marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reciclare

8 articole
Eveniment

RetuRO anunță performanțe în reciclarea ambalajelor

RetuRO anunță performanțe în reciclarea ambalajelor. Potrivit unui comunicat al companiei, până la finalul anului 2024, consumatorii români au returnat peste 3,36 miliarde de ambalaje prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), cel mai mare proiect de economie circulară din România. Administratorul SGR, RetuRO, a predat către reciclatori 231.300 de tone de ambalaje colectate. RetuRO anunță performanțe în reciclarea ambalajelor Între decembrie 2023 și decembrie 2024, stațiile de reciclare au primit peste 3,2 miliarde de ambalaje, reprezentând 95% din cantitatea totală colectată, anunță RetuRO. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. funcționează pe principiul non-profit, ceea ce înseamnă că orice eventual profit obținut este reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu format din trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%), Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) La acestea se adaugă un acționar public, statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). Rolul RetuRO în dezvoltarea sustenabilă a României RetuRO administrează Sistemul de Garanție-Returnare cu finanțare exclusiv privată și are ca principal obiectiv asigurarea transparenței în gestionarea ambalajelor pentru băuturi. Sistemul contribuie semnificativ la dezvoltarea durabilă a României, sprijinind atingerea țintelor de reciclare impuse de Uniunea Europeană. Impactul SGR asupra mediului și economiei Grație SGR, România face pași importanți în direcția unui model de economie circulară, reducând semnificativ cantitatea de deșeuri și contribuind la o gestionare responsabilă a resurselor. Acest sistem aduce beneficii majore pentru mediu, prin reducerea poluării, și pentru economie, prin valorificarea resurselor reciclate.

RetuRO anunță performanțe în reciclarea ambalajelor (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Veți plăti cu 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată Foto: Facebook Returo
Mediu

Veți plăti cu 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată

De azi, veți plăti 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată, însă acestea pot fi returnate, pentru a fi ulterior reciclate. Doar ambalajele care au însemnul RetuRO pot lua parte la schema de plată pentru returnarea la comercianți, însă se estimează că ar fi vorba de circa șapte miliarde de sticle, PET-uri și cutii de aluminiu. Citește și: Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea, ca să-i poată opri. Un ucrainean a fost cel care a sunat la linia anticorupție Veți plăti cu 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată De fapt, cei 50 de bani plătiți în plus sunt o garanție care se aplică ambalajelor din plastic, metal sau sticlă cu volume cuprinse între 0,1 și trei litri. După golirea ambalajului, clienții pot returna ambalajul respectiv la unul dintre punctele de returnare organizate de către comercianți în magazine, practic, în toate magazinele din România Cei 0,50 RON sunt astfel returnați către client, acea garanție plătită de către el, fără a fi necesar prezentarea unui bon fiscal și fără a fi necesar ca respectivul produs să se regăsească pe rafturile magazinelor sau să fi fost cumpărat de acolo. Însă RetuRO - structura înființată de către asociațiile producătorilor de băuturi și ale comercianților pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare, structură din care face parte și statul român - încurajează consumatorii să returneze recipientele de băuturi complet goale de lichid și cu eticheta intactă. Comercianții vor avea libertatea de a decide asupra tipului de colectare: automat sau manual, în funcție de fluxul de consumatori al fiecăruia. RVM-urile (automatele de preluare a ambalajelor de băuturi) vor emite bonuri sau vouchere care pot fi folosite pentru recuperarea garanției de către consumator. Pentru organizarea unui punct de colectare nu este obligatorie dotarea cu un automat de preluare a ambalajelor de băuturi. Până în prezent, peste 60.000 de operatori economici s-au înregistrat în platforma Sistemului Garanție-Retrurnare (SGR). Companiile vizate să se înregistreze sunt producătorii și importatorii de băuturi, dar și comercianții care comercializează băuturi către consumatorii finali, inclusiv magazinele online, operatorii care vând prin intermediul automatelor, industria HoReCa sau cei care comercializează aceste produse ca și gamă complementară ( de exemplu librării, magazine de electrocasnice și electronice etc).

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps (sursa: Facebook/Clean Recycle SA)
Mediu

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps. O pondere de sub 10% dintre cei 4.000 de colectori de deşeuri de ambalaje, activi pe piaţa din România, au reuşit să achite garanţia de 500.000 lei către stat, în urma unor modificări legislative intrate în vigoare la începutul anului, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată vineri. Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps Potrivit datelor Clean Recycle, de la 1 ianuarie 2023, operatorii economici au obligaţia de a reduce cantitatea de plastic de unică folosinţă pusă pe piaţă, faţă de anul precedent, cu 5% până în luna decembrie, cu 10% în 2024, cu 15% în 2025 şi cu 20% în 2026. Totodată, trebuie să raporteze aceste cifre Administraţiei pentru Fondul de Mediu (AFM). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Astfel, doar colectorii care s-au conformat legii pot încheia în continuare contracte cu OIREP-urile (Organizaţii care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului - n.r.) din România, care asigură preluarea responsabilităţii extinse a companiilor. Măsura a fost luată de autorităţi pentru a preîntâmpina anumite blocaje în situaţia unor eventuale cazuri de fraudă, dar ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului operatorilor economici din România, care pun pe piaţă deşeuri de ambalaje (suma garanţiilor fiind transferată în continuare de la colectori către clienţii finali, în contextul în care concurenţa devine mai mică, iar cererea rămâne în continuare crescută). Pot apărea blocaje majore De asemenea, situaţia ar putea genera blocaje majore privind managementul deşeurilor de ambalaje, având în vedere responsabilitatea de mediu celor care pun pe piaţă ambalaje şi deşeuri de ambalaje şi numărul restrâns de companii de colectare care au reuşit să plătească garanţiile impuse", se precizează în analiza citată. Până în anul 2029, ţinta de mediu impusă pentru colectarea produselor de plastic de unică este de 90%, iar anul acesta au crescut şi obiectivele de valorificare şi reciclare pentru toate tipurile de deşeuri de ambalaje, astfel: hârtie/carton - de la 60% la 65%; plastic - de la 22,5% la 35% (PET - la 57%); sticlă - de la 60 la 65%; metale feroase - de la 50% la 60%; aluminiu - de la 20% la 30%; lemn - de la 15% la 20%. Practic, toţi operatorii economici care introduc pe piaţă, prin activitatea economică proprie, aceste tipuri de deşeuri, au obligaţia să colecteze separat şi să recicleze sau să valorifice în proporţiile menţionate deşeurile generate. Țintele de reciclare, neatinse Reprezentanţi Clean Recycle susţin că, în acest moment, la nivelul României, ţintele de reciclare nu sunt atinse. Doar la nivelul anului 2019, procentul de reciclare se situa la 44,6%, după cum relevă datele Eurostat. Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Clean Recycle este unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării şi valorificării ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje puse pe piaţă de producători şi importatori. În prezent, Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc şi pun pe piaţă deşeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum: FMCG şi retail, agribusiness, automotive, distribuţie, producţie industrială, farmaceutice etc.

Auchan a instalat aparate de reciclare Foto: marne.fr
Mediu

Auchan a instalat aparate de reciclare

Auchan a instalat aparate de reciclare PET, sticlă și aluminiu în 37 dintre magazine și oferă 0,5 lei per ambalaj până la finalul lunii mai, scrie Agerpres. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Recompensa se acordă doar posesorilor cardurilor de fidelitate MyCLUB Auchan. Cu un card, se pot obține bani pentru cel mult 200 de ambalaje pe zi. Auchan a instalat aparate de reciclare Începînd cu 18 aprilie, clienții a 37 de magazin Auchan, acolo unde sunt montate deja aparate automate de tip RVM, pot aduce ambalajele din PET cu o capacitate maximă de 3 litri, sticlă și aluminiu de maximum 1 litru în schimbul unui voucher în valoare de 0,5 lei acordat exclusiv în baza cardului de fidelitate MyCLUB Auchan. Până la 31 mai, reciclarea fiecărui ambalaj va fi recompensată cu un voucher în valoare de 0,5 lei. Beneficiul se acordă doar cu cardul MyCLUB în limita a 20 ambalaje/sesiune de reciclare și 10 sesiuni card /zi, adică maxim 200 de ambalaje/card pe zi. După ce a fost acceptat al 20-lea ambalaj, aparatul finalizează automat sesiunea și eliberează un ticket non valoric pe care este menționat numărul de ambalaje reciclate și tipul acestora. Voucherul de fidelitate, emis în aplicația Auchan, poate fi utilizat în magazinele Auchan și MyAuchan, cu excepția magazinelor aflate în stațiile Petrom, după scanarea prealabilă a cardului de fidelitate. Citește și: Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați Auchan a amenajat în acest sens, în parcările magazinelor sale sau în incinta acestora, puncte de colectare, iar procesul continua.

Bere și apă contra sticlă reciclabilă (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe)
Mediu

Bere și apă contra sticlă reciclabilă

Bere și apă contra sticlă reciclabilă. Aproape 90 de tone de sticlă au fost colectate de operatorul regional de salubritate Tega, în cadrul unei acţiuni organizate în municipiul Sfântu Gheorghe la sfârşitul săptămânii trecute. Bere și apă contra sticlă reciclabilă Potrivit conducerii societăţii, este o cantitate "record", iar pentru a stimula cetăţenii să participe la acţiune, Tega a oferit câte o jumătate de litru de bere sau un litru de apă minerală în schimbul a 5 kilograme de sticlă predate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Este clar că oamenilor le place această campanie, deoarece de ani de zile vedem cum mulţi oameni aduc sticlă colegilor noştri care îi aşteaptă în diverse locaţii din oraş. La prima colectare de sticlă din acest an, acest lucru a însemnat 1.168 de persoane care au depus o cantitate record de sticlă, 89.711 kg, adică aproape 90 de tone de sticlă au fost colectate de către oamenii din Sfântu Gheorghe, ceea ce vorbeşte de la sine", a declarat luni directorul societăţii Tega, Mathe Laszlo. Potrivit conducerii societăţii, Tega a dat la schimb 15.272 de beri şi 2.536 de sticle de apă, cea mai mare cantitate de sticlă fiind colectată la punctul din zona Gării: 8.665 kg vineri şi 9.785 kg sâmbăta trecută. Următoarele beri, la vară În urma acţiunilor organizate anul trecut s-au adunat 124.585 kg de sticlă în municipiul Sfântu Gheorghe, din care 66.674 kg în luna martie. Următoarea acţiune de colectare de sticle va avea loc în cursul verii, la o dată ce va fi anunţată din timp. Operatorul regional de salubritate Tega derulează în această perioadă şi o campanie de curăţenie de primăvară în localităţile din mediul rural, în cadrul căreia colectează gratuit obiectele nefolositoare şi deşeurile electronice din gospodăriile populaţiei. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Campania va dura până pe 7 iulie, iar în această perioadă oamenii pot preda atât aparate electrice şi electronice defecte, hainele vechi, cât şi obiecte voluminoase, cum ar fi mobilă veche sau anvelope uzate. Caravana va trece, pe baza unui program prestabilit, prin toate localitate din judeţul Covasna. Societatea de salubritate atrage atenţia că această campanie vizează doar obiectele voluminoase şi deşeurile electrice, nu şi deşeurile menajere sau cele reciclabile, cum ar fi hârtie, metal sau plastic, care sunt colectate în mod curent din gospodăriile populaţiei.

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile (sursa: adisimd.ro)
Mediu

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile. Conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Management al Deşeurilor (ADI SIMD) Covasna avertizează cetăţenii că recipientele de pesticide şi spray-urile de autoapărare intră în categoria deşeurilor periculoase şi nu trebuie aruncate în containerele pentru colectarea materialelor reciclabile şi nici în cele pentru deşeurile menajere. Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile Directorul asociaţiei, Ambrus Jozsef, a menţionat, într-un comunicat de presă, că aceste deşeuri reprezintă un pericol atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru oamenii care lucrează la staţia de sortare de la Leţ, iar potrivit legii, ar trebui preluate de către comercianţii care le-au vândut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Gândiţi-vă că deşeurile reciclabile sunt procesate de echipamente speciale cu o forţă foarte mare, conţinutul sprayului de autoapărare şi anti-urs ajunge în aer, iar angajaţii EcoBihor îl inhalează şi se îmbolnăvesc. Acest lucru trebuie evitat cu orice preţ. Pesticidele, substanţele chimice, sunt evident şi ele substanţe periculoase: dacă ajung în aer, pot provoca din nou mari probleme. Rugăm locuitorii judeţului să nu arunce la gunoi deşeuri periculoase, chiar dacă sunt în recipiente de metal sau de plastic, pentru că oricum nu pot fi reciclate (...) De asemenea, este important de ştiut că toate deşeurile reciclabile trec prin mâinile angajaţilor de salubritate şi personalului din CMID Leţ. Chiar şi în deşeurile menajere, aceste substanţe periculoase prezintă un risc - aşa că ADI SIMD nu recomandă aruncarea lor nici la deşeurile menajere, deoarece acestea sunt dăunătoare atât pentru oameni cât şi pentru mediul înconjurător. (...) Pesticidele şi spray-urile de autoapărare fac parte din aceeaşi categorie de deşeuri periculoase ca şi medicamentele, conform legii, acestea trebuie să fie preluate de către comerciantul care le-a vândut", a declarat directorul asociaţiei, citat în comunicat. ADI SIMD, proiect important Proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna" este implementat de către Consiliul Judeţean Covasna, în strânsă colaborare cu ADI SIMD, şi reprezintă una dintre cele mai importante investiţii în infrastructura de mediu la nivelul judeţului. Obiectivul proiectului constă în implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna, în conformitate cu cerinţele în domeniu al Uniunii Europene. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Aceasta are în vedere să fie în conformitate cu directivele Uniunii Europene în ceea ce priveşte deşeurile biodegradabile; să protejeze sănătatea publică şi de protecţie a mediului prin îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor şi a depozitării acestora, prin închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri existente şi construcţia unui nou depozit de deşeuri la standarde europene; să introducă şi să extindă sistemele de colectare selectivă a deşeurilor pentru a promova reciclarea ambalajelor şi a deşeurilor biodegradabile, în conformitate cu cerinţele naţionale şi cele ale Uniunii Europene, şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri depozitate.

Şcolile din România se pot înscrie în Campionatul Reciclării Foto: Facebook
Mediu

Şcolile România se pot înscrie în Campionatul Reciclării

Şcolile din România se pot înscrie în Campionatul Reciclării, prima campanie naţională de educaţie pentru mediu concepută pentru a promova Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile, au anunţat organizatorii competiţiei, Asociaţia Act for Tomorrow şi Kaufland România, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi RetuRO. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, premiile puse în jos se ridică la o valoare de peste 250.000 lei. Şcolile din România se pot înscrie în Campionatul Reciclării Proiectul se adresează unităţilor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal publice din mediul urban, din localităţile în care există magazine Kaufland şi se va desfăşura în perioada martie - iunie 2023. Astfel, şcolile sunt invitate să se înscrie în competiţie începând cu data de 13 martie, pe platforma www.campionatul-reciclarii.ro, unde pot găsi şi regulamentul aferent. În baza punctelor primite pentru implicarea în activităţile proiectului, se va acorda pentru Premiul I suma de 100.000 lei, apoi 50.000 lei pentru Premiul II, 25.000 lei pentru Premiul III, respectiv şapte premii regionale în cuantum de 12.500 lei. Premiile vor consta în investiţii în infrastructura educaţională a unităţilor de învăţământ, în funcţie de nevoile acestora şi contravaloarea sumei câştigate. Educaţie ecologică pentru elevi "Pe lângă activitatea de colectare separată a deşeurilor, proiectul integrează două activităţi cheie de educaţie ecologică. Într-o primă etapă, cadrele didactice vor putea participa la sesiuni de formare, în cadrul cărora vor dobândi noţiunile de bază de educaţie ecologică şi vor învăţa cum să susţină ore de educaţie pentru mediu. Cea de-a doua etapă constă în facilitarea, de către cadrele didactice, a cursurilor propriu-zise de educaţie ecologică pentru elevi. Proiectul se adresează atât elevilor, cât şi cadrelor didactice şi părinţilor, care sunt invitaţi să contribuie la activitatea de colectare a deşeurilor şi să susţină astfel şcoala din comunitatea lor. De asemenea, iniţiativa vine în întâmpinarea programului naţional Săptămâna Verde şi subscrie obiectivelor Strategiei Naţionale de Educaţie privind Mediul şi Schimbările Climatice pentru 2023-2030, adoptată la începutul acestui an de Guvernul României. Astfel, Campionatul Reciclării reprezintă o oportunitate excelentă pentru cadrele didactice de a dobândi cunoştinţe de educaţie pentru mediu atât de necesare pentru a fi predate elevilor în Săptămâna Verde, precum şi o oportunitate de a pune în aplicare cunoştinţele teoretice privind gestionarea deşeurilor", se arată în comunicatul citat. Citește și: Perimetrul Neptun Deep, mai bogat decât se anunțase: Petrom și Romgaz au rezervat pe conducta Transgaz o capacitate anuală de 8,1 miliarde metri cubi, o treime peste estimări România a ratat ținta de reciclare Colectarea separată şi reciclarea deşeurilor constituie una dintre cele mai importante provocări de mediu pe care România le întâmpină la ora actuală. Până în acest moment, ţara noastră a ratat ţinta de reciclare de 50% impusă de Uniunea Europeană, în 2020 având o rată de reciclare de sub 15%. În acelaşi context, 70% din deşeurile municipale pe care populaţie le generează ajung la gropile de gunoi. Sistemul de Garanţie-Returnare, care va trebui implementat începând cu data de 30 noiembrie 2023, reprezintă cea mai eficientă modalitate de a accelera ratele de colectare a deşeurilor de ambalaje, pentru a atinge ţintele de reciclare stabilite la nivel european şi a ne îndrepta către un viitor cu mai puţine deşeuri. Conform previziunilor, în primul an de implementare a sistemului, este preconizată o rată de recuperare a ambalajelor de sticlă, plastic şi metal de 65%, iar în cel de-al treilea an de implementare, rata va ajunge la 85% - 95%. Un sistem similar funcţionează, deja, în peste zece state europene, unde s-a reuşit colectarea şi procesarea a aproximativ 90% din totalul deşeurilor reciclabile puse pe piaţă.Act For Tomorrow este o asociaţie de mediu, voluntariat şi sustenabilitate, înfiinţată în octombrie 2018, a cărei misiune este promovarea unei culturi a responsabilităţii civice şi sociale în rândul cetăţenilor.

Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri Foto: News.ro
Mediu

700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri

Peste 700 de companii din România au reciclat, în perioada septembrie-decembrie 2022, aproape 30.000 de tone de deşeuri, conform datelor Clean Recycle pe baza activităţilor de gestionare a responsabilităţii de mediu pentru aceste companii. Peste 29.000 de tone de emisii de dioxid de carbon (CO2) au fost astfel reduse în România. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri În această perioadă, companiile au raportat autorităţilor de mediu 46.000 de tone de deşeuri de ambalaje introduse pe piaţă, generatoare de emisii de CO2. Cel puţin 60% din această cantitate a fost reciclată, contribuind astfel semnificativ la reducerea locală a amprentei de carbon. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020. ”În perioada septembrie – decembrie 2022, peste 700 de companii din România au reciclat şi au valorificat aproape 30.000 de tone de deşeuri, reducând astfel nivelul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu peste 29.000 de tone, conform unei noi platforme de calcul CO2 recent lansată de Clean Recycle pe piaţa locală. Astfel, peste 700 de mari companii au introdus în perioada menţionată peste 46 de mii de tone de deşeuri de ambalaje generatoare de emisii de CO2. Conform obligaţiilor legale, o cantitate de peste 60% dintre acestea a fost reciclată şi valorificată, reducând astfel semnificativ nivelul amprentei de carbon în România. Metoda de calcul este inovatoare în sistemul de management al deşeurilor din România: în fiecare lună, pe masură ce reciclezi mai mult, contribui la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă”, precizează compania. Principalele categorii de deşeuri din ambalaje reciclate au fost sticla, plasticul, PET-ul, hârtia şi cartonul, oţelul, aluminiul şi lemnul. Companiile care au reciclat cele mai mari cantităţi de deşeuri de ambalaje în ultimele 3 luni ale anului trecut, conform datelor Clean Recycle, au fost cele din retail, precum Metro Cash & Carry România sau Profi. Emisiile de carbon ale României, în creștere “Activitatea de reciclare, cât şi întreaga noţiune de sustenabilitate sunt încă destul de vagi în România. De aceea, noua platformă de calcul CO2 lansată de Clean Recycle indică în mod direct şi tangibil impactul pe care îl ai asupra mediului atunci când reciclezi, calculând proporţional cantitatea de emisii de CO2 redusă. Începând de la finele anului trecut, companiile din portofoliul nostru primesc un raport lunar al acestui calcul şi astfel pot vedea date concrete ale impactului acţiunilor lor directe sau ale acţiunilor pe care le derulează împreună cu consumatorii asupra mediului”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle. Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, care are o contribuţie negativă în procesul încălzirii globale, contribuind semnificativ în procesul schimbărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o strategie conform căreia ţările membre UE trebuie să reducă aceste cantităţi cu 55% până în 2030. Până în 2050, strategia UE este de a ajunge la neutralitate climatică, adică de a ajunge la un echilibru între cei care generează emisii de carbon şi sistemele absorbante, informează news.ro. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră