Investigații
EXCLUSIV Baza pentru avioanele F-35 va fi construită de o firmă care nu are inginer coordonator al lucrării. MApN a închis ochii, deși doi ofițeri din comisia de licitație au cerut descalificarea firmei
Infrastructura militară care va deservi una dintre cele mai importante baze aeriene ale României și care este destinată să susțină operarea viitoarelor avioane F-35 va fi construită de asocierea condusă de compania sibiană CON-A.
Decizia a fost luată după una dintre cele mai disputate licitații organizate în ultimii ani de Ministerul Apărării Naționale, procedură care a generat trei contestații, o decizie a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și mai multe acțiuni în instanță.
Miza contractului este uriașă: extinderea și modernizarea infrastructurii operaționale a Bazei 71 Aeriene de la Câmpia Turzii, una dintre principalele facilități militare de pe flancul estic al NATO.
Citește și: VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Dar desemnarea CON-A drept câștigător a fost contestată inclusiv în interiorul comisiei de evaluare.
Doi dintre cei cinci membri ai comisiei au susținut că oferta ar fi trebuit declarată neconformă deoarece compania nu ar fi nominalizat inițial unul dintre specialiștii-cheie solicitați de documentația de atribuire: inginerul coordonator pentru lucrările de instalații.
În final, atât autoritatea contractantă, cât și CNSC au respins criticile formulate împotriva ofertei și au menținut rezultatul procedurii.
În mod paradoxal, un competitor al CON-A care a avut aceeași problemă (acte incomplete referitoare la poziția de inginer coordonator), Erbașu, a fost descalificat.
O bază strategică pentru NATO și pentru viitoarele F-35
Investiția de la Câmpia Turzii face parte din programul mai amplu prin care România încearcă să transforme Baza 71 Aeriană într-un centru regional de operare pentru forțele aeriene aliate.
Potrivit caietului de sarcini, proiectul este justificat de necesitatea consolidării poziției României pe flancul estic al NATO și de creșterea capacității de intervenție militară într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile de securitate din regiunea Mării Negre.
Potrivit documentației de licitație întocmite de Ministerul Apărării, România urmărește „consolidarea statutului de stat-pol de stabilitate pe flancul estic al Uniunii Europene și NATO” prin dezvoltarea infrastructurii militare și a serviciilor de sprijin aferente.
Caietul de sarcini mai precizează că baza trebuie pregătită pentru „dotarea cu avioane de luptă multirol”, pentru exerciții multinaționale, operațiuni de îmbarcare și debarcare de personal și materiale pentru teatre de operații, precum și pentru activități complexe de instruire împreună cu alte categorii de forțe armate.
Bază esențială pentru relația cu SUA
În ultimii ani, Câmpia Turzii a devenit unul dintre cele mai importante puncte militare ale României.
Baza găzduiește frecvent detașamente americane și aliate, fiind utilizată pentru misiuni de poliție aeriană și pentru exerciții NATO.
Amplasarea sa, relativ aproape de granița cu Ucraina și de regiunea Mării Negre, îi conferă o importanță strategică deosebită.
În perspectiva introducerii avioanelor F-35 în dotarea Forțelor Aeriene Române, infrastructura existentă trebuie extinsă și modernizată pentru a răspunde unor standarde tehnice mult mai exigente decât cele necesare operării actualelor F-16.
Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare, a explicat pentru DeFapt.ro că la baza de la Câmpia Turzii se află o escadrilă de avioane românești F-16, dar tot acolo au fost dislocate sisteme de drone americane.
„În primul rând, la capitolul parteneriat strategic cu SUA, importantă este această unitate de intelligence și supraveghere.
Noi acolo avem escadrile de F-16 și, în perspectiva în care se modernizează, va fi o bază NATO importantă.
Acolo e un proiect care vizează modernizarea aerodromului de la Câmpia Turzii, un proiect prioritar și național și NATO.
Modernizarea infrastructurii în ansamblu trebuie să țină seama de venirea avioanelor F-35.
Vedem la polonezi, care au luat un ansamblu de măsuri de modernizare a infrastructurii în sine pentru a găzdui acel avion.
Achiziția de F-35 impune modernizarea infrastructurii”, a arătat comandorul Mateiu.
Ce lucrări a scos la licitație Ministerul Apărării
Contractul a fost scos la licitație de către Unitatea Militară 02444 Sibiu, structura Ministerului Apărării care gestionează investițiile imobiliare și infrastructura militară din zona sa de responsabilitate.
Obiectul licitației îl reprezintă, potrivit caietului de sarcini, „Realizare infrastructură – Zonă operațională în cazarma 1833 Câmpia Turzii – Faza II”.
Conform documentației, lucrările includ realizarea unor facilități esențiale pentru funcționarea bazei: infrastructură aeronautică, drumuri, rețele tehnico-edilitare, instalații electrice și de comunicații, rețele termice și sanitare, precum și alte elemente necesare funcționării unei zone operaționale moderne.
Caietul de sarcini evidențiază că proiectul tehnic este clasificat „Secret de serviciu”, iar documentația completă a fost pusă la dispoziția ofertanților doar după obținerea avizelor de securitate necesare.
Un contract de 446 milioane de lei, adjudecat cu 317 milioane
Valoarea estimată a contractului a fost stabilită la 446,4 milioane de lei fără TVA.
În competiție au intrat patru ofertanți:• asocierea CON-A Operations – UTI Construction and Facility Management;• asocierea Leviatan Design;• asocierea Construcții Erbașu – Concelex – Frasinul;• PORR Construct.
În urma evaluării, asocierea condusă de CON-A a fost declarată câștigătoare cu o ofertă de 317,34 milioane de lei și punctajul maxim de 100 de puncte.
Pe locul al doilea s-a clasat asocierea Leviatan, cu o ofertă de 370,53 milioane de lei și 94,25 puncte.
Diferența dintre valoarea estimată de către MApN și oferta CON-A este semnificativă: oferta câștigătoare reprezintă aproximativ 71% din valoarea estimată de autoritatea contractantă, fapt care avea să genereze ulterior una dintre principalele controverse ale procedurii.
Disputa privind inginerul coordonator. Doi membri ai comisiei au cerut respingerea ofertei
Cea mai importantă controversă a vizat modul în care CON-A a îndeplinit cerințele privind personalul-cheie.
Documentația de atribuire solicita nominalizarea unui „inginer coordonator lucrări instalații pentru construcții”, împreună cu documentele care să dovedească experiența profesională relevantă.
Doi dintre cei cinci membri ai comisiei de evaluare au considerat că această cerință nu a fost respectată.
Potrivit notelor individuale anexate raportului procedurii de evaluare a ofertelor, doi membri ai comisiei, ofițeri ai Ministerului Apărării, au constatat că, în oferta inițială depusă de CON-A, poziția respectivă nu figura nici în organigramă, nici în tabelul personalului-cheie.
Cu alte cuvinte, pentru o licitație militară strategică a statului român, compania CON-A nu a găsit omul cel mai important al proiectului: inginerul care să coordoneze lucrarea.
Ulterior, în etapa de clarificări, asocierea a indicat că funcția va fi îndeplinită de Dorel Sevestrean, persoană deja nominalizată în ofertă ca Responsabil Tehnic cu Execuția (RTE) pentru instalații de gaze naturale.
Inginerul RTE nu poate avea nici o altă calitate la o lucrare
Cei doi evaluatori menționați anterior au apreciat că această soluție este nelegală din două motive.
Primul argument a fost că desemnarea specialistului s-a făcut după depunerea ofertei și reprezintă, în opinia lor, o completare a propunerii tehnice și nu o simplă clarificare.
Al doilea argument a vizat incompatibilitatea dintre cele două funcții.
Astfel, evaluatorii au invocat articolul 56 din procedura Inspectoratului de Stat în Construcții privind autorizarea responsabililor tehnici cu execuția.
Potrivit acestui articol, i se interzice unui Responsabil Tehnic cu Execuția să desfășoare, la aceeași investiție, o altă activitate în domeniul construcțiilor.
Textual, articolul 56 spune așa: „ Responsabilii tehnici cu execuţia nu pot desfăşura, la aceeaşi investiţie, o altă activitate în domeniul construcţiilor.”
În consecință, cei doi membri ai comisiei de licitație au susținut că aceeași persoană nu poate fi simultan RTE și inginer coordonator pe același proiect.
Pe această bază, cei doi membri ai comisiei au recomandat declararea ofertei CON-A ca neconformă.
Ceilalți trei membri ai comisiei, însă, nu au împărtășit această interpretare și au decis continuarea evaluării ofertei.
Cum a răspuns CON-A și de ce CNSC a validat oferta
Poziția adoptată ulterior de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a fost diferită de cea a evaluatorilor care au formulat note de dezacord.
În decizia de soluționare a contestațiilor depuse de competitorii CON-A, Consiliul a reținut că documentația de atribuire nu conține nicio interdicție expresă privind ocuparea simultană a pozițiilor de RTE și inginer coordonator.
Mai mult, CNSC a analizat prevederile HG 742/2018 (referitoare la verificarea şi expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor) și a concluzionat că acestea nu interzic cumularea celor două funcții.
CNSC a mers și mai departe, apreciind că nu a existat nici măcar o modificare reală a ofertei.
Potrivit motivării, persoana desemnată ulterior ca inginer coordonator figura deja în oferta inițială, fiind nominalizată pe o altă poziție.
În opinia Consiliului, clarificările transmise de CON-A nu au introdus o persoană nouă în ofertă, ci doar au explicat modul în care urma să fie utilizată o resursă umană deja declarată.
Pe baza acestei interpretări, CNSC a respins criticile privind personalul-cheie și a confirmat legalitatea evaluării realizate de autoritatea contractantă.
Compania Erbașu, eliminată pentru aceeași eroare. La CON-A s-a închis ochii
Un argument suplimentar invocat de contestatari a fost legat de tratamentul diferit aplicat asocierii CON-A și asocierii Construcții Erbașu – Concelex – Frasinul în privința personalului-cheie.
Asocierea Erbașu a fost exclusă din licitație după ce membrii comisiei de licitație a Ministerului Apărării au constatat că în ofertă nu fuseseră introduse documente care să ateste pregătirea profesională a inginerului coordonator și a altor experți.
După excludere, Erbașu a cerut să-i fie aplicat același tratament ca asocierii CON-A și să nu fie exclus din licitație, întrucât a furnizat documentele cerute în etapa de clarificări a licitației.
CNSC a respins, însă, această comparație și a făcut o distincție esențială între cele două oferte.
Potrivit Consiliului, în cazul CON-A, documentele și informațiile relevante existau deja în oferta inițială, iar răspunsurile la clarificări au reprezentat doar completări formale sau confirmări ale unor date deja depuse.
În schimb, în cazul Erbașu, problema nu era una de clarificare, ci de lipsă a unor documente esențiale.
CNSC arată că asocierea nominalizase experții pentru funcțiile de manager de contract, șef de șantier și ingineri coordonatori, însă nu depusese inițial documentele care să dovedească pregătirea profesională și experiența acestora în proiecte similare.
Ulterior, după solicitarea de clarificări, Erbașu a transmis documente care nu se regăseau în oferta inițială.
În opinia Consiliului, aceasta a însemnat completarea conținutului propunerii tehnice și nu simpla indicare a locului unde se aflau documentele deja depuse.
CNSC a concluzionat că, spre deosebire de CON-A, oferta Erbașu nu era completă la momentul depunerii și că acceptarea documentelor transmise ulterior ar fi creat un avantaj incorect față de ceilalți participanți la procedură.
Chinuitele „argumente” ale CNSC
Concurenții CON-A, însă, au respins argumentele Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor.
Astfel, în cazul CON-A, Dorel Sevestrean figura inițial în ofertă ca Responsabil Tehnic cu Execuția pentru instalații de gaze naturale, fiind prezentate documentele corespunzătoare acestei specializări.
Abia după solicitarea de clarificări, atunci când CON-A a precizat că aceeași persoană va ocupa și funcția de inginer coordonator lucrări instalații pentru construcții, au fost depuse și documente suplimentare privind pregătirea și experiența profesională necesare noii poziții.
Așadar, contestatarii au susținut că această situație este comparabilă cu cea a Erbașu, deoarece documente relevante pentru evaluarea expertului au fost adăugate ulterior depunerii ofertei.
CNSC a făcut, însă, o distincție: în cazul CON-A, persoana era deja nominalizată în ofertă, iar documentele transmise ulterior au fost considerate o clarificare a rolului și a calificărilor unei resurse deja declarate.
În schimb, pentru Erbașu, Consiliul a apreciat că documentele privind experiența experților lipseau din oferta inițială și că transmiterea lor ulterioară a completat efectiv conținutul propunerii tehnice, modificând o ofertă care nu era completă la momentul depunerii.
CNSC a forțat grav logica în favoarea CON-A
În mod evident, însă, CNSC a forțat logica.
În fapt, în primul rând, CON-A nu a menționat numele unui inginer coordonator în ofertă, în timp ce Erbașu a făcut asta.
În al doilea rând, nici CON-A și nici Erbașu nu au prezentat în oferta inițială documente care să ateste pregătirea inginerilor coordonatori.
În al treilea rând, ambele companii au prezentat aceste documente în faza de clarificări.
Dar, surpriză, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a considerat că numai CON-A a respectat cerințele de licitație, deși nu doar că a făcut aceleași greșeli ca Erbașu, ba chiar a avut o eroare în plus: nici măcar nu a menționat numele unui inginer coordonator în oferta inițială, spre deosebire de Erbașu.
Bulboacă (CON-A): „Vedeți-vă de treabă, că nu-i nici un aranjament”
Mircea Bulboacă, fondatul și beneficiarul final al CON-A, a negat în primă fază, într-o discuție cu DeFapt.ro, că ar avea cunoștințe despre contractul pentru baza F-35 de la Câmpia Turzii.
„Eu sunt fondatorul CON-A, sunt pensionar. Nu sunt executiv în grupul CON-A. Nu cunosc nimic despre această lucrare”, a spus Bulboacă.
Apoi, însă, a arătat că este la curent cu tot procesul de atribuire.
„Cum să fie oferta fără ingineri? Cum puteți să faceți o așa afirmație? Puteți să clarificați... eu am acțiuni și la Hidroelectrica, vreți să clarificați și cu Hidroelectrica?
Nu sunt nici un președinte! Sunt fondatorul! Vă adresați pe mail, puneți întrebările și primiți răspunsul.
Eu vă doresc succes în investigație, dar aici ați greșit. (...)
Acolo a fost o comisie, a fost adjudecată! A fost contestată, au fost foarte multe. Scandal face un anumit pierzător. Ăla face scandal. (...)
Vedeți-vă de treabă, că nu-i nici un aranjament. Le-a respins contestația.
Compania pe care eu am fondat-o a câștigat licitații corecte, cinstite în economia de piață. Am făcut 90% din lucrări, sunt lucrări care nu sunt de stat. Lucrăm cu statul că nu avem încotro, că nu sunt lucrări de celelalte.
Să nu plecați de la ideea că a fost un aranjament al afaceristului Bulboacă. Vedeți-vă de treabă, că eu stau acasă. Nu m-am întâlnit cu nimeni de ani de zile. Mă înțelegeți? Este o chestiune corectă.”, a mai spus Bulboacă.
Controversele financiare: prețuri modificate, formulare depuse ulterior și oferta de 71% din valoarea estimată
Pe lângă disputa privind inginerul coordonator, competitorii CON-A au atacat și structura financiară a ofertei firmei din Sibiu.
Contestatarii au susținut că în timpul clarificărilor au fost modificate mai multe prețuri unitare, unele dintre acestea fiind reduse exact la jumătate.
Potrivit criticilor formulate, această operațiune ar fi avut rolul de a păstra neschimbată valoarea totală a ofertei după corectarea unor cantități considerate eronate.
O altă acuzație a vizat depunerea ulterioară a unor formulare F3 și F4 care, potrivit contestatorilor, ar fi trebuit să existe încă din oferta inițială.
Au fost invocate formulare aferente instalațiilor electrice de curenți slabi, instalațiilor termice și de ventilație, precum și unor lucrări de drumuri și poduri.
Contestatarii au susținut că aceste documente nu pot fi adăugate prin clarificări deoarece conțin informații esențiale pentru formarea prețului.
O a treia critică a vizat caracterul neobișnuit de scăzut al ofertei: suma avansată de CON-A reprezenta aproximativ 71% din valoarea estimată de autoritatea contractantă, iar adversarii au susținut că justificările prezentate nu demonstrează în mod concludent sustenabilitatea economică a prețurilor propuse.
Au fost formulate și acuzații privind lipsa unor defalcări analitice complete pentru formularele F1-F6 și modul de fundamentare a costurilor de materiale, manoperă, utilaje și transport.
În esență, competitorii CON-A care au contestat oferta firmei din Sibiu au susținut că oferta financiară a fost completată și ajustată după termenul-limită de depunere a ofertelor și că aceste modificări ar fi trebuit să conducă la respingerea ofertei.
De ce a respins CNSC și criticile privind prețurile
Consiliul a respins însă și aceste argumente.
Potrivit motivării, informațiile contestate existau deja în oferta inițială și erau reflectate în centralizatorul F2 și în valorile financiare ofertate.
În consecință, CNSC a apreciat că depunerea ulterioară a formularelor F3, F4 și F5 nu reprezintă o modificare a ofertei, ci o completare formală sau o confirmare a informațiilor deja existente.
Consiliul a subliniat că valorile ofertate nu au fost modificate și că documentele solicitate prin clarificări nu au schimbat prețul final al ofertei.
În aceeași logică, CNSC a concluzionat că răspunsurile furnizate de CON-A la solicitările de clarificări nu pot fi considerate o rescriere a propunerii financiare.
Mai mult, organismul administrativ-jurisdicțional a apreciat că o parte dintre criticile formulate împotriva ofertei au un caracter superficial și nu indică în mod concret neconformități care să poată justifica anularea rezultatului procedurii.
În final, Consiliul a constatat că autoritatea contractantă și-a îndeplinit obligația legală de verificare atât a propunerii tehnice, cât și a propunerii financiare depuse de asocierea CON-A – UTI.
Dar finalul acestei proceduri este departe: competitorii CON-A s-au adresat instanțelor de judecată. Cel puțin în teorie, deciziile judecătorești pot răsturna hotărârea CNSC și rescrie soarta contractului de la Câmpia Turzii.
