Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014
Producția industrială a scăzut atât dee puternic încât a ajuns la nivelul din 2014, spune economistul șef al ING, Valentin Tătaru. El a sugerat că unul din motive este prețul la energie, de trei ori mai mare ca în Suedia. Citește și: Călin Georgescu i-a amenințat pe tinerii care protestează împotriva sa în București și în țară: „Să meargă acasă la părinții lor, că nu vrem să pățească ceva” Potrivit lui Tătaru, producția industrială va continua să scadă. Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014 „Deci industria, producţia industrială se contractă în fiecare an, le vedem deja. Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014, da? Noi am fi zis că suntem, teoretic, cum e cu PIB-ul, maxim istoric în fiecare an. Nu e aşa. Deci, suntem la nivelul din 2014 cu indicele producţiei industriale şi nu mergem în direcţia de a recupera. Probabil vom scădea în continuare. Asta e direcţia, nu văd cum ai putea să schimbi dintr-odată, pentru că e ca un petrolier căruia nu-i poţi schimba direcţia dintr-odată. Sunt paşi mici care trebuie făcuţi. Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung. Dar asta e realitatea cu care lucrăm", a spus Tătaru la o dezbatere. El a mai apreciat că „dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”. Creșterea economică este pe consum și importuri „Modernizăm şi pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF...nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă şi, cum îmi place să spun, deşi dau dintr-una în alta acum, atenţie cine doreşte colectarea asta, pentru că banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine. Şi atunci, da, e foarte complicată situaţia. N-aş vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanţe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulţi. Da, lucram cu ce avem. N-aş vrea nici să fim foarte pesimişti. Până la urmă încă vorbim de creştere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuşi încă vorbim de creştere economică şi să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom şi dezvolta nişte capacităţi care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranţă sinceră”, a afirmat economistul-șef al ING.
