luni 18 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2062 articole
Alex Preda

Eveniment

Macron investește în statul rus criminal

Macron investește în statul rus criminal. Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi utilizarea de către Rusia "a unor arme explozive în zone dens populate", estimând că "totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil", relatează AFP. Macron investește în statul rus criminal "Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte", a declarat preşedintele francez într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european, care a început luni la Bruxelles. Citește și: În timp ce sute de multinaționale au plecat din Rusia, fabrica Renault de la Moscova și-a reluat producția. Statul francez, acționar majoritar "Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună", a adăugat el. "Dreptul de război nu este opţional. Protecţia civililor şi infrastructurilor civile nu este negociabilă. Cei care trădează aceste reguli vor trebui să dea socoteală în faţa justiţiei internaţionale", a mai spus Macron. Acesta nu a făcut referire la Renault, care nu închide afacerea în Rusia. Crize multiple declanșate de invazia rusă El a reamintit sesizarea Curţii Penale Internaţionale pe 2 martie de către 39 de state, între care toate statele UE, "un demers inedit în istoria diplomatică, pe măsura gravităţii situaţiei". În Ucraina "este urgent să fie garantată furnizarea fără obstacole a ajutorului european destinat populaţiei", a adăugat şeful de stat francez. El a anunţat, de altfel, că pentru a lupta împotriva crizei alimentare mondiale pe care războiul riscă să o declanşeze va propune la summitul UE de joi şi vineri "o iniţiativă de solidaritate internaţională pentru securitatea alimentară" a ţărilor cele mai dependente de Ucraina şi Rusia. "Europa îşi va mobiliza partenerii din G7 şi nu numai", a precizat el.

Macron investește în statul rus criminal (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Navalnîi, încă nouă ani de închisoare (sursa: dw.com)
Internațional

Navalnîi, încă nouă ani de închisoare

Navalnîi, încă nouă ani de închisoare. Cel mai cunoscut disident din Rusia, a fost condamnat marţi la încă nouă ani de închisoare şi la plata unei amenzi de 1,2 milioane de ruble (peste 10.000 de euro) transmite Reuters. Navalnîi, încă nouă ani de închisoare Cu câteva ore înainte de a stabili pedeapsa, instanţa care l-a judecat pe Aleksei Navalnîi reţinuse acuzaţia de escrocherie din rechizitoriu, la care s-a adăugat infracţiunea de ultraj la adresa instanţei. Sentinţa ar fi putut fi de maximum 13 ani de închisoare. Navalnîi urmează să execute noua condamnare într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina Olga Mihailova şi Vadim Kobzev, avocaţii disidentului, au anunţat deja că vor face apel împotriva noii condamnări. La scurt timp după aceea, un reporter Reuters de la faţa locului a observat că ambii au fost reţinuţi de poliţie. Opozantul se află deja în închisoare, ispăşind o condamnare de doi ani şi jumătate pentru nerespectarea condiţiilor de eliberare într-un alt dosar, pe care îl consideră politic. El a fost încarcerat în ianuarie 2020, imediat ce s-a întors la Moscova din Germania, unde fusese spitalizat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok. Acuzat că strânge bani pentru fundația anticorupție În dosarul finalizat marţi, Aleksei Navalnîi a fost considerat vinovat că a obţinut ilegal fonduri pentru fundaţia sa anticorupţie, care este în prezent interzisă în Rusia. Procuratura a susţinut că banii fuseseră colectaţi "pentru un scop deliberat nerealist - nominalizarea lui Navalnîi drept candidat la alegerile prezidenţiale". În timpul procesului, inculpatul, de profesie jurist, a declarat: "Nu aveţi decât să cereţi 113 ani de închisoare pentru mine. Oricum nu mă veţi speria". El i-a atras atenţia procurorului că pentru escrocherie legislaţia rusă prevede pedepse cu mult mai mici decât s-a cerut în cazul său.

PNL fuzionează cu ALDE. Tăriceanu, lipsă (sursa: Facebook/Călin Popescu Tăriceanu)
Politică

PNL fuzionează cu ALDE. Tăriceanu, lipsă

PNL fuzionează cu ALDE. Tăriceanu, lipsă. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a anunţat marţi că în şedinţa Biroului Executiv al PNL a fost aprobată fuziunea cu ALDE. PNL fuzionează cu ALDE. Tăriceanu, lipsă "În unanimitate de voturi a fost aprobat protocolul de fuziune cu ALDE", a afirmat Cîţu, după şedinţa BEx al PNL. În 11 ianuarie, conducerea PNL a decis să înceapă negocierile cu ALDE în vederea fuziunii. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina Comisia de negociere cu ALDE în vederea fuziunii a fost condusă de Dan Vîlceanu şi i-a avut în componenţă pe Rareş Bogdan, Iulian Dumitrescu, Toma Petcu, Hubert Thuma şi Gheorghe Falcă. ALDE nu a mai intrat în Parlament la ultimele alegeri, apoi partidul a devenit și mai irelevant decât era. Soarta politică a fostului lider ALDE Călin Popescu Tăriceanu este incertă. La alegerile parlamentare din 2020, ALDE a încheiat o alianță cu alt partid perdant, Pro România, condus atunci de Victor Ponta.

Încalci legea? Sună de pe fix (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Încalci legea? Sună de pe fix

Încalci legea? Sună de pe fix. Dacă intervin pentru vreun şofer care a încălcat legea, poliţiştii trebuie să dea telefoanele necesare de pe fix, nu de pe mobil. Încalci legea? Sună de pe fix Doi ofiţeri au fost trimişi în judecată pentru că l-au determinat pe un poliţist de teren să închidă ochii în cazul unor contravenienţi. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina A fost condamnat doar unul dintre ofiţeri, care făcuse imprudenţa să-şi folosească propriul mobil. Oricum, cel mai şifonat a ieşit până la urmă chiar denunţătorul, care a primit o pedeapsă mai severă decât şeful său. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cazurile de TBC, scădere în pandemie
Justiție

Cazurile de TBC, scădere în pandemie

Cazurile de TBC, scădere în pandemie. Potrivit statisticii realizate de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, cazurile de tuberculoză au scăzut de la 639 în 2018 la 421 în 2021, scădere de aproximativ 40%. Cazurile de TBC, scădere în pandemie Faţă de anul 2020 în schimb, în 2021 numărul de cazuri de TBC a crescut cu 5%. Incidenţa tuberculozei la copii a variat de la 21,95 la 100.000 în 2018 la 19,7 în 2021. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina De asemenea, mortalitatea prin tuberculoza a variat de la 3,17 la 100.000 în 2018 la 2,77 în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Doctor șpăgar în serie, cu suspendare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doctor șpăgar în serie, cu suspendare

Doctor șpăgar în serie, cu suspendare. Un caz care a şocat opinia publică prin cinismul cu care medicul îşi cerea "dreptul" de la pacienţii aflaţi în pragul morţii s-a finalizat. Doctor șpăgar în serie, cu suspendare Dar numai cu o pedeapsă simbolică. Pentru 11 cazuri demonstrate de luare de mită, chirurgul Eugen Bitere a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, aproape minimul stabilit de lege în cazul acestei infracţiuni. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina E aceeaşi pedeapsă pe care ar primi-o şi un "naş" dacă ar lua cinci lei de la un călător într-un tren de navetişti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni în Mariupol (sursa: dailysabah.com)
Internațional

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni. Confruntarea de pe câmpul de luptă şi de la masa negocierilor în războiul declanşat de Rusia prin atacul din 24 februarie asupra Ucrainei a crescut luni în intensitate, în timp ce negocierile de pace dintre cele două părţi continuă fără să se întrevadă deocamdată vreo concluzie tangibilă, consemnează agenţia DPA. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Rusia susţine că a făcut unele progrese pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina afirmă că ambele tabere sunt oarecum pe aceleaşi poziţii, impresia de ansamblu fiind că ofensiva rusă este în continuare într-un punct mort şi barbaria de pe front nu duce nicăieri. Punctul cel mai fierbinte rămâne oraşul-port Mariupol, înconjurat şi asediat de trupele ruse, care au dat duminică ucrainenilor un ultimatum să-l predea până luni dimineaţă, ultimatum respins de Kiev. Citește și: Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Informaţiile de pe front sunt puţine şi greu sau imposibil de verificat. Rusia a susţinut luni că a ucis 80 de combatanţi ucraineni într-un atac asupra unei baze de antrenament în nord-vestul Ucrainei şi că a luat 60 de soldaţi ucraineni prizonieri lângă Kiev. În capitală, opt persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc asupra unui centru comercial despre care Moscova afirmă că servea şi ca depozit de muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete. Nimeni nu controlează cerul Ucrainei Confruntată cu rezistenţa ucraineană înverşunată ce i-a frânat înaintarea, Rusia şi-a intensificat operaţiunile navale şi aeriene, constată un responsabil al Pentagonului, potrivit AFP. Aviaţia rusă a "efectuat peste 300 de ieşiri în ultimele 24 de ore şi ucrainenii şi-au accelerat şi ei ritmul ieşirilor", dar aceste operaţiuni nu conduc la lupte aeriene, notează acel oficial. Armata rusă, explică el, de obicei lansează rachetele aer-sol asupra unor ţinte ucrainene acţionând din spaţiul aerian rus sau belarus, "nu se aventurează prea departe şi nici prea mult timp în spaţiul aerian ucrainean", pe care ucrainenii îl apără cu mare dexteritate, astfel că Rusia nu reuşeşte să obţină supremaţia aeriană. Cât despre atacurile cu rachete de înaltă precizie, cum ar fi racheta Kinjal, care, potrivit Moscovei, a fost folosită sâmbătă de Rusia în atacul de sâmbătă asupra unui depozit de armament din vestul Ucrainei, oficialul Pentagonului are semne de întrebare asupra existenţei unui stoc suficient de astfel de arme. Atacul asupra Odesei, incert Acelaşi responsabil al Pentagonului a vorbit şi despre o intensificare a activităţii navale ruse în nordul Mării Negre, dar deocamdată nu sunt indicii că un desant maritim în zona oraşului Odesa ar fi iminent. Respectiva zonă a fost minată de armata ucraineană, iar potrivit Rusiei cablurile de ancorare ale unor mine s-au rupt şi acestea plutesc în derivă pe mare, fiind un pericol pentru navigaţie. Citește și: Șeful RosCosmos: Ucraina lucra la un virus care i-ar fi făcut impotenți pe etnicii ruși (diplomat ucrainean) Pe ansamblu, concluzionează reprezentantul Pentagonului, "ceea ce vedem este o tentativă disperată a ruşilor de a-şi recăpăta elanul şi de a întoarce totul în favoarea lor", aceasta în timp ce în a 26-a zi a invaziei forţele ruse sunt în continuare blocate la 15 kilometri nord-vest şi la 30 de kilometri est de Kiev. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Pe câmpul de luptă, "dacă nu suntem deja într-un impas, ne apropiem rapid de el", rezumă la rândul său situaţia un oficial NATO, citat de CNN. Acesta remarcă faptul că un impas al ofensivei ruse este dintr-un anumit punct de vedere foarte periculos, întrucât armata rusă este tot mai mult înclinată să-şi folosească intens puterea de foc apelând la arme mai puţin precise şi mai devastatoare în zonele urbane, crescând victimele în rândul civililor. Niciuna dintre părţi nu dă înapoi, iar în ultimele zile trupele ruse au continuat să aducă întăriri şi să-şi remedieze disfuncţionalităţile logistice atât în jurul Kievului, cât şi pe direcţiile operaţiunilor ofensive din sud, notează acelaşi oficial al NATO. Evaluarea Alianţei, adaugă el, este că obiectivele Rusiei nu s-au schimbat, unul dintre acestea fiind capturarea capitalei Kiev. Putin refuză întâlnirea cu Zelenski În acest timp continuă negocierile, dar nu este clar ce discută părţile în conflict, care s-au întâlnit luni pentru încă o oră şi jumătate, după care au continuat tratativele în grupuri de lucru. Negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a estimat că negocierile s-ar putea prelungi încă vreo câteva săptămâni şi a apreciat că există semne ce arată că poziţia Moscovei devine "mai realistă" şi mai rezonabilă, fără a intra în detalii. Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a negocia direct cu el. Kremlinul se menţine însă pe poziţii şi transmite că o astfel de întâlnire nu se va face până când cele două părţi nu vor conveni asupra unui plan de pace detaliat şi cere mai mult "dinamism" din partea Kievului.

România TV, panicardă: blackout patru zile (sursa: România TV)
Eveniment

România TV, panicardă: blackout patru zile

România TV, panicardă: blackout patru zile. "Blackout în România. Scenariu sumbru pregătit de Raed Arafat: pană de curent simulată în toată ţara timp de patru zile. Ce se întâmplă cu spitalele" este titlul unui articol postat pe site-ul România TV luni. România TV, panicardă: blackout patru zile "Potrivit unor surse medicale citate de România Tv, Raed Arafat pregăteşte un scenariu de blackout în toată ţara. Şeful DSU vrea să vadă cum ar reacţiona spitalele şi populaţia dacă România ar rămâne fără curent electric timp de patru zile.", se spune în primul paragraf din articol. Citește și: BREAKING Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina În replică, Raed Arafat a dezmințit vehement "scenariul sumbru". "Ca urmare a unor informații false diseminate opiniei publice de către site-ul România Tv, conform cărora, instituția noastră ar pregăti un scenariu care vizează o pană de curent simulată pentru a vedea , precizăm că ne delimităm ferm de aceste informații date care pot crea panică în rândul populației. Asigurăm întreaga opinie publică că informațiile prezentate de site-ul televiziunii amintit anterior se înscriu în spectrul informațiilor false, de tip FAKE NEWS. Vă rugăm să vă informați din surse oficiale!", a comunicat Departamentul pentru Situații de Urgență.

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Eveniment

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) a confirmat luni că a primit din Bulgaria mai multe rapoarte privind acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE şi corupţie sistemică, cazuri în care sunt implicate oficialităţi de rang înalt, indică o declaraţie a EPPO publicată pe website-ul instituţiei. Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria "Sunt în desfăşurare investigaţii. Nu vor fi date alte detalii suplimentare pentru a nu periclita rezultatul investigaţiilor. Dacă vreo informaţie adiţională poate fi făcută publică, vom face acest lucru în mod proactiv", menţionează declaraţia citată. Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război EPPO este instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Boiko Borisov, reținut și eliberat Patru dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, în timp ce Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (AFSJ). Fiecare dintre cele 22 de ţări participante are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare stat participant are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Ex-premierul bulgar Boiko Borisov a fost reținut de autoritățile bulgare recent. Acesta a fost eliberat după nici 24 de ore. Procurorii nu au oferit prea multe detalii. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

Trebuie să fie parc, nu buncăr (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Trebuie să fie parc, nu buncăr

Trebuie să fie parc, nu buncăr. Lucrările de amenajare a unui nou parc la Iaşi se desfăşoară în ritm de melc. Trebuie să fie parc, nu buncăr Parcul "eGreen", de pe bld. C.A. Rosetti, ar trebui finalizat în mai puţin de două luni. Însă, realitatea din teren este departe de a confirma acest termen de execuţie. O spune şi Primăria: gradul fizic al lucrărilor este de 40%. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik Chiar dacă proiectul nu este unul complex, la aproape doi ani de la debutul lucrărilor, peisajul este unul dezolant: movile imense de pământ acoperă terenul, iar cabluri şi materiale de construcţii sunt lăsate la voia întâmplării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion. Probabil unul dintre cazurile-şcoală atunci când vorbim despre operaţii eşuate, erori medicale şi malpraxis este al doctorului Naum Ciomu. Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion Acesta, în 2004, a secţionat în trei bucăţi penisul unui bărbat ce venise pentru o operaţie de extirpare a unui testicul malformat. Instanţa a dat dreptate pacientului, care a primit despăgubiri de peste 500.000 de euro şi care a fost nevoit să treacă prin zeci de alte proceduri pentru a-şi reconstrui organul amputat de medic. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik Nu toate cazurile seamănă cu celebru caz "Ciomu", dar au existat mai multe instanţe în care eroarea medicală părea clară, dar nici Colegiul Medicilor şi nici judecătorii nu au dat dreptate pacienţilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA. Acestea sunt aduse din interior la adresa unor procurori au ajuns pe masa judecătorilor. Acuzații grave la adresa procurorilor DNA Un comisar judiciarist abia ieşit la pensie dezvăluie manevre dubioase, unele chiar ilegale petrecute în cadrul Serviciului Teritorial al DNA. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik "Nici nu pot însă accepta ca o carieră apreciată ca ireproşabilă să fie umbrită de acţiunile unui procuror care «a vrut sânge». Până la urmă, e vorba de onoarea şi cariera mea", ne-a declarat comisarul Florin Costan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill (sursa: danelis.ru)
Internațional

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill. Stilul de viață al patriarhului Kirill al Rusiei este departe de modestia și cumpătarea clamate de ortodoxismul creștin. Avere personală: patru miliarde de dolari Fost agent KGB, Kirill a subordonat Biserica Ortodoxă Rusă și mai mult Kremlinului decât aceasta era deja. Anti-occidental și loial până la slugărnicie lui Vladimir Putin, patriarhul rus trăiește ca un oligarh. O analiză a Forbes din 2009, când Kirill a fost instalat în fruntea Bisericii, arăta că averea personală a lui Kirill era, deja, în 2006, de patru miliarde de dolari. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kirill: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Îmbogățirea începuse în anii '90, când Biserica a primit dreptul de a vinde alcool și tutun fără taxe. Ceasurile pe care Kirill le poartă sunt de zeci de mii de euro. Un astfel de obiect, marca Breguet, de 30.000 de dolari, a fost decupat de Patriarhie dintr-o fotografie care înfățișa o întâlnire a lui Kirill cu unul din miniștrii de Justiție ai Rusiei. Episodul a stârnit un scandal public. Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill Un bun anume din colecția aflată la dispoziția lui Kirill, însă, are o poveste spectaculoasă. Este vorba despre un yacht evaluat la patru milioane de dolari numit "Pallada". Potrivit mai multor publicații rusești, yacht-ul a fost proprietatea Kremlinului, care l-a vândut companiei Lukoil. Iar aceasta din urmă l-a donat Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit presei ruse, Lukoil nu a dezvăluit niciodată costul tranzacției și nici motivul donației către Biserică. Yacht-ul are dotări de lux și poate găzdui până la opt pasageri în condiții care sunt asigurate cu costuri exorbitante.

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri (sursa: Facebook/Міністерство оборони України)
Internațional

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri. Aceștia şi-au părăsit locuinţele în Ucraina din cauza războiului "devastator" purtat de Rusia, a declarat duminică Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, transmite AFP. Zece milioane de ucraineni, pe drumuri "Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât zece milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interiorul ţării, fie refugiate în străinătate", a scris Grandi pe Twitter. Sâmbătă, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3,3 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului, iar alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd "Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri", a declarat sâmbătă Filippo Grandi. Aproximativ 90% din refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi au interdicţie de a ieşi din ţară. ONU a numărat 902 civili uciși, dar are acces limitat în teren Cel puţin 902 civili şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucranina, de la începutul invaziei ruse în 24 februarie până sâmbătă la miezul nopţii, a informat duminică biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (OHCHR). Datele preluate de Reuters sunt însă probabil mult sub bilanţul real al conflictului, deoarece OHCHR precizează că nu a fost în măsură să preia sau să verifice rapoartele privind numărul victimelor în unele oraşe lovite, cum ar fi Mariupol. Conform structurii pentru refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele mai multe morţi în rândul populaţiei civile ucrainene au fost provocate de arme explozive, cum ar fi obuzele de artilerie grea, sistemele de rachete cu lansări multiple sau bombele şi rachetele de aviaţie.

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev. Casa Albă a dezminţit duminică speculaţiile privind o posibilă vizită a preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, în Ucraina, în cadrul turneului în Europa din următoarele zile, transmite dpa. Biden, la Bruxelles, nu la Kiev "Deplasarea se va concentra pe continuarea strângerii rândurilor întregii lumi în sprijinul poporului ucrainean şi împotriva invaziei lui Putin în Ucraina, dar nu există planuri de călătorie în Ucraina", a scris pe Twitter secretara de presă a preşedinţiei americane, Jen Psaki. În presa din SUA s-a speculat şi că Biden ar putea vizita Polonia după etapa de la Bruxelles. Psaki a comunicat că alte detalii vor fi anunţate ulterior. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat televiziunii CNN că nu este la curent cu vreo discuţie despre o vizită a preşedintelui în Ucraina. Ea a reamintit că guvernul de la Washington i-a avertizat pe cetăţenii SUA să nu se deplaseze în Ucraina, deoarece ţara este în război. Potrivit Casei Albe, Biden va participa joi, la Bruxelles, la summituri extraordinare ale NATO, Uniunii Europene şi G7. Va fi a treia vizită a preşedintelui în Europa de la preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră