duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ambalaje

8 articole
Economie

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje. Începând cu 30 noiembrie 2023, România a introdus Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), aducând schimbări semnificative atât pentru producătorii și comercianții de băuturi, cât și pentru consumatori. Dificultățile primului an Potrivit acestui sistem, fiecare ambalaj marcat cu simbolul SGR implică o garanție de 50 de bani, pe care consumatorii o pot recupera la returnarea ambalajului gol. Acest model, implementat anterior în alte zece țări europene, a fost adaptat pentru a susține reciclarea și a reduce poluarea în România. Lansarea sistemului a fost marcată de dificultăți, de la timpi mari de așteptare la punctele de colectare, până la probleme logistice cauzate de lipsa unei infrastructuri pregătite. Pentru a rezolva aceste provocări, administratorul RetuRO SGR a construit o rețea națională complexă, care include mii de puncte de colectare, rute optimizate de transport și șapte centre regionale pentru sortarea și numărarea ambalajelor, cu o capacitate de procesare de până la șapte miliarde de ambalaje pe an. Românii returnează zilnic milioane de ambalaje La un an de la lansare, SGR a devenit un pilon central în eforturile de reciclare. Conform unui sondaj realizat de Kantar, 98% dintre români cunosc sistemul, iar 90% au returnat cel puțin o dată ambalaje. Dintre aceștia, 60% returnează regulat ambalaje, contribuind la o medie zilnică de peste zece milioane de ambalaje colectate. Impactul este vizibil în curățenia spațiilor publice, reducerea deșeurilor și creșterea gradului de conștientizare asupra reciclării. De la lansare, peste trei miliarde de ambalaje au fost returnate, echivalând cu 200.000 de tone de materiale trimise către reciclare. În octombrie 2024, rata de colectare a atins 84%, un indicator clar al succesului sistemului. Șapte centre regionale Pe lângă beneficiile ecologice, SGR a avut un impact economic semnificativ, generând peste 800 de locuri de muncă în cele șapte centre regionale situate în Cluj, Timiș, Brașov, Ilfov, Bacău, Dolj și Prahova. Aceste centre joacă un rol esențial în procesarea ambalajelor colectate și în sprijinirea industriei de reciclare. Deși rămân provocări de rezolvat, Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas major în direcția economiei circulare. Prin îmbunătățirea infrastructurii, continuarea informării publicului și implicarea activă a tuturor actorilor, SGR are potențialul de a deveni un exemplu de succes în protecția mediului și în gestionarea resurselor naturale.

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Cum eviți cozile pentru sticle goale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum eviți cozile pentru sticle goale

Cum eviți cozile pentru sticle goale: cu ajutorul unei aplicații numite Reverse PET. Cum eviți cozile pentru sticle goale Aceasta a fost creată de doi tineri din Iași, un IT-ist și un specialist în marketing, care au întâmpinat dificultăți în returnarea ambalajelor cu simbolul SGR. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Astfel, a luat naștere ideea aplicației. Odată instalată pe telefon, permite utilizatorilor să scape de produsele reciclabile prin plasarea unei comenzi pentru preluarea acestora direct de la ușă. Aplicația oferă, de asemenea, opțiunea de a schimba contul de utilizator din reciclator în livrator, pentru cei care vor să câștige bani în plus și dispun de timp. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată. Aparatele de colectare a ambalajelor returnate de consumatori au început să funcționeze ceva mai bine la Iași. Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată Nu chiar întâmplător: în vara acestui an, mai mulți operatori economici au fost amendați de Protecția Consumatorilor, ca urmare a unui val de reclamații privind Sistemul de Garanție-Returnare. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023 Comisarii CJPC Iași au descoperit zeci de nereguli în magazine și, între timp, aici se văd deja schimbări în bine. Acum, automatele sunt puse în funcțiune zilnic, se eliberează frecvent spațiul de colectare, iar refuzul preluării ambalajelor returnate de consumatori este de domeniul trecutului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte. Comisarii de la Protecția Consumatorilor Iași au început controalele care vizează Sistemul de Garanție Returnare (SGR) la operatorii economici. Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte În acest sens, reprezentanții ANPC din Iași au înregistrat un număr de 25 de reclamații, în urma cărora au fost efectuate verificări în teren, la mai multe supermarketuri. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Astfel, potrivit informațiilor puse la dispoziție de către reprezentanții Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor Iași, au fost descoperite și nereguli. Au fost aplicate 27 de sancțiuni: 26 de avertismente și o amendă în cuantum de 20.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise (sursa: Facebook/Andreea)
Mediu

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise. Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor de băuturi a devenit o glumă la nici un an de la inaugurare. RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise Utilizatorii sistemului sunt din ce în ce mai frustrați. Citește și: RetuRO SGR, tupeu nesimțit – nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Iată o scurtă relatare a Andreei. "Mers în punctul A prin soare pentru retur sticle. Aflat că aparatul nu funcționează. Traversat străzi. Mers în punctul B pentru retur sticle. Coadă formată din 3 persoane. Decent, îmi zic. Cot în cot cu mine, 2 persoane strângători de sticle. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Urmează elementul-surpriza: persoana 1 scoate din mașină 2 saci 120 l de sticle. Oftat pe mai multe voci. Aparatul se umple. Chemat personalul. Cât durează un minut pe caniculă? Dar o oră? Rândul persoanei 2 la aparat. Aparatul nu mai dă cupon. Chemat personalul. Un maldăr de sticle și niciun strop de apă să beau, îmi zic. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri Coadă mare după mine. Sunt atât de aproape! Strângătorul de sticle îmi cere iar sacul. Nu! Rândul persoanei 3. Și... Și iată-ma la umbra palidă a aparatului! Strângătorii de sticle sunt tot lângă mine. Vreau spațiu, cer răstit. Un sfert de sticle nu sunt acceptate. Sustenabil din părți. Cuponul meu are valoarea unei sticle de apă. Jur că nu mai vreau în hora asta, dar mi-e sete." Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Mica relatare a unei persoane care a încercat să returneze ambalaje la RetURO (sursa: Facebook) Dubă cu 40 de saci de 120 de litri de ambalaje Postarea a primit multe comentarii pe același ton. Iată unul relevant: "Andreea, nu știu dacă te consolează, dar merg la punctul de colectare unde sunt doua aparate , primul ocupat de un domn care avea efectiv o duba de ambalaje , cel putin 40 de saci de 120 l de doze plus câteva lazi de sticle , aparatul doi 7-8 persoane , îmi vine rândul dupa 50 de minute pe ceas , fac câteva cumpărături, aproximativ o ora , la iesire cetățeni cu duba inca îndeasă ambalaje în aparat, frumos mod de a-ți petrece o parte din duminica.".

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje. Automatele RetuRO SGR dau rateuri constant și nu returnează garanția plătită deja de clienți pe ambalaje. Care este procedura de returnare Procedura prin care cei care cumpără băuturi în recipiente de plastic, metal sau sticlă își primesc garanția de 50 de bani pe recipient e simplă. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Astfel, după cumpărare și consum, recipientul gol, intact și nedeformat trebuie predat pentru returnarea banilor. Predarea se poate face fie unui operator uman, fie unui automat care colectează ambalajele. După colectare, clientul primește un bon pe care se află inscripționate numărul de ambalaje predate și suma pe care clientul o are de încasat (numărul de ambalaje predate ori 50 de bani). Cu acel bon, clientul poate alege fie să plătească alte cumpărături, fie să primească bani lichizi. Etichete nerecunoscute de automatul de colectare Predarea la automat, însă, pune întotdeauna probleme. Și nu este vorba doar de faptul că, de multe ori, se formează cozi mari la aparate. Ci și că automatele nu recunosc toate etichetele ambalajelor, deși atât ambalajele, cât și etichetele sunt în stare perfectă. "În general, aștept să se adune câteva zeci de sticle, doze sau recipiente din plastic ca să le duc la automat. Cu regularitate, unele doze ale unei mărci de bere nemțești, fără alcool, dar și unele sticle de plastic ale unei ape minerale românești nu sunt recunoscute de aparat", a spus un client pentru DeFapt.ro. Angajații care se ocupă de automate recunosc Practic, acele ambalaje nu pot fi returnate la automate. Sau, cel puțin, nu la toate atutomatele (în cazul descris mai sus este vorba de automatul unui mare lanț franțuzesc de supermarketuri). "O angajată care se ocupă de acest automat mi-a spus, la un moment dat, chiar să mă străduiesc mai mult cu sticlele de apă minerală și că dozele de bere au o problemă pentru că eticheta cu logo-ul RetuRO e pe hârtie, care se uzează mai repede", a spus același client citat mai sus. RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje Practic, conform mai multor mărturii adunate de DeFapt.ro, la o sută de ambalaje predate unui automat, cel puțin două sau trei nu sunt acceptate de aparat. Pare puțin. Dar numai până privim lucrurile în context. Astfel, în mai 2024, potrivit datelor făcute publice chiar de RetuRO, au fost returnate peste 247 de milioane de ambalaje (140,1 milioane - plastic, 58,9 milioane - metal, 48,1 milioane - sticlă). Ambalaje returnate în mai 2024 (sursa: returosgr.ro) Doar 2% ambalaje refuzate de automate din acest total înseamnă aproximativ cinci milioane de ambalaje. La 50 de bani pe ambalaj, asta înseamnă 2,5 milioane de lei. Bani pe care clienții i-au plătit când au cumpărat băuturi, dar nu-i mai văd înapoi. Punctul de vedere al RetuRO SGR RetuRO SGR a trimis un "punct de vedere" la acest articol, pe care-l publicăm integral mai jos: "Contravaloarea garanției pentru produsele în ambalaje SGR achiziționate de către clienți și nereturnate de către aceștia la punctele de colectare va constitui un venit pentru RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare. Totodată, precizăm faptul că RetuRO funcționează în baza principiului not-for-profit, însemnând că acționarii și-au asumat prin actul constitutiv al companiei ca orice venituri realizate să fie reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare. Cadrul legal care stabilește implementarea în România a Sistemului de Garanție-Returnare, respectiv HG 1074/2021 (republicată), stabilește totodată țintele anuale de colectare pe care RetuRO, în calitate de administrator al sistemului, trebuie să le atingă. În cazul neîndeplinirii obiectivelor de returnare în legătură cu ambalajele SGR, administratorul SGR are obligația să declare şi să achite contribuțiile conform legii pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje SGR corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare şi cantităţile de ambalaje validate în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare. Așadar, atingerea țintelor minime stabilite prin cadrul de reglementare reprezintă un obiectiv major pentru RetuRO, care, astfel, își propune și depune eforturi susținute pentru a recupera o cantitate cât mai mare din ambalajele SGR puse pe piață de către producători. În acest sens, RetuRO a derulat încă dinaintea introducerii sistemului și continuă să deruleze ample campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i ghida și încuraja să returneze ambalajele SGR pentru produsele pe care le achiziționează. Mai mult, ambalajele SGR colectate și procesate în centrele RetuRO sunt valorificate prin vânzarea către operatorii de reciclare, reprezentând sursă de venit pentru companie. Aceste materiale reprezintă resurse valoroase, fiind materii prime secundare de înaltă calitate pentru unitățile de reciclare, aspect important pentru procesul de producție al reciclatorilor, dar și din punct de vedere al oportunității de valorificare, RetuRO având astfel un obiectiv firesc de a direcționa către unitățile de reciclare o cantitate cât mai mare de materiale procesate în centrele sale. Și aceste venituri realizate sunt reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare, conform principiului not-for-profit care stă la baza actului constitutiv al companiei.".

Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele

Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele. După nici șase luni de la implementare, noile aparate de colectare smart din Iași au început să întâmpine probleme tehnice. Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele În timp ce unele abia dacă mai scanează produsele, altele s-au defectat de-a binelea și au fost scoase din uz pentru zile întregi. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Firește, nemulțumirile nu au întârziat să apară, mai ales că unii ieșeni au fost nevoiți să plimbe sacii plini de sticle de la un magazin la altul. Practic, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), prin care ar trebui să se primească câte 50 de bani pentru fiecare sticlă, PET și doză de metal pe care le reciclăm, nu prea mai prezintă garanții că funcționează. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps (sursa: Facebook/Clean Recycle SA)
Mediu

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps. O pondere de sub 10% dintre cei 4.000 de colectori de deşeuri de ambalaje, activi pe piaţa din România, au reuşit să achite garanţia de 500.000 lei către stat, în urma unor modificări legislative intrate în vigoare la începutul anului, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată vineri. Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps Potrivit datelor Clean Recycle, de la 1 ianuarie 2023, operatorii economici au obligaţia de a reduce cantitatea de plastic de unică folosinţă pusă pe piaţă, faţă de anul precedent, cu 5% până în luna decembrie, cu 10% în 2024, cu 15% în 2025 şi cu 20% în 2026. Totodată, trebuie să raporteze aceste cifre Administraţiei pentru Fondul de Mediu (AFM). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Astfel, doar colectorii care s-au conformat legii pot încheia în continuare contracte cu OIREP-urile (Organizaţii care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului - n.r.) din România, care asigură preluarea responsabilităţii extinse a companiilor. Măsura a fost luată de autorităţi pentru a preîntâmpina anumite blocaje în situaţia unor eventuale cazuri de fraudă, dar ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului operatorilor economici din România, care pun pe piaţă deşeuri de ambalaje (suma garanţiilor fiind transferată în continuare de la colectori către clienţii finali, în contextul în care concurenţa devine mai mică, iar cererea rămâne în continuare crescută). Pot apărea blocaje majore De asemenea, situaţia ar putea genera blocaje majore privind managementul deşeurilor de ambalaje, având în vedere responsabilitatea de mediu celor care pun pe piaţă ambalaje şi deşeuri de ambalaje şi numărul restrâns de companii de colectare care au reuşit să plătească garanţiile impuse", se precizează în analiza citată. Până în anul 2029, ţinta de mediu impusă pentru colectarea produselor de plastic de unică este de 90%, iar anul acesta au crescut şi obiectivele de valorificare şi reciclare pentru toate tipurile de deşeuri de ambalaje, astfel: hârtie/carton - de la 60% la 65%; plastic - de la 22,5% la 35% (PET - la 57%); sticlă - de la 60 la 65%; metale feroase - de la 50% la 60%; aluminiu - de la 20% la 30%; lemn - de la 15% la 20%. Practic, toţi operatorii economici care introduc pe piaţă, prin activitatea economică proprie, aceste tipuri de deşeuri, au obligaţia să colecteze separat şi să recicleze sau să valorifice în proporţiile menţionate deşeurile generate. Țintele de reciclare, neatinse Reprezentanţi Clean Recycle susţin că, în acest moment, la nivelul României, ţintele de reciclare nu sunt atinse. Doar la nivelul anului 2019, procentul de reciclare se situa la 44,6%, după cum relevă datele Eurostat. Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Clean Recycle este unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării şi valorificării ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje puse pe piaţă de producători şi importatori. În prezent, Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc şi pun pe piaţă deşeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum: FMCG şi retail, agribusiness, automotive, distribuţie, producţie industrială, farmaceutice etc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră