joi 19 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

PSD, disperat să iasă din criza pe care a generat-o: va sprijini orice guvern „care funcționează”

Un lider PSD din Brașov, senatorul Marius Dunca, anunță că partidul său vrea doar un guvern „care funcționează” și nu are „condiții imposibile”. Dunca a susținut că PSD și-ar asuma conducerea Executivului, dacă „se adună o majoritate în Parlament”.  Citește și: „Nu a ieșit puciul din PNL”, explică primarul PSD Constantin Toma blocajul de acum Anunțul lui Dunca vine în ziua în care președintele Nicușor Dan s-ar pregăti să anunțe că l-a desemnat pe Eugen Tomac premier. El are 44 de ani și este în prezent europarlamentar și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan. A mai fost membru al PDL, din care a demisionat în anul 2013 pentru a se alătura Mișcării Populare, înființate de Traian Băsescu. PSD, gata să accepte orice: cere doar premier care să „știe să stea de vorbă” „Suntem singurul partid care nu vine cu condiţii imposibile şi care a spus limpede că sprijină orice formulă prin care România poate avea, cât mai repede, un guvern care chiar funcţionează. Ba mai mult, suntem gata să ne asumăm conducerea acestui guvern, dacă se adună o majoritate în Parlament. Dar pentru noi nu contează, în primul rând, ca premierul să fie de la PSD. Contează ca ţara să aibă un guvern care merge, condus de un om care ştie să stea de vorbă, cu adevărat, cu cei care îl ţin în Parlament. Iresponsabili sunt cei care flutură formule minoritare, care oricum nu au cum să funcţioneze, şi care îşi pun orgoliul de partid înaintea interesului României", a declarat Marius Dunca într-un comunicat de presă.El mai susţine că „PNL face acum exact ce a făcut USR în trecut".„Atunci când ţara avea nevoie de un guvern, şeful de la acea vreme al USR, Dan Barna, spunea că «ieşirea din criză nu este mandatul USR» şi se spăla pe mâini de orice responsabilitate. Ce a urmat se ştie: au pierdut masiv din încrederea oamenilor", se arată în comunicatul citat de Agerpres. 

PSD, disperat să iasă din criza pe care a generat-o: va sprijini orice guvern „care funcționează”
„Nu a ieșit puciul din PNL”, explică primarul PSD Constantin Toma blocajul de acum
Politică

„Nu a ieșit puciul din PNL”, explică primarul PSD Constantin Toma blocajul de acum

Primarul PSD Constantin Toma afirmă că PSD spera ca un „puci” din PNL să-l înlăture pe Ilie Bolojan, dar acest lucru nu s-a petrecut. El spune că PSD și-a construit strategia de înlăturare a lui Bolojan din fruntea Guvernului pe speranța că acest puci va reuși. Urmare a eșecului, s-a ajuns în situația de blocaj de acum. Citește și: Încă un dezastru lăsat în urmă de Grindeanu pe autostrăzile construite în mare grabă: pe centura Capitalei, A0, lipsesc conexiuni esențiale cu drumuri naționale Primarul PSD al Buzăului a demisionat recent din toate funcțiile de conducere din partid.  PSD va face ceea ce știe: va crește salarii și pensii „În momentul în care s-a ajuns şi la noi, la bugetarii locali şi centrali, a început această opoziţie plecată de la doamna Olguţa Vasilescu care s-a extins încet-încet asupra întregului partid, acel turneu cu opt escale în toată România, am participat şi eu la Brăila. Toţi colegii mei spuneau: este nemaipomenit, scăpăm de Bolojan şi rămânem la guvernare. Şi am luat cuvântul atunci şi am spus: cum să scăpăm de Bolojan, că ăsta nu e în partid la noi? Şi au spus: stai liniştit, treaba e rezolvată! Nu a ieşit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan şi iată în ce situaţie am ajuns, ţara în momentul ăsta nu are guvern stabil şi asta ne creează foarte multe probleme”, a explicat Toma, la Euronews, citat de news.ro.  El a explicat și ce va face PSD dacă revine la guvernare: va crește salariile și pensiile. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleaşi măsuri proaste, pentru că cere poporul acuma, aţi văzut ultimele sondaje, să mărim salarii, să mărim pensii, să micşorăm taxele şi impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment, trebuie să treacă acest an şi se va continua", a afirmat Constantin Toma, miercuri seară, într-o intervenţie telefonică la Euronews România.

Iordache „Altă întrebare!”, încă șef peste Consiliul Legislativ, nu vrea să se știe ce nomenklaturiști ocupă vilele de protocol ale RAAPPS
Politică

Iordache „Altă întrebare!”, încă șef peste Consiliul Legislativ, nu vrea să se știe ce nomenklaturiști ocupă vilele de protocol ale RAAPPS

Controversatul Florin Iordache, încă președinte al Consiliului Legislativ, a anunțat, la Antena 3, că a avizat negativ hotărârea de guvern prin care regia protocolului de stat era obligată să publice funcțiile celor care ocupă vilele și apartamentele de lux ale regiei. Proiectul prevede și publicarea integrală, de către RAAPPS, a listei tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD El a primit porecla „Altă întrebare” după ce a folosit de 24 de ori această expresie într-o conferință de presă organizată la Guvern, la 31 ianuarie 2017, când era ministru al Justiției.  Însă, acum, Iordache s-a plâns că guvernul Bolojan muncește prea mult și „pune ședințe de Guvern una peste alta”. Juristul Iordache explică: „Poate să administreze, dar nu poate să schimbe niște chestiuni” „Doamna Dogioiu să verifice înainte de a veni cu puncte de vedere. Am primit ieri după-masă și când trebuia să-l dau? Noaptea? Și data trecută, tot dezinformare, că, vezi Doamne, Consiliul dă... Dacă ei fac ședința și cer aviz după, când să le dau eu avizul? Deci avizul e dat de cel puțin o oră. Ei pun ședințe de Guvern una peste alta. E problema lor cum se organizează, dar nu pot să ceară mie să-i dau avizul peste noapte”, a declarat Florin Iordache. El a explicat de ce a dat aviz negativ. „Negativ, normal, e neconstituțional. Ei nu pot să emită la moment, consideră că sunt un guvern cu atribuții depline, în condițiile în care este un guvern demisionar prin decizia Parlamentului. Să citească Constituția. Poate să administreze, dar nu poate să schimbe niște chestiuni”, a afirmat Iordache.  Întrebat din ce perspectivă e neconstituțional proiectul, Florin Iordache a explicat că: „Din perspectiva unui guvern care are puteri limitate, din perspectiva asta discutăm. Deci, în acest moment, el poate să administreze, nu poate să schimbe regulile generale”.  Mandatul lui Iordache în fruntea Consiliului Legislativ a expirat din noiembrie 2025, dar Parlamentul nu a desemnat un înlocuitor. Ce prevede proiectul de hotărâre:  „în cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se precizează:  (i) categoria funcției beneficiarului: demnitar, înalt funcționar public, funcționar public, personal cu statut special, personal contractual, altă categorie, fără a se menționa titulatura explicită a funcției” - probabil pentru a se evita problemele legate de GDPR.  „Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat» publică pe pagina proprie de internet, în datele de 31 mai şi 30 noiembrie ale fiecărui an, şi menține publicată lista tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele: adresa imobilului, suprafața desfășurată, suprafața terenului; destinația imobilului: spațiu de locuit, spațiu pentru birouri, spațiu cu altă destinație”.  „Prețul contractului sau chiria lunară, dacă este cazul” Din 27 aprilie, Secretariatul General al Guvernului (SGG) este useristul Dan Reșitnec, care îl înlocuiește pe pesedistul Radu Oprea. Reșitnec este inginer IT și a lucrat la primăria Timișoara, unde primar este președintele USR, Dominic Fritz. În august 2025 a ajuns secretar general adjunct al Guvernului. RAAPPS este subordonată SGG.   

Coaliția PSD-AUR-UDMR respinge desființarea a cinci institute și „academii de știință”
Politică

Coaliția PSD-AUR-UDMR respinge desființarea a cinci institute și „academii de știință”

O coaliție formată din senatorii PSD, AUR și UDMR a respins, azi, la Senat cinci proiecte de lege privind desființarea a cinci institute și așa-zise academii de știință. Proiectele de desființare au fost inițiate de USR. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Majoritatea senatorilor PNL s-au abținut, fiind însă înregistrate unul sau două voturi în favoarea desființării. Proiectele prevedeau desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului şi a Institutului Român pentru Drepturile Omului. Academia Oamenilor de Știință are un buget de peste 11 milioane de lei, din care majoritatea este cheltuit pe salarii și indemnizații ale membrilor. Academia are 199 de membri aflaţi pe statele de plată, aleşi pe viață, precum şi 67 de angajaţi care deservesc această structură.  Ioan Aurel Pop, ignorat de fanii de la AUR și PSD „Academia Oamenilor de Știință este ca un fel de pecingine, ca un fel de corp străin pe societatea românească, pentru că și acolo se dă un buget, are un număr de salariați, funcționari“, a acuzat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Ioan Aurel Pop a spus că a anunțat Guvernul României cu privire la „falsa academie“ pe care Executivul continuă să o finanțeze inclusiv în an de austeritate.   La dezbateri, reprezentanţii USR şi cei ai PSD şi AUR au avut mai multe schimburi de replici.Senatorul USR Cristian Ghinea, iniţiator al proiectelor, a afirmat că aceste institute şi academii de ştiinţă reprezintă o risipă bugetară."Am depus un pachet de lege privind desfiinţarea unor instituţii pe care, atunci când aveam problema bugetară, părea că ne punem de acord să le desfiinţăm, acum ne-a trecut cheful de reforme", a spus Ghinea.El a susţinut că cei de la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România iau o indemnizaţie peste salariul lor obişnuit, menţionând că "aceştia au nişte job-uri şi nu au timp să facă cercetare şi în cadrul Academiei". "Este pur şi simplu o sinecură dată unor oameni de prestigiu. Pe lângă rectori, prorectori şi şefi de departamente, mai sunt şi politicieni, (...) care nu fac cercetare", a adăugat el.Cristian Ghinea a precizat că USR nu are nimic cu rectorii, dar aceştia sunt oameni ocupaţi şi nu fac cercetare în altă parte şi totul este "o parodie".Senatorul PSD Dan Caşcaval a spus că "rectorii sunt blamaţi de cei care nu au ajuns nu numai rectori, dar nici măcar profesori". "Desfiinţarea acestor academii ar influenţa bugetul într-o proporţie absolut nesemnificativă. (...) PSD nu susţine această iniţiativă legislativă", a spus acesta.Gabriela Dumitrescu (AUR) a afirmat că USR este un "partid extremist antiromânesc" şi propunerile privind desfiinţarea acestor instituţii nu au legătură cu o reformă reală."Aceste priorităţi politice ale dumneavoastră... Probabil n-aţi putut să vă băgaţi şi pe acolo nişte oameni, nu-mi dau seama exact ce problemă aveţi cu aceste instituţii, însă nu au o legătură cu o reformă reală. O reformă reală ar trebui să pornească de la o evaluare. De aceea, vă propun să nu le desfiinţăm, să facem o comisie parlamentară să facem această evaluare", a replicat Dumitrescu."Constatăm că există o grupare în acest Senat care este împotriva învăţaţilor şi cred că este totul cât se poate de clar", a afirmat senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel.El i-a numit pe susţinătorii desfiinţării acestor institute şi academii drept "analfabeţi funcţionali". "Bag de seamă că în Senatul României s-au strecurat nişte persoane care beneficiază de analfabetism funcţional. "Citiţi definiţia din DEX ce înseamnă academie. Nu este for de cercetare, este for ştiinţific care adună minţile luminate dintr-o ţară", a adăugat Streinu-Cercel. Senatul este primul for sesizat cu aceste proiecte. Camera Deputaţilor este decizională.       

Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD
Politică

Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD

Fostul ministru de finanțe Adrian Câciu, ales deputat PSD în Dolj, fieful Olguței Vasilescu, a respins, într-o intervenție la RTV, posibilitatea ca PSD să voteze un guvern condus de Eugen Tomac. Declarația sa vine în contradicție cu multe alte afirmații ale liderilor PSD, care anunțau că sunt de acord ca Tomac să fie premier. Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia Câciu, cel mai dur atac dinspre PSD spre Tomac „Mie mi se pare că premierul trebuie să fie din zona care a câștigat alegerile, din zona parlamentară. Altfel golește de conținut democrația parlamentară. Noi nu suntem într-o republică prezidențială, unde președintele numește miniștri și ce vrea el. (...) La Liga Campionilor ați văzut vreunu să ridice trofeul dacă nu a jucat pe teren? A scăzut încrederea în politică, în Parlament. Asta ne mai trebuie, să duci un lider să conducă o țară care a demonstrat că nu are încredere să ajungă în Parlament. De trei săptămâni toată lumea discută de mitul lui Făt-frumos. Toată lumea trebuie să înțeleagă că premierul nu e un Mesia”, a spus Adrian Câciu la RTv, citat de știripesurse.ro, un site controlat de soțul unei deputate PSD. „Domnul Tomac mi se pare o alegere potrivită. Domnul Sorin Grindeanu mi se pare o soluție și mai potrivită. Înainte de toate, am prefera un guvern cât mai repede”, spunea însă, ieri, fostul vicepremier Marian Neacșu, întrebat dacă Tomac ar fi potrivit pentru funcția de premier.  Presa a scris că în PSD ar avea loc o dispută între primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, care ar dori ca președintele partidului, Sorin Grindeanu, să fie premier, și liderul formațiunii, care nu vrea această slujbă.  Vasilescu a negat conflictul. „România are nevoie urgent de un guvern, după eșecul lamentabil al lui Bolojan. Dar guvernele nu se fac cu fake news-uri de doi bani băgate de liberali pe surse, ci cu responsabilitate și soluții concrete. În PSD nu împinge nimeni pe nimeni în față, iar deciziile se iau prin consultarea și votul tuturor colegilor. Dacă la PNL s-a instaurat dictatura useristă de tip Bolojan este problema lor. Speculațiile pe surse anonime doar întrețin tensiunea publică. Din punctul meu de vedere, PSD va lua o decizie după ce președintele va face o nominalizare, iar premierul desemnat își va prezenta echipa guvernamentală și programul”, a afirmat ea.  Presa a scris că președintele Nicușor Dan va anunța un premier marți, 2 iunie. Dar ziua a trecut fără nici un anunț. Însă, tot mai mulți lideri, precum Kelemen Hunor, au început să se opună public acestei variante. 

Un pesedist din Buzău, contabil cu studii la o universitate privată, manager excepțional plătit la Electrica Serv. Avalanșă de sinecuri, în 2024, peste clientul lui Ciolacu
Politică

Un pesedist din Buzău, contabil cu studii la o universitate privată, manager excepțional plătit la Electrica Serv. Avalanșă de sinecuri, în 2024, peste clientul lui Ciolacu

Eduard Coman, fost candidat PSD la Camera Deputaților, cu studii la Universitatea Artifex și fost șef al serviciului de contabilitate la Prefectura Buzău, a fost plasat în mai 2025 în funcția de director general la Filiala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica Serv. Acţionarul unic al FISE „Electrica Serv” SA (Filiala de Întreținere și Servicii Energetice) este Societatea Energetică „Electrica” SA. Statul român controlează 49,78% din Electrica, restul acțiunilor fiind deținute de investitori instituționali și persoane fizice. Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia Clientul PSD/Ciolacu, competent în agricultură, energie, minerit și extragerea și valorificarea sării Potrivit unui raport de remunerare al directorilor Electrica Serv, din 2024, fostul director general Dobre Călin a primit 416.852 de lei pentru peste zece luni de activitate. Se poate estima că salariul lunar era de 40.000 de lei pe lună și nu este exclus să fi crescut, deși societatea este pe pierdere (13,8 milioane de lei, în 2024, pierdere, potrivit site-ului Termene). În plus, directorul are mașină, telefon și computer.  Date privind indemnizațiile de la Electrica Serv nu apar pe site-ul AMEPIP, agenția care monitorizează activitatea companiilor publice. Pe site-ul Electrica Serv, Coman nu are nici măcar o poză, cu atât mai puțin un CV. Rezultatele financiar nu mai sunt postate din 2022.  Coman a avut inițial o carieră modestă: a fost consilier pentru relații cu publicul la primăria din Tisău, Buzău, sau șef serviciu financiar-contabil la prefectura Buzău. În 2017, potrivit unei declarații de avere, lucra la agenția de plăți în agricultură, APIA, din Buzău. În 2024 a fost candidat la Camera Deputaților, din partea PSD, în circumscripția Buzău, lista fiind condusă de Marcel Ciolacu.  Declarația de avere din 2025 a lui Coman arată că acesta lucra la APIA (peste 11.000 lei, net, pe lună, în medie), era membru în CA-ul Conversmin (peste 42.000 de lei, net, anual) și mai luase salarii din trei slujbe la stat: Comisariatul Regional Pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Sud-est Galati (peste 20.000 de lei), Salrom -22.753 de lei, Ministerul Economiei - 4.680 de lei. În total, circa 226.000 de lei, net, în 2024, de la stat, pentru un client PSD/Ciolacu, cu studii la Artifex.     

Șeful Statului Major al Apărării refuză să demisioneze după ce a fost pus sub acuzare de DNA
Politică

Șeful Statului Major al Apărării refuză să demisioneze după ce a fost pus sub acuzare de DNA

Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului major al Apărării, a anunțat, pe pagina de Facebook dedicată acestei funcții, că „respinge categoric” acuzațiile aduse de DNA. El nu a invocat posibilitatea demisiei și a susținut, în lunga sa postare, că observă „caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestor acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an, iar decizia de punere sub acuzare intervine tocmai acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național”.  Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia „La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, a anunțat DNA.  Generalul își face propriul bilanț, extrem de favorabil „În contextul informațiilor care circulă cu privire la persoana subsemnatului, vă informez următoarele: Resping categoric acuzațiile care mi-au fost aduse și afirm fără echivoc că nu am săvârșit nicio faptă de corupție și nu am avut nicio implicare, directă sau indirectă, în activități care ar putea constitui complicitate la asemenea fapte.   Voi avea încredere că adevărul va rezulta din analiza obiectivă a faptelor și a probelor, însă nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestor acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an, iar decizia de punere sub acuzare intervine tocmai acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național.   Sub conducerea mea, Armata Română și-a consolidat rolul, capacitatea operațională și credibilitatea, devenind un reper de stabilitate și profesionalism în îndeplinirea misiunilor sale. Din această perspectivă, nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea și riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor.   Întreaga mea activitate profesională și publică a fost guvernată de respectarea legii, a principiilor integrității, responsabilității și serviciului față de interesul public. Aceste valori mi-au călăuzit cariera până astăzi și vor continua să îmi ghideze conduita și în viitor.   Voi acorda întregul sprijin necesar organelor judiciare și mă voi pune la dispoziția acestora ori de câte ori va fi necesar pentru clarificarea completă a situației. În același timp, nu voi menaja niciun efort pentru apărarea adevărului, a reputației mele și, mai ales, a imaginii și credibilității instituției pe care o conduc.   În contextul complex și tensionat pe care îl traversăm, consider că protejarea încrederii publice în instituțiile fundamentale ale statului reprezintă o responsabilitate care trebuie exercitată cu maximă seriozitate și echilibru.   Sunt convins că faptele și adevărul vor prevala”, a scris generalul Vlad. 

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția  (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că fostul premier Sorin Grindeanu și alți lideri ai PSD asociați perioadei în care partidul era controlat de Liviu Dragnea continuă să nu înțeleagă modul în care sunt percepuți la nivel european. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că imaginea lui Grindeanu în Uniunea Europeană este indisolubil legată de controversata Ordonanță de Urgență 13 și de atacurile la adresa statului de drept. Liderii PSD „Nu înțeleg cum funcționează UE” Siegfried Mureșan s-a declarat surprins de faptul că Sorin Grindeanu și o parte dintre liderii PSD nu realizează impactul pe care l-au avut asupra imaginii României în perioada guvernărilor dominate de Liviu Dragnea. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat „În primul rând mă mir că nici domnul Grindeanu, nici unii lideri ai PSD nu înțeleg modul în care sunt văzuți în Europa și asta arată faptul că ei nu înțeleg cum funcționează Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul liberal. Acesta a afirmat că percepția liderilor europeni asupra fostului premier este una care s-a consolidat în timpul crizei generate de adoptarea OUG 13, actul normativ care a provocat cele mai ample proteste de stradă din România postdecembristă. OUG 13, o etichetă care nu va dispărea Potrivit lui Mureșan, Sorin Grindeanu va rămâne asociat în memoria instituțiilor europene cu tentativa de modificare a legislației penale prin ordonanță de urgență. „Domnul Grindeanu va fi întotdeauna la nivel european văzut ca premierul care a încercat să decriminalizeze corupția în România prin ordonanță de urgență a guvernului”, a spus acesta. Europarlamentarul consideră că liderii europeni au urmărit îndeaproape evenimentele din România din acea perioadă și au văzut atacurile la adresa valorilor europene, a statului de drept și a instituțiilor Uniunii Europene. „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” În opinia lui Siegfried Mureșan, reacția fără precedent a societății românești a consolidat percepția negativă existentă la Bruxelles și în capitalele europene. „Toată Uniunea Europeană l-a văzut pe domnul Grindeanu și a văzut miniștrii săi atacând valorile europene, atacând legi europene, atacând statul de drept din România și atacând instituții ale Uniunii Europene până la punctul când ies sute de mii de oameni în stradă. Acest lucru Uniunea Europeană nu-l va uita niciodată”, a afirmat eurodeputatul. Fără viitor ca parteneri politici credibili în Europa Mureșan a extins criticile și către ceilalți premieri și miniștri ai guvernelor controlate de Liviu Dragnea, despre care spune că și-au compromis credibilitatea în relația cu partenerii europeni. „Domnul Grindeanu, ceilalți prim-miniștri ai lui Liviu Dragnea și cei care au fost miniștri cu cât mai vocali în guvernele controlate de Liviu Dragnea nu vor avea niciodată viitor ca parteneri serioși la nivel european și mă mir că unii dintre ei nu înțeleg acest lucru”, a concluzionat europarlamentarul PNL.

PSD și suveraniștii de la AUR și PACE s-au aliat pentru desemnarea șefei ICR, Raluca Încroșnatu
Politică

PSD și suveraniștii de la AUR și PACE s-au aliat pentru desemnarea șefei ICR, Raluca Încroșnatu

Comisiile senatoriale de politică externă și cultură au avizat candidatura Ralucăi Corina Încroșnatu la conducerea ICR. Ea a fost propusă de PSD. În comisii, pentru această candidatură au votat senatorii PSD, AUR și PACE, care au format majoritatea. PNL s-a abținut, iar USR a votat contra. Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia Pentru Roxana Dumitrache, susținută de USR, a votat și UDMR. ICR operează printr-o rețea de aproape 20 de reprezentanțe (institute și filiale) în numeroase țări de pe glob, organizând evenimente precum expoziții, concerte, proiecții de film și lansări de carte. ICR are misiunea de a promova limba, cultura și civilizația românească în lume.  Peiu spune că AUR a votat candidata PSD fiindcă nu era Osama bin Laden Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a afirmat, marţi, că n-a existat o înţelegere cu PSD pentru votul din comisiile de specialitate pe tema noii conduceri a Institutului Cultural Român, adăugând că, dacă va exista una, va fi pentru votul din plen. „Atunci când vorbim de principii, trebuie să ţinem cont de faptul că doamna respectivă, din câte am înţeles eu, nu este nici Carlos Şacalul, nici Osama Bin Laden.  Adică nu ştiu ce a făcut doamna respectivă, de ce ar fi trebuit (...) să nu o votăm. (...) Când avem de asigurat conducerile unor instituţii şi niciun partid nu are majoritate este normal să existe înţelegeri punctuale pentru acele majorităţi. Pe de altă parte, eu vreau să vă rog să observaţi cu obiectivitate că la toate voturile importante din Parlament cele patru partide din coaliţia de guvernare votează în bloc împreună", a declarat Peiu, într-o conferinţă de presă, la Parlament. „De la momentul căderii Guvernului, nu am favorizat sub nicio formă PSD. Am votat şi propuneri ale USR, şi propuneri ale PNL, şi propuneri ale PSD, în egală măsură”, a mai susținut Peiu.  Actualul președinte al ICR este Liviu Jicman. 

Traian Băsescu se opune numirii lui Tomac: „Nu merge cu «premier surogat!»”
Politică

Traian Băsescu se opune numirii lui Tomac: „Nu merge cu «premier surogat!»”

Fostul președinte Traian Băsescu a criticat surprinzător de dur posibila desemnare a lui Eugen Tomac în funcția de premier. Tomac a fost consilier de stat la Administrația Prezidențială, când Traian Băsescu era președinte, iar ulterior i-a succedat lui Băsescu la conducerea Partidului Mișcarea Populară. Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia Acum, Băsescu nu-l critică pe Tomac, dar arată că acesta va conduce un guvern slab, care ar putea lăsa România într-o situație economică proastă. Băsescu cere „guvern solid” cu susținere „certă” „Nu merge cu «premier surogat»! Tergiversarea desemnării unui premier și a formării unui guvern solid, cu o susținere certă în Parlament, deteriorează rapid situația politică, economică, socială şi de securitate a țării, agravate şi de faptul că şeful armatei este pus sub urmărire penală.   Din păcate, pentru partidele parlamentare orgoliile, interesele de partid şi ale clientelei politice sunt mai presus de interesul ca ţara să beneficieze de un guvern solid într-o perioadă de criză.   Partidele Alianţei trebuie să ştie că prin «linii roşii» şi acuzaţii reciproce nu pot justifica nici sustragerea de la asumarea răspunderii şi nici sabotarea intereselor legitime ale ţării într-un moment de criză.   Singura soluție credibilă și utilă pentru țară este menținerea Protocolului Alianței și desemnarea unui premier din partea PNL, altul decât Bolojan sau, dacă liberalii nu își mai asumă această responsabilitate, desemnarea unui premier din partea PSD, altul decât Grindeanu.   Ideea unui «guvern al meu», prin desemnarea unui candidat fără partid parlamentar, este o eroare. Dacă «guvernul meu» va fi investit de Parlament, va fi un guvern slab cu un «premier surogat» dar şi cu un preşedinte care devine «preşedinte surogat».   Iar după un timp, noi toţi vom afla că «tandemul surogat» a devalizat bugetul ţării, a tăiat alocaţia pentru mame, a mărit tva-ul, a mărit datoria ţării şi că nu poate face nimic. Asta e!”, a scris Băsescu. 

Un pensionar născut în 1949, care a lăsat dezastre la Romtehnica și Romaero, șef la Avioane Craiova
Politică

Un pensionar născut în 1949, care a lăsat dezastre la Romtehnica și Romaero, șef la Avioane Craiova

Mișa Popic, un pensionar care a intrat la facultate în 1967 - anul nașterii este anonimizat în CV, dar presupunând că avea 18 ani la intrarea la facultate, s-a născut în 1949 - a fost numit director general al companiei Avioane Craiova. Popic a mai condus diferite companii de stat, perioadă în care acestea au fost pe pierdere și au acumulat datorii. Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia Acționarul majoritar al companiei Avioane Craiova S.A. (simbol bursier: AVIO) este statul român, prin Ministerul Economiei (fostul AVAS/AAAS), care deține aproximativ 80,98% din totalul acțiunilor. Restul de circa 19,02% din acțiuni sunt deținute de alți acționari, persoane fizice și juridice, și sunt tranzacționate pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB).  Popic din post în post În anii regimului Ceaușescu, Mișa Popic a plecat frecvent în străinătate, la specializări. De exemplu, în 1981, 1983 și 1986 el a fost „visiting student” la BAE Systems UK.  El a fost, printre altele, director la Avioane Craiova din 2013 în 2018. În 2013, compania a avut pierderi de peste 13 milioane de lei și datorii de peste 97 milioane de lei. În 2018, pierderea a fost de doar 5,1 milioane de lei, dar datoriile ajunseseră la 130,5 milioane de lei.  Între 2018 și 2020, a fost director la Romtehnica. În 2018, compania era pe profit, 870.433 de lei. Însă, în 2020, a avut pierderi uriașe, de 66 de milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul listafirme.ro. Totuși, datoriile Romtehnica au scăzut de la 1,7 miliarde de lei la 1,5 miliarde de lei.  Între 2022 și 2023 a fost director la Romaero. Pierderile au crescut cu circa 90 de milioane de lei în acest interval de timp, iar datoriile cu circa 65 de milioane de lei. Nicu Fălcoi (membru USR) a fost retras din postul de manager general al companiei Avioane Craiova. „În urma procesului de selecție, Consiliul de Administrație a decis că nu sunt persoana cea mai potrivită pentru a conduce Avioane Craiova în următorii patru ani. Începând de luni, nu voi mai ocupa funcția de director general al companiei. Nu vreau ca această postare să fie interpretată ca o acuzație la adresa cuiva.Poate că aceasta este decizia corectă pentru fabrică în acest moment și poate că omul care va veni după mine va reuși să gestioneze mai bine decât am făcut-o eu această perioadă extrem de complicată”, a declarat Fălcoi. 

PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia
Politică

PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia

Dan Plaveti, un etern șef în nenumărate companii de stat, de la Tarom la CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia, a fost selectat CEO al Hidroelectrica, de către Consiliul de Supraveghere al acestei companii. El a fost până acum președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia.  Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Hidroelectrica singură generează 26% din profitul tuturor companiilor de stat.  Bolojan arată ce dezastru lasă Plaveti la CE Oletnia Recent, un primar din Gorj a relatat că Plaveti a participat la o întâlnire a liderilor PSD și PNL din Gorj pentru susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la funcția de președinte. „Era alianța să-l susținem pe Crin Antonescu atunci la alegeri. În Târgu Jiu, a avut loc o întâlnire cu mai mulți lideri de partid și primari PSD și PNL. Culmea, la întâlnirea asta a venit și domnul Plaveti. Am rămas surprins. După ședință, eram eu, președintele Ion Iordache, primarul de la Turceni și am încercat să-l abordăm pe domnul Plaveti. Dacă tot l-am prins acolo, să discutăm problema CEO. L-a refuzat pe domnul Iordache să discute cu el. I-a spus franc că el era prezent că l-au chemat domnii de la PSD și n-a mai avut loc nicio discuție (...) Omul ăsta a tras cu PSD dintotdeauna, de când a ajuns în Gorj. Nu se vedea vopseaua în declarații, dar e o certitudine că așa era. Nu cred că PNL îi va da sprijin politic lui Plaveti pentru Hidroelectrica. Rămâne de văzut”, a spus Liviu Cotojman, primarul din Roșia de Amaradia, la Radio Accent, citat de Pandurul.  Plaveti a condus Complexul Energetic Oltenia din 2022, iar recent premierul Ilie Bolojan a explicat cum a ratat modernizarea companiei. „Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Ar fi trebuit să fie gata anul acesta. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene”, a spus Ilie Bolojan.  Potrivit propriului CV, Dan Plaveti, care a absolvit în 1993 facultatea de aeronave de la Institutul Politehnic București, a mai fost: președinte al Consiliului de Administrație la Compania de Aeroporturi București (intre 2014 și 2015), membru în CA-ul Tarom și director general, din 2016 în 2017, președinte al Consiliului de Administrație la CFR Călători, din martie 2015 în martie 2017, președinte ANRE, iulie 2010 – iunie 2012, precum și membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, în 2017.  Gorjanul scria, la 22 mai: „Comisia Europeană a constatat, potrivit unui document adresat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) că cei doi membri ai Directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), Dan Iulius Plaveti și Cosmin Constantin Trufelea, nu au fost schimbați din funcții și nu au fost renominalizate alte persoane, în urma unei proceduri transparente și competitive”. Această situație a făcut ca România să piardă bani din PNRR. 

Surse: Tomac va fi desemnat premier peste un guvern tehnocrat, majoritatea - pe cale de a fi asigurată. Primele nume din viitorul Guvern
Politică

Surse: Tomac va fi desemnat premier peste un guvern tehnocrat, majoritatea - pe cale de a fi asigurată. Primele nume din viitorul Guvern

În pofida aparentei perioade de calm politic, negocieri intense s-au desfășurat în ultimele zile, iar Eugen Tomac se pare că va reuși să găsească o majoritate parlamentară care să-i susțină Executivul. Președintele Nicușor Dan ar urma să facă un anunț în această săptămână, iar din acel moment procedurile se vor desfășura relativ rapid, afirmă surse politice. Practic șeful statului nu va face declarații publice până când nu vor fi, de facto, finalizate negocierile.  Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Viitorul guvern, deși va fi condus de un politician, Eugen Tomac, președintele PMP, va fi compus în principal din miniștrii fără apartenență politică. Însă secretarii de stat vor fi desemnați politic. Mihnea Motoc și Luca Niculescu, la Apărare și Externe Nu este clar, în acest moment, pe ce voturi se bazează Tomac și ce partide vor desemna secretari de stat. Surse politice susțin că Nicușor Dan respinge un guvern care să primească voturi de la AUR. PNL ar pute vota guvernmul Tomac, dar ar rămâne în opoziție.  Între viitorii demnitari dintr-un guvern Tomac, două nume par a fi deja stabilite: Mihnea Motoc, la Apărare, și Luca Niculescu, la externe. Motoc a mai fost ministru al Apărării, în guvernul Ciolos, el fiind acum director în ministerul de Externe. A fost ambasador în Marea Britanie, la ONU și la Reprezentanta României la UE. Luca Niuclescu a condus RFI România, a fost trimis de Klaus Iohannis ambasador în Franța, iar acum este secretar de stat în MAE, responsabil de primirea în OECD. PSD l-ar susține pe Tomac. „Nu este o variantă oficială. Nefiind oficială, nu putem spune dacă are sau nu are șanse. Cred că are destule șanse și nu pentru că domnul Tomac este tehnocrat, ci pentru că ar putea fi o soluție de echilibru într-o situație de blocaj”, a spus Vasile Dîncu, acum câteva zile.   

Scriitorul Radu Vancu, un critic al PSD, propus de USR în conducerea ICR. Roxana Dumitrache, susținută pentru președinția instituției
Politică

Scriitorul Radu Vancu, un critic al PSD, propus de USR în conducerea ICR. Roxana Dumitrache, susținută pentru președinția instituției

USR a propus-o pe Roxana Dumitrache pentru funcția de președinte al Institutului Cultural Român și pe Radu Vancu pentru Consiliul de Conducere al Institutului. Roxana Dumitrache a absolvit un program masteral la London School of Economics and Political Science (LSE) și are un doctorat în științe politice. Ea a condus timp de un an ICR Londra. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Scriitorul Radu Vancu este conferențiar universitar la Universitatea Blaga din Sibiu. pe Facebook, este un critic al PSD.  „Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc” „A trecut în Parlament o lege pe model Orban-Putin împotriva ONG-urilor. A fost votată de o alianță AUR-PSD.   Adică o alianță între un partid al cărui președinte și-a început cariera politică dansând pe mormintele altora & un partid al cărui președinte și-a sfârșit cariera politică săpând groapa altuia”, a scris Vancu la 19 mai.   „Mi se rupe sufletul când văd cât de nervos e domnul Grindeanu. E de înțeles, îl resping brutal până și partide precum UDMR, până mai ieri atât de devotate.   Mai bine s-ar întoarce la prima lui dragoste, matematica. Poate de data asta reușește să-și găsească faimoasa carte dispărută, mai enigmatică până și decât marea teoremă a lui Fermat.   Sau decât majoritățile din parlamentul României”, a postat Vancu, la 14 mai.   Și el, și Roxana Dumitrache, au confirmat faptul că USR îi susține la șefia ICR.    „Mă onorează că alături de mine, pentru Consiliul de conducere, USR l-a nominalizat pe Radu Vancu, un scriitor și un intelectual public pe care îl prețuiesc și alături de care am fost în nenumărate contexte culturale și civice (...)   Aleg să nu intru în retorica deconstrucției, reflex pe care l-au avut mulți din cei care și-au dorit sau au ajuns să conducă ICR. Dimpotrivă, cred că puterea de construcție instituțională a echipei lui Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc. De atunci, instituția a traversat multe momente complicate, unele suprarealiste de-a dreptul și au rămas, în mod cert, anecdotice (și dureroase) în memoria publicului și în istoria instituției (...)   Intru într-o cursă cu finalul aproape scris, însă și bătaia unei aripi de fluture poate muta, în momente alese, plăci tectonice”, a scris Roxana Dumitrache.     

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD se confruntă cu perspectiva unui declin similar celui înregistrat de partidele social-democrate din mai multe state europene. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a afirmat că social-democrația europeană traversează o perioadă de slăbiciune, iar această evoluție ar putea avea consecințe directe și asupra scenei politice din România. În opinia sa, viitoarele confruntări electorale din Europa nu se vor mai desfășura între stânga și dreapta în sensul clasic al termenului, ci între forțele proeuropene și mișcările populiste și extremiste. Social-democrația europeană, într-un moment de slăbiciune Siegfried Mureșan a explicat că partidele social-democrate au înregistrat rezultate modeste în mai multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce le-a diminuat influența politică. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite „Social-democrații europeni sunt într-un moment de slăbiciune. Au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare într-o serie de state. Sunt cvasi-inexistenți în Polonia, foarte slabi în Franța în momentul de față, doar un pic peste 10% în Germania”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de partidele social-democrate nu sunt fenomene izolate, ci reflectă o tendință mai largă care afectează o parte importantă a stângii europene. O nouă polarizare politică în Europa Mureșan consideră că în următorii ani competiția politică europeană se va concentra tot mai mult pe opoziția dintre forțele proeuropene și formațiunile populiste sau extremiste. „Polarizarea se va face între populiști extremiști care vor să slăbească modul democratic ordonat în care trăim și acea forță politică care explică oamenilor cât mai clar de ce extremiștii sunt o amenințare pentru modul nostru de viață democratică”, a afirmat el. În această logică, europarlamentarul apreciază că temele dominante ale viitoarelor campanii electorale vor fi apărarea democrației, apartenența europeană și libertățile democratice. El a făcut referire la alegerile recente din Republica Moldova, pe care le consideră un exemplu al modului în care se va structura competiția politică în anii următori. „Viitoarele campanii electorale la nivel european și campania de la alegerile europarlamentare din 2029 vor fi exact cum a fost campania din Republica Moldova: democrație, Europa, libertate”, a spus Mureșan. PSD, împins spre locul al treilea în politica românească În ceea ce privește România, reprezentantul PNL estimează că scena politică se va reorganiza în jurul confruntării dintre AUR și forțele proeuropene. În acest context, PSD ar urma să piardă din influența de care s-a bucurat în ultimele decenii. „În România, evident că polarizarea va fi între AUR, de o parte, și forțele proeuropene reformatoare conduse de Ilie Bolojan în partea cealaltă, cu PSD-ul într-un rol de partid pe locul trei, în cele mai bune condiții”, a declarat europarlamentarul. El consideră că partidul va fi „mult slăbit” comparativ cu poziția dominantă pe care a ocupat-o în numeroase momente după 1989. De ce socialiștii europeni nu au rupt relațiile cu PSD Întrebat de ce familia social-democrată europeană nu a exclus complet PSD și pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în ciuda criticilor și tensiunilor apărute în ultima perioadă, Mureșan a oferit o explicație pragmatică. Potrivit acestuia, slăbirea social-democrației europene face ca fiecare delegație națională să conteze mai mult în interiorul grupului politic european. „De ce socialiștii europeni încă nu i-au închis ușa complet în nas lui Sorin Grindeanu? Răspunsul este: fiindcă socialiștii europeni au un moment de slăbiciune și fiindcă au nevoie de acele 10 mâini ridicate ale PSD-ului în grupul socialiștilor europeni”, a afirmat europarlamentarul. O perspectivă asupra viitorului stângii europene Analiza lui Siegfried Mureșan se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind transformările pe care le traversează partidele tradiționale din Europa. În timp ce unele formațiuni social-democrate continuă să joace un rol important în guvernarea unor state membre, în altele acestea au pierdut o parte semnificativă din electorat. Din perspectiva europarlamentarului liberal, această tendință va continua și în următorii ani, iar România nu va reprezenta o excepție. În viziunea sa, competiția politică se va concentra tot mai mult pe raportarea la proiectul european și la provocările generate de ascensiunea curentelor populiste și extremiste, în timp ce spațiul electoral al social-democrației va deveni din ce în ce mai restrâns.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră