sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deseuri

19 articole
Internațional

Secretul radioactiv ascuns sub gheața Groenlandei

Secretul radioactiv ascuns sub gheața Groenlandei. Deși râvnește la Groenlanda, pe Trump îl așteaptă o bombă radioactivă cu ceas sub gheața Groenlandei, amintește POLITICO. E vorba despre Camp Century, o bază militară americană construită în 1959, care ascunde un secret radioactiv. Secretul radioactiv ascuns sub gheața Groenlandei Proiectată inițial ca o rețea de tuneluri nucleare capabile să reziste unui atac rusesc, baza a fost abandonată în 1967 din cauza instabilității gheții. Citește și: Cum a croit Georgescu un basm apocaliptic în jurul unei minciuni: șefa Trezoriei SUA, Yellen, ar fi spus că nu știe dacă mai are bani de la 21 ianuarie În ciuda demontării reactorului nuclear, mii de tone de deșeuri, inclusiv reziduuri radioactive, au rămas îngropate sub gheață. Odată a fost considerată îngropată pentru totdeauna, însă Camp Century ar putea ieși la suprafață din cauza topirii accelerate a gheții provocate de încălzirea globală. Un studiu din 2016 avertiza că rămășițele bazei ar putea fi expuse până la sfârșitul secolului 21. Deși cercetări ulterioare din 2021 au ajustat estimările, schimbările climatice rapide mențin incertitudinea privind soarta acestui sit periculos. Dezbaterea politică dintre Groenlanda, Danemarca și SUA Camp Century a devenit subiect de controverse politice între Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, și SUA. În 2017, un acord de 30 de milioane de dolari a fost semnat pentru curățarea deșeurilor militare americane din Groenlanda, dar Camp Century a fost exclus din această înțelegere. Groenlandezii rămân îngrijorați de poluarea potențială generată de topirea gheții. Riscurile de poluare și contaminare ale Camp Century Printre deșeurile rămase sub gheață se numără 200.000 de litri de combustibil diesel, care, dacă ar fi eliberați în ocean, ar provoca daune grave. O altă posibilitate este ca gheața care înconjoară baza să se desprindă și să formeze un aisberg contaminat. Aceste scenarii, deși improbabile în acest secol, devin din ce în ce mai posibile în funcție de ritmul încălzirii globale. Rolul Camp Century în cercetarea climatică În anii 1960, Camp Century a oferit o contribuție semnificativă la știința climatică prin extragerea primului nucleu de gheață, care continuă să fie studiat pentru înțelegerea tiparelor climatice din ultimele sute de mii de ani. Baza rămâne un „supersit” științific, atrăgând cercetători care analizează impactul deciziilor din trecut asupra schimbărilor climatice actuale. Provocarea climatică și responsabilitatea SUA Camp Century simbolizează dilemele etice și politice legate de schimbările climatice. Deși SUA a fost un factor cheie în poluarea din timpul Războiului Rece, gestionarea deșeurilor rămase în Groenlanda ar putea reprezenta o oportunitate de asumare a responsabilității. În contextul în care SUA este al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, Camp Century reflectă necesitatea unor decizii care să prevină consecințele de lungă durată ale încălzirii globale.

Secretul radioactiv ascuns sub gheața Groenlandei (sursa: Atomic Heritage Foundation)
Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș (sursa: Facebook/Salvati Comuna Oarja)
Mediu

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș: grămezi de deșeuri de peste zece metri înălțime, neacoperite, peste care plouă, poluează solul și câmpurile agricole din comuna Oarja. Control de la Mediu "Controlul demarat încă de săptămâna trecută se află în desfășurare. Înțeleg că acolo există o extindere a activității autorizate și controlul vizează verificarea legalității desfășurării activității, verificarea autorizației de mediu, a aspectelor care ne-au fost semnalate prin sesizările transmise, luarea măsurilor care se impun. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier În trecut, această societate a mai fost sancționată de către Garda de Mediu și a fost propusă atunci suspendarea autorizației. Din documentele pe care le-au transmis la acea dată, acum doi ani, reiese că acele măsuri au fost îndeplinite. Acum, sunt în control colegi, atât din cadrul Comisariatului General de la București, cât și din cadrul Comisariatului Județean. Se va verifica pe fond toată activitatea de acolo și în particular aspectele sesizate și dacă se dovedește că orice factor de mediu este afectat, cu siguranță colegii mei vor lua toate măsurile care se impun astfel încât să asigurăm un mediu curat în zonă”, a afirmat șeful Gărzii de Mediu în cadrul emisiunii Puterea Știrilor de la PS News. Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș În 2023, deținătorul unui incinerator achiziționat ca fier vechi de la o rafinărie și al unui punct de lucru în Oarja a încheiat cu ADI București (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în București) un contract pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor menajere din Capitală. Ilegal, fără a avea autorizația necesară și dotările corespunzătoare. Consecințele acestui contract au inclus poluarea și contaminarea perimetrului Oarja și a pânzei freatice, afectând culturile agricole cu substanțe toxice scurse din deșeuri pe parcursul anului. La Oarja, munți de gunoaie îmbibate cu lichide toxice au depășit zece metri înălțime, iar ploile au dus periodic la scurgerea apei contaminate pe câmpurile din jur. Mii de petiții de la cetățeni În zonele din vecinătatea incineratorului Repsan Energy din comuna Oarja, unde se cultivă intensiv cereale, aceste culturi riscă să fie contaminate cu substanțele toxice provenite din deșeuri, putând ajunge ca produse derivate, precum făina, pâinea sau produsele de patiserie, în întreaga țară și să expună consumatorii la boli grave. Mii de petiții de la cetățenii afectați de poluare și contaminare au fost trimise către diverse autorități din Argeș, dar fără răspuns până recent. Miercuri, 23.10.2024, autoritățile de mediu și sanitare au organizat o descindere de amploare la punctul de lucru al Repsan Energy în urma poluării și contaminării cauzate de această "bombă" ecologică din județul Argeș, potrivit Monitorului de București.

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote (sursa: DIICOT)
Investigații

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote

Cătălin Prisacariu, Sorin Ozon, Stanimir Vaglenov, Stefano Vergine Zeci de mii de tone de deșeuri textile, cele mai multe provenind din UE, ajung anual pe teritoriul României. Unde sunt abandonate, nu reciclate. Autoritățile statului român au pierdut orice control asupra fenomenului: instituțiile de mediu cu atribuții de control se declară excedate și arată cu degetul către mediul politic, neinteresat să adapteze cadrul legal în materie. Pentru un fost șef al Gărzii de Mediu, însă, explicația sugerată e simplă: corupția. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote. Poliția de Frontieră, triumfală: 5.853 de tone de deșeuri descoperite În decembrie 2023, un comunicat de presă al Poliției de Frontieră din România informa că, în primele unsprezece luni ale anului, la intrarea în țară fuseseră descoperite 5.853 de tone de deșeuri transportate ilegale. Din această cantitate, aproape 20% (1.057 de tone) fuseseră deșeuri textile. Aparent, cifre impresionante, cu atât mai mult cu cât cantitatea totală era de peste două ori mai mare decât cantitatea de deșeuri descoperită ca fiind transportată ilegal în 2022. De fapt, în tabloul general al importurilor de deșeuri în România, cifrele raportate de Poliția de Frontieră sunt mai degrabă ridicole. Filiera Arad/Bihor - Giurgiu/Calafat Potrivit unui răspuns al Gărzii de Mediu din România la o solicitare a echipei noastre, un "tranzit deosebit de mare, de ordinul zecilor de mii de tone, se derulează pe fluxul intrare Arad/Bihor – ieșire Giurgiu/Calafat și invers, prin intermediul căruia se derulează tranzacții între țările din UE (Schengen) și Bulgaria, Turcia etc., constând în deșeuri reciclabile, în mare parte plastic murdar, dar și textile uzate și încălțăminte uzată, diverse bunuri folosite (...). Cantități extrem de mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână trec granițele României în special prin Vest (Arad, Bihor), dar sunt și containere maritime în portul/vama Constanța, care așteaptă intrarea în România". Capturile Poliției de Frontieră, 1% din deșeurile importate Să facem calculele: un număr mediu de 75 de camioane pe săptămână înseamnă 3.900 de camioane anual. Capacitatea de transport a unui astfel de vehicul este de până la 24 de tone. Să presupunem, însă, că, în medie, fiecare din cele 3.900 de camioane transportă numai 15 tone de deșeuri. Se ajunge, astfel, la o cantitate aproximativă de 58.500 de tone de deșeuri. Și asta numai pe cale terestră. Este imposibil de estimat care este cantitatea de deșeuri care ajunge anual în portul Constanța. Dar volumul total de mărfuri care au ajuns în acest port românesc în 2022 a fost de 75,55 milioane de tone de bunuri. Potrivit unor estimări neoficiale, până la cinci sute de mii de tone de deșeuri (de toate tipurile) este posibil să intre în România pe această cale, anual. Așadar, o cantitate estimată de jumătate de milion de tone de deșeuri ajunge anual la granițele României. Iar Poliția de Frontieră a raportat că, din această cantitate, a oprit aproape 6.000 de tone de deșeuri care erau transportate ilegal. Adică puțin peste 1%. Gunoaie etichetate "haine second hand" Este restul de 99% din cantitatea de deșeuri ajunsă în România importată sau transferată intracomunitar legal în România? Garda de Mediu susține că nu. Mai mult, instituția arată că s-a creat un mecanism prin care deșeurile, în special cele textile și electronice, sunt declarate drept bunuri second hand. Astfel, verificarea în vămi a transporturilor cu astfel de "bunuri second hand" se face prin sondaj, deci într-o măsură mult mai mică decât dacă deșeurile ar fi declarate chiar ca deșeuri. "Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, DEEE disimulate în EEE, în special panouri fotovoltaice, tonnere de imprimante, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, în general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfă second hand, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri", au arătat reprezentanții Gărzii de Mediu într-un răspuns trimis la o solicitare a echipei noastre. Textile uzate "donate" unor asociații Pe lângă un aparent comerț cu haine second hand, traficanții de deșeuri apelează și la metoda "donațiilor". Astfel, uneori, destinațiile deșeurilor textile, așa cum sunt menționate în documentele de transport, sunt "asociații înființate pe lângă diverse lăcașuri de cult", potrivit Gărzii de Mediu. În final, însă, este vorba despre "cantități impresionante de deșeuri textile și încălțăminte uzată, precum și alte deșeuri disimulate în bunuri folosite, așa-zisele second hand, care ocolesc sistemul oficial de trasabilitate a deșeurilor, ajungând să dispară inclusiv din fluxurile de second hand, apărând în schimb abandonate la marginea unor localități, în păduri sau pe malurile râurilor.", au mai spus reprezentanții Gărzii de Mediu. Conform datelor acestora, "România și Bulgaria rămân destinații favorite în special pentru deșeurile de haine uzate disimulate în bunuri second hand. Sursele acestor deșeuri textile sunt, evident, țări din Vestul Europei". Vama declară importuri de zece ori mai mici decât Statistica De ce nu reușește România să limiteze traficul ilegal de deșeuri textile? Un dezinteres aproape total pare a fi motivul principal. Un dezinteres care face ca nici măcar datele oficiale referitoare la deșeurile textile declarate să nu fie sincronizate între instituțiile românești. De exemplu, potrivit unui răspuns al Autorității Vamale trimis la solicitarea echipei noastre, România a importat în 2022 deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 257.765 kg (257,7 tone). Tot la solicitarea echipei noastre, însă, Institutul Național de Statistică a răspuns că, în 2022, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 2.182.374 kg (2.182,3 tone). În 2021, potrivit Autorității Vamale, România a importat deșeuri textile (coda tarifar 6310) în cantitate de 192.274 kg (192,2 tone). Conform Institutului Național de Statistică, însă, în 2021, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 1.788.507 kg (1.788,5 tone). Diferențele enorme de date nu au nici o explicație. Berceanu: "Vameșii nu prea au suspiciuni" Dar Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, contactat de echipa noastră, spune că vameșii sunt funcționarii cei mai importanți pe lanțul de detectare a deșeurilor nedeclarate: "Vameșul este primul care ia contact cu transportul de deșeuri, care se uită pe documente. Este sarcina sa să alerteze Poliția de Frontieră dacă are suspiciuni. De foarte multe ori, însă, vameșii se întâmplă să nu aibă suspiciuni.". O opinie similară are și actuala conducere a Gărzii de Mediu, care insistă că "poate fi îmbunătățită comunicarea între Autoritatea Vamală și Garda de Mediu, birourile vamale inclusiv cele de interior fiind structurile care dețin inițial orice informație legată de orice tranzacție cu deșeu sau deșeu disimulat în altceva.". Caz rar: închisoare pentru import ilegal de deșeuri Nici sistemul judiciar din România nu a fost eficient în gestiona cazurile de fraudă cu deșeuri textile. În 2018, o companie din Italia, Delca Energy SRL, a transferat în România deșeuri declarate ca fiind plastic sortat pentru a fi folosit drept combustibil într-o fabrică de ciment. Până aici, totul conform regulilor. Doar că, înainte ca deșeurile să ajungă să fie arse, inspectorii Gărzii de Mediu au constatat că nu era vorba doar de plastic sortat, ci și de deșeuri textile și chiar gunoi menajer. Cazul s-a transformat în dosar penal și italianul Massimo Saporito, proprietarul Delca Energy SRL, a fost acuzat de procurori de export ilegal de deșeuri. În 2020, Saporito a fost condamnat în România la trei ani de închisoare. Condamnarea, transformată în achitare În 2022, însă, după ce a apelat decizia, Saporito a fost achitat. Argumentul judecătorilor români: România și Italia sunt ambele state UE astfel încât nu există import între acestea, ci doar "transfer intracomunitar", așadar nu era nici o infracțiune la mijloc, ci doar o neregulă care putea fi sancționată prin amendă. Într-un caz similar, judecătorii români au decis la fel, adică prin achitare (motivarea judecătorului, de la pagina 69 din document). Potrivit motivării, bazate pe Regulamentul UE 1.013/2006, numai transferurile de deșeuri periculoase care nu respectă prevederile legale sunt infracțiuni. Dar deșeurile textile nu sunt periculoase. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote Totuși, recent, procurorii români au schimbat abordarea penală. Într-un caz făcut public la începutul lunii octombrie 2023, acuzațiile nu au mai fost de import ilegal de deșeuri, ci de contrabandă cu deșeuri din Italia. Potrivit unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, "începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar (...). Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (...), care s-au ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării. (...) Cel de al doilea palier al grupului infracțional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării/recuperării în țară. (...) Pe parcursul activității de urmărire penală au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1500 de tone de deșeuri.”. În acest caz, au fost făcute zeci de percheziții și șapte arestări. Garda de Mediu acuză lipsa legislației Un alt motiv al ineficienței detectării transporturilor ilegale de deșeuri este legislația deficitară, conform Gărzii de Mediu: "Pentru a fi mult mai eficiente, autoritățile responsabile de controlul bunurilor second hand ar trebui să-și sistematizeze în cel mai scurt timp legislația în baza căreia își desfășoară activitatea (...), să stabilească criterii clare prin care să se diferențieze bunurile conforme second hand de deșeuri (...). Este necesară o abordare națională inovativă a mecanismelor utilizate la nivel european și adaptate la realitățile din România, unde, de exemplu, nu pot fi ușor indisponibilizate convoaie de tiruri, temporar, până a o clarificare a situației lor, așa cum se întâmplă în alte țări unde fluxurile de deșeuri se derulează exclusiv pe autostrăzi, rutele și fluxurile fiind mai ușor de monitorizat și verificat (...)". ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Firmă de construcţii, amendată cu 60.000 lei Foto: Garda de Mediu
Mediu

Firmă de construcţii, amendată cu 60.000 lei

O firmă de construcţii din Constanța a fost amendată cu 60.000 lei de Garda de Mediu pentru depozitarea neautorizată de deşeuri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ea a depozitase în zona porţii principale a Portului Constanţa nu mai puțin de 6.000 tone de deşeuri provenite în urma lucrărilor de decopertare a străzilor şi trotuarelor din municipiu. Firmă de construcţii, amendată cu 60.000 lei Amplasamentul are destinaţia de parcare, aflată în administrarea Primăriei Constanţa, putând fi utilizată de antreprenor ca organizare de şantier pentru depozitarea materialelor de construcţii (pavele, cabluri ş.a.) - în cadrul proiectului "Acces şi mobilitate pietonală în zona centrală a Municipiului Constanţa", beneficiar UAT Constanţa. "Deşeurile provin din lucrări de decopertare a străzilor şi trotuarelor din municipiu, cantitatea estimată fiind de aproximativ 6.000 tone. Astfel, în incinta organizării de şantier s-a realizat o depozitare neautorizată de deşeuri preponderent inerte, amplasament unde nu există mijloace proprii de tratare a deşeurilor. Firma de construcţii nu a luat măsuri de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a mediului, fiind amendată cu 60.000 lei pentru nerespectarea prevederilor OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor", se arată în comunicat. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Conform sursei citate, comisarii Gărzii de Mediu au mai dispus măsura ca, în termen de o săptămână, deşeurile depozitate ilegal în incinta organizării de şantier "să fie predate, pe bază de documente justificative".

Mol, Wizz Air şi Aeroportul Internaţional Liszt Ferenc testează un combustibil sustenabil pentru aviaţie Foto: Facebook
Mediu

Un combustibil sustenabil pentru aviație

Mol, Wizz Air şi Aeroportul Internaţional Liszt Ferenc testează un combustibil sustenabil pentru aviaţie. Mol a cumpărat combustibilul de la compania finlandeză Neste. Ca parte a testului, cursa Wizz Air către Paris a decolat miercuri încărcată cu acest tip de combustibil, conform MTI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un combustibil sustenabil pentru aviație La conferinţa de presă care a avut loc înaintea alimentării, Chris Dinsdale, directorul general al aeroportului din Budapesta, a subliniat că este important ca transporturile aeriene să devină sustenabile, iar aeroporturile, companiile aeriene şi partenerii trebuie să coopereze în acest sens. Dinsdale a adăugat că Budapest Airport analizează procesul de alimentare cu combustibil sustenabil pentru aviaţie, astfel încât să se pregătească pentru deservirea companiilor aeriene cu o cantitate semnificativă şi din acest combustibil inovator. În cadrul conferinţei de presă, Csaba Zsótér, directorul general al diviziei de combustibili din cadrul grupului Mol, a declarat că obiectivul strategic este acela de a demara economia circulară în regiune, în acest sens fiind de ajutor şi combustibilul sustenabil pentru aviaţie. Directorul general al Mol a subliniat că sunt testate în mod constant noi tehnologii, fiind dezvoltate şi produsele, astfel încât să fie consolidată securitatea aprovizionării regiunii cu combustibili cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi să fie accelerată tranziţia verde. Citește și: VIDEO După luni de defensivă, Ucraina a început să recupereze teren în Bakhmut. Armata rusă a luat-o la fugă, recunoaște chiar Prigojin Combustibil din deșeuri Reprezentantul Mol a amintit că până acum, un pas mai semnificativ în direcţia ecologiei a fost făcut în principal în privinţa carburanţilor utilizaţi în transportul rutier. Începând din 2021, la Dunai Finomító uleiurile vegetale, uleiul alimentar uzat şi uleiul de origine animală sunt procesate împreună cu componente fosile pentru a produce motorină mai sustenabilă, a explicat acesta. Acum, compania a cumpărat 25 de tone de kerosen cu un conţinut de 37% combustibil sustenabil pentru aviaţie şi se speră ca acest produs să fie unul căutat în rândul clienţilor. Yvonne Moynihan, directorul Wizz Air responsabil pentru sustenabilitate, a susţinut că în comparaţie cu concurenţii săi, Wizz Air operează cu cele mai scăzute emisii de dioxid de carbon per kilometru per pasager şi se străduieşte în mod continuu să reducă şi mai mult emisiile. Potrivit declaraţiei comune a părţilor implicate, combustibilul de nouă generaţie care este testat acum este fabricat din deşeuri regenerabile şi materii prime reziduale, fiind produs într-un mod sustenabil. Combustibilul Neste este compatibil cu motoarele aeronavelor şi cu infrastructura aeroportuară existentă, aşadar nu este necesară efectuarea unor investiţii pentru a putea fi utilizat.

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps (sursa: Facebook/Clean Recycle SA)
Mediu

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps. O pondere de sub 10% dintre cei 4.000 de colectori de deşeuri de ambalaje, activi pe piaţa din România, au reuşit să achite garanţia de 500.000 lei către stat, în urma unor modificări legislative intrate în vigoare la începutul anului, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată vineri. Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps Potrivit datelor Clean Recycle, de la 1 ianuarie 2023, operatorii economici au obligaţia de a reduce cantitatea de plastic de unică folosinţă pusă pe piaţă, faţă de anul precedent, cu 5% până în luna decembrie, cu 10% în 2024, cu 15% în 2025 şi cu 20% în 2026. Totodată, trebuie să raporteze aceste cifre Administraţiei pentru Fondul de Mediu (AFM). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Astfel, doar colectorii care s-au conformat legii pot încheia în continuare contracte cu OIREP-urile (Organizaţii care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului - n.r.) din România, care asigură preluarea responsabilităţii extinse a companiilor. Măsura a fost luată de autorităţi pentru a preîntâmpina anumite blocaje în situaţia unor eventuale cazuri de fraudă, dar ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului operatorilor economici din România, care pun pe piaţă deşeuri de ambalaje (suma garanţiilor fiind transferată în continuare de la colectori către clienţii finali, în contextul în care concurenţa devine mai mică, iar cererea rămâne în continuare crescută). Pot apărea blocaje majore De asemenea, situaţia ar putea genera blocaje majore privind managementul deşeurilor de ambalaje, având în vedere responsabilitatea de mediu celor care pun pe piaţă ambalaje şi deşeuri de ambalaje şi numărul restrâns de companii de colectare care au reuşit să plătească garanţiile impuse", se precizează în analiza citată. Până în anul 2029, ţinta de mediu impusă pentru colectarea produselor de plastic de unică este de 90%, iar anul acesta au crescut şi obiectivele de valorificare şi reciclare pentru toate tipurile de deşeuri de ambalaje, astfel: hârtie/carton - de la 60% la 65%; plastic - de la 22,5% la 35% (PET - la 57%); sticlă - de la 60 la 65%; metale feroase - de la 50% la 60%; aluminiu - de la 20% la 30%; lemn - de la 15% la 20%. Practic, toţi operatorii economici care introduc pe piaţă, prin activitatea economică proprie, aceste tipuri de deşeuri, au obligaţia să colecteze separat şi să recicleze sau să valorifice în proporţiile menţionate deşeurile generate. Țintele de reciclare, neatinse Reprezentanţi Clean Recycle susţin că, în acest moment, la nivelul României, ţintele de reciclare nu sunt atinse. Doar la nivelul anului 2019, procentul de reciclare se situa la 44,6%, după cum relevă datele Eurostat. Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Clean Recycle este unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării şi valorificării ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje puse pe piaţă de producători şi importatori. În prezent, Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc şi pun pe piaţă deşeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum: FMCG şi retail, agribusiness, automotive, distribuţie, producţie industrială, farmaceutice etc.

România, inundată de deșeuri din exterior (sursa: politiadefrontiera.ro)
Mediu

România, inundată de deșeuri din exterior

România, inundată de deșeuri din exterior. Peste nouă tone de deşeuri constând în tonere de imprimante, aduse din Italia, au fost blocate să intre în România, luni, autorităţile din Punctului de Trecere a Frontierei Borş I constatând că transportul nu îndeplineşte condiţiile legale. România, inundată de deșeuri din exterior Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea, camionul era condus de un român şi urma să ajungă la o firmă din ţara noastră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transportului în cauză, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Comisariatului Judeţean Bihor din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarul era încărcat cu 9.400 kg de deşeuri constând în tonere de imprimantă pentru care şoferul nu a prezentat documentaţia necesară prevăzută de lege pentru importul acestor produse", precizează informarea ITPF Oradea. Citește și: Circulația pe zeci de străzi din Berlin, blocată de activiștii de mediu ai „ultimei generații” Autorităţile au dispus ca deşeurile să fie returnate societăţii expeditoare din Italia.

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria (sursa: Facebook/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu)
Mediu

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria. O cantitate de peste 24 de tone de deşeuri din aluminiu provenind din Bulgaria şi care ar fi trebuit să ajungă în Germania a fost oprită, la intrarea în ţară, de poliţiştii de frontieră giurgiuveni, pentru că transportul nu îndeplinea condiţiile legale de transfer transfrontalier. Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria "În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-a prezentat un ansamblu rutier, format din cap tractor şi semiremorcă, condus de un cetăţean polonez, în vârstă de 32 de ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şoferul transporta deşeuri metalice de aluminiu, încărcate din Bulgaria, care erau destinate unei societăţi din Germania. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, a fost stabilit faptul că, în mijlocul de transport se afla cantitatea totală de 24.080 kilograme deşeuri metalice de aluminiu", se arată într-un comunicat de presă, transmis joi de Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu. Citește și: VIDEO „Extratereștri” deasupra Kievului: o explozie de origine necunoscută, dar cu siguranță nu militară, a provocat un fenomen puternic luminos deasupra capitalei ucrainene În urma verificării documentelor de transfer transfrontalier, autorităţile au constatat faptul că transportul nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care nu s-a permis accesul pe teritoriul României.

Arad: Alte 98 de insule ecologice vor fi amenajate în cartierele din municipiu, cu peste opt milioane de lei Foto: Radio Reșița
Mediu

Alte 98 de insule ecologice

La Arad, alte 98 de insule ecologice vor fi amenajate în cartierele din municipiu, cu peste opt milioane de lei, finanțarea fiind din PNRR. Convocaţi în şedinţă extraordinară, consilierii locali au aprobat proiectul "Insule ecologice digitalizate - Etapa a II-a", care va fi finanţat tot prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Proiectul se ridică la valoarea de 8.031.969 lei (TVA inclus). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Alte 98 de insule ecologice Vor fi amenajate alte 98 de insule ecologice supraterane care vor avea câte cinci containere, fiecare pentru un anumit tip de deşeuri (biodegradabile, reziduale, sticlă, plastic şi metal, hârtie şi carton). Fiecare astfel de amenajare va deservi minimum 200 de apartamente, se arată în proiectul aprobat de consilieri. Prima etapă a programului finanţat prin PNRR a început în luna februarie, când s-a semnat contractul de finanţare în sumă de 2,4 milioane de euro pentru 200 de insule ecologice. De asemenea, 42 de insule ecologice au fost amenajate în cursul anului trecut în cartierele Alfa şi Confecţii, printr-un proiect pilot finanţat din bugetul local. "Din bugetul local au fost amenajate 42 de insule ecologice. La acestea se vor adăuga cele 200 pentru care am obţinut deja finanţare prin PNRR, iar acum am aprobat amenajarea a încă 98 de astfel de insule ecologice. Vorbim despre 340 de locaţii certe identificate în municipiu. Funcţie de necesităţi şi dacă reuşim să respectăm toate prevederile legale în ceea ce priveşte amplasarea lor, vom mai suplimenta acest număr", a declarat, miercuri, primarul din Arad, Călin Bibarţ, la finalul şedinţei Consiliului Local Municipal. Insulele vor fi protejate anti-vandalism În prezent, majoritatea locurilor în care populaţia aruncă deşeurile nu asigură colectarea selectivă corespunzătoare şi nu oferă posibilitatea de a restricţiona accesul altor persoane decât cele arondate la platformele respective şi nici posibilitatea aplicării principiului "Plăteşte pentru cât arunci". "Pentru a atinge ţintele anuale privind colectarea selectivă şi a răspunde exigenţelor actuale în privinţa managementului integrat al deşeurilor, este necesară modernizarea sistemului de colectare, prin utilizarea noilor tehnologii", se arată în proiectul adoptat. Platformele inteligente vor fi accesibile pe baza unor carduri primite de locuitorii cartierelor, iar sistemul va putea stabili ce cantitate aruncă fiecare utilizator, pentru a fi taxat în funcţie de cantitatea de deşeuri pe care o produce. Citește și: SFIDARE În timp ce premierul Ciucă cere economii drastice, Grindeanu mută Transporturile într-un sediu de lux, deși deține Palatul CFR. Chiria noului sediu, uriașă Insulele vor fi protejate anti-vandalism şi împotriva accesului neautorizat, vor avea modul GSM şi sisteme de transmitere a datelor de la distanţă, dar şi interfaţă de facturare.

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea (sursa: Facebook/Ștefan Ilie)
Mediu

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea. Primăria municipiului a început amenajarea unei platforme subterane pentru colectarea deşeurilor, care va face parte dintr-un sistem digital de gestionare a deşeurilor din oraş. Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea Potrivit unei postări pe Facebook a primarului Ştefan Ilie, această primă platformă subterană de colectare a deşeurilor este instalată în cartierul Dallas şi va costa 48.703 euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vor urma încă 100 de platforme subterane şi supraterane. Acum, organizăm licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lor. Digitalizarea sistemului de gestionare a deşeurilor va permite societăţii Servicii Publice SA când trebuie să fie golite platformele şi cine lasă deşeuri în apropierea lor", a declarat, pentru Agerpres, primarul Ştefan Ilie. Citește și: NASA dezvăluie un nou instrument prin care va monitoriza poluarea în America de Nord El a mai spus că 40% din platformele care se vor mai monta vor fi subterane, în zonele turistice, iar celelalte vor fi platforme supraterane. Valoarea totală a proiectului de montare a celor 100 de platforme este de 1.849.928 euro.

România, tomberonul de haine al Europei (sursa: Facebook/Garda de Coastă)
Mediu

România, tomberonul de haine al Europei

România, tomberonul de haine al Europei. Aproximativ 180 tone de deşeuri constând în haine second-hand au fost descoperite în urma a două percheziţii efectuate la o firmă prahoveană şi la domiciliul administratorului acesteia, acţiune coordonată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. România, tomberonul de haine al Europei Garda de Coastă a informat, vineri, printr-un comunicat de presă, că în urma punerii în aplicare a unor mandate de percheziţie (VIDEO) într-un caz de import ilegal de deşeuri, poliţiştii de frontieră, în cooperare cu comisarii Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, au descoperit un depozit în care se aflau aproximativ 180 tone de deşeuri constând în haine second-hand. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În continuarea cercetărilor privind descoperirea din data de 09.02.2022 a unui tir cu haine second-hand catalogate ca fiind deşeuri, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu (...), au pus în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară pe raza judeţului Prahova, la sediul unei societăţi comerciale şi la domiciliul administratorului societăţii. În urma acestei activităţi, echipa care a efectuat percheziţiile a descoperit într-un depozit aproximativ 290 tone haine second-hand, încălţăminte şi produse de marochinărie, dintre care, aproximativ 180 de tone, erau murdare şi rupte, nefiind supuse procesului de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie. De asemenea, bunurile erau depozitate în condiţii neconforme", reiese din comunicat. Cazuri pe bandă rulantă Conform sursei citate, reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului au stabilit că acestea sunt în fapt deşeuri inutilizabile şi nu pot fi comercializate pe teritoriul României, întrucât nu sunt respectate condiţiile legale de spălare, dezinfecţie, dezinsecţie şi depozitare. Citește și: EXCLUSIV Fost căpitan de Securitate, plătit de PSD cu 66.000 de lei și numit de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al IAR Brașov. CNSAS i-a dat verdict de poliție politică. I-a fost avocat lui Valentin Ceaușescu În februarie anul trecut, la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Vama Veche, judeţul Constanţa, poliţiştii de frontieră au efectuat, împreună cu comisari de Mediu şi ai Protecţiei Consumatorilor, controlul unui autocamion cu remorcă, înmatriculat în ţara noastră, constatându-se că erau transportate haine second-hand pentru o societate din România. În mijlocul de transport se aflau peste 15 tone de haine second-hand aflate într-o stare avansată de degradare, acestea fiind catalogate de lucrătorii Gărzii de Mediu Constanţa drept deşeuri periculoase, nefiind permisă intrarea acestora pe teritoriul României.

Amenzi uriașe pentru deșeuri depozitate neautorizat (sursa: Facebook/Garda de Mediu Braila)
Mediu

Amenzi uriașe pentru deșeuri depozitate neautorizat

Amenzi uriașe pentru deșeuri depozitate neautorizat. O societate din Brăila, care are ca obiect de activitate colectare de deşeuri, a fost sancţionată de comisarii Gărzii de Mediu cu o amendă în valoare de 60.000 de lei pentru depozitarea deşeurilor în spaţii neautorizate. Amenzi uriașe pentru deșeuri depozitate neautorizat "Urmare a unei sesizări înregistrată la Garda Naţională de Mediu (GNM) Comisariatul Judeţean Brăila referitoare la activitatea unui agent economic care colectează diverse deşeuri, pe care le depozitează atât pe terenul proprietate, cât şi pe cele din vecinătate, comisarii GNM au constatat că cele sesizate se confirmă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe amplasamentul în discuţie s-au identificat depozitări în spaţii neamenajate a unor deşeuri rezultate din construcţii şi desfiinţări, apreciate la 750 mc, precum şi resturi vegetale", se arată într-un comunicat de presă al Gărzii de Mediu Brăila. Societatea în cauză a încălcat prevederile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, prin depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări pe terenuri aflate în afara spaţiilor autorizate în acest scop, motiv pentru care a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 60.000 lei. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Comisarii de mediu au impus "măsuri de sistare a operaţiunilor de depozitare a oricărui tip de deşeu pe amplasamentul în cauză, precum şi colectarea, transportarea şi valorificarea/eliminarea deşeurilor existente". În cazuri precum cel de la Comănești, însă, legea nu a fost aplicată.

Balastieră ce îngroapă deşeuri, amendată de Garda de Mediu Foto: News.ro
Mediu

Balastieră îngroapă deşeuri, amendată Garda de Mediu

O balastieră ce îngroapă deşeuri în vederea amenajării unui iaz piscicol a fost amendată de Garda de Mediu, anunță comisarii din Bihor ai acestei instituții. Practic, peștii ar fi trăit peste un morman de deșeuri toxice. Citește și: Germania investește masiv pentru a produce energie curată: zeci de miliarde de euro, subvenții pentru regenerabile și hidrogen Balastieră ce îngroapă deşeuri, amendată de Garda de Mediu ”Ca urmare a verificărilor efectuate pe raza judeţului Bihor la operatorii economici care desfăşoară activităţi de extracţia pietrişului şi nisipului, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au identificat un perimetru de exploatare în municipiul Oradea – Episcopia în care societatea efectua lucrări de amenajare a unui iaz piscicol prin utilizarea ca material de umplutură a diferitelor categorii de deşeuri”, a anunţat, joi, Garda de Mediu, citată de news.ro. Sursa citată a precizat că, din verificările efectuate în teren, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au identificat câteva zeci de camioane de diferite categorii de deşeuri: mase plastice (ţevi de plastic, folii), anvelope uzate, deşeuri din construcţii amestecate cu deşeuri reciclabile, deşeuri de polistiren îngropate în pământ şi utilizate ca material de umplutură. ”Societatea comercială este sancţionată cu amendă în valoare de 70.000 lei pentru îngroparea acestor deşeuri! Din păcate nu este singurul caz de acest fel constatat în judeţul Bihor, în cazul mai multor balastiere care au ca destinaţie finală amenajarea de iazuri piscicole, s-a constatat în cursul anilor anteriori că au fost folosite pentru abadonarea şi îngroparea diverselor tipuri de deşeuri”, a mai transmis sursa citată. Garda de Mediu atrage atenţia persoanelor fizice şi juridice asupra modificărilor apărute recent în Ordonanţa de Urgenţă 92/2021 art. 20 astfel: (3) Abandonarea, aruncarea, precum şi ascunderea deşeurilor sunt interzise. (4) Eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop sunt interzise. (5) Se interzice incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect. (6) Îngroparea deşeurilor de orice fel este interzisă. ”Încălcarea acestor prevederi, se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice”, a mai transmis Garda de Mediu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri Foto: News.ro
Mediu

700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri

Peste 700 de companii din România au reciclat, în perioada septembrie-decembrie 2022, aproape 30.000 de tone de deşeuri, conform datelor Clean Recycle pe baza activităţilor de gestionare a responsabilităţii de mediu pentru aceste companii. Peste 29.000 de tone de emisii de dioxid de carbon (CO2) au fost astfel reduse în România. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri În această perioadă, companiile au raportat autorităţilor de mediu 46.000 de tone de deşeuri de ambalaje introduse pe piaţă, generatoare de emisii de CO2. Cel puţin 60% din această cantitate a fost reciclată, contribuind astfel semnificativ la reducerea locală a amprentei de carbon. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020. ”În perioada septembrie – decembrie 2022, peste 700 de companii din România au reciclat şi au valorificat aproape 30.000 de tone de deşeuri, reducând astfel nivelul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu peste 29.000 de tone, conform unei noi platforme de calcul CO2 recent lansată de Clean Recycle pe piaţa locală. Astfel, peste 700 de mari companii au introdus în perioada menţionată peste 46 de mii de tone de deşeuri de ambalaje generatoare de emisii de CO2. Conform obligaţiilor legale, o cantitate de peste 60% dintre acestea a fost reciclată şi valorificată, reducând astfel semnificativ nivelul amprentei de carbon în România. Metoda de calcul este inovatoare în sistemul de management al deşeurilor din România: în fiecare lună, pe masură ce reciclezi mai mult, contribui la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă”, precizează compania. Principalele categorii de deşeuri din ambalaje reciclate au fost sticla, plasticul, PET-ul, hârtia şi cartonul, oţelul, aluminiul şi lemnul. Companiile care au reciclat cele mai mari cantităţi de deşeuri de ambalaje în ultimele 3 luni ale anului trecut, conform datelor Clean Recycle, au fost cele din retail, precum Metro Cash & Carry România sau Profi. Emisiile de carbon ale României, în creștere “Activitatea de reciclare, cât şi întreaga noţiune de sustenabilitate sunt încă destul de vagi în România. De aceea, noua platformă de calcul CO2 lansată de Clean Recycle indică în mod direct şi tangibil impactul pe care îl ai asupra mediului atunci când reciclezi, calculând proporţional cantitatea de emisii de CO2 redusă. Începând de la finele anului trecut, companiile din portofoliul nostru primesc un raport lunar al acestui calcul şi astfel pot vedea date concrete ale impactului acţiunilor lor directe sau ale acţiunilor pe care le derulează împreună cu consumatorii asupra mediului”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle. Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, care are o contribuţie negativă în procesul încălzirii globale, contribuind semnificativ în procesul schimbărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o strategie conform căreia ţările membre UE trebuie să reducă aceste cantităţi cu 55% până în 2030. Până în 2050, strategia UE este de a ajunge la neutralitate climatică, adică de a ajunge la un echilibru între cei care generează emisii de carbon şi sistemele absorbante, informează news.ro. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020.

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri (sursa: Facebook/NASA)
Mediu

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri. ISS a fost nevoită să se mute pe o altă orbită, luni, pentru a evita coliziunea cu deşeuri spaţiale, conform unor surse ruse. Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri Motorul capsulei Soiuz andocată la ISS a contribuit la realizarea acestei devieri, a indicat agenţia spaţială rusă Roscosmos. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşeurile spaţiale, care provin, spre exemplu, de la sateliţi scoşi din funcţiune, sunt considerate o problemă serioasă pentru călătoriile în spaţiu. Potrivit informaţiilor, aceasta a fost pentru a 334-a oară în istoria ISS când laboratorul spaţial a fost nevoit să se mute pe o altă orbită pentru a evita o coliziune cu deşeurile orbitale. ISS se află acum la o distanţă de 418,6 kilometri de Pământ, cu 1,2 kilometri mai departe decât înainte. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia În prezent, la bordul ISS se află în total 11 membri ai echipajului. Patru dintre aceştia urmează să revină pe Pământ până la sfârşitul săptămânii la bordul capsulei spaţiale americane Crew Dragon. Printre aceştia se numără cosmonauta Anna Kikina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră