duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: colaps

12 articole
Eveniment

ANALIZĂ Electrocentrale Craiova și prețul clientelismului politic: colapsul unei companii strategice

Electrocentrale Craiova a devenit un exemplu al modului în care companiile strategice ale statului român sunt împinse spre colaps printr-un amestec toxic de numiri politice, amânări cronice, birocrație și lipsă de viziune. În doar câțiva ani, societatea a pierdut o finanțare europeană de sute de milioane de euro destinată modernizării, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în pragul prăbușirii financiare, în timp ce infrastructura veche de peste patru decenii continua să lase zeci de mii de oameni fără căldură și să polueze masiv. Cazul Electrocentrale Craiova a revenit în atenția publică după o postare publicată de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a acuzat prăbușirea financiară a societății pe fondul managementului politic și al întârzierii reformelor. Clientelism politic și indolență administrativă Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat modul în care a fost administrată compania Electrocentrale Craiova, susținând că România a pierdut o finanțare europeană nerambursabilă de 162 de milioane de euro destinată construirii unei noi centrale pe gaz prin PNRR. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Potrivit acesteia, proiectul nu a mai fost implementat după anularea licitațiilor necesare, deși autoritățile și compania ar fi trebuit să respecte termenele asumate pentru realizarea investiției. Vicepremierul a afirmat că, între timp, situația financiară a societății s-a degradat puternic, datoriile crescând de la aproximativ 250 de milioane de lei la aproape un miliard de lei într-un singur an, în timp ce pierderile au ajuns la 433 de milioane de lei. Oana Gheorghiu a legat aceste probleme și de degradarea infrastructurii vechi de peste 40 de ani, amintind dificultățile întâmpinate de populație în sezonul rece trecut, când zeci de mii de persoane ar fi rămas fără căldură. În același mesaj, vicepremierul a criticat conducerea companiei, despre care spune că a fost numită politic și nu avea experiență tehnică în domeniul energetic, susținând totodată că statul român a primit penalități de aproape 600 de milioane de lei din cauza neachiziționării la timp a certificatelor de emisii. În final, aceasta a afirmat că situația de la Electrocentrale Craiova ar demonstra necesitatea reformării și depolitizării companiilor de stat. Lorena Voican, între competență și numire politică În centrul criticilor formulate de vicepremierul Oana Gheorghiu se află Lorena Voican, cea care a preluat conducerea Electrocentrale Craiova în 2024, când Ministerul Energiei era controlat de PSD, prin Bogdan Iovan. Potrivit CV-ului publicat de societate, Lorena Voican are experiență în domeniul juridic și administrativ, activând anterior în cadrul RA Termoficare Craiova, Termo Craiova și Termo Urban Craiova, unde a ocupat funcții de jurist, director adjunct și administrator. Criticile formulate în spațiul public au vizat însă faptul că aceasta nu avea experiență tehnică directă în exploatarea centralelor energetice, într-un moment în care compania se confrunta cu una dintre cele mai dificile perioade din existența sa. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. La începutul anului 2026, după cum relata Defapt.ro, Lorena Voican a fost numită și administrator special după intrarea companiei în insolvență, cu cu susținerea politică venită din zona administrației locale PSD. Traseul Electrocentrale Craiova Electrocentrale Craiova a fost desprinsă din cadrul Complexul Energetic Oltenia în urma unui proces de reorganizare a sectorului energetic și a obligațiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Separarea de CE Oltenia trebuia să permită restructurarea și modernizarea activității. În practică, noua entitate a preluat nu doar active energetice vechi, ci și datorii istorice de peste 520 de milioane de lei. Compania a rămas dependentă de infrastructura pe cărbune și a intrat rapid într-o spirală a declinului financiar și operațional care avea să o împingă spre insolvență în doar câțiva ani. Ce arată raportul Corpului de Control al Guvernului Raportul Corpului de Control al Guvernului arată că insolvența Electrocentrale Craiova nu a fost provocată de o singură decizie greșită, ci de suprapunerea mai multor probleme financiare, administrative și structurale care s-au agravat de la an la an. Practic, compania a ajuns prinsă într-un cerc vicios: producea energie electrică și termică la costuri mai mari decât prețurile la care putea vinde energia, ceea ce a generat pierderi constante încă din primii ani de funcționare după desprinderea de CE Oltenia. În paralel, societatea a acumulat obligații uriașe legate de certificatele de emisii de carbon, devenite extrem de costisitoare pentru centralele pe cărbune. Pentru a putea continua activitatea, Electrocentrale Craiova a împrumutat de la CE Oltenia 960.000 de certificate de emisii, iar pentru garantarea acestui împrumut a contractat un credit de peste 331 de milioane de lei de la Exim Banca Românească, în numele și contul statului. Problema a fost că societatea nu a mai avut capacitatea financiară să ramburseze integral creditul, iar între timp valoarea certificatelor a crescut. Astfel, suma returnată către CE Oltenia a devenit cu peste 51 de milioane de lei mai mare decât valoarea inițială a împrumutului. Proiectul PNRR care trebuia să salveze compania În paralel cu degradarea situației financiare, autoritățile au încercat salvarea companiei printr-un proiect major finanțat prin PNRR: construirea unei noi centrale pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficiență. Contractul de finanțare, în valoare totală de peste 250 de milioane de euro, dintre care aproximativ 165 de milioane de euro fonduri nerambursabile, a fost anunțat pe 29 iunie 2023. La acel moment, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și directorul general al companiei, Dan Vasile, prezentau investiția drept una dintre cele mai importante modernizări energetice din sudul României. Noua centrală, cu o capacitate de 295 MW, urma să înlocuiască grupurile energetice pe cărbune și să reducă semnificativ emisiile de CO₂ și poluarea din Craiova. Proiectul avea o valoare totală de peste 1,28 miliarde de lei fără TVA, dintre care aproximativ 826 de milioane de lei reprezentau finanțare europeană nerambursabilă. Autoritățile susțineau atunci că investiția va asigura stabilitatea sistemului de termoficare și va contribui la atingerea obiectivelor asumate de România prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021–2030. Punerea în funcțiune a centralei era programată pentru anul 2026. De ce au eșuat licitațiile Optimismul din vara lui 2023 s-a lovit însă rapid de realitatea termenelor extrem de restrictive impuse prin PNRR. Deși finanțarea fusese aprobată și prezentată ca un proiect strategic pentru tranziția energetică a Craiovei, compania nu a reușit să finalizeze procedurile de achiziție pentru construirea centralei. Două licitații consecutive au eșuat, iar explicația oficială oferită ulterior de Electrocentrale Craiova a fost că niciun constructor nu a depus o ofertă admisibilă, deoarece proiectul nu mai putea fi realizat în timpul rămas până la termenul-limită impus de PNRR, respectiv mijlocul anului 2026. Raportul Corpului de Control al Guvernului arată însă că principalele probleme au fost subevaluarea bugetului și termenul de execuție considerat nerealist pentru o investiție energetică de asemenea dimensiuni. Practic, marile companii din domeniu au considerat că proiectarea, execuția, testarea și punerea în funcțiune a unei centrale de aproape 300 MW nu puteau fi finalizate realist în intervalul disponibil. În lipsa posibilității de a majora bugetul și de a prelungi termenul de implementare, proiectul a devenit neatractiv pentru operatorii economici. Contractul de finanțare a fost reziliat în februarie 2026, iar proiectul care trebuia să modernizeze compania a fost abandonat. Poluare, infrastructură veche și pierderi tot mai mari În timp ce proiectul noii centrale stagna, situația tehnică și financiară a Electrocentrale Craiova continua să se degradeze. Infrastructura energetică veche de peste 40 de ani a rămas în funcțiune, iar problemele de mediu s-au accentuat. Locuitorii din apropierea CET II au reclamat în repetate rânduri poluarea cu cenușă și avariile frecvente, iar Garda de Mediu a aplicat mai multe sancțiuni companiei. În paralel, costurile uriașe generate de certificatele de emisii CO₂ și pierderile financiare tot mai mari au împins societatea într-o situație critică. Potrivit raportului Corpului de Control, Electrocentrale Craiova a înregistrat doar în 2024 pierderi de peste 433 de milioane de lei, iar datoriile totale au depășit 1,29 miliarde de lei. Situația s-a agravat și mai mult după ce Administrația Fondului pentru Mediu a aplicat penalități de aproape 600 de milioane de lei pentru certificate de emisii care nu au fost returnate la timp. În aceste condiții, planul Guvernului de a salva compania printr-o majorare de capital de aproximativ 300 de milioane de euro nu s-a mai concretizat. Compania a rămas fără resurse financiare, fără investiția europeană care trebuia să îi modernizeze activitatea și fără posibilitatea de a obține noi finanțări, întrucât activele sale erau deja gajate pentru creditele existente. În plus, un alt proiect important, modernizarea rețelei de termoficare, a pierdut șansa finanțării europene din motive birocratice și juridice, deoarece Electrocentrale Craiova nu deținea licența necesară pentru transportul și distribuția agentului termic către populație.

Electrocentrale Craiova, colapsul unei companii (sursa: secraiova.ro)
Cancelarul Germaniei anticipează căderea regimului iranian (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Merz susține că regimul iranian va mai rezista doar câteva săptămâni sau chiar zile

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că actualul regim de la Teheran s-ar putea apropia de sfârșit, pe fondul protestelor de amploare care zguduie Iranul. Oficialul german a făcut declarațiile în timpul unei vizite în orașul indian Bengaluru. Merz: „Regimul nu poate supraviețui doar prin violență” Friedrich Merz a afirmat că un regim care se menține la putere exclusiv prin violență este, în esență, condamnat. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Potrivit acestuia, Iranul ar putea traversa „ultimele zile și săptămâni” ale actualei conduceri islamice. Condamnarea represiunii împotriva protestatarilor Cancelarul german a condamnat anterior acțiunile forțelor de securitate iraniene, pe care le-a calificat drept „disproporționate” și „brutale”. El s-a referit la intervențiile violente împotriva manifestanților care contestă regimul de la Teheran. Cele mai grave proteste din ultimii ani Iranul se confruntă, din 28 decembrie, cu cele mai ample proteste din ultimii ani. Inițial declanșate de deprecierea accentuată a rialului iranian și de dificultățile economice, manifestațiile s-au transformat rapid într-o revoltă națională împotriva liderilor religioși ai țării. Bilanț tragic al violențelor Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, forțele de securitate au recurs la muniție reală și gaze lacrimogene pentru a dispersa protestele. Organizația Iran Human Rights (IHRNGO) susține că cel puțin 648 de persoane au fost ucise de la începutul manifestațiilor.

Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva Foto: Facebook
Eveniment

Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă „ceva”. Rogobete a arătat că, deși bugetul CNAS a crescut substanțial, sunt spitale unde nu se găsește paracetamol. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva „Înţeleg că rezistenţa la schimbare este una mare de obicei, dar  mulţi spun că aest sistem nu funcţionează bine. Este o realitate şi o confirm. Dacă nu schimbăm ceva în sistemul de sănătate, acesta se va colapsa în curând”, a arătat demnitarul. El a dat exemplul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al cărei buget a crescut în ultimii ani de la 45 de miliarde lei la aproape 80 de miliarde, dar în continuare există unităţi sanitare unde nu se găseşte paracetamol sau pacienţii sunt trimişi să-şi cumpere algocalmin din propriul buzunar. „Gândiţi-vă la bugetul CNAS care în ultimii ani a crescut de la 45 de miliarde la aproape 80 de miliarde şi în continuare există unităţi sanitare în care nu se găseşte paracetamol, există unităţi sanitare în 2025 unde pacienţii sunt trimişi să îşi cumpere algocalmin. Eu nu pot să ascund această realitate. Ori toate măsurile care vin acum, vin în sprijinul în primul rând al pacientului şi în al doilea rând în sprijinul sistemului pentru a-l reaşeza”, a afirmat ministrul. 

Copii, răniți în parc (Eforie Nord) (sursa: focuspress.ro)
Eveniment

Litoralul românesc, plin de capcane: la Eforie Nord, colapsul unui tobogan a rănit mai mulți copii

Copii, răniți în parc (Eforie Nord). Un incident periculos a avut loc duminică într-un parc din stațiunea Eforie Nord, după ce un tobogan gonflabil s-a dezumflat brusc. Cinci copii se aflau pe tobogan în momentul incidentului, fiind prinși sub structura colapsată. Copii, răniți în parc (Eforie Nord) Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Dobrogea” din județul Constanța a mobilizat de urgență o autospecială de stingere, un vehicul pentru transportul victimelor multiple (ATPVM) și un echipaj medical de la Serviciul de Ambulanță Județean. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Toți cei cinci copii au fost extrași conștienți și cooperanți. Un copil de 9 ani, transportat la spital Potrivit ISU, unul dintre copii, un băiat de 9 ani, a fost transportat la spital, prezentând o suspiciune de fractură la membrul superior drept. Minorul era conștient și cooperant în momentul preluării de către echipajul medical. Poliția confirmă incidentul și deschide o anchetă Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța a transmis că Poliția Orașului Eforie a fost sesizată cu privire la incident. Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au confirmat cele sesizate. O anchetă este în desfășurare pentru a stabili cu exactitate împrejurările producerii incidentului și pentru luarea măsurilor legale care se impun. Autoritățile investighează dacă au fost respectate toate normele de siguranță în funcționarea toboganului gonflabil.

Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD, Dan Nica Foto: Facebook
Politică

Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps”

Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps”, a declarat, azi, europarlamentarul Dan Nica. El a mai spus că are nevoie de o schimbare, "dar nu de o rotire de scaune, de faţadă".  Citește și: ANALIZĂ Catastrofă pentru PSD, care, neoficial, l-a susținut pe Simion și a luat bătaie în propriile fiefuri Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD, Dan Nica „Cifrele vorbesc. Astăzi, PSD este la doar 12%. Am pierdut încrederea multor oameni care au crezut în noi. Nu mai vorbim despre un semnal de alarmă. Nu mai este vorba de 'îngrijorări'. Este colaps. Este cădere liberă. Este pierderea contactului cu realitatea. Politica se face printre oameni, stând de vorbă cu ei, ascultându-i. Avem nevoie de o schimbare. Dar nu o rotire de scaune, de faţadă, nu un nou discurs gol. Trebuie să lăsăm liderii adevăraţi să vorbească, să reconstruim social-democraţia, să ne întoarcem la oameni, la nevoile lor", a declarat Dan Nica.Liderul PSD Galaţi a precizat că PSD are nevoie de mai mult, precum "curajul de a recunoaşte greşelile", "deschiderea de a lăsa loc altor voci credibile", "voinţa de a reconstrui social-democraţia de jos în sus, cu rădăcini în realitate, nu în sondaje inventate"."Este nevoie de o reformă profundă, completă, brutal de sinceră. Altfel, nu mai rămâne nimic. Doar tăcere, ruşine şi irelevanţă politică. Astăzi este o zi tristă", a adăugat Dan Nica.În acelaşi comunicat de presă, Dan Nica a declarat că "astăzi este o zi extraordinară pentru România", având în vedere că "românii au ales un preşedinte pro-european, pentru ca România să-şi continue parcursul occidental, stabil şi predictibil; ţara merge mai departe"."Pentru Partidul Social Democrat a fost, din nou, o seară tristă. Pentru prima dată în istorie, am fost spectatori. Am privit finala alegerilor prezidenţiale la televizor. Pentru că n-am avut candidat. A treia înfrângere majoră în doar şase luni. Şase luni care au şters, aproape complet, încrederea pe care milioane de români şi-au pus-o în noi: 24 noiembrie 2024 - candidatul nostru nu a intrat în turul doi al prezidenţialelor; 4 decembrie 2024 - cel mai slab scor PSD la alegerile parlamentare din ultimele decenii; 18 mai 2025 - din nou, fără candidat în turul doi al prezidenţialelor", a mai menţionat liderul PSD Galaţi. 

Cardul de sănătate, sistem în colaps (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cardul de sănătate, sistem în colaps

Cardul de sănătate, sistem în colaps. Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat că sistemul cardului național de sănătate va fi reconstruit, deoarece tehnologia actuală este depășită. Cardul de sănătate, sistem în colaps În plus, cardul va putea fi accesat în format electronic pe telefon, similar cu un card bancar. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Mulți medici din toată țara se plâng de mult timp de faptul că nu pot folosi cardurile de sănătate. Principala problemă este că sistemul fie funcționează foarte lent, fie nu funcționează deloc. Medicii au semnalat că nu pot ajuta pacienții cu rețetele gratuite care li se cuvin și, adesea, sunt nevoiți să acceseze sistemul noaptea, din timpul lor liber, pentru a-și putea ajuta pacienții. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei. Secretariatul de stat ungar pentru comunităţile maghiare de peste hotare a anunţat sâmbătă că trimite 20 de milioane de forinţi (52.356 de euro) drept ajutor de urgenţă după accidentul tragic de la internatul liceului "Tamasi Aron" din Odorheiu Secuiesc, relatează MTI. Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei Ajutorul va fi furnizat prin alianţa profesorilor maghiari din România şi va fi destinat înlocuirii echipamentului tehnic avariat utilizat de elevi, menţionează un comunicat al Secretariatului de stat ungar pentru comunităţile maghiare de peste hotare. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Luni, un perete al internatului Liceului "Tamasi Aron" din Odorheiu Secuiesc s-a prăbuşit, sub dărâmături fiind prinşi patru elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. Un băiat de 17 ani a decedat, iar trei fete au ajuns la spital, una dintre ele fiind încă în stare critică. Secţia de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş a preluat dosarul. Au fost audiaţi o serie de martori şi au fost ridicate o serie de înscrisuri pentru a fi administrate ca probe la dosarul cauzei.

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri. Compania de telecomunicații a încheiat fiecare din ultimii trei ani fiscali pe pierdere, are datorii enorme și a concediat aproape o mie de angajați. Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri Principal jucător pe piața telecom, alături de Orange, Vodafone România SA are cifre de speriat în ultimii trei ani, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe. Citește și: Potop de sinecuri la companii de stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu, cu studii de „limbi străine” la o universitate privată. CV-ul conține cinci slujbe de „consilier personal” Veniturile companiei au fost constante: 4,7 miliarde de lei în 2020, câte 4,9 miliarde de lei în 2021 și 2022. Și aici se termină veștile bune. Astfel, relativ constante au fost și datoriile. De fapt, în ușoară creștere: 3,5 miliarde de lei în 2020, 3,8 miliarde de lei în 2021 și 3,9 miliarde de lei în 2022. În ce privește pierderile, Vodafone a fost mai creativ: 214 milioane de lei în 2020, 410 milioane de lei în 2021 și "doar" 121 milioane de lei în 2022. Numărul de angajați, însă, e în cădere liberă: erau 3.906 în 2020, 3.713 în 2021 și au ajuns la 2.970 în 2022. Așadar, o scădere cu 25% a personalului în doi ani.

Marea Britanie trebuie să se pregătească pentru un colaps brusc al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Internațional

Un colaps brusc al Rusiei

Marea Britanie trebuie să se pregătească pentru un colaps brusc al Rusiei, avertizează guvernul de la Londra, după puciul lui Prigojin. Potrivit The Times, oficialii britanici au bănuit că războiul din Ucraina ar putea duce la tulburări politice în Rusia, dar viteza cu care au evoluat evenimentele din weekend i-a făcut pe diplomați să se pregătească în grabă pentru „rezultate diferite”. Un colaps brusc al Rusiei „«Încă de la începutul invaziei, unul dintre cele mai evidente scenarii a fost că războiul ar putea duce la tulburări politice în Rusia», a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt. Întrebată dacă acest lucru ar putea declanșa o prăbușire a regimului de la Kremlin, a spus că Marea Britanie «trebuie să se pregătească pentru o întreagă gamă de scenarii diferite». Ea a adăugat: «Trebuie să așteptăm, să privim și să vedem ce va urma. Acesta ar putea fi primul capitol a ceva nou»”, scrie The Times. „John Foreman, fostul atașat britanic de apărare la Moscova, a declarat că perspectiva răsturnării lui Putin de către Prigozhin este «cel mai rău scenariu», adăugând: «Trebuie să ai grijă ce-ți dorești. Prigozhin nu este un fel de democrat liberal, iubitor de pace. El este un fascist»”, mai arată publicația britanică. Un fost ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul a scris, pe Twitter: „În loc să dubleze forțele pentru a zdrobi revolta, Putin a acceptat umilința. El a fost șobolanul prins în colț de care atât de mulți putinologi ne-au spus să ne temem. Dar el nu a făcut crize și nu a înnebunit. El a negociat & cu un trădător. Lecția pentru războiul din Ucraina este clară. Este mai probabil ca Putin să negocieze și să pună capăt războiului său dacă pierde pe câmpul de luptă. Cei care au susținut că Ucraina nu trebuie să atace Crimeea de teama de a declanșa o escaladare trebuie să reevalueze acum această ipoteză. Cu cât Putin se teme mai repede că pierde războiul, cu atât mai repede va negocia”. Since the beginning of Russia's invasion of Ukraine, analysts & officials have claimed that Putin will never back down; that he needs a facing-saving win (i.e. Ukrainian territory) to end his war. Events yesterday completely undermined that assumption. 1/ THREAD— Michael McFaul (@McFaul) June 25, 2023 Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps (sursa: Facebook/Clean Recycle SA)
Mediu

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps. O pondere de sub 10% dintre cei 4.000 de colectori de deşeuri de ambalaje, activi pe piaţa din România, au reuşit să achite garanţia de 500.000 lei către stat, în urma unor modificări legislative intrate în vigoare la începutul anului, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată vineri. Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps Potrivit datelor Clean Recycle, de la 1 ianuarie 2023, operatorii economici au obligaţia de a reduce cantitatea de plastic de unică folosinţă pusă pe piaţă, faţă de anul precedent, cu 5% până în luna decembrie, cu 10% în 2024, cu 15% în 2025 şi cu 20% în 2026. Totodată, trebuie să raporteze aceste cifre Administraţiei pentru Fondul de Mediu (AFM). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Astfel, doar colectorii care s-au conformat legii pot încheia în continuare contracte cu OIREP-urile (Organizaţii care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului - n.r.) din România, care asigură preluarea responsabilităţii extinse a companiilor. Măsura a fost luată de autorităţi pentru a preîntâmpina anumite blocaje în situaţia unor eventuale cazuri de fraudă, dar ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului operatorilor economici din România, care pun pe piaţă deşeuri de ambalaje (suma garanţiilor fiind transferată în continuare de la colectori către clienţii finali, în contextul în care concurenţa devine mai mică, iar cererea rămâne în continuare crescută). Pot apărea blocaje majore De asemenea, situaţia ar putea genera blocaje majore privind managementul deşeurilor de ambalaje, având în vedere responsabilitatea de mediu celor care pun pe piaţă ambalaje şi deşeuri de ambalaje şi numărul restrâns de companii de colectare care au reuşit să plătească garanţiile impuse", se precizează în analiza citată. Până în anul 2029, ţinta de mediu impusă pentru colectarea produselor de plastic de unică este de 90%, iar anul acesta au crescut şi obiectivele de valorificare şi reciclare pentru toate tipurile de deşeuri de ambalaje, astfel: hârtie/carton - de la 60% la 65%; plastic - de la 22,5% la 35% (PET - la 57%); sticlă - de la 60 la 65%; metale feroase - de la 50% la 60%; aluminiu - de la 20% la 30%; lemn - de la 15% la 20%. Practic, toţi operatorii economici care introduc pe piaţă, prin activitatea economică proprie, aceste tipuri de deşeuri, au obligaţia să colecteze separat şi să recicleze sau să valorifice în proporţiile menţionate deşeurile generate. Țintele de reciclare, neatinse Reprezentanţi Clean Recycle susţin că, în acest moment, la nivelul României, ţintele de reciclare nu sunt atinse. Doar la nivelul anului 2019, procentul de reciclare se situa la 44,6%, după cum relevă datele Eurostat. Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Clean Recycle este unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării şi valorificării ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje puse pe piaţă de producători şi importatori. În prezent, Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc şi pun pe piaţă deşeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum: FMCG şi retail, agribusiness, automotive, distribuţie, producţie industrială, farmaceutice etc.

Băncile europene, risc după colapsul SVB (sursa: nytimes.com)
Economie

Băncile europene, risc după colapsul SVB

Băncile europene, risc după colapsul SVB. Instituțiile de credit din Europa nu sunt complet în siguranţă după colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank, chiar dacă nu se confruntă cu un risc sistemic, a declarat marţi preşedintele Institutului german de cercetare economică (DIW), Marcel Fratzscher, transmite Reuters. Băncile europene, risc după colapsul SVB Chiar dacă există multe motive să fim mai puţin alarmişti, "nu aş spune că suntem complet în siguranţă în Europa, pentru că la rădăcina problemelor pentru cele două bănci americane stă creşterea foarte rapidă a dobânzilor, şi asta a luat prin surprindere foarte mulţi oameni", a spus Marcel Fratzscher. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Economistul german a subliniat că gradul de îndatorare este mult mai mare în SUA decât în Europa, făcând referire la dezechilibrul extrem de mare, existent în cazul SVB, între datoriile pe termen scurt şi investiţiile pe termen lung, care şi-au pierdut din valoare odată cu majorarea dobânzilor. Cu toate acestea, Marcel Fratzscher a avertizat că şi băncile europene se confruntă cu această problemă. "Trebuie să fim foarte atenţi" "Trebuie să fim foarte atenţi", a spus Fratzscher, adăugând că băncile germane nu şi-au revenit încă pe deplin după criza financiară globală din 2008, care a început cu prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers, care avea "o importanţă sistemică" şi a dat naştere unui efect de domino. "Nu vedem acelaşi lucru în cazul SVB, care este o bancă relativ mică", a spus Marcel Fratzscher. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Un val de retragere a depozitelor a provocat săptămâna trecută falimentul a trei bănci americane, SVB, Signature Bank şi Silvergate Bank. SVB, care nu a reuşit să facă faţă retragerilor masive ale depozitelor, a fost închisă vineri de către autorităţile americane. Oficialii încearcă să evite cu orice preţ o stare de panică ce ar împinge deponenţii la retrageri masive din bănci, un "bank run" cu efecte potenţial devastatoare, şi au luat atât în SUA cât şi în Europa măsuri pentru protejarea depozitelor la SVB.

Prețuri enorme la alimente în Rusia (sursa: Youtube/Inside Russia)
Internațional

Prețuri enorme la alimente în Rusia

Prețuri enorme la alimente în Rusia. La trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, economia țării conduse de Vladimir Putin se resimte. Prețuri enorme la alimente în Rusia Un video filmat într-unul din cele mai mari mall-uri moscovite arată o parcare care acum câteva luni era ticsită de mii de mașini, dar în prezent este goală într-o zi de duminică. Potrivit imaginilor filmate de Konstantin, un vlogger rus (care deține canalul Inside Russia), multe magazine occidentale închise au generat o situație aproape de colaps. Potrivit aceleiași surse, prețurile la alimente au crescut cu între 30 și 300%. https://www.youtube.com/watch?v=1vQgx28vNsg

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră