vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2013 articole
Alex Preda

Internațional

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina. Postul american de televiziune Fox News a anunţat uciderea a doi membri ai echipei sale din Ucraina: jurnalista Oleksandra Kuvshinova, în vârstă de 24 de ani (ucisă la Horenka, în apropiere de Kiev), împreună cu colegul ei, cameramanul Pierre Zakrzewsk. Corespondentul Benjamin Hall a fost rănit, transmite DPA. Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina Potrivit informaţiilor comunicate de post, vehiculul echipei a fost vizat de focuri de armă. Kuvshinova sprijinea echipa Fox News în cercetările sale din Ucraina. "Era incredibil de talentată şi a petrecut săptămâni întregi colaborând direct cu întreaga noastră echipă de acolo, lucrând non-stop pentru a se asigura că lumea să ştie ce se întâmplă în ţara ei", a precizat postul. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Fox News confirmase anterior că Pierre Zakrzewski, cameraman în vârstă de 55 de ani, a fost ucis luni. Televiziunea americană a declarat că a aşteptat până să anunţe moartea lui Kuvshinova din consideraţie pentru familia acesteia. Nu au fost oferite alte informaţii despre starea lui Hall. A scăpat viu din Irak, Afganistan, Siria Zakrzewski avea baza la Londra şi se afla în Ucraina din februarie, a adăugat ea. "Pierre era un fotograf de război care a acoperit practic toate evenimentele internaţionale pentru Fox News, de la Irak la Afganistan, trecând prin Siria", a explicat Suzanne Scott. El primise în decembrie premiul Fox News "Eroul discret", în special pentru "rolul cheie jucat în evacuarea freelancerilor noştri afgani şi a familiilor lor după retragerea americană din Afganistan", a subliniat Suzanne Scott. Benjamin Hall, de naţionalitate britanică şi corespondent al Fox News la Departamentul de Stat, rămâne spitalizat în Ucraina, a mai precizat ea. Hall a fost rănit la picioare de schije de obuz şi plasat la terapie intensivă, a transmis luni procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova. Cinci jurnaliști au fost uciși Cinci jurnaliști au fost uciși de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Americanul Brent Renaud a fost omorât de gloanţe duminică la periferia nord-vestică a Kievului. Jurnalistul ucrainean Evgheni Sakun a murit în bombardamentul turnului de televiziune de la Kiev. Ucraineanul Viktor Dudar şi-a pierdut viaţa în timpul luptelor de lângă Nikolaiev (sud), potrivit autorităţilor ucrainene, care au numărat şi peste 30 de răniţi în rândul reprezentanţilor presei care acoperă conflictul.

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina (sursa: Fox News)
Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, luni seara, că nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit şi nu poate să meargă pe front cineva care nu a făcut armata. Dîncu a afirmat la Digi24 că s-au exagerat anumite aspecte privind un draft al unei legi care trebuia să se facă rapid pentru această situaţie de criză. Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front "Au fost exagerate câteva aspecte, precum mobilizarea celor între 18 şi 60 de ani. Nicio lege nu poate spune asta, pentru că în Constituţie şi în legile vechi ale apărării se spune că se constituie rezerva activă a României, dar asta înseamnă că oamenii lucrează la locul lor de muncă. De exemplu, poate că în momentul acela sunt o serie de componente ale legii care spun că nu poţi să plece cadrele militare în concediu sau să-şi dea demisia sau alte lucruri care ţin de această zonă. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit, chiar dacă are 20 de ani, nu poate să meargă pe front cineva care n-a făcut armata. Au fost puse nepotrivit acolo, cei care le-au pus, fără să se gândească într-un context", a spus Dîncu. De ce este nevoie de trei legi Ministrul a detaliat pachetul de trei legi ale Apărării, care privesc securitatea naţională. "Proiectul conţine trei legi importante: proiectul pentru managementul situaţiei de criză, care este o lege mai veche, dinainte de pandemie (...), starea de criză nu este definită în Constituţie şi noi n-am încercat să creăm o nouă stare. A doua componentă este legea privind cyber-security, apărarea cibernetică - vedem acum că asta este o componentă foarte importantă a ameninţărilor - este continuă şi trebuie modificată. (...) Şi mai erau modificări la Legea 446/2006 - o lege a apărării naţionale care conţine, de exemplu, mobilizarea populaţiei, mobilizarea economiei, ce face economia în timp de ipotetic război, apoi conţine reglementări foarte importante referitoare la Agenţia Rezervelor Statului şi Situaţiilor Speciale - a trebuit să facem modificări care nu ţin de securitate sau comunicare, ci pur şi simplu reguli de organizare", a explicat Dîncu. Proiectul de lege disputat, retras El a precizat că proiectul care a ajuns în presă a fost propus înainte de a fi gândit pachetul de trei legi. "Ne-am gândit să facem o lege care să vină cu situaţia aceasta de criză din acest moment, pentru că încă avem criză sanitară, criza din Ucraina şi atunci să se facă rapid un proiect pentru această situaţie de criză. Toată lumea a luat din mai multe legi, din pachetul respectiv s-au luat bucăţi (...), s-a încercat să se facă un colaj. Când am văzut acest colaj, şi l-a văzut şi premierul, au zis cu toţii , pentru că era prea făcut pe picior, şi atunci rămânem la proiectul cu cele trei legi care vor fi într-un pachet. Dar a ajuns la presă, după ce noi ne-am hotărât să-l retragem şi a început o discuţie care conţine tot felul de amănunte care sunt potenţate de războiul hibrid de acum, pe care Rusia l-a dezvoltat în ultima vreme", a mai spus Dîncu.

Iahtul oligarhului Cemezov, sechestrat la Barcelona (sursa: Agerpres)
Internațional

Iahtul oligarhului Cemezov, sechestrat la Barcelona

Iahtul oligarhului Cemezov, sechestrat la Barcelona. Un iaht în valoare de aproape 128 de milioane de euro al unui oligarh rus a fost sechestrat luni la Barcelona (Spania) în cadrul sancţiunilor împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, a anunţat premierul spaniol, Pedro Sanchez, notează AFP. Iahtul oligarhului Cemezov, sechestrat la Barcelona "Am imobilizat temporar la Barcelona (nord-est) un iaht aparţinând unuia dintre principalii oligarhi ruşi, cu valoare de aproximativ 140 de milioane de dolari (128 de milioane de euro) şi o lungime de 85 de metri, iar altele urmează să vină", a indicat Pedro Sanchez, fără alte precizări. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Potrivit cotidianului spaniol El Pais, este vorba despre iahtul Valérie, care ar fi legat de Serghei Cemezov, şeful conglomeratului rus din industria de apărare Rostec şi aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Serghei Cemezov apare în special pe listele oligarhilor ruşi sancţionaţi de Statele Unite şi Marea Britanie încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Răspunsul occidental implică blocarea conturilor bancare, vilelor şi navelor de lux ale magnaţilor ruşi. Dar capturile mari, precum câteva iahturi în Franţa şi Italia în ultimele zile, sunt încă destul de rare. O listă bogată de iahturi Un mega-iaht cu valoare de 100 de milioane până la 120 de milioane de euro, L'Amore Vero, a fost confiscat joi pe şantierul naval al portului La Ciotat, pe coasta mediteraneeană franceză, unde fusese adus pe 3 ianuarie pentru efectuarea unor lucrări de reparaţie. Italia a anunţat sâmbătă că a îngheţat bunuri ale unor oligarhi ruşi în valoare de aproximativ 140 de milioane de euro, printre car două iahturi sechestrate cu o zi înainte: Lady M, în valoare de 95 de milioane de euro şi aparţinând magnatului din industria oţelului Alexei Mordaşov, un apropiat al Vladimir Putin vizat de sancţiunile UE, şi Lena (50 de milioane de euro), deţinută de Ghennadi Timcenko.

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol (sursa: Facebook/Stelian Ion)
Eveniment

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol. Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a votat luni un proiect de lege care incriminează instigarea la ură împotriva unei persoane sau a unui grup și pe motiv de apartenență politică, printre altele. Parlamentarii USR vor sesiza CCR, a declarat deputatul Mihai Badea. Badea de la USR, supărat pe Vicol de la PSD Proiectul de lege avea ca scop punerea în acord a Codului Penal cu o directivă privind discriminarea pe criterii etnice, de rasă, sex etc. Dar un amendament introdus de Laura Vicol (PSD), șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, incriminează și delictul de opinie pe motiv de apartenență politică și prevede pedeapsa cu închisoarea până la trei ani, a declarat pentru G4Media Mihai Badea (USR), membru în Comisia Juridică. "Ce înțelegeți prin instigare la ură împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe criteriul opiniei sau apartenenței politice? Codul penal nu conține nicio definiție a acestei noțiuni, care rămâne la aprecierea instanței. Nesocotiți nu doar dreptul la liberă exprimare, dar și principiul constituțional al calității, clarității și preciziei legii. Practic, orice critică mai substanțială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani", a spus Badea pentru G4Media. Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol Faptele, însă, arată că nu Vicol a introdus acel amendament în lege, ci doi colegi de la USR ai deputatului Badea. Legea în discuție a fost inițiată de Guvernul României în martie 2021. Iată forma articolului în cauză, așa cum acesta a plecat de la Guvern: "Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenta, ura sau discriminare impotriva unei categorii de persoane sau impotriva unei persoane pe motiv ca face parte dintr-o anumita categorie depersoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda". Forma inițială a articolului (sursa: senat.ro) Prima cameră sesizată a fost Senatul. Când proiectul de lege a ajuns în Comisia Juridică a Senatului, aceasta a emis un raport asupra legii. Potrivit acestuia, Ministerul Justiției, condus atunci de Stelian Ion, a propus un amendament. Raportul citat menționează că acel amendament a fost "propus de Ministerul Justiției, însușit de doamna senatoare USR-Plus Elena-Simona Spătaru și adoptat, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, de membrii Comisiei juridice". Acest amendament, propus de ministerul condus de Stelian Ion, introduce apartenența politică printre criteriile care definesc persoanele împotriva cărora se incită la violență. Amendament propus de MJ în mandatul lui Stelian Ion (sursa: senat.ro) Legea a suferit și alte modificări pe parcursul de adoptare. Vicol, avocata interlopilor, susținută de PSD La fel de adevărat este că și deputatul PSD Laura Vicol a adus un amendament articolului în chestiune, dar nu referitor la apartenența politică, criteriu aflat deja în lege încă din martie 2021. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Vicol are multe alte probleme de imagine, etică și chiar conflicte de interese care o fac nepotrivită pentru șefia Comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse

Iubita lui Putin, în vilă elvețiană (sursa: Blick)
Internațional

Iubita lui Putin, în vilă elvețiană

Iubita lui Putin, în vilă elvețiană. Mai multe publicații britanice și americane au scris în ultimele zile că Alina Kabaeva, fostă campioană de gimnastică ritmică, s-ar afla într-o vilă de lux de lângă Lugano, Elveția. Iubita lui Putin, în vilă elvețiană Un articol pe această temă a fost publicat acum câteva zile de tabloidul britanic Mirror. Potrivit sursei citate, Kabaeva, fostă medaliată olimpic cu aur, ar fi o obișnuită a orașului Lugano, unde ar trăi de ani de zile. Presa - atât occidentală, cât și rusă - au scris că fosta gimnastă, acum de 38 de ani, ar fi chiar căsătorită cu Putin. Mai mult, cuplul ar avea trei sau chiar patru copii împreună. Citește și: Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești Și nu doar tabloidele publică articole despre viața privată a lui Putin cu Kabaeva. În 2015, chiar Deutsche Welle a preluat, girându-l, un articol din tabloidul elvețian Blick. Potrivit acestuia din urmă, Putin ar fi lipsit o vreme de la activități publice pentru a fi prezent în Elveția la nașterea celui de-al treilea copil al cuplului. Kremlinul a negat episodul din 2015, catalogându-l drept o farsă. Mai mult, a difuzat o imagine cu Putin întâlnindu-se cu un oficial rus, dar fără a menționa data întâlnirii.

Hoți violenți recidiviști, achitare foarte dubioasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hoți violenți recidiviști, achitare foarte dubioasă

Hoți violenți recidiviști, achitare foarte dubioasă. Membrii unui grup de tâlhari violenţi ce îşi făceau de cap bătând şi jefuind de agoniseli considerabile oameni singuri şi în vârstă au ajuns liberi în urma unui proces incredibil, presărat cu ameninţări şi bani daţi pentru a închide guri. Hoți violenți recidiviști, achitare foarte dubioasă Capul răutăţilor, care ajutat de complici a jefuit un bătrân de toţi banii din casă, circa 25.000 de lei, e liber acum să-şi continue "meseria". Nu se afla la prima faptă, dar încă nefiind condamnat, procesele fiind pe rol, magistraţii Judecătoriei l-au codamnat cu suspendare, unul din motive fiind şi probele subţiri. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Mai târziu, Curtea de Apel a decis încetarea procesului penal şi lăsarea lui în libertate, după ce probele s-au evaporat una câte una. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pecerista omorâtă de vidanjă, pe verde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pecerista omorâtă de vidanjă, pe verde

Pecerista omorâtă de vidanjă, pe verde. Şoferul vidanjei care a omorât pe trecerea de pietoni una dintre cele mai puternice ieşence din epoca comunismului este cercetat penal pentru ucidere din culpă. Pecerista omorâtă de vidanjă, pe verde Bărbatul cercetat penal are 42 de ani şi locuieşte în Miroslava. Acesta nu era băut în momentul accidentului mortal, şi a recunoscut că nu a observat victima, Maria Chiriac, în vârstă de 80 de ani, în timp ce traversa strada pe trecerea de pietoni, deoarece femeia s-ar fi aflat într-un "unghi mort". Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Femeia a murit pe loc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament. O dată cu începerea conflictului din Ucraina, ieşenii au devenit tot mai interesaţi de adăposturile de la subsolurile blocurilor. Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament Cele aproximativ 160 de adăposturi sunt însă, cel mai probabil, insuficiente pentru întreaga populaţie a oraşului, mai ales că unele nu sunt amenajate corespunzător, nu au ieşiri de siguranţă sau au fost transformate în boxe în care sunt depozitate murături. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia O alternativă la aceste adăposturi pot fi însă bisericile, mai ales cele construite după 1990, care au şi un nivel inferior, puternic ranforsat. O altă variantă pentru adăpostirea în cazul unor bombardamente (n.r. - o situaţie puţin probabilă în acest moment) este şi Ansamblul Mitropolitan, care beneficiază de un muzeu recent amenajat, Muzeul Mitropolitan, chiar sub clădirea Mitropoliei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Drona de deasupra României, cu explozibil (sursa: Digi24)
Eveniment

Drona de deasupra României, cu explozibil

Drona de deasupra României, cu explozibil. Bomba găsită în resturile dronei care s-a prăbuşit săptămâna trecută la Zagreb cântărea până la 120 de kilograme şi a explodat sub pământ, a relatat duminică postul public de televiziune croat HTV. Acesta a citat o sursă de nivel înalt din Ministerul Apărării, transmite luni HINA. Drona de deasupra României, cu explozibil Explozia s-a produs sub pământ întrucât drona a căzut pe un teren moale, dar dacă ar fi căzut pe asfalt sau beton consecinţele ar fi fost catastrofale, potrivit HTV. Resturile dronei militare datând din perioada sovietică au fost dezgropate duminică dimineaţa. Ministrul croat al apărării, Mario Banozic, a confirmat că în crater s-au găsit fragmente de bombă de aviaţie şi urme de explozibil, indicând că nu a fost vorba de o dronă de recunoaştere. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Unii analişti militari au contrazis, însă, această afirmaţie, declarând presei că nu a fost vorba de o bombă de aviaţie, ci de un sistem de autodistrugere a echipamentului şi datelor. Pilot militar: o bombă ar fi distrus clădirile Ivan Selak, fost pilot în forţele aeriene croate, a spus că este aproape sigur că nu a fost o bombă aeriană "pentru că, dacă ar fi avut explozibil, jumătate din căminul studenţesc din vecinătate ar fi fost distrus de deflagraţie". Drona, un dispozitiv fără pilot Tupolev Tu-141 Strij, s-a prăbuşit joi lângă un cămin studenţesc din Jarun, în sud-vestul Zagrebului, la puţin timp după ora 11 seara, avariind circa 40 de maşini aflate într-o parcare. Totuşi, nimeni nu a fost rănit. Drona venise din Ucraina, survolând România şi Ungaria, amândouă state membre ale NATO, cu o viteză de 700 km/h şi la o altitudine de 1.300 metri.

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință. Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a afirmat luni că se află în Ucraina alături de forţele Moscovei care desfăşoară o ofensivă în ţară, notează AFP. Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință Ramzan Kadîrov, denunţat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa caucaziană, a publicat un videoclip pe Telegram care îl arată în uniformă militară studiind planuri în jurul unei mese cu soldaţi într-o cameră. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia El a subliniat apoi într-un mesaj că acest videoclip a fost filmat la Gostomel, un aeroport situat în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei, capturat de forţele ruse în primele zile ale ofensivei lor. Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent. "Zilele trecute eram la aproximativ 20 de kilometri de voi, naziştilor de la Kiev, iar acum suntem şi mai aproape", a scris Ramzan Kadîrov, îndemnând forţele ucrainene să se predea, "sau veţi fi terminaţi". Kadîrov, lacheul lui Putin "Vă vom arăta concret că practica rusă învaţă războiul mai bine decât teoria străină şi recomandările consilierilor militari", a adăugat el. https://www.youtube.com/watch?v=O3Pq7sM2PVU Ramzan Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, este loial Kremlinului şi dispune de o miliţie paramilitară la ordinele sale. La începutul ofensivei ruse, pe reţelele sociale au circulat imagini cu o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldaţi care pretindeau că sunt pe punctul de a pleca spre Ucraina. Forţele aflate sub controlul lui Kadîrov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia, reaminteşte AFP.

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina. O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak (foto), consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP. Rusia negociază ucigând civili în Ucraina "Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare" ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter. Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă. "Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă", a precizat Mihailo Podoliak. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează. "Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative", a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus. "Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente", a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă. Discuțiile anterioare, fără rezultat De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili. Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor. Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze "ultimatumuri" Kievului şi a început "să asculte cu atenţie" propunerile ucrainene. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare "fundamental diferită" în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat "progrese" în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Rusia: Am ucis 180 mercenari străini (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini"

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini". Rusia a anunțat duminică că a atacat baza militară de antrenament din Iavoriv, vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, și că loviturile aeriene rusești au ucis "până la 180 de mercenari străini" și au distrus o mare cantitate de arme furnizate de națiuni straine, scrie Reuters. Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini" Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a afirmat într-un briefing de presă (VIDEO) că Rusia își va continua atacurile împotriva a ce el a numit "mercenari străini". Reuters precizează că nu a putut verifica independent declarațiile oficialului rus. Cel puţin 35 de persoane au murit şi peste 130 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, potrivit BBC. Potrivit guvernatorului regiunii Lvov, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ucraina nu a confirmat prezența străinilor Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc.

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj (sursa: ITPF Iași)
Eveniment

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj. O familie din Ucraina a încercat să intre în România cu 1,6 milioane de dolari, a anunţat duminică, printr-un comunicat de presă, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iaşi. Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj Potrivit sursei citate, cei doi ucraineni, soţi şi soţie, s-au prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa cu un autoturism înmatriculat în Ucraina, iar în maşină au fost descoperiţi banii nedeclaraţi, dar şi alte bunuri de valoare. "În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au efectuat un control amănunţit asupra vehiculului. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp În urma verificărilor, au fost descoperite în bagajele din autoturism mai multe bunuri, nouă ceasuri diferite mărci, bijuterii, 24 genţi inscripţionate cu denumiri ale unor firme recunoscute şi sume în valută nedeclarate, peste 1,6 milioane dolari şi peste 50.000 euro", se arată în comunicatul de presă transmis de ITPF Iaşi, citat de Agerpres. Poliţiştii de frontieră au sesizat procurorii vasluieni cu privire la acest caz, bunurile şi sumele în valută fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Mariupol, catastrofă umanitară 2.200 de morți (sursa: Agerpres)
Internațional

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți. Peste 2.100 de locuitori din Mariupol, un oraş-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse, au fost ucişi de la începutul ofensivei, a anunţat duminică primăria, relatează AFP. Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți "Ocupanţii lovesc cinic şi deliberat clădiri rezidenţiale, zone dens populate, distrug spitale de copii şi infrastructurile urbane (...). Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit în atacurile ruse", a informat Primăria Mariupol pe Telegram. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp "În 24 de ore, am avut 22 de bombardamente într-un oraş paşnic. Aproximativ o sută de bombe au fost deja aruncate asupra Mariupol", a adăugat el. Mariupol, un oraş-port strategic situat între Crimeea şi Donbass, este cufundat într-o situaţie "aproape fără speranţă", lipsit de hrană, apă, gaz, electricitate şi comunicaţii, a anunţat vineri Medici fără Frontiere (MSF). Convoi însoțit de preoți Un bilanţ difuzat vineri de autorităţile locale estima la 1.582 numărul de locuitori ucişi. Mai multe încercări de a transporta ajutor umanitar spre oraş au eşuat în ultimele zile. Un nou convoi însoţit de preoţi ortodocşi cu 100 de tone de apă, alimente şi medicamente se îndreptă către Mariupol, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski. "Problema cheie astăzi este Mariupol, convoiul nostru se află la două ore de Mariupol, la 80 km distanţă", a spus el într-un videoclip postat în această după-amiază.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră