinci bănci sancţionate marţi, gigantul bancar rus de stat VTB este acum vizat, iar activele sale pe teritoriul Regatului Unit sunt îngheţate. La modul mai general, noile măsuri "vor permite excluderea totală a băncilor ruse din sectorul financiar britanic, care este bineînţeles cel mai important din Europa", a spus Boris Johnson. În total, 100 de noi entităţi vor fi vizate, precum conglomeratul Rostec (apărare, tehnologii, spaţiu). Cinci oameni şi femei de afaceri - Kirill Şamalov (petrochimie), descris de media drept fostul ginere al lui Vladimir Putin, Iuri Sliusar (aeronautică), Piotr Fradkov (bancă), Denis Bortnikov (bancă) şi Elena Gheorghieva (bancă) - sunt adăugaţi pe lista de personalităţi cărora li se interzice intrarea pe teritoriul britanic, unde activele lor sunt îngheţate. Canada a impus "sancțiuni severe" O nouă lege va fi adoptată pentru a viza exporturile către Rusia de tehnologie, ceea ce "va reduce capacităţile militare, industriale şi tehnologice ale Rusiei pentru ani de zile", a dat asigurări Boris Johnson. Canada va sancţiona "58 de persoane şi entităţi ruse" în răspuns la invazia Ucrainei de către armata rusă, a anunţat joi premierul canadian Justin Trudeau, invocând "sancţiuni severe", relatează AFP. Sancţiunile vor viza în special "membri ai elitei ruse", "mari bănci ruse" şi "membri ai Consiliului de Securitate rus", a precizat premierul canadian. "Suspendăm toate autorizaţiile de export pentru Rusia", a adăugat Justin Trudeau, apreciind că invazia rusă a Ucrainei reprezintă o "ameninţare imensă la adresa securităţii şi păcii în lume". Au fost impuse şi "sancţiuni suplimentare" băncilor ruse susţinute de stat şi Canada va "interzice toate tranzacţiile financiare cu acestea".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră