sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: returo

17 articole
Economie

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje. Începând cu 30 noiembrie 2023, România a introdus Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), aducând schimbări semnificative atât pentru producătorii și comercianții de băuturi, cât și pentru consumatori. Dificultățile primului an Potrivit acestui sistem, fiecare ambalaj marcat cu simbolul SGR implică o garanție de 50 de bani, pe care consumatorii o pot recupera la returnarea ambalajului gol. Acest model, implementat anterior în alte zece țări europene, a fost adaptat pentru a susține reciclarea și a reduce poluarea în România. Lansarea sistemului a fost marcată de dificultăți, de la timpi mari de așteptare la punctele de colectare, până la probleme logistice cauzate de lipsa unei infrastructuri pregătite. Pentru a rezolva aceste provocări, administratorul RetuRO SGR a construit o rețea națională complexă, care include mii de puncte de colectare, rute optimizate de transport și șapte centre regionale pentru sortarea și numărarea ambalajelor, cu o capacitate de procesare de până la șapte miliarde de ambalaje pe an. Românii returnează zilnic milioane de ambalaje La un an de la lansare, SGR a devenit un pilon central în eforturile de reciclare. Conform unui sondaj realizat de Kantar, 98% dintre români cunosc sistemul, iar 90% au returnat cel puțin o dată ambalaje. Dintre aceștia, 60% returnează regulat ambalaje, contribuind la o medie zilnică de peste zece milioane de ambalaje colectate. Impactul este vizibil în curățenia spațiilor publice, reducerea deșeurilor și creșterea gradului de conștientizare asupra reciclării. De la lansare, peste trei miliarde de ambalaje au fost returnate, echivalând cu 200.000 de tone de materiale trimise către reciclare. În octombrie 2024, rata de colectare a atins 84%, un indicator clar al succesului sistemului. Șapte centre regionale Pe lângă beneficiile ecologice, SGR a avut un impact economic semnificativ, generând peste 800 de locuri de muncă în cele șapte centre regionale situate în Cluj, Timiș, Brașov, Ilfov, Bacău, Dolj și Prahova. Aceste centre joacă un rol esențial în procesarea ambalajelor colectate și în sprijinirea industriei de reciclare. Deși rămân provocări de rezolvat, Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas major în direcția economiei circulare. Prin îmbunătățirea infrastructurii, continuarea informării publicului și implicarea activă a tuturor actorilor, SGR are potențialul de a deveni un exemplu de succes în protecția mediului și în gestionarea resurselor naturale.

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe - raportul lunar RetuRO pentru octombrie 2024 arată că Bucureștiul domină în toate categoriile de ambalaje, în timp ce județe precum Tulcea, Sălaj și Covasna întâmpină dificultăți în colectarea ambalajelor. Top 5 județe pentru plastic (număr de unități) București: 32.769.254 unități Timiș: 9.727.706 unități Constanța: 9.204.183 unități Cluj: 8.226.459 unități Prahova: 7.472.122 unități Ultimele 5 județe pentru plastic Tulcea: 1.589.386 unități Sălaj: 1.652.327 unități Covasna: 1.914.403 unități Bistrița-Năsăud: 1.963.895 unități Botoșani: 2.499.235 unități Top 5 județe pentru metal (număr de unități) București: 12.943.614 unități Timiș: 5.066.735 unități Constanța: 4.644.470 unități Cluj: 4.365.951 unități Prahova: 3.663.194 unități Ultimele 5 județe pentru metal Tulcea: 940.905 unități Călărași: 974.147 unități Giurgiu: 961.803 unități Sălaj: 1.050.169 unități Covasna: 1.002.416 unități Top 5 județe pentru sticlă (număr de unități) București: 12.674.657 unități Constanța: 4.261.198 unități Brașov: 2.663.643 unități Timiș: 2.738.925 unități Prahova: 2.765.188 unități Ultimele 5 județe pentru sticlă Tulcea: 665.894 unități Botoșani: 677.870 unități Covasna: 572.379 unități Sălaj: 582.932 unități Mehedinți: 709.423 unități

Cum eviți cozile pentru sticle goale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum eviți cozile pentru sticle goale

Cum eviți cozile pentru sticle goale: cu ajutorul unei aplicații numite Reverse PET. Cum eviți cozile pentru sticle goale Aceasta a fost creată de doi tineri din Iași, un IT-ist și un specialist în marketing, care au întâmpinat dificultăți în returnarea ambalajelor cu simbolul SGR. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Astfel, a luat naștere ideea aplicației. Odată instalată pe telefon, permite utilizatorilor să scape de produsele reciclabile prin plasarea unei comenzi pentru preluarea acestora direct de la ușă. Aplicația oferă, de asemenea, opțiunea de a schimba contul de utilizator din reciclator în livrator, pentru cei care vor să câștige bani în plus și dispun de timp. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SGR, la Climate Week NYC 2024. În imagine, Gemma Webb, CEO RetuRO (sursa: RetuRO)
Mediu

SGR, la Climate Week NYC 2024

SGR, la Climate Week NYC 2024: Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România a fost inclus în dezbaterile din cadrul Climate Week NYC 2024 din New York, unde lideri și experți din toată lumea s-au reunit pentru a discuta cele mai bune practici și inițiative care sprijină tranziția către o economie circulară și un stil de viață sustenabil. SGR, model de economie circulară pentru România SGR este considerat cel mai mare proiect de economie circulară din România și a fost subiectul principal al prezentării susținute de Gemma Webb, CEO-ul RetuRO, în cadrul evenimentului internațional de la New York. Citește și: Top 5 al județelor în care se colectează cel mai mult ambalaje de băuturi în sistem RetuRO versus top 5 al județelor în care se colectează cel mai puțin. Bucureștiul, lider de departe Prezentarea a generat o amplă dezbatere despre utilizarea eficientă a resurselor și despre modul în care proiectul contribuie la reducerea risipei și protejarea mediului înconjurător. De la lansarea sa, sistemul a reușit să mobilizeze numeroase industrii, autorități și cetățeni pentru a colabora în vederea atingerii unui scop comun: creșterea ratei de reciclare și reducerea impactului asupra mediului. Gemma Webb a subliniat în discursul său importanța implementării unui astfel de proiect în România, care s-a situat în mod tradițional printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește reciclarea, cu o rată de doar 13%. Impactul Sistemului de Garanție-Returnare Până în prezent, SGR a reușit să colecteze și să returneze peste 2 miliarde de ambalaje din întreaga țară, indicând un nivel ridicat de participare din partea consumatorilor. Această realizare demonstrează că România poate deveni un exemplu de bune practici la nivel global. Materialele colectate au fost livrate către reciclatori, contribuind astfel la reducerea cantității de deșeuri care ajung în natură și la gropile de gunoi. În plus, proiectul a generat peste 800 de locuri de muncă verzi și a dezvoltat o infrastructură solidă de procesare, cu 7 centre regionale de numărare și sortare, capabile să gestioneze peste 7 miliarde de ambalaje anual. Beneficiile sistemului de garanție-returnare se resimt la nivel național, prin reducerea cantității de deșeuri din spațiile verzi și diminuarea volumului de ambalaje care ajung în mediul înconjurător. Complexitatea și acoperirea geografică extinsă fac din SGR un proiect unic la nivel global și al doilea ca mărime din Europa, după Germania. SGR, la Climate Week NYC 2024 SGR din România poate fi privit și ca un reper pentru alte țări care doresc să implementeze sisteme similare de economie circulară. Prezentarea sa în cadrul Climate Week NYC subliniază rolul activ pe care România îl joacă în tranziția către sustenabilitate, oferind un exemplu concret de bune practici și soluții eficiente pentru reciclarea ambalajelor. Gemma Webb a declarat că SGR are potențialul de a deveni un model de referință la nivel global, influențând alte țări să adopte soluții similare pentru protejarea mediului și stimularea reciclării.

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată

Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată. Aparatele de colectare a ambalajelor returnate de consumatori au început să funcționeze ceva mai bine la Iași. Colectarea ambalajelor RetuRO la Iași, schimbată Nu chiar întâmplător: în vara acestui an, mai mulți operatori economici au fost amendați de Protecția Consumatorilor, ca urmare a unui val de reclamații privind Sistemul de Garanție-Returnare. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023 Comisarii CJPC Iași au descoperit zeci de nereguli în magazine și, între timp, aici se văd deja schimbări în bine. Acum, automatele sunt puse în funcțiune zilnic, se eliberează frecvent spațiul de colectare, iar refuzul preluării ambalajelor returnate de consumatori este de domeniul trecutului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum se colectează pe județe (RetuRO) (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Cum se colectează pe județe (RetuRO)

Cum se colectează pe județe (RetuRO). Compania are date care arată exact câte ambalaje de băuturi se strâng la nivelul fiecărui județ. Datele din acest articol se referă la luna august 2024 și pot fi consultate defalcat pe județe și tipuri de ambalaje în tabelul de la finalul articolului. Cum se colectează pe județe (RetuRO) De departe, jucând într-o ligă proprie, Bucureștiul este cel mai mare colector: 41 de milioane de ambalaje de plastic, 15,5 milioane de ambalaje de metal și 15,6 milioane de ambalaje de sticlă. Citește și: RetuRO a deschis al șaselea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Vor urma încă patru până la finalul anului În total, peste 72 de milioane de ambalaje de băuturi s-au colectat în București în Ilfov. În afara Bucureștiului, primele cinci județe cu cele mai mari valori de colectare sunt, în ordine descrescătoare, Constanța, Timiș, Ilfov, Cluj și Prahova. Constanța a colectat cu un sfert mai multe ambalaje decât Timiș (30,7 milioane versus 24,5 milioane). Ilfovul, Clujul și Prahova au valori de colectare mai apropiate: între 21,4 și 19 milioane de ambalaje. Codașii, cifre foarte mici Cele cinci județe de la coada clasamentului sunt Covasna (cea mai slabă colectare din sistemul RetuRO), Tulcea, Sălaj, Giurgiu și Călărași. Numărul de ambalaje colectate în Covasna, de exemplu, este de șapte ori mai mic decât cel din Constanța (4,4 milioane versus 30,7 milioane). Tulcea stă cam la fel (4,5 milioane), Sălajul tot pe acolo (4,7 milioane). Giurgiu și Călărașiul depășesc cinci milioane de ambalaje colectate în luna august a.c. (5,2 milioane, respectiv 5,6 milioane). Datele sunt disponibile pe site-ul RetuRO SGR. Numărul de ambalaje colectate prin sistemul RetuRO în august 2024 (sursa: returosgr.ro)

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare) (sursa: RetuRO)
Mediu

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare)

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare). Administratorul Sistemului de Garanție-Returnare a deschis în comuna Almăj (județul Dolj) cel de-al șaselea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Centrul din proximitatea orașului Craiova va gestiona și procesa ambalajele de băuturi colectate de la comercianți și va deservi, în principal, zona de sud a țării. RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare) Amplasat în incinta parcului industrial Global Vision, noul centru RetuRO integrează echipamente pentru asigurarea unui proces eficient de sortare și numărare pentru toate tipurile de ambalaje incluse în SGR. Cu o suprafață de aproximativ 6.000 de metri pătrați, centrul din județul Dolj are o capacitate anuală de numărare de aproximativ 280 de milioane de ambalaje SGR și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de peste 820 de milioane de ambalaje SGR. "Suntem la mai bine de opt luni de la implementarea Sistemului de Garanție-Returnare în România. Extinderea continuă a infrastructurii noastre este esențială pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale sistemului și creșterea ratelor de reciclare. Până la sfârșitul acestui an planificăm deschiderea altor patru noi centre: în Prahova, Suceava, Oradea și Constanța. Selecția zonelor în care operăm prin intermediul centrelor regionale vizează o acoperire strategică a întregii țări, precum și accesul la infrastructura esențială a SGR", a declarat Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO, la inaugurarea centrului. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Gemma Webb, CEO al RetuRO, la inaugurarea centrului din Almăj (sursa: RetuRO SGR) 1,3 miliarde de ambalaje returnate Deschiderea centrului RetuRO din Dolj va crea 120 de locuri de muncă verzi pe plan local. În luna iulie a.c., conform raportării preliminare, consumatorii au returnat 470 de milioane de ambalaje SGR, cu 35% mai mult comparativ cu luna iunie. Per total, 3,5 miliarde de ambalaje SGR au fost puse pe piață de către producători în primele opt luni de funcționare a programului, dintre care peste 1,3 de miliarde au fost returnate de consumatori. 75.000 tone de materiale, reprezentând aproximativ 83% din cantitatea de ambalaje colectată, au fost direcționate către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism complex.

Centrele RetuRO nu mai fac față (sursa: defapt.ro)
Economie

Centrele RetuRO nu mai fac față

Centrele RetuRO nu mai fac față. RetuRO SGR, compania care administrează sistemul de garanție-returnare a recipientelor pentru băuturi, are mari probleme logistice și de capacitate. Centrele RetuRO nu mai fac față Unul din primele centre RetuRO de sortare și numărare a recipientelor, cel de la Giarmata (Timiș), este deja sufocat de volumul mare de recipiente colectate. Citește și: RetuRO SGR nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Potrivit unor imagini filmate recent în curtea centrului de la Giarmata, coada mașinilor care așteaptă să descarce încărcătura este uriașă. Mașinile sunt ale companiilor contractate de către RetuRO SGR pentru a transporta recipientele colectate manual sau de automate până la centrele de sortare și numărare. Șoferii așteaptă și o zi întreagă Întrucât capacitatea centrului este limitată, sacii speciali inscripționați cu "RetuRO SGR" în care se află recipientele colectate nu pot fi preluați nici măcar în câteva ore. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane "Fiecare mașină stă și câte 12 ore pentru a descărca. Șoferii ajung să muncească 20 de ore pe zi. Iar temperaturile sunt caniculare, nu e pic de umbră în curtea centrului. Este, pur și simplu, un coșmar", a relatat o sursă pentru DeFapt.ro. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri Potrivit acesteia, capacitatea de preluarea a recipientelor colectate este mică și dacă centrul ar funcționa la capacitate maximă. Însă benzile transportoare din hala de la Giarmata se defectează iar personalul este insuficient, a explicat aceeași sursă.

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise (sursa: Facebook/Andreea)
Mediu

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise

RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise. Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor de băuturi a devenit o glumă la nici un an de la inaugurare. RetuRO, automate de coșmar - defecte, imprecise Utilizatorii sistemului sunt din ce în ce mai frustrați. Citește și: RetuRO SGR, tupeu nesimțit – nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Iată o scurtă relatare a Andreei. "Mers în punctul A prin soare pentru retur sticle. Aflat că aparatul nu funcționează. Traversat străzi. Mers în punctul B pentru retur sticle. Coadă formată din 3 persoane. Decent, îmi zic. Cot în cot cu mine, 2 persoane strângători de sticle. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Urmează elementul-surpriza: persoana 1 scoate din mașină 2 saci 120 l de sticle. Oftat pe mai multe voci. Aparatul se umple. Chemat personalul. Cât durează un minut pe caniculă? Dar o oră? Rândul persoanei 2 la aparat. Aparatul nu mai dă cupon. Chemat personalul. Un maldăr de sticle și niciun strop de apă să beau, îmi zic. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri Coadă mare după mine. Sunt atât de aproape! Strângătorul de sticle îmi cere iar sacul. Nu! Rândul persoanei 3. Și... Și iată-ma la umbra palidă a aparatului! Strângătorii de sticle sunt tot lângă mine. Vreau spațiu, cer răstit. Un sfert de sticle nu sunt acceptate. Sustenabil din părți. Cuponul meu are valoarea unei sticle de apă. Jur că nu mai vreau în hora asta, dar mi-e sete." Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Mica relatare a unei persoane care a încercat să returneze ambalaje la RetURO (sursa: Facebook) Dubă cu 40 de saci de 120 de litri de ambalaje Postarea a primit multe comentarii pe același ton. Iată unul relevant: "Andreea, nu știu dacă te consolează, dar merg la punctul de colectare unde sunt doua aparate , primul ocupat de un domn care avea efectiv o duba de ambalaje , cel putin 40 de saci de 120 l de doze plus câteva lazi de sticle , aparatul doi 7-8 persoane , îmi vine rândul dupa 50 de minute pe ceas , fac câteva cumpărături, aproximativ o ora , la iesire cetățeni cu duba inca îndeasă ambalaje în aparat, frumos mod de a-ți petrece o parte din duminica.".

RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului. În imagine, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Gemma Webb, CEO al RetuRO SGR SA (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Mediu

RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului

RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului. Compania căreia statul român i-a acordat monopol să ia banii pe ambalaje tuturor cetățenilor care cumpără băuturi este total lipsită de transparență. RetuRO SGR are monopol de la stat DeFapt.ro i-a adresat companiei Returo SGR SA mai multe întrebări pentru a prezenta publicului activitatea companiei. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Argumentul principal pentru a cere informații de la RetuRO SGR SA este că această companie prestează un serviciu de interes public. Mai mult, această companie a primit de la statul român dreptul să presteze acest serviciu (după cum arată Hotărârea de Guvern 1.074 din 2021), are monopol și, deci, nu concurează cu nimeni pe piață. Cu atât mai relevant pentru interesul public, statul român, prin Ministerul Mediului, deține 20% din companie. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri Nu în ultimul rând, există o stare de nemulțumire evidentă în societate în legătură cu felul în care RetuRO SGR își derulează activitatea. Întrebările DeFapt.ro Iată lista întrebărilor adresate de către DeFapt.ro companiei RetuRO SGR: Vă rog să-mi furnizați lista tuturor RVM-urilor (automate de colectare a ambalajelor - n.r.) din România, fiecare cu adresa la care funcționează. Vă rog să-mi furnizați și lista tuturor operatorilor manuali din România care colectează ambalaje, de asemenea cu adresele la care aceștia funcționează. Vă rog să-mi comunicați câți bani sunt în acest moment în conturile RetuRO SGR. Vă rog să-mi comunicați care este suma totală încasată de RetuRO SGR de la producători, de la începutul programului de garanție-returnare și până în prezent. Vă rog să-mi comunicați care este suma totală distribuită de RetuRO SGR către comercianți, de la începutul programului de garanție-returnare până în prezent. Vă rog să-mi comunicați în ce au constat cheltuielile RetuRO SGR, defalcat pe activități (salarii, investiții etc.) de la începutul programului de returnare-garanție până în prezent. Vă rog să-mi comunicați care au fost investițiile făcute de RetuRO SGR de la începutul programului de returnare-garanție până în prezent. Vă rog să-mi comunicați care este numărul de angajați al RetuRO SGR în prezent. Vă rog să-mi comunicați care sunt companiile cu care RetuRO SGR are contracte încheiate, altele decât comercianții și producătorii. Vă rog să-mi comunicați care este valoarea taxelor de administrare încasate de Returo SGR de la începutul programului de returnare-garanție până în prezent. RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului Și iată răspunsul Returo SGR la întrebările de mai sus: "În primul rând, dorim să precizăm că RetuRO nu intră sub incidența legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. RetuRO SGR este o companie înființată de un consorțiu format din trei acționari privați și un acționar public, care administrează Sistemul de Garanție-Returnare. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Astfel, toate informațiile care fac referire la relațiile contractuale și comerciale derulate de RetuRO în raport cu alte entități sau care privesc situația financiară curentă a companiei RetuRO SGR – date cu privire la lichidități existente, cheltuieli, investiții, taxe etc. - nu reprezintă informații de interes public. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari RetuRO își îndeplinește toate obligațiile de raportare și afișare, stipulate în HG 1074/2021 astfel: pe pagina proprie de internet a cantității de ambalaje SGR puse pe piață și, respectiv, recuperate (în număr de unități și în kg, pentru fiecare tip de material: plastic, metal, sticlă, până la data de 15 a lunii următoare celei de referință; raportarea pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în maximum 25 de zile după trimestrul de referință). Totodată, administratorul SGR raportează trimestrial autorității publice centrale pentru protecția mediului gradul și modalitatea de ducere la îndeplinire a obligațiilor ce decurg din HG 1074, inclusiv în ce privește încredințarea spre reciclare, și va furniza orice alte informații solicitate în scris de autoritățile competente în legătură cu funcționarea sistemului de garanție-returnare. Subliniem că Metodologia raportărilor prevăzute anterior este stabilită prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului. În acest moment, la nivel național sunt operaționale aproximativ 4.000 de automate de colectare a ambalajelor SGR (RVM-uri), iar peste 550 de angajați și colaboratori își desfășoară activitatea în cadrul RetuRO.". Răspunsul RetuRO SGR pentru DeFapt.ro (sursa: RetuRO SGR)

Efect RetuRO SGR: tăpșane mai curate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Efect RetuRO SGR: tăpșane mai curate

Efect RetuRO SGR: tăpșane mai curate. La Țuțora (județul Iași) mai ajunge doar jumătate din cantitatea de PET-uri și sticle adusă la începutul anului. Efect RetuRO SGR: tăpșane mai curate Iar unele comune adună încă și mai puțin. Avantajul tuturor, însă, este că au dispărut sticlele din plastic aruncate peste tot. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică În ultimele luni, de când a fost introdus sistemul returnare-garanție cu 50 de bani/recipientul din plastic/sticlă/metal, în comună a scăzut cantitatea acestei categorii de reciclabile la 10-15%. Asta, în condițiile în care prin programele UE România s-a angajat la un grad de reciclare de 50% în câțiva ani. Dar sunt și avantaje. Continuarea, în Ziarul de Iași.

RetuRO SGR face bani, nu colectare (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

RetuRO SGR face bani, nu colectare:

RetuRO SGR face bani, nu colectare. În România, schema de funcționare a sistemului SGR (sistemul de garanție-returnare) este similară celor implementate în alte țări europene. RetuRO SGR face bani, nu colectare Marcel Ciolacu l-a comparat cu sistemul german. Premierul a declarat că RetuRO va fi "al doilea cel mai mare" după cel din Germania. Însă sistemul din Germania este unic în Europa, totul fiind informatizat. Nici comparația cu alte țări nu ne avantajează: în România, potrivit reprezentanților RetuRO, există aproximativ 3.000 de automate operaţionale de colectare, potrivit ZF, și patru centre de sortare și numărare. RetuRO SGR, însă, susține, potrivit unei informații transmise DeFapt.ro, că numărul de automate este de 4.000. Danemarca, în schimb, are 14.500 de stații de colectare, la o populație de nici șase milioane de locuitori. În acest timp, RetuRO SGR, administratorul sistemului de garanție-returnare, se alege cu 30 de milioane de euro lunar în conturi, dar numărul automatelor nu crește. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri La fel de adevărat este că, prin lege, sarcina achiziționării automatelor de reciclare este a comercianților. O situație care arată că sistemul este prost gândit și administrat. Germania: totul informatizat, returnare ambalaje - 95-99% Potrivit estimărilor Agenției Federale de Mediu, rata de returnare a ambalajelor în Germania este între 95 și 99%. În Germania sistemul de garanție-returnare funcționează în regim informatizat. Sistemul nu implică doar producătorii, comercianții, colectorii și instalațiile de sortare, ci și specialiști în informatică și producătorii de cerneală specială, pentru etichete. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Etichetarea ambalajelor se face printr-un marcaj DPG, realizat cu această cerneală specială și fiecare primește un cod unic: GTIN (Global Trade Item Number). Atât automatele, cât și instalațiile de sortare citesc codul GTIN, pe baza căruia fiecare ambalaj este înregistrat automat în baza de date a sistemului DPG. În această bază de date sunt înscrise, de la bun început, toate ambalajele DPG. Astfel, fiecare înregistrare de date creată de automatul de colectare este atribuită imediat producătorului. În momentul colectării, producătorul primește o cerere electronică pentru plata garanției. Astfel, garanția e plătită în timp real, fiind controlată, gestionată și facturată încă de la introducerea pe piață și vânzarea unui produs. În paralel cu înregistrarea automată, ambalajul este distrus fizic și reciclat. În Germania, automatele de colectare pot identifica și primesc și ambalajele deteriorate. În supermarketurile din Germania o persoană este angajată cu normă întreagă pentru a avea grijă de buna funcționare a mașinilor. Danemarca, 14.500 de puncte de colectare la șase milioane de locuitori Anul trecut, în Danemarca, 92% din ambalajele au fost returnate și reciclate. Sistemul danez de garanție returnare, Dansk Retursystem, este operațional din 2002. Este gestionat de o asociație non-profit, aflată sub supravegherea Ministerului Mediului și Alimentației, care îi oferă licența o dată la trei ani. Sistemul include șase actori: furnizori (producător/importator), comercianți, puncte de colectare (automate și stații de depozitare), colectori și uzinele de procesare. Schema de funcționare este similară cu cea implementată de România. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Însă, potrivit lui Hanne Svenningsen, șeful departamentului de mediu și climă la Dansk Retursystem, în Danemarca există aproximativ 14.500 de puncte de colectare. În afară de supermarket, aparatele de colectare sunt amplasate și în restaurante și în clădiri de birouri. Unul dintre punctele cheie al succesului SGR-ului danez sunt automatele Drop and Go. Acestea au capacitatea de primire a 300 de sticle simultan și sunt amplasate în centre comerciale și stadioane. În Danemarca automatele preiau și ambalaje din străinătate, chiar dacă nu oferă garanție pentru acestea. Irlanda, mai multe automate la mia de locuitori decât România În Irlanda sistemul SGR a fost implementat pe 1 februarie 2024. Este gestionat de organizația Re-turn, iar modul de desfășurare este similar celui din România. Diferențele există la nivel operațional. După patru zile de la introducerea sistemului, peste 2.000 de automate de colectare erau deja amplasate în toată țara (la o populație de aproximativ cinci milioane de locuitori). Există automate atât în supermarketuri, cât și în magazine mai mici sau în benzinării. Toate automatele trebuie să îndeplinească standardele Re-turn. Colectarea ambalajelor de la comercianți se face în mod regulat, fără a se aștepta atingerea unui anumit plafon, cum se așteaptă în România. Campaniile de conștientizarea și grija pentru funcționarea optimă a automatelor de colectare au dus ca ratele returnărilor ambalajelor să atingă rapid cifre record. La nici trei luni de la implementarea sistemului au fost returnate peste 30 de milioane de ambalaje. De la lansare, șapte automate s-au defectat, însă au fost înlocuite rapid.

RetuRO, 150 milioane lunar - sume nereturnate (sursa: Inquam Photos/Virgil Simonescu)
Eveniment

RetuRO, 150 milioane lunar - sume nereturnate

RetuRO, 150 milioane lunar - sume nereturnate. Sistemul de garanție-returnare al RetuRO lasă lunar milioane de români fără sume colosale. RetuRO SGR rămâne cu 60% din sumele încasate RetuRO SGR este compania care administrează noul sistem de garanție-returnare al ambalajelor pentru băuturi. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Activitatea companiei este reglementată de Hotărârea de Guvern 1.074 din 2021. Potrivit acesteia, fiecare ambalaj de băuturi este taxat cu 50 de bani, sumă pe care fiecare cumpărător o plătește când cumpără apă, bere, suc etc. HG citată arată și cum funcționează sistemul: pe scurt, în final, RetuRO rămâne cu 60% din sumele colectate pe garanție, care nu se mai întorc la cumpărători. Producătorul trimite toți banii la RetuRO Astfel, potrivit HG citate, încă de la momentul punerii pe piață al produselor la PET, doză de metal sau sticlă, producătorii transferă și garanția aferentă direct către RetuRO. "Producătorii sunt obligați să plătească administratorului SGR lunar, prin transfer bancar, valoarea garanției aferente produselor în ambalaje SGR introduse pe piața națională", conform art. 4, (1), f din HG 1.074/2021. Cu alte cuvinte, dacă un producător de apă introduce pe piață, într-o lună, 100 (o sută - număr folosit pentru exemplificare și pentru ușurința calculului) de PET-uri cu apă, va și transfera către RetuRO 50 de lei (adică 100 de PET-uri înmulțit cu garanția de 50 de bani pe PET). Producătorul își recuperează toți banii de la comercianți Aceeași HG, însă, arată că producătorul de apă, în exemplul nostru, își recuperează banii de la comercianții care pun apa în vânzare către populație. "Comercianții sunt obligați să plătească valoarea garanției operatorilor economici de la care achiziționează produse ambalate în ambalaje SGR", conform art. 6, (1), c din HG 1.074/2021. Cu alte cuvinte, comercianții care iau apa de la producător îi trimit acestuia în cont 50 de lei pentru produsele puse în vânzare. În acest moment, producătorul și-a recuperat banii de garanție trimiși RetuRO. Consumatorii acoperă pierdea comercianților Mai departe, comercianții vând apa către consumatorii finali. Consumatorii finali preiau acum sarcina garanției, plătind câte 50 de bani pe fiecare PET cu apă. Astfel, comerciantul își recuperează garanția, în primă fază, de la cumpărători. Doar că o parte din cumpărători aleg să recupereze garanția ducând PET-urile la punctele de colectare. De acolo, obțin, vouchere (cel mai adesea) sau bani cash (mult mai rar). Voucherele pot fi folosite în magazinele de unde s-a cumpărat apa, deci comercianții au iarăși pierderi, adică le returnează clienților banii pe garanție. Clienții își recuperează 40%, RetuRO acoperă suma Rămân comercianții cu pierderea? Nu. Potrivit HG 1.074/2021, banii pe voucherele folosite de clienți an magazine sunt recuperați de la RetuRO. "Administratorul SGR are următoarele obligații: (...) să ramburseze comercianților, prin transfer bancar, valoarea integrală a garanțiilor returnate consumatorilor sau utilizatorilor finali", conform art. 23, (9), k din HG 1.074/2021. Potrivit statisticilor RetuRO SGR, cam 40% din ambalaje se colectează. Așadar, comerciantul care a vândut 100 de PET-uri de apă a încasat 50 de lei pe garanția PET-urilor. Apoi a "pierdut" 40% (adică 20 de lei) când consumatorii finali s-au întors cu vouchere, după predarea PET-urilor. Dar, cum arată citatul anterior, recuperează acești bani de la RetuRO SGR. 60% din consumatori nu duc ambalajele la colectare În final, singurii care rămân păgubiți sunt consumatorii finali, cei care plătesc la casă. Statisticile RetuRO SGR arată că, acum, 60% din acești consumatori finali, dintr-un motiv sau altul, nu predau ambalajele și nu colectează vouchere. Așadar, 60% din consumatorii finali nu-și recuperează banii. La nivelul lunii mai, acești 60% din consumatorii finali au pierdut 150 de milioane de lei, adică 30 de milioane de euro. Într-o singură lună. RetuRO, 150 milioane lunar - sume nereturnate De unde știm: în luna mai a.c., producătorii au pus pe piață 549 de milioane de ambalaje, din care au fost predate spre reciclare doar 247 de milioane de ambalaje. Diferența de ambalaje nepredate: 302 milioane. Date oficiale pentru luna mai 2024 (sursa: returosgr.ro) Cum garanția fiecărui ambalaj, plătită la casă, a fost de 50 de bani, reiese că pe cele 302 milioane de ambalaje s-a plătit o garanție de 151 milioane de lei. Unde se duc acești bani? Nu la producător, care-i trimite la RetuRO SGR, dar și-i recuperează integral de la comercianți. Nici la comercianți, care-i trimite la producători, dar și-i recuperează de la RetuRO SGR (40%) și restul de 60% i-au încasat fără să fie nevoiți să-i returneze prin vouchere. Practic, suma de peste 150 de milioane de lei lunar rămâne la RetuRO SGR. Care a încasat garanția pe 100 de PET-uri de apă de la producător, integral, dar a dat mai departe doar 40% comercianților. Punctul de vedere al RetuRO SGR RetuRO SGR a trimis un "punct de vedere" la acest articol, pe care-l publicăm integral mai jos: "Contravaloarea garanției pentru produsele în ambalaje SGR achiziționate de către clienți și nereturnate de către aceștia la punctele de colectare va constitui un venit pentru RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare. Totodată, precizăm faptul că RetuRO funcționează în baza principiului not-for-profit, însemnând că acționarii și-au asumat prin actul constitutiv al companiei ca orice venituri realizate să fie reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare. Cadrul legal care stabilește implementarea în România a Sistemului de Garanție-Returnare, respectiv HG 1074/2021 (republicată), stabilește totodată țintele anuale de colectare pe care RetuRO, în calitate de administrator al sistemului, trebuie să le atingă. În cazul neîndeplinirii obiectivelor de returnare în legătură cu ambalajele SGR, administratorul SGR are obligația să declare şi să achite contribuțiile conform legii pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje SGR corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare şi cantităţile de ambalaje validate în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare. Așadar, atingerea țintelor minime stabilite prin cadrul de reglementare reprezintă un obiectiv major pentru RetuRO, care, astfel, își propune și depune eforturi susținute pentru a recupera o cantitate cât mai mare din ambalajele SGR puse pe piață de către producători. În acest sens, RetuRO a derulat încă dinaintea introducerii sistemului și continuă să deruleze ample campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i ghida și încuraja să returneze ambalajele SGR pentru produsele pe care le achiziționează. Mai mult, ambalajele SGR colectate și procesate în centrele RetuRO sunt valorificate prin vânzarea către operatorii de reciclare, reprezentând sursă de venit pentru companie. Aceste materiale reprezintă resurse valoroase, fiind materii prime secundare de înaltă calitate pentru unitățile de reciclare, aspect important pentru procesul de producție al reciclatorilor, dar și din punct de vedere al oportunității de valorificare, RetuRO având astfel un obiectiv firesc de a direcționa către unitățile de reciclare o cantitate cât mai mare de materiale procesate în centrele sale. Și aceste venituri realizate sunt reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare, conform principiului not-for-profit care stă la baza actului constitutiv al companiei.".

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje. Automatele RetuRO SGR dau rateuri constant și nu returnează garanția plătită deja de clienți pe ambalaje. Care este procedura de returnare Procedura prin care cei care cumpără băuturi în recipiente de plastic, metal sau sticlă își primesc garanția de 50 de bani pe recipient e simplă. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Astfel, după cumpărare și consum, recipientul gol, intact și nedeformat trebuie predat pentru returnarea banilor. Predarea se poate face fie unui operator uman, fie unui automat care colectează ambalajele. După colectare, clientul primește un bon pe care se află inscripționate numărul de ambalaje predate și suma pe care clientul o are de încasat (numărul de ambalaje predate ori 50 de bani). Cu acel bon, clientul poate alege fie să plătească alte cumpărături, fie să primească bani lichizi. Etichete nerecunoscute de automatul de colectare Predarea la automat, însă, pune întotdeauna probleme. Și nu este vorba doar de faptul că, de multe ori, se formează cozi mari la aparate. Ci și că automatele nu recunosc toate etichetele ambalajelor, deși atât ambalajele, cât și etichetele sunt în stare perfectă. "În general, aștept să se adune câteva zeci de sticle, doze sau recipiente din plastic ca să le duc la automat. Cu regularitate, unele doze ale unei mărci de bere nemțești, fără alcool, dar și unele sticle de plastic ale unei ape minerale românești nu sunt recunoscute de aparat", a spus un client pentru DeFapt.ro. Angajații care se ocupă de automate recunosc Practic, acele ambalaje nu pot fi returnate la automate. Sau, cel puțin, nu la toate atutomatele (în cazul descris mai sus este vorba de automatul unui mare lanț franțuzesc de supermarketuri). "O angajată care se ocupă de acest automat mi-a spus, la un moment dat, chiar să mă străduiesc mai mult cu sticlele de apă minerală și că dozele de bere au o problemă pentru că eticheta cu logo-ul RetuRO e pe hârtie, care se uzează mai repede", a spus același client citat mai sus. RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje Practic, conform mai multor mărturii adunate de DeFapt.ro, la o sută de ambalaje predate unui automat, cel puțin două sau trei nu sunt acceptate de aparat. Pare puțin. Dar numai până privim lucrurile în context. Astfel, în mai 2024, potrivit datelor făcute publice chiar de RetuRO, au fost returnate peste 247 de milioane de ambalaje (140,1 milioane - plastic, 58,9 milioane - metal, 48,1 milioane - sticlă). Ambalaje returnate în mai 2024 (sursa: returosgr.ro) Doar 2% ambalaje refuzate de automate din acest total înseamnă aproximativ cinci milioane de ambalaje. La 50 de bani pe ambalaj, asta înseamnă 2,5 milioane de lei. Bani pe care clienții i-au plătit când au cumpărat băuturi, dar nu-i mai văd înapoi. Punctul de vedere al RetuRO SGR RetuRO SGR a trimis un "punct de vedere" la acest articol, pe care-l publicăm integral mai jos: "Contravaloarea garanției pentru produsele în ambalaje SGR achiziționate de către clienți și nereturnate de către aceștia la punctele de colectare va constitui un venit pentru RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare. Totodată, precizăm faptul că RetuRO funcționează în baza principiului not-for-profit, însemnând că acționarii și-au asumat prin actul constitutiv al companiei ca orice venituri realizate să fie reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare. Cadrul legal care stabilește implementarea în România a Sistemului de Garanție-Returnare, respectiv HG 1074/2021 (republicată), stabilește totodată țintele anuale de colectare pe care RetuRO, în calitate de administrator al sistemului, trebuie să le atingă. În cazul neîndeplinirii obiectivelor de returnare în legătură cu ambalajele SGR, administratorul SGR are obligația să declare şi să achite contribuțiile conform legii pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje SGR corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare şi cantităţile de ambalaje validate în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare. Așadar, atingerea țintelor minime stabilite prin cadrul de reglementare reprezintă un obiectiv major pentru RetuRO, care, astfel, își propune și depune eforturi susținute pentru a recupera o cantitate cât mai mare din ambalajele SGR puse pe piață de către producători. În acest sens, RetuRO a derulat încă dinaintea introducerii sistemului și continuă să deruleze ample campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i ghida și încuraja să returneze ambalajele SGR pentru produsele pe care le achiziționează. Mai mult, ambalajele SGR colectate și procesate în centrele RetuRO sunt valorificate prin vânzarea către operatorii de reciclare, reprezentând sursă de venit pentru companie. Aceste materiale reprezintă resurse valoroase, fiind materii prime secundare de înaltă calitate pentru unitățile de reciclare, aspect important pentru procesul de producție al reciclatorilor, dar și din punct de vedere al oportunității de valorificare, RetuRO având astfel un obiectiv firesc de a direcționa către unitățile de reciclare o cantitate cât mai mare de materiale procesate în centrele sale. Și aceste venituri realizate sunt reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare, conform principiului not-for-profit care stă la baza actului constitutiv al companiei.".

RetuRO pierde banii clienților, acuză aceștia (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Eveniment

RetuRO pierde banii clienților, acuză aceștia

RetuRO pierde banii clienților, acuză aceștia. Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor pentru băuturi este subdimensionat și prost gândit, spun clienții. RetuRO pierde banii clienților, acuză aceștia Pe pagina de Facebook a RetuRO se descarcă, la orice postare, sute de clienți frustrați de ineficiența sistemului. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal "Mă plimb de o oră la 38 degrade prin cartier și toate magazinele au mașinile de returnare defecte. Mulțumesc Returo! Găsiți cei 12 lei în tomberonul de la colțul blocului! Să vă spălați cu banii ăștia pe cap! ", a scris un client la această postare. Un alt comentariu la aceeași postare: "stai la coadă o oră sau mai mult în plin soare și o să înțelegi plângerile! Automatele sunt fie nefuncționale fie asaltate de "profesioniști" cu saci plini cu SUTE de sticle, oamenii normali se lasă păgubași, e mai mare bătaie de cap ca să recuperezi câțiva lei!". "Hoție", "porcărie" Alți clienți au fost mai radicali: "Dacă oamenii ar fi uniți, dar mai ales patrioți și ar boicota marile marketuri măcar o săptămână, s-ar rezolva problema acestei hoții!". "O porcărie, fiecare magazin sa fie obligat sa primească reciclabile, în caz contrar sa nu mai vândă produsele.", a adăugat un alt utilizator de Facebook la postarea menționată. Administratorii paginii de Facebook a RetuRO răspund unor comentarii. În general, într-o notă împăciuitoare. Iată un exemplu: "Salut, Alexandru! Să știi că nu e loc de hoție, ai tot dreptul să-ți recuperezi garanția plătită. Ne pare rău dacă ai trecut prin situații care te-au făcut să crezi asta. Însă orice problemă ai întâmpina atunci când returnezi, o poți semnala personalului din magazin. Sperăm că data viitoare vei avea o experiență mai bună atunci când returnezi. ".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră