RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane

RetuRO SGR face bani, nu colectare. În România, schema de funcționare a sistemului SGR (sistemul de garanție-returnare) este similară celor implementate în alte țări europene.

RetuRO SGR face bani, nu colectare

Marcel Ciolacu l-a comparat cu sistemul german. Premierul a declarat că RetuRO va fi „al doilea cel mai mare” după cel din Germania.

Însă sistemul din Germania este unic în Europa, totul fiind informatizat.

Nici comparația cu alte țări nu ne avantajează: în România, potrivit reprezentanților RetuRO, există aproximativ 3.000 de automate operaţionale de colectare, potrivit ZF, și patru centre de sortare și numărare. RetuRO SGR, însă, susține, potrivit unei informații transmise DeFapt.ro, că numărul de automate este de 4.000.

Danemarca, în schimb, are 14.500 de stații de colectare, la o populație de nici șase milioane de locuitori.

În acest timp, RetuRO SGR, administratorul sistemului de garanție-returnare, se alege cu 30 de milioane de euro lunar în conturi, dar numărul automatelor nu crește.

Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri

La fel de adevărat este că, prin lege, sarcina achiziționării automatelor de reciclare este a comercianților.

O situație care arată că sistemul este prost gândit și administrat.

Germania: totul informatizat, returnare ambalaje – 95-99%

Potrivit estimărilor Agenției Federale de Mediu, rata de returnare a ambalajelor în Germania este între 95 și 99%.

În Germania sistemul de garanție-returnare funcționează în regim informatizat.

Sistemul nu implică doar producătorii, comercianții, colectorii și instalațiile de sortare, ci și specialiști în informatică și producătorii de cerneală specială, pentru etichete.

Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare

Etichetarea ambalajelor se face printr-un marcaj DPG, realizat cu această cerneală specială și fiecare primește un cod unic: GTIN (Global Trade Item Number).

Atât automatele, cât și instalațiile de sortare citesc codul GTIN, pe baza căruia fiecare ambalaj este înregistrat automat în baza de date a sistemului DPG.

În această bază de date sunt înscrise, de la bun început, toate ambalajele DPG.

Astfel, fiecare înregistrare de date creată de automatul de colectare este atribuită imediat producătorului.

În momentul colectării, producătorul primește o cerere electronică pentru plata garanției.

Astfel, garanția e plătită în timp real, fiind controlată, gestionată și facturată încă de la introducerea pe piață și vânzarea unui produs.

În paralel cu înregistrarea automată, ambalajul este distrus fizic și reciclat.

În Germania, automatele de colectare pot identifica și primesc și ambalajele deteriorate.

În supermarketurile din Germania o persoană este angajată cu normă întreagă pentru a avea grijă de buna funcționare a mașinilor.

Danemarca, 14.500 de puncte de colectare la șase milioane de locuitori

Anul trecut, în Danemarca, 92% din ambalajele au fost returnate și reciclate.

Sistemul danez de garanție returnare, Dansk Retursystem, este operațional din 2002.

Este gestionat de o asociație non-profit, aflată sub supravegherea Ministerului Mediului și Alimentației, care îi oferă licența o dată la trei ani.

Sistemul include șase actori: furnizori (producător/importator), comercianți, puncte de colectare (automate și stații de depozitare), colectori și uzinele de procesare.

Schema de funcționare este similară cu cea implementată de România.

Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari

Însă, potrivit lui Hanne Svenningsen, șeful departamentului de mediu și climă la Dansk Retursystem, în Danemarca există aproximativ 14.500 de puncte de colectare.

În afară de supermarket, aparatele de colectare sunt amplasate și în restaurante și în clădiri de birouri.

Unul dintre punctele cheie al succesului SGR-ului danez sunt automatele Drop and Go.

Acestea au capacitatea de primire a 300 de sticle simultan și sunt amplasate în centre comerciale și stadioane.

În Danemarca automatele preiau și ambalaje din străinătate, chiar dacă nu oferă garanție pentru acestea.

Irlanda, mai multe automate la mia de locuitori decât România

În Irlanda sistemul SGR a fost implementat pe 1 februarie 2024.

Este gestionat de organizația Re-turn, iar modul de desfășurare este similar celui din România.

Diferențele există la nivel operațional.

După patru zile de la introducerea sistemului, peste 2.000 de automate de colectare erau deja amplasate în toată țara (la o populație de aproximativ cinci milioane de locuitori).

Ai exclusivitățile Defapt.ro cu doar un click pe butonul „Urmăriți”/„Conectați-vă” în Google News (dreapta sus)

Există automate atât în supermarketuri, cât și în magazine mai mici sau în benzinării.

Toate automatele trebuie să îndeplinească standardele Re-turn.

Colectarea ambalajelor de la comercianți se face în mod regulat, fără a se aștepta atingerea unui anumit plafon, cum se așteaptă în România.

Campaniile de conștientizarea și grija pentru funcționarea optimă a automatelor de colectare au dus ca ratele returnărilor ambalajelor să atingă rapid cifre record.

La nici trei luni de la implementarea sistemului au fost returnate peste 30 de milioane de ambalaje.

De la lansare, șapte automate s-au defectat, însă au fost înlocuite rapid.