vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2012 articole
Alex Preda

Economie

Cât se câștigă în universitățile românești?

Cât se câștigă în universitățile românești? Cât câştigă un cadru universitar? Răspunsul este însă greu de oferit. Doar la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi au fost înregistrate diferenţe de aproape trei ori între salariile de bază ale cadrelor didactice de facultăţile "mai sărace", care au mai puţini studenţi, şi cele "mai bogate", care au mai multe surse de venit. Cât se câștigă în universitățile românești? Deşi e vorba de persoane cu aceeaşi vechime şi aceleaşi norme didactice. Conform unor documente care analizează salarizarea la nivel naţional, unele anomalii sunt surprinzătoare: pot fi profesori universitari (cel mai înalt grad didactic) ale căror salarii de bază (fără niciun spor adăugat sau vreo gradaţie) să pornească de la puţin peste 3.300 de lei net. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cât se câștigă în universitățile românești? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
UE scoate Rusia din piața financiară (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE scoate Rusia din piața financiară

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

când intră trupele rusești în Ucraina? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Când intră trupele rusești în Ucraina?

Când intră trupele rusești în Ucraina? Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu știe să spună dacă forțele ruse au intrat deja în cele două regiuni separatiste, conform BBC News. Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca "forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul" "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk. Când intră trupele rusești în Ucraina? În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia. Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul. Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora. Citește și: Iohannis: România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene. Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun. Acordurile, cu o durată de zece ani, creează "temeiul legal pentru prezenţa" în aceste teritorii a "unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi", potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte. Documentele "prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac" şi "prevăd protecţia comună" a frontierelor. Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei. Amenințări directe la adresa Ucrainei În plus, Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor "planuri militariste" din partea Kievului. Ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia a declarat că Kievul are planuri să bombardeze şi să provoace Lugansk şi Doneţk, cunoscute sub numele de Donbas. După recunoaşterea de către Moscova a regiunilor, acest lucru ar putea avea "consecinţe extrem de periculoase", a declarat el în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU. Nebenzia a acuzat conducerea ucraineană pentru escaladarea tensiunilor. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție El a spus că "refuzul categoric" al Kievului de a discuta direct cu liderii separatişti din Donbas este o dovadă că Ucraina nu intenţionează să-şi îndeplinească partea din acordul de la Minsk, făcând referire la un acord între Rusia şi Ucraina din 2015 pentru a rezolva conflictul din regiunea Donbas. Pentru a evita războiul, a mai spus el, Ucraina trebuie obligată să pună capăt "provocărilor". Sancțiunile impuse de SUA, ridicole Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP. "Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ", a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe. Preşedintele Joe Biden a impus uni sancțiuni limitate: a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei. Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice "atât timp cât tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare", a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului. Sunt așteptate sancțiuni mai dure Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curând cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. "Alte măsuri" vor fi dezvăluite marţi, a spus un responsabil american, fără a oferi alte detalii. O listă a tuturor măsurilor, aici. În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona "pe cei care sunt implicaţi" în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene. Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămâni întregi. Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sunt "distincte" şi "se vor adăuga" măsurilor economice "rapide şi severe" pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii. Aceste sancţiuni ar face din Moscova un "paria pentru comunitatea internaţională", a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american. Rusia ar fi "izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice", a ameninţat el. Washingtonul a afirmat în repetate rânduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina. Marea Britanie ia măsuri marți Premierul britanic Boris Johnson prezidează marţi dimineaţă o reuniune de criză privind situaţia din Ucraina pentru a decide asupra unui "pachet important de sancţiuni", după ce Moscova a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste pro-ruse, a anunţat Downing Street, notează AFP. Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Boris Johnson a spus că "crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare", a indicat Downing Street într-un comunicat separat. "El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sunt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mâine", potrivit documentului. "Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei", a adăugat comunicatul. Londra a livrat recent Ucrainei pentru prima dată arme letale, sub formă de rachete antitanc. Potrivit comunicatului, cei doi lideri au convenit ca occidentalii trebuie "să caute în continuare o soluţie diplomatică până în ultimul moment posibil", mai scrie AFP. ONU a condamnat decizia lui Putin Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat luni într-un comunicat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei", notează AFP. Este "incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", a adăugat şeful ONU în comunicatul său. "ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional", a adăugat Antonio Guterres. Adunarea Generală a ONU urmează să organizeze miercuri o reuniune anuală privind "ocupaţia temporară" a Ucrainei, instaurată după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia în 2014. În comunicatul său, secretarul general al Naţiunilor Unite i-a îndemnat "pe toţi actorii relevanţi să-şi concentreze eforturile pe încetarea imediată a ostilităţilor" şi "protecţia civililor şi a infrastructurii civile", făcând din diplomaţie o prioritate pentru rezolvarea crizei. Potrivit diplomaţilor, luni după-amiază au avut loc discuţii pentru convocarea cât mai curând posibil a unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind recunoaşterea independenţei decisă de Rusia. Întâmplător, această întâlnire ar avea loc sub preşedinţia rusă, Moscova asigurând în februarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate. NATO cere o rezolvare diplomatică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina şi a cerut Rusiei "să aleagă calea diplomaţiei", notează AFP. "Condamn decizia Rusiei", a declarat Jens Stoltenberg într-un comunicat. "Aliaţii cer cu insistenţă Rusiei, în termenii cei mai puternici, să aleagă calea diplomaţiei, să renunţe imediat la întărirea militară masivă din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi să-şi retragă forţele în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale", a subliniat el. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Donețk și Lugansk, armele lui Putin. În imagine, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik (sursa: veridica.ro)
Internațional

Donețk și Lugansk, armele lui Putin

Donețk și Lugansk, armele lui Putin. Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o "cooperare în materie de apărare", informează AFP. Donețk și Lugansk, armele lui Putin Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii "Republicii Populare Doneţk" şi "Republicii Populare Lugansk", Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik. Marţea trecută, deputaţii ruşi au votat la rândul lor un apel către preşedintele Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei de opt ani. Citește și: Moscova continuă să toarne gaz pe foc: Putin reunește Consiliul Securității Rusiei Miercuri, Kremlinul a admis că recunoaşterea celor două autoproclamate republici populare Lugansk şi Doneţk nu ar fi conformă cu Acordurile de la Minsk privind reglementarea conflictului din Donbas, a căror respectare Rusia o cere. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat că recunoaşterea celor două regiuni separatiste de către Moscova va însemna denunţarea Acordurilor de la Minsk, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.

Angajații demisionează mai ușor, vor altceva (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Angajații demisionează mai ușor, vor altceva

Angajații demisionează mai ușor, vor altceva. Conform datelor oficiale, anul trecut, au fost înregistrate în judeţ un număr de 21.695 de demisii, cu 10% mai mult faţă de anul trecut. Angajații demisionează mai ușor, vor altceva "Îmi voi deschide o afacere în acelaşi domeniu de activitate", ne-a spus un bărbat care tocmai a ales să plece de la vechiul loc de muncă. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA "În faţa acestui trend, angajatorii trebuie să îşi reconsidere atât ofertele de angajare, cât şi sistemele de retenţie a angajaţilor actuali", explică un profesor de la FEAA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Casieria CFR Iași, ușor de spart. Directorul Pipa, amendat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Casieria CFR Iași, ușor de spart

Casieria CFR Iași, ușor de spart. Unităţile care manipulează valori monetare, inclusiv CFR, sunt obligate prin lege să respecte o serie de prevederi menite să garanteze reducerea riscului de furt sau jaf. Casieria CFR Iași, ușor de spart În februarie anul trecut, inspectorii poliţiei au verificat sediul Regionalei CFR, condusă de Radu George Pipa. De la intrare, au constatat o primă încălcare a legii: paznicul femeie T.T. nu purta decât sacoul uniformei, în loc de pantaloni având blugi. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA În plus, ecusonul său nu conţinea fotografia persoanei şi nici nu menţiona numele ori datele obligatorii referitoare la atestatul profesional, ci doar inscripţia generică "PAZĂ". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj. Ca şi cum cele cinci dosare penale pe care le are deja nu i-ar fi adus destulă bătaie de cap şi nopţi nedormite, primarul s-a ales pe deasupra cu un nou proces în instanţă. Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj Cea care ar trebui să-i fie cel mai apropiat colaborator în activitatea edilitară, secretarul general al municipiului, i-a făcut acestuia plângere la instanţă. Juristul Denisa Ionaşcu cere judecătorilor să îl oblige pe primar să-i respecte demnitatea în muncă şi să înceteze hărţuirea morală asupra ei. În sesizare, aceasta răspunde şi acuzaţiilor formulate în ultima vreme de Chirica la adresa sa. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Totodată, secretarul vorbeşte de acţiuni de filaj făcute cu scopul de a fi intimidată, dar nu atribuie acestea direct primarului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina. Casa Albă a confirmat că preşedintele american Joe Biden a fost de acord în principiu să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin, aşa cum a propus preşedintele francez Emmanuel Macron, cu condiţia ca Rusia să nu invadeze între timp Ucraina, transmite luni AFP. Statele Unite "s-au angajat să continue diplomaţia până în momentul în care începe o invazie", a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina "Preşedintele Biden a fost de acord în principiu cu o întâlnire cu preşedintele Putin (...) dacă nu are loc o invazie", a continuat Psaki. "Suntem, de asemenea, pregătiţi să impunem consecinţe rapide şi severe dacă, în schimb, Rusia alege războiul", a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA "În prezent, Rusia pare să îşi continue pregătirile pentru un atac la scară largă asupra Ucrainei foarte curând", a avertizat Jen Psaki. Agenda summitului va fi pregătită de secretarul de stat american Antony Blinken şi de ministrul rus de externe Serghei Lavrov în cadrul unei întâlniri programate să aibă loc joi, potrivit informaţiilor furnizate de administraţia prezidenţială franceză.

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina. Statele Unite ale Americii au avertizat ONU că deţin informaţii credibile cu privire la existenţa unei liste negre, întocmită de Moscova. Aceasta ar conţine numele unor ucraineni care să fie eliminați în caz de invazie a ţării vecine, potrivit unei scrisori oficiale, consultată duminică de AFP. Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina Ambasadoarea americană la ONU, Bathsheba Nell Crocker, i-a scris lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, subliniind detaliile despre "informaţii perturbatoare" colectate de SUA, relatează luni DPA. "Suntem profund îngrijoraţi în legătură cu continuarea abuzurilor în materie de drepturi ale omului de către Rusia în părţi din Ucraina pe care deja le ocupă şi avem toate motivele să credem că aceste preocupări se vor multiplica în urma unei noi ofensive militare", se arată în scrisoare. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO În documentul citat se afirmă că Rusia plănuieşte asasinate ţintite, răpiri, detenţii nejustificate şi utilizarea torturii, vizându-i pe cei care se opun acţiunilor ruseşti, inclusiv disidenţi ruşi şi belaruşi în exil în Ucraina, jurnalişti şi activişti anticorupţie, precum şi populaţii vulnerabile. Lista neagră a Kremlinului "Mai exact, avem informaţii credibile ce indică faptul că forţele ruse alcătuiesc liste cu ucraineni identificaţi pentru a fi ucişi sau trimişi în lagăre în urma unei ocupaţii militare", potrivit acestei scrisori citate de agenţia germană de presă. Statele Unite au avertizat de asemenea că ele cred că forţele ruse vor folosi măsuri letale de dispersare a protestelor paşnice sau pentru a contracara ceea ce ele vor percepe drept rezistenţă din partea civililor. SUA nu şi-au dezvăluit sursele de informaţii, notează DPA. La jumătatea lunii februarie, Kremlinul a acuzat SUA de "isterie" pe subiectul Ucraina, aminteşte AFP. Totodată, potrivit DPA, Moscova a respins în repetate rânduri planurile de a invada teritoriul ucrainean, în ciuda faptului că a concentrat aproximativ 150.000 de soldaţi de-a lungul graniţei cu această ţară, potrivit serviciilor de informaţii occidentale.

Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului"

Istoricu Dorin Dobrincu a comentat declarațiile recente ale purtătorului de cuvânt al președintelui Rusiei, sub titlul "Basmele de la Kremlin cu pretenții de adevăr istoric". Comentariul istoricului, integral, mai jos. Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" "Un domn care răspunde la numele de Dmitri Peskov, de profesie purtător de cuvânt al domnului Vladimir Putin, la rândul său de profesie autocrat, instalat la Kremlin acum mai bine de două decenii, a glăsuit astăzi ceva care se voia adevăr istoric: . Bine ați venit la grădiniță, unde se spun basme despre cât de buni, frumoși, cinstiți, harnici și viteji erau strămoșii. Fiecare trib are asemenea invenții pioase, mereu rearanjate, în funcție de vârstă și imaginație. Kremlinul, "abia la vârsta adolescentului golan" Numai că atunci când societățile cu ale lor state și lideri politici se maturizează, istoria de parastas ajunge în pubelă. Kremlinul e însă departe de această fază. E abia la vârsta adolescentului golan care îi terorizează pe alții în cartier. După ce provoacă un kaft, tot el urlă că l-au atacat tocilarii în drum spre școală. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Probabil își imaginează că bibliotecile au fost și ele distruse, iar memoria istorică a umanității pur și simplu nu mai există. Dacă ar fi așa cum spune dl Peskov, Rusia (în sensul de Moscovia, pentru moldo-români Muscalul) ar fi caz unic în istoria lumii. Adică ar trebuie să credem că un stat s-a întins cu steagul alb pe trei continente. Rusia ocupă astăzi estul Europei și tot nordul Asiei. Ba până la 1867 a avut și Alaska. (De văzut mai jos o hartă a expansiunii moscovite.) Un cnezat, undeva între niște păduri Vă imaginați că un cnezat constituit în jurul orașului Moscova, undeva între niște păduri și la intersecția unor drumuri comerciale, s-a tot întins din secolul XIV încoace ca un râu care curge frumos, liniștit și răcoritor printr-un deșert? Vă imaginați că au cerut din convingere patriotică toate cnezatele rusești - Novgorod, Tver, Pskov și altele - să se închine de bunăvoie cneazului aflat în Kremlinul Moscovei, moștenitorul unui imaginar politic bizantino-mongol? Ne putem imagina că tătarii din Kazan, Astrahan, Siberia și Crimeea au intrat de bunăvoie sub jugul țarilor pravoslavnici? Sau că toate triburile siberiene - de la mansi și ostiaci până la iakuți și ciucci - au spus, când au dat cu ochii de cazacii țarului, Sau că mongolii/buriații au zis și ei că fac act de supunere pentru că au nevoie de un stăpân? Sau că triburile de indieni și eschimoși din Alaska aveau surplus de orice și ardeau de nerăbadare să contribuie la slava țarului aflat la distanță de câteva luni de mers apăsat? Oare finlandezii au jubilat când au trecut de sub stăpânirea regelui Suediei sub cea a a împăratului de la Sankt Petersburg? La fel și cazacii ucraineni revoltați sub Mazepa? Sau lituanienii și polonezii când au rămas fără stat? "Moldovenii au giucat cumva o horă a bucuriei?" Iar când Moldova a fost spartă, cu granița pusă în mijlocul țării, pe Prut, pentru că așa s-au înțeles rușii cu otomanii, moldovenii au giucat cumva o horă a bucuriei? Sau poate toate popoarele și triburile de caucazieni, de kazahi, turkmeni și tadjici - fără excepție - au bătut din palme și au băut vin sau cumâs, potrivit cu religiile și cutumele locale, în onoarele marelui și pașnicului vecin din nord? Și când s-au împărțit iarăși teritoriile, în 1939 sau 1944-1945, iar granițele au fost redesenate în Europa de Est și popoarele fericite, să credem că toate acestea s-au făcut pașnic? Și în 1968, purtătorii de ordine de la Kremlin au ajuns la Praga pentru a planta panseluțe? Istoria este (și) narațiune, dar nu unică. Și oricum ea nu trebuie confundată cu un basm rostit de un purtător de vorbe din apropierea Turnului Spassky."

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea tăcere de la Occident

Putin vrea tăcere de la Occident. Avansarea în mod repetat de către ţările occidentale a unor date pentru o eventuală invadare a Ucrainei de către Rusia este provocatoare. Și chiar poate avea efecte adverse, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite Interfax, preluată de Reuters. Putin vrea tăcere de la Occident Preşedintele rus Vladimir Putin nu ţine cont de aceste declaraţii ale statelor occidentale, a spus Peskov, adăugând că Moscova face apel la raţiunea partenerilor occidentali. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO El a mai afirmat că situaţia în zona liniei de contact din regiunea Donbas este tensionată la maxim şi orice provocare minoră poate duce la consecinţe ireparabile, potrivit TASS. Conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Rusia este ultima ţară care vrea să alimenteze "războiul" declaraţiilor.

Regina Marii Britanii, pozitivă la COVID (sursa: Facebook/The Royal Family)
Internațional

Regina Marii Britanii, pozitivă la COVID

Regina Marii Britanii, pozitivă la COVID. Elisabeta a II-a a fost testată pozitiv pentru COVID-19, a anunţat duminică Palatul Buckingham, informează Reuters şi AFP. Regina Marii Britanii, pozitivă la COVID Regina prezintă simptome uşoare, "asemănătoare unei răceli", a precizat Palatul Buckingham. "Regina a fost astăzi testată pozitiv cu COVID", se arată în comunicat. "Majestatea Sa se confruntă cu simptome uşoare asemănătoare unei răceli, dar se aşteaptă să continue sarcinile uşoare la Windsor în cursul săptămânii viitoare", a indicat Palatul Buckingham. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Suverana "va continua să primească îngrijiri medicale şi va urma recomandările corespunzătoare", se precizează în comunicat. Starea de sănătate a suveranei de 95 de ani, cel mai longeviv monarh în viaţă din lume, cu 70 de ani de domnie, s-a aflat în centrul atenţiei după ce a petrecut o noapte în spital în octombrie anul trecut din cauza unei probleme de sănătate care nu a fost specificată, fiind ulterior sfătuită de medicii săi să se odihnească. Regina Elisabeta a spus miercuri, pe un ton jovial, în faţa unor membri ai Casei Regale că nu se putea mişca prea bine. Și Camilla are COVID Camilla, soţia prinţului Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii, a fost testată pozitiv cu noul coronavirus săptămâna aceasta şi s-a plasat în autoizolare, a anunţat luni biroul de presă de la Clarence House, reşedinţa oficială a prinţului Charles. Camilla, în vârstă de 74 de ani, a contractat noul coronavirus pentru prima dată la doar câteva zile după ce prinţul de Wales, în vârstă de 73 de ani, a fost testat pozitiv pentru a doua oară, săptămâna trecută. Atât prinţul Charles, cât şi ducesa de Cornwall sunt vaccinaţi cu schema completă împotriva COVID-19 şi au primit deja şi dozele "booster". O sursă din anturajul familiei regale a dezvăluit săptămâna trecută pentru Reuters că prinţul Charles s-a întâlnit cu mama lui, regina Elisabeta a II-a, cu două zile înainte să fie testat pozitiv cu noul coronavirus. Sursa a precizat la acea vreme că suverana nu prezenta niciun simptom şi că starea ei de sănătate este monitorizată cu atenţie.

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse (sursa: Agerpres)
Internațional

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse. Ministerul Apărării belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul tău, care ar fi trebuit să se încheie duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină, relatează AFP. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO "Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (...) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor", a anunţat duminică Ministerul belarus al Apărării pe contul său de Telegram.

China, laser spre avion militar australian, acuză premierul australian (sursa: Facebook/Scott Morrison)
Internațional

China, laser spre avion militar australian

China, laser spre avion militar australian. Prim-ministrul australian Scott Morrison a declarat că China a comis un "act de intimidare". Guvernul de la Canberra a acuzat o navă chineză că a îndreptat un laser spre un avion militar australian, relatează duminică AFP. China, laser spre avion militar australian Două nave ale marinei chineze se deplasau joi în largul coastei de nord australiene când una dintre ele a îndreptat un laser spre un avion de supraveghere australian, ceea ce "putea pune în pericol vieţi", a afirmat Ministerul australian al Apărării. "Nu pot să consider acest lucru drept altceva decât un act de intimidare", a spus prim-ministrul Scott Morrison, calificând această acţiune drept "nejustificată şi neprovocată". Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Ministrul apărării Peter Dutton a denunţat la rândul lui "un act foarte agresiv". "Cred că guvernul chinez speră că nimeni nu vorbeşte despre aceste acte de intimidare agresive", a declarat el duminică pe canalul de televiziune Sky News. Potrivit Ministerului Apărării, navele se îndreptau spre est în Marea Arafura, situată la nord de oraşul de coastă australian Darwin şi la care au ieşire şi Indonezia şi Papua- Noua Guinee. Eveniment similar în Marea Chinei de Sud Autorităţile chineze nu au reacţionat până acum la acuzaţiile australiene. Canberra a mai acuzat China în 2019 că a vizat aparate de zbor ale armatei australiene cu lasere de tip militar. Era vorba despre elicoptere ale Forţelor aeriene, vizate de lasere în Marea Chinei de Sud, unde tensiunile sunt mari de ani de zile. China revendică cvasitotalitatea acestei mări prin care tranzitează în fiecare an miliarde de dolari în schimburi comerciale. Zona, bogată în resurse naturale, este de asemenea revendicată de Brunei, Malaezia, Filipine, Taiwan şi Vietnam.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră