miercuri 25 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Eveniment

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA. Acestea sunt aduse din interior la adresa unor procurori au ajuns pe masa judecătorilor. Acuzații grave la adresa procurorilor DNA Un comisar judiciarist abia ieşit la pensie dezvăluie manevre dubioase, unele chiar ilegale petrecute în cadrul Serviciului Teritorial al DNA. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik "Nici nu pot însă accepta ca o carieră apreciată ca ireproşabilă să fie umbrită de acţiunile unui procuror care «a vrut sânge». Până la urmă, e vorba de onoarea şi cariera mea", ne-a declarat comisarul Florin Costan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill (sursa: danelis.ru)
Internațional

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill. Stilul de viață al patriarhului Kirill al Rusiei este departe de modestia și cumpătarea clamate de ortodoxismul creștin. Avere personală: patru miliarde de dolari Fost agent KGB, Kirill a subordonat Biserica Ortodoxă Rusă și mai mult Kremlinului decât aceasta era deja. Anti-occidental și loial până la slugărnicie lui Vladimir Putin, patriarhul rus trăiește ca un oligarh. O analiză a Forbes din 2009, când Kirill a fost instalat în fruntea Bisericii, arăta că averea personală a lui Kirill era, deja, în 2006, de patru miliarde de dolari. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kirill: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Îmbogățirea începuse în anii '90, când Biserica a primit dreptul de a vinde alcool și tutun fără taxe. Ceasurile pe care Kirill le poartă sunt de zeci de mii de euro. Un astfel de obiect, marca Breguet, de 30.000 de dolari, a fost decupat de Patriarhie dintr-o fotografie care înfățișa o întâlnire a lui Kirill cu unul din miniștrii de Justiție ai Rusiei. Episodul a stârnit un scandal public. Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill Un bun anume din colecția aflată la dispoziția lui Kirill, însă, are o poveste spectaculoasă. Este vorba despre un yacht evaluat la patru milioane de dolari numit "Pallada". Potrivit mai multor publicații rusești, yacht-ul a fost proprietatea Kremlinului, care l-a vândut companiei Lukoil. Iar aceasta din urmă l-a donat Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit presei ruse, Lukoil nu a dezvăluit niciodată costul tranzacției și nici motivul donației către Biserică. Yacht-ul are dotări de lux și poate găzdui până la opt pasageri în condiții care sunt asigurate cu costuri exorbitante.

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri (sursa: Facebook/Міністерство оборони України)
Internațional

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri. Aceștia şi-au părăsit locuinţele în Ucraina din cauza războiului "devastator" purtat de Rusia, a declarat duminică Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, transmite AFP. Zece milioane de ucraineni, pe drumuri "Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât zece milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interiorul ţării, fie refugiate în străinătate", a scris Grandi pe Twitter. Sâmbătă, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3,3 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului, iar alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd "Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri", a declarat sâmbătă Filippo Grandi. Aproximativ 90% din refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi au interdicţie de a ieşi din ţară. ONU a numărat 902 civili uciși, dar are acces limitat în teren Cel puţin 902 civili şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucranina, de la începutul invaziei ruse în 24 februarie până sâmbătă la miezul nopţii, a informat duminică biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (OHCHR). Datele preluate de Reuters sunt însă probabil mult sub bilanţul real al conflictului, deoarece OHCHR precizează că nu a fost în măsură să preia sau să verifice rapoartele privind numărul victimelor în unele oraşe lovite, cum ar fi Mariupol. Conform structurii pentru refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele mai multe morţi în rândul populaţiei civile ucrainene au fost provocate de arme explozive, cum ar fi obuzele de artilerie grea, sistemele de rachete cu lansări multiple sau bombele şi rachetele de aviaţie.

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev. Casa Albă a dezminţit duminică speculaţiile privind o posibilă vizită a preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, în Ucraina, în cadrul turneului în Europa din următoarele zile, transmite dpa. Biden, la Bruxelles, nu la Kiev "Deplasarea se va concentra pe continuarea strângerii rândurilor întregii lumi în sprijinul poporului ucrainean şi împotriva invaziei lui Putin în Ucraina, dar nu există planuri de călătorie în Ucraina", a scris pe Twitter secretara de presă a preşedinţiei americane, Jen Psaki. În presa din SUA s-a speculat şi că Biden ar putea vizita Polonia după etapa de la Bruxelles. Psaki a comunicat că alte detalii vor fi anunţate ulterior. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat televiziunii CNN că nu este la curent cu vreo discuţie despre o vizită a preşedintelui în Ucraina. Ea a reamintit că guvernul de la Washington i-a avertizat pe cetăţenii SUA să nu se deplaseze în Ucraina, deoarece ţara este în război. Potrivit Casei Albe, Biden va participa joi, la Bruxelles, la summituri extraordinare ale NATO, Uniunii Europene şi G7. Va fi a treia vizită a preşedintelui în Europa de la preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut.

Adjunctul flotei ruse - Marea Neagră, ucis (sursa: aa.com.tr)
Internațional

Adjunctul flotei ruse - Marea Neagră, ucis

Adjunctul flotei ruse - Marea Neagră, ucis. Căpitanul Andrei Pali, adjunct al comandantului flotei ruse din Marea Neagră, a fost ucis în războiul din Ucraina, a anunţat duminică guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaev, citat de Reuters. Adjunctul flotei ruse - Marea Neagră, ucis Pali a căzut în luptă în portul Mariupol din sud-estul Ucrainei, a anunţat Razvojaev printr-un mesaj pe Telegram. Marina militară rusă nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. Portul Sevastopol de la Marea Neagră este o bază importantă a forţelor navale ruse, în peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat de Rusia în 2014. Citește și: Încă un general rus, al cincilea, ucis în Ucraina, susține Statul Major General de la Kiev

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin. Jurnalista Marina Ovsiannikova, celebră de când a apărut cu o pancartă anti-război într-un jurnal de ştiri al televiziunii ruse Pervîi Kanal (Canalul Unu), le-a cerut duminică compatrioţilor ei să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei, transmite AFP. Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin Într-un dialog cu televiziunea americană ABC, Ovsiannikova a afirmat că "vremurile sunt foarte întunecate şi grele, iar fiecare persoană care are o opinie civică şi vrea să facă cunoscută această opinie trebuie să-şi facă auzită vocea. Este foarte important". Ea a susţinut că "poporul rus este de fapt împotriva războiului, este războiul lui Putin, nu războiul poporului rus". Citește și: Jurnalista anti-război din Rusia, apel către ruși: Sunteți transformați în zombi de propaganda Kremlinului. Nu o mai credeți Jurnalista a explicat pentru ABC gestul care a făcut-o celebră în întreaga lume: "Puteam vedea ce se întâmplă în realitate în Ucraina, iar ceea ce arătau programele canalului meu era foarte diferit". Ovsiannikova ar putea fi urmărită penal De aceea, spune ea, "am dorit să arăt restului lumii că ruşii sunt împotriva războiului, să scot la lumină propaganda, ca atare, şi poate să îi încurajez pe oameni să condamne războiul". "Speram ca acţiunea mea, într-un fel, să îi poată face pe oameni să îşi schimbe părerea". După ce a apărut cu o pancartă în spatele prezentatoarei ştirilor, Ovsiannikova a fost arestată şi condamnată rapid la o amendă, apoi eliberată. Ulterior, ea a demisionat de la canalul de televiziune respectiv şi - potrivit AFP - ar putea fi în continuare urmărită penal în conformitate cu legea privind "informaţiile false" despre armata rusă. Actul normativ respectiv, adoptat recent, prevede pedepse cu închisoarea pe termen lung.

Papa, atac la Putin: agresor abominabil (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Papa, atac la Putin: agresor abominabil

Papa, atac la Putin: agresor abominabil. Suveranul Pontif a implorat comunitatea internaţională să se angajeze pentru a pune capăt războiului din Ucraina, pe care l-a calificat drept abject şi un masacru absurd, după rugăciunea Angelus rostită duminică în piaţa San Pietro, relatează EFE. Papa, atac la Putin: agresor abominabil "Nu se opreşte agresiunea violentă împotriva Ucrainei, un masacru absurd în care se repetă zilnic atrocităţi pentru care nu există nicio justificare. Îi implor pe actorii comunităţii internaţionale să se angajeze pentru a face să înceteze acest război abominabil", a spus papa. Suveranul Pontif a deplâns că săptămâna aceasta au fost lansate "rachete şi bombe împotriva bătrânilor, mamelor şi femeilor însărcinate" şi a amintit că sâmbătă a vizitat spitalul de copii Bambino Gesu unde sunt internaţi mai mulţi copii ucraineni, care au căzut victimă bombardamentelor şi a putut vedea cum unuia dintre ei i-a fost amputat un braţ iar altul era rănit la cap". Citește și: Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal Papa a dorit să reamintească şi de milioanele de refugiaţi care fug din calea bombelor şi care au pierdut totul, exprimând-şi totodată durerea faţă de cei care nu a reuşit să plece. "Este o cruzime inumană, un sacrilegiu", a spus papa într-unul din apelurile sale cele mai dure de la începerea războiului, însă fără să citeze, din nou, Rusia. "Este o cruzime inumană şi un sacrilegiu" "Bătrâni, copii, persoane fragile care au rămas să moară sub bombe fără să primească ajutor şi fără protecţie, nici măcar un refugiu atiaerian", a spus papa. "Este o cruzime inumană şi un sacrilegiu", a reiterat Sfântul Părinte. Papa a insistat să "nu ne obişnuim cu violenţa şi cu războiul" şi nici cu primirea cu generozitate a refugiaţilor, pentru că există pericolul ca "în următoarele săptămâni sau luni să devină o rutină şi să uităm". Într-un nou şi stăruitor apel la pace în Ucraina, papa a făcut apel la "încetarea abominabilei agresiuni armate, înainte de a reduce oraşele la cimitire".

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski (sursa: the times.co.uk)
Internațional

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski. Ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, afirmă, într-un interviu publicat duminică, că Rusia şi Ucraina se apropie de un acord pe subiecte "critice". Çavuşoğlu și-a exprimat speranţa într-o încetare a focului dacă cele două părţi nu vor da înapoi de la progresele obţinute până acum, informează Reuters. Ministrul turc de Externe este optimist Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi cel ucrainean Dmitro Kuleba s-au întâlnit în această lună în Antalia (Turcia), pentru o discuţie la care a fost prezent şi Mevlüt Çavuşoğlu, dar care nu a produs rezultate concrete. Însă Çavuşoğlu, care s-a deplasat de asemenea în Rusia şi Ucraina săptămâna trecută pentru a se întâlni separat cu Lavrov şi Kuleba, afirmă, într-un interviu pentru cotidianul turc Hurriyet, că a existat "o apropiere a poziţiilor ambelor părţi pe subiecte importante, subiecte critice". Citește și: Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal "Putem spune că avem speranţe pentru o încetare a focului dacă părţile nu fac un pas înapoi de la poziţiile actuale", a spus ministrul turc, fără a da alte explicaţii. La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, vorbind la televiziunea Al Jazeera, a afirmat că cele două părţi îşi apropie poziţiile în patru probleme cheie: cererea Rusiei ca Ucraina să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO, demilitarizarea Ucrainei, "denazificarea" la care se referă Rusia şi protejarea limbii ruse în Ucraina. Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski Kievul şi Moscova au vorbit despre unele progrese la negocierile de săptămâna trecută spre o formulă politică ce ar garanta securitatea Ucrainei, în condiţiile în care ţara ar rămâne în afara NATO, deşi părţile s-au acuzat reciproc de tărăgănarea discuţiilor. Potrivit lui Kalin, o încetare permanentă a focului nu poate veni decât în urma unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kalin a spus însă că Putin simte că poziţiile în privinţa "subiectelor strategice" Donbas şi Crimeea nu sunt suficient de apropiate pentru a avea loc o astfel de întâlnire.

Ucraina: noi atacuri cu rachete Kinjal (sursa: mil.ru)
Internațional

Ucraina: noi atacuri cu rachete Kinjal

Ucraina: noi atacuri cu rachete Kinjal. Rusia a lovit, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, Ucraina cu rachete de croazieră lansate de pe nave aflate în Marea Neagră şi Marea Caspică. De asemenea, a utilizat, pentru a doua zi consecutiv, rachete hipersonice, de data aceasta pentru a distruge un depozit de carburant al armatei ucrainene în sudul ţării, transmit AFP şi Reuters. Ucraina: noi atacuri cu rachete Kinjal "O importantă rezervă de carburant a fost distrusă de rachete de croazieră Kalibr trase dinspre Marea Caspică, precum şi de rachete balistice hipersonice trase de sistemul aeronautic Kinjal dinspre spaţiul aerian al Crimeii", a indicat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Acesta afirmă că lovitura s-a produs în regiunea Nikolaev şi că ţinta distrusă era "principala sursă de aprovizionare cu carburant a vehiculelor blindate ucrainene" desfăşurate în sudul ţării. "Rachete de croazieră Kalibr au fost lansate din apele Mării Negre împotriva uzinei Nijîn care repară vehicule blindate avariate în luptă", a mai afirmat purtătorul de cuvânt Igor Konaşenkov. Citește și: Rușii amenință siguranța maritimă în Bosfor invocând mine ucrainene în derivă Tot duminică, Ministerul Apărării a anunţat că "rachete de mare precizie" au lovit un centru de antrenament al forţelor speciale ucrainene în regiune Jitomir, la 150 km vest de Kiev. "Mai mult de 100 de membri ai forţelor speciale (ucrainene) şi mercenari străini au fost ucişi", a indicat ministerul rus. Autoritățile ucrainene nu au comentat informațiile prezentate de forțele ruse.

Militar, dezarmat de mitralieră cu cartușe în Mamaia Sat (sursa: Digi24)
Eveniment

Militar, dezarmat de mitralieră cu cartușe

Militar, dezarmat de mitralieră cu cartușe. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, un militar de la Centrul 110 Comunicații și Informatică din Mamaia Sat fost atacat prin surprindere, în seara zilei de sâmbătă, în timp ce executa serviciul de pază în unitate. Militar, dezarmat de mitralieră cu cartușe Pistol mitralieră și muniția i-ar fi fost sustrase militarului prin violență. "O persoană neidentificată, cu cagulă și înarmată cu o armă albă, a intrat prin efracție în perimetrul unității militare, în jurul orei 20.15, și l-a atacat pe militar. Citește și: Premierul Boris Johnson spune că înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova Militarul aflat în postul de pază a aplicat procedurile legale, a opus rezistență în confruntarea corp-la-corp cu agresorul, dar a fost deposedat de arma din dotare și de un încărcător cu 30 de cartușe", se precizează în comunicatul MApN. Atacatorul a fugit cu arma După ce a reușit să ia armei și muniția, atactorul a părăsit perimetrul unității (a sărit gardul), iar militarul agresat i-a anunțat de urgență pe comandantul corpului de gardă și pe comandantul unității. "Conform procedurilor legale în vigoare, Parchetul Militar Constanța și organele de poliție au deschis o anchetă pentru cercetarea evenimentului. De asemenea, comandantul Centrului 110 Comunicații și Informatică a numit o comisie administrativă pentru cercetarea împrejurărilor producerii evenimentului. Conducerea Ministerului Apărării Naționale a dispus de urgență, la nivelul tuturor unităților militare, măsuri pentru întărirea serviciilor de pază și verificarea planurilor de pază și apărare a obiectivelor militare", se menționează în comunicatul MApN.

Rușii amenință Bosforul; pretext: minele ucrainene (sursa: Agerpres)
Eveniment

Rușii amenință Bosforul; pretext: minele ucrainene

Rușii amenință Bosforul; pretext: minele ucrainene. Rusia a avertizat sâmbătă cu privire la ceea ce consideră a fi pericolul reprezentat de deriva minelor depuse de forţele navale ucrainene în Marea Neagră după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Rușii au adăugat că minele ar putea ajunge în Strâmtoarea Bosfor sau chiar în Marea Mediterană, relatează FP. Rușii amenință Bosforul; pretext: minele ucrainene "După debutul operaţiunii militare ruse (24 februarie), forţele navale ucrainene au instalat bariere de mine în largul porturilor Odesa, Otceakov, Cernomorsk şi Iujnii", a declarat serviciul de securitate rus (FSB) într-un comunicat. FSB a mai spus că este vorba despre mine "perimate", fabricate în prima jumătate a secolului XX. Din cauza furtunilor, cablurile ce leagă minele de ancore au început să se rupă, a adăugat FSB. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră În acest fel, "afectate de vânt şi curenţi, minele sunt în derivă în mod liber în partea de vest a Mării Negre", potrivit FSB, care a evocat "starea tehnică nesatisfăcătoare" a minelor. Armata rusă a lansat în 24 februarie o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, invadând această ţară din mai multe direcţii. Occidentul a reacţionat, Uniunea Europeană, SUA şi Regatul Unit impunând sancţiuni economice dure contra Moscovei. Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept "operaţiune militară specială" pentru "denazificarea" ţării vecine.

ONU: 847 de civili ucraineni uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

ONU: 847 de civili ucraineni uciși

ONU: 847 de civili ucraineni uciși. Cel puţin 847 de civili au fost ucişi şi 1.399 răniţi în Ucraina de la începerea conflictului până la 18 martie, a anunţat sâmbătă Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), informează Reuters. ONU: 847 de civili ucraineni uciși Majoritatea victimelor s-au înregistrat în explozii cauzate de artileria grea şi de sisteme lansatoare de rachete şi în lovituri aeriene, potrivit OHCHR. Bilanţul real este cu siguranţă mai ridicat întrucât OHCHR, care dispune de o vastă reţea de monitorizare în Ucraina, nu a putut verifica situaţia din teren în mai multe oraşe lovite grav de forţele ruse. Autorităţile municipale din Kiev au afirmat sâmbătă că 228 de civili, printre care patru copii, au fost ucişi în capitala ucraineană de la începerea invaziei militare ruse. Citește și: Premierul Boris Johnson spune că înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova Alte 912 persoane au fost rănite, potrivit unui comunicat al primăriei Kievului. Armata rusă a lansat în 24 februarie o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, invadând această ţară din mai multe direcţii. Occidentul a reacţionat, Uniunea Europeană, SUA şi Regatul Unit impunând sancţiuni economice dure contra Moscovei. Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept "operaţiune militară specială" pentru "denazificarea" ţării vecine.

Dispar sute de mii de elevi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Dispar sute de mii de elevi

Dispar sute de mii de elevi. Numărul de elevi din judeţul Iaşi de la şcolile de masă a scăzut dramatic în ultimii zece ani, şcoala ieşeană având în prezent cu aproape 17.000 de elevi mai puţin, adică echivalentul a 20 de şcoli mari. Dispar sute de mii de elevi În medie, în fiecare an, populaţia şcolară din şcolile de masă scade cu echivalentul unei comune de dimensiunile comunelor Cucuteni, Româneşti, Ipatele sau Ciohorani. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă Comparativ, oraşul Târgu Frumos are aproximativ 14.000 de locuitori. Dacă numărul de elevi din mediul urban nu a scăzut simţitor conform statisticilor, scăderea este accentuată în şcolile din mediul rural. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosarul "Skoda" a rămas în pană (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul "Skoda" a rămas în pană

Dosarul "Skoda" a rămas în pană. Procesul primarului Mihai Chirica o ţine dintr-o amânare într-alta. Dosarul "Skoda" a rămas în pană În mai bine de un an de când dosarul a fost înaintat spre analiză, avocaţii inculpaţilor par să nu-şi fi găsit timpul necesar pentru a-l citi. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă La termenul de vineri al procesului, judecătorii au înregistrat depunerea a două noi cereri de amânare, din partea apărătorilor lui Gheorghe Nichita şi Dumitru Tomorug. Aceştia au cerut timp pentru a studia dosarul şi a pregăti o apărare efectivă în cauză. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Politicienii nesimțiți se ascund după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Politicienii nesimțiți se ascund după pandemie

Politicienii nesimțiți se ascund după pandemie. Într-un fel, cu starea de urgenţă şi apoi cu cea de alertă cu tot, pandemia a fost mană cerească pentru unii. Politicienii nesimțiți se ascund după pandemie Aşa au devenit atipice alegerile din 2020, cu campanii electorale ascunse în spatele comunicatelor, cu candidaţi care i-au privit de alegători doar de pe afişe, dar care apoi au avut grijă să-şi deconteze cheltuielile din banii publici. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă Iar după alegerile locale, respectiv după cele parlamentare, au dispărut cu totul. De unde înainte de alegeri se călcau în picioare să organizeze evenimente publice şi conferinţe de presă, ulterior au preferat să invoce restricţiile ca să fenteze întrebările incomode ale jurnaliştilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră