Doar un colector de deșeuri de ambalaje din zece respectă legea în acest moment, după ce statul a impus o garanție de 500.000 de lei

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps. O pondere de sub 10% dintre cei 4.000 de colectori de deşeuri de ambalaje, activi pe piaţa din România, au reuşit să achite garanţia de 500.000 lei către stat, în urma unor modificări legislative intrate în vigoare la începutul anului, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată vineri.

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps

Potrivit datelor Clean Recycle, de la 1 ianuarie 2023, operatorii economici au obligaţia de a reduce cantitatea de plastic de unică folosinţă pusă pe piaţă, faţă de anul precedent, cu 5% până în luna decembrie, cu 10% în 2024, cu 15% în 2025 şi cu 20% în 2026. Totodată, trebuie să raporteze aceste cifre Administraţiei pentru Fondul de Mediu (AFM).

Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

"Astfel, doar colectorii care s-au conformat legii pot încheia în continuare contracte cu OIREP-urile (Organizaţii care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului - n.r.) din România, care asigură preluarea responsabilităţii extinse a companiilor.

Măsura a fost luată de autorităţi pentru a preîntâmpina anumite blocaje în situaţia unor eventuale cazuri de fraudă, dar ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului operatorilor economici din România, care pun pe piaţă deşeuri de ambalaje (suma garanţiilor fiind transferată în continuare de la colectori către clienţii finali, în contextul în care concurenţa devine mai mică, iar cererea rămâne în continuare crescută).

Pot apărea blocaje majore

De asemenea, situaţia ar putea genera blocaje majore privind managementul deşeurilor de ambalaje, având în vedere responsabilitatea de mediu celor care pun pe piaţă ambalaje şi deşeuri de ambalaje şi numărul restrâns de companii de colectare care au reuşit să plătească garanţiile impuse", se precizează în analiza citată.

Până în anul 2029, ţinta de mediu impusă pentru colectarea produselor de plastic de unică este de 90%, iar anul acesta au crescut şi obiectivele de valorificare şi reciclare pentru toate tipurile de deşeuri de ambalaje, astfel: hârtie/carton - de la 60% la 65%; plastic - de la 22,5% la 35% (PET - la 57%); sticlă - de la 60 la 65%; metale feroase - de la 50% la 60%; aluminiu - de la 20% la 30%; lemn - de la 15% la 20%.

Practic, toţi operatorii economici care introduc pe piaţă, prin activitatea economică proprie, aceste tipuri de deşeuri, au obligaţia să colecteze separat şi să recicleze sau să valorifice în proporţiile menţionate deşeurile generate.

Țintele de reciclare, neatinse

Reprezentanţi Clean Recycle susţin că, în acest moment, la nivelul României, ţintele de reciclare nu sunt atinse. Doar la nivelul anului 2019, procentul de reciclare se situa la 44,6%, după cum relevă datele Eurostat.

Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid

Clean Recycle este unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării şi valorificării ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje puse pe piaţă de producători şi importatori.

În prezent, Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc şi pun pe piaţă deşeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum: FMCG şi retail, agribusiness, automotive, distribuţie, producţie industrială, farmaceutice etc.