joi 24 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5234 articole
Politică

Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero

Finanțări de peste 140 milioane de euro din PNRR vor fi ratate de ministerul Sănătății - în calitate de „coordonator de reforme și investiții” - condus de ministrul Rogobete. Datele sunt publice și ușor de verificat: pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene se poate urmări care este progresul tehnic al fiecărui proiect finanțat prin PNRR. Ultimele date sunt din 29 iunie. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Sistemul medical de stat refuză digitalizarea Am selectat „CRI” ministerul Sănătății - adică „Coordonator de Reforme și Investiții - și acestea sunt datele obținute: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,5 milioane euro (grant, nu loan), beneficiar direct chiar ministerul Sănătății - zero progres tehnic, zero bani absorbiți „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, proiect de 20 milioane de euro, tot grant, beneficiar direct chiar ministerul Sănătății - zero progres tehnic, zero bani absorbiți „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, proiect de zece milioane de euro (grant), beneficiar fiind INSTITUTUL NATIONAL DE MANAGEMENT AL SERVICIILOR DE SANATATE, subordonat MS - zero progres tehnic, zero bani absorbiți Trei UMF-uri, din Timișoara, Târgu Mureș și București, au primit fiecare câte zece milioane de euro pentru centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate - progres zero „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, grant de 5,96 milioane euro către acest institut: progres tehnic de 2% „Modernizarea și dotarea Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucuresti în vederea reducerii infecțiilor nosocomiale” - grant de 5,13 milioane de euro, progres tehnic zero Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine, program gestionat de Institutul de Transfuzie Sanguină, grant de aproape cinci milioane de euro, progres tehnic 5%.  Digitalizarea agenției medicamentului, grant de 3,22 milioane euro, progres tehnic de 1% Digitalizarea Serviciului de Ambulanta Bucuresti Ilfov, grant de 1,2 milioane euro, progres tehnic de 5% Peste 40 de spitale de stat care aveau granturi de exact 0,99 milioane euro, pentru digitalizare, unde progresul este zero Am scos de pe listă progresul zero în implementarea digitalizării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate („Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”), unde grantul PNRR este de foarte puțin sub 100 milioane de euro. Dar CNAS este controlată politic de PNL, prin Horațiu Moldovan. 

Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero
Ambasadele Franței și Germaniei nu au invitat niciodată vreun lider AUR, se plânge Petrișor Peiu
Politică

Ambasadele Franței și Germaniei nu au invitat niciodată vreun lider AUR, se plânge Petrișor Peiu

„De exemplu eu nu am fost invitat niciodată la un eveniment la ambasadei Franței sau Germaniei. Dar nu eu neapărat, nimeni de la AUR”, s-a plâns liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, la un interviu pentru Gândul. Peiu este constant invitat la interviurile Gândul. De exemplu, la 28 iulie i-a dat un interviu lui Ionuț Cristache, iar la 29 iulie lui Răzvan Dumitrescu. Gândul este controlat de Radu Budeanu, care deține și G4Media.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte În interviul pentru Dumitrescu, Peiu a arătat că AUR a avut discuții cu ambasadorul SUA la București.  „Nu am fost invitat niciodată la un eveniment al ambasadei Franței sau Germaniei” „Ambasada SUA l-a căutat pe George Simion, deoarece ambasadorul american s-a întâlnit cu mai mulți lideri politici, nu doar cu el. Cred că s-a văzut și cu Sorin Grindeanu sau cu primarul Timișoarei. Ideea e simplă: contactarea aceasta a avut loc acum vreo două săptămâni, dar cum ambasadorul urma să plece, întâlnirea s-a amânat pentru ziua de ieri. Nu e nicio grozăvie. (…) De exemplu eu nu am fost invitat niciodată la un eveniment al ambasadei Franței sau Germaniei. Dar nu eu neapărat, nimeni de la AUR. Este o încălcare grosolană a protocolului diplomatic, dar nu cred că ne mai putem mira de ceva”, a spus liderul senatorilor AUR.  În mai 2025, președintele AUR, George Simion, a spus că președintele Franței, Emanuel Macron, este un dictator și a comparat Franța cu Iranul. „Mergeţi prea departe, nu putem compara Franţa cu Iran, vă garantez. Nu cred că după aceste declaraţii veţi fi primit prea rapid la Palatul Elysee”, i-a răspuns moderatorul emisiunii de la postul francez care îl invitase pe Simion. 

Premierul Bolojan declară că a avut două întâlniri cu George Simion: „Nu au fost negocieri politice”, susține el
Politică

Premierul Bolojan declară că a avut două întâlniri cu George Simion: „Nu au fost negocieri politice”, susține el

„Cred că anul acesta m-am întâlnit cu domnul Simion de două ori. Eu, în condițiile în care, în plan uman, oamenii vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetățeni care au votat, am căutat să nu jignesc oamenii și să am o relație civilizată”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte El a susținut că „a fost o discuție generală, legată de perspective, dar nu au fost negocieri politice”.  Simion se laudă cu întâlnirile sale Liderul AUR a afirmat, recent, că a „vorbit și cu Nicușor Dan, și cu Sorin Grindeanu, și cu Ilie Bolojan, cu Dominic Fritz n-am vorbit, dar am vorbit cu altcineva de la USR”. Sorin Grindeanu a declarat la 22 iulie, la Realitatea Plus, că a „urât” faptul că George Simion și alți lideri AUR au făcut publice „discuții private”. Președintele PSD a confirmat că s-a întâlnit de mai multe ori cu liderul AUR înainte de votul pentru Guvernul Veștea pentru a negocia susținerea parlamentarilor partidului. Pe de altă parte, ieri, la Antena 3, primarul PNL din Cavnic, Vladimir Petruț, a susținut că au fost mai multe întâlniri Bolojan-Simion. „Nu au fost doar două întâlniri. Au fost mai multe, directe și indirecte. Ultima întâlnire a fost fix în ziua în care trebuia să se voteze Guvernul Veștea. Noi am știut, o parte dintre noi. Punerea la cale a acestei întâlniri a avut loc la Cluj-Napoca. Au discutat două persoane, una de la AUR și una de la PNL pentru această întâlnire. Întâlnirea s-a făcut. Asta a fost și cerința premierului, să nu voteze Guvernul Veștea, să nu intre PSD la guvernare pentru că va avea putere deplină și în acest fel va avea de pierdut și AUR, și PNL”, a susținut Petruț. Întrebat cine aranjează negocierile, edilul a indicat liberali din eșicherul doi și trei al partidului. "Mare parte sunt din Maramureș și Cluj-Napoca și de la Arad. O discuție a avut loc în București, o altă discuție a avut loc într-un hotel din Cluj-Napoca. O altă discuție a avut loc la Bruxelles".

Bolojan, îngrijorat după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă: apel să se consume puțin, seara
Politică

Bolojan, îngrijorat după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă: apel să se consume puțin, seara

Premierul Ilie Bolojan a cerut atât cetățenilor români, cât și marilor consumatori, ca, seara, în intervalul 20.00-23.00 să-și raționalizeze consumul, după ce centrala nucleară de la Cernavodă a fost nevoită să oprească ambele reactoare, urmare a debitului foarte scăzut al Dunării. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării „Vom fi puși în situația să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției pe gaz și să recurgem la importuri”, a afirmat Ilie Bolojan, la Digi 24.  Și Ungaria oprește o centrală nucleară, deci importurile vor fi dificile El a explicat de ce cea mai mare problemă este seara: consumul crește, iar producția din surse regenerabile, precum energia solară, scade. „Zona de importuri critică e în perioada de seară, între orele 20.00 și 23.00. Am importat cam 1.700 de megawați seara. În momentul de față nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme. Seceta afectează și alte centrale și cel puțin un grup din Ungaria a fost și el deconectat. Și acolo există necesitatea de a importa din altă parte”, a spus Bolojan.  În acest context, șeful Executivului a făcut apel la populație și la marii consumatori să reducă utilizarea energiei electrice în intervalul critic de seară, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. „Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, așa cum am spus, de la 20.00 la 23.00, atunci când avem un deficit de energie. În rest nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și treptat s-a dezvoltat și stocarea. Acum vedem ce înseamnă să nu fie făcut de-a lungul anilor investiții în această zonă de energie, care să ne creeze rezerve de capacitate, în așa fel încât să putem trece peste astfel de perioade. Dar asta este situația și o astfel de secetă n-a mai fost de mulți ani și afectează puternic nivelul Dunării”, a mai declarat premierul, apreciind că situația ar putea 2-3 săptămâni.  Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat situația, pentru Hotnews: „Vom importa probabil mult mai mult. Maximul pe care l-am importat de când s-a oprit reactorul nr.1 a fost undeva la 2000 și un pic de MW, probabil că ajungem la 3000 – 3.200 MW. Adică foarte aproape de limita maximă a importurilor de pe zona vestică și sudică a României”. 

Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte
Politică

Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte

„Am deblocat posturile din Sănătate. Am văzut că aseară domnul Bolojan număra iar paturi, contabil. Încă nu a înţeles că viaţa oamenilor nu este un tabel excel. Aici însă vreau să le mulţumesc în mod special celor 14 deputaţi PNL care au trecut peste ordinul politic cinic al lui Bolojan şi au votat acest amendament. Celorlalţi le transmit să le fie ruşine”, a spus, azi, președintele PSD, Sorin Grindeanu.  Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Burduja, în tabăra cu Bode și Gorghiu Deputații liberali care au votat proiectul legislativ și au încălcat ordinul de partid sunt: Sebastian Burduja, Bogdan Huțucă, Octavian Oprea, Marcel Vela, Andrei Teslariu, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Aneta Matei, Eduard Mititelu, Popa Alexandru, Sebastian Rusu, Ionuț Stroe și George Scarlat. Întrebat de ce măsura privind deblocarea posturilor a fost promovată acum, liderul PSD a susținut că inițiativa a aparținut social-democraților și că Guvernul a reacționat ulterior. „O să vă pun la dispoziție cel puțin două memorandumuri făcute de Rogobete și de noi pentru deblocarea posturilor în sănătate. În Parlament se fac legi. Noi am depus primii acest amendament, după care s-a speriat Ilie Bolojan și a făcut ședință de Guvern. Foarte bine. E bine că, într-un final, și-a dat seama că greșește. Eu cred că legea de astăzi este mult mai completă și acest amendament cuprinde mai multe lucruri, astfel încât acest blocaj din sănătate să fie depășit”, a declarat Sorin Grindeanu. Însă, chiar azi, fostul ministru Rogobete, a recunoscut că abia la 1 aprilie - când era clar că guvernul Bolojan va fi dat jos - secretarul general al ministerului Sănătății a cerut Direcțiilor de Sănătate să contabilizeze posturile libere din spitale, de câte angajări ar fi nevoie. „De ce nu am început mai devreme? Pentru că în ianuarie am dus o altă luptă, mult mai importantă: am oprit tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. Am insistat, am argumentat și am reușit ca sănătatea să fie exceptată de la acea măsură.   Așadar, în timp ce unii inventau povești, eu apăram veniturile celor care salvează vieți și pregăteam deblocarea posturilor din sistem”, a explicat Rogobete. 

Cât a fost ministru, Rogobete nu a cerut niciodată angajări suplimentare în Sănătate - Pîslaru
Politică

Cât a fost ministru, Rogobete nu a cerut niciodată angajări suplimentare în Sănătate - Pîslaru

„Domnul Rogobete a fost ministru nişte luni bune de zile. Am căutat să văd dacă domnia sa a trimis un memorandum de suplimentare de posturi către Ministerul de Finanţe. Nu există aşa ceva!”, a declarat, la Digi 24, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.  Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Azi, fostul ministru al Sănătății, social-democratul Alexandru Rogobete, a adus mai mulți angajați din sistemul medical în sala de plen a Camerei Deputaților, în semn de protest pentru tăierile din Sănătate și i-a numit ipocriți pe cei aflați la guvernare pentru că au făcut un memorandum care să deblocheze posturile „din disperare politică”. „Asta mi se pare ipocrizie” Premierul interimar Ilie Bolojan a respins, joi, acuzațiile formulate de fostul ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete, potrivit cărora solicitările sale privind deblocarea posturilor din sistemul sanitar ar fi fost refuzate. Șeful Executivului a declarat că un astfel de material nu a ajuns pe masa Guvernului: „Deci, în ședința de guvern nu a ajuns un astfel de material, înseamnă că nu a avut avizele de la ministerele avizatoare. Dar, neștiind ce spune domnul Rogobete, nu pot să fac alte comentarii legate de acest lucru. Dacă se probează că a ajuns în ședința de guvern un astfel de memorandum și a fost scos de pe ordinea de zi, nu mi-aduc aminte de așa ceva, și nu fug de nicio răspundere pe tema asta...” Acum, Pîslaru confirmă cele afirmate de Bolojan.  „Domnul Rogobete a fost ministru nişte luni bune de zile. Am căutat să văd dacă domnia sa a trimis un memorandum de suplimentare de posturi către Ministerul de Finanţe. Nu există aşa ceva! Deci ca acum să vii şi să te baţi cu pumnul în piept cât de grea e situaţia, dar să fii ministru atâtea luni de zile şi să nu ceri formal, prin Memorandum, alocarea de posturi, asta mi se pare ipocrizie. Şi trebuie spus asta ca să audă lumea cine se plânge acum şi ce responsabilităţi avea până deunăzi”, a afirmat, miercuri, Dragoş Pîslaru la Digi 24. Azi, fostul ministru Rogobete a publicat pe Facebook un document, semnat de secretarul general al ministerului Sănătății, în care se cere DSP-urile să contabilizeze de câte angajări ar fi nevoie în spitalele de stat. Documentul este din 1 aprilie, când se știa că PSD vrea să răstoarne guvernul Bolojan. Rogobete susține că l-a elaborat așa de târziu fiindcă s-a luptat pentru salariile angajaților din sistemul medical de stat. „Procesul pentru realizarea memorandumului a început în mandatul meu, în luna aprilie 2026. Vă las documentul oficial prin care am solicitat tuturor spitalelor din România să transmită necesarul de personal medical. Așa începe legal și administrativ un astfel de demers. De ce nu am început mai devreme?   Pentru că în ianuarie am dus o altă luptă, mult mai importantă: am oprit tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. Am insistat, am argumentat și am reușit ca sănătatea să fie exceptată de la acea măsură.   Așadar, în timp ce unii inventau povești, eu apăram veniturile celor care salvează vieți și pregăteam deblocarea posturilor din sistem”. 

Auristul Petrișor Peiu, fost consilier al lui Adrian Năstase, crede că ar fi bun de premier. Dar Simion ar fi și mai bun, spune el
Politică

Auristul Petrișor Peiu, fost consilier al lui Adrian Năstase, crede că ar fi bun de premier. Dar Simion ar fi și mai bun, spune el

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus, într-un interviu pentru Gândul, că crede că ar fi un bun premier, dar „în mod normal, într-un partid, primul chemat să ocupe funcția de președinte sau de premier este președintele partidului”. Acum câteva zile, Peiu se pregătea să fie președinte al Senatului, ceea ce i-ar fi permis să ajungă președinte interimar al României, dacă Nicușor Dan era suspendat. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Peiu a fost consilierul lui Adrian Năstase, iar în 2022 a fost propus în CA-ul Transgaz de penalul PSD Marian Neacșu, pe atunci secretar general al Guvernului.  AUR vrea la guvernare, dar cu condiția să desemneze premierul „Nu există o decizie care să spună că, dacă AUR va obține funcția de premier, va fi desemnat domnul Ionescu sau domnul Popescu. Eu spun că da, aș fi un bun premier. Dar aceasta nu este o propunere a partidului. Aș fi o propunere bună pentru funcția de premier, dar nu sunt singura opțiune. În mod normal, într-un partid, primul chemat să ocupe funcția de președinte sau de premier este președintele partidului. În mod normal, dacă vom obține funcția de premier sau vom avea posibilitatea de a desemna candidatul pentru această funcție, prima alegere este președintele partidului”, a spus Peiu la Gândul.  El a insistat pe mesajul că AUR nu va vota un guvern din care să nu facă parte. „Orice partid parlamentar, într-o țară în care nu există majorități unipolitice, unipartinice, este dispus la discuții pentru formarea unei majorități. Nu suntem iraționali. Prima condiție este prezența noastră într-o formulă guvernamentală. Nu există posibilitatea de a vota un guvern din care să nu facem parte. A doua chestiune: avem câteva puncte importante în program. A treia chestiune este legată de funcția de prim-ministru și de garanția aplicării unui program. Toate cele trei sunt importante, dar prima este nenegociabilă. Următorul premier, din perspectiva AUR, trebuie să fie membru AUR, pentru a avea garanția că putem schimba cel puțin o parte semnificativă dintre actualele politici publice, care ne-au adus în actuala criză economică”, a arătat Peiu.  Petrișor Peiu a fost, pe parcursul carierei sale, beneficiar al bunăvoinței PSD: în iunie 2022, penalul Marian Neacșu, pe atunci secretar general al Guvernului, l-a propus pe peiu în CA-ul Transgaz. Însă acționarii au respins propunerea.  între 2001 și 2002 a fost consilierul premierului PSD Adrian Năstase, care ulterior a ajuns la închisoare pentru corupție.  între 2003 și 2004 a fost vicepreședinte la Agenția pentru Investiții Străine, tot în guvernarea Năstase Peiu a făcut parte din CA-urile Sidex (1999-2000), Romtelecom (1997-2000) și Electroputere Craiova (2003-2005), chiar înainte de privatizarea acestora. 

O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării
Politică

O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării

Federația Sindicală Solidaritatea Sanitară nu participă la greva Sanitas și sugerează că personalul medical este manevrat în interesul PSD: „Există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice”. „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”, mai arată această federație. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Sindicaliștii scriu că „campania mediatică de dezinformare care se derulează în această perioadă utilizează ca armă de luptă amestecul dintre jumătățile de adevăr (existența unor scăderi reale ale veniturilor salariale) cu proiectarea unei serii de pierderi ale veniturilor salariale care nu există în forma actuală a proiectului legii salarizării”.  Legea salarizării este perfectibilă, dar tot este mai bună decât actualul sistem, arată acești sindicaliști „În acest moment există riscul ca proiectul noii legi a salarizării, în partea privitoare la angajații din sănătate, să fie transformat în câmp al bătăliilor politice. Altfel spus, există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice. Miza acțiunilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) nu se limitează la apărarea împotriva reducerii veniturilor salariale, ci continuă cu partea cea mai importantă: asigurarea unor creșteri salariale reale.   Concentrarea mediatică exclusiv pe pierderile salariale riscă să transmită mesajul că asta este tot ce doresc angajații din sănătate. Un astfel de mesaj este greșit.   Angajații din sănătate își doresc creșteri salariale reale împreună cu o lege echitabilă și au dreptul legitim la asta.   Lupta angajaților din sănătate nu este (și nu trebuie să fie) doar pentru blocarea scăderii veniturilor, ci pentru creșterea reală a veniturilor salariale.   Campania mediatică de dezinformare care se derulează în această perioadă utilizează ca armă de luptă amestecul dintre jumătățile de adevăr (existența unor scăderi reale ale veniturilor salariale) cu proiectarea unei serii de pierderi ale veniturilor salariale care nu există în forma actuală a proiectului legii salarizării.   Dacă ne raportăm la „dezastrul” vehiculat în spațiul public, atunci putem constata că, de fapt, pe forma actuală a proiectului de lege (adică cea convenită în cadrul negocierilor) riscul unor scăderi ale veniturilor salariale:   - Vizează sume și procente mult mai reduse - sumele sunt, cel mai adesea, de ordinul zecilor sau sutelor de lei iar procentul celor afectați este de cca.15% dintre angajații din sănătate. (Aceasta este un procent de risc maxim, ce ia în considerare cel mai trist scenariu.) - Însă, deoarece pentru noi orice risc de diminuarea veniturilor salariale contează, acționăm pentru eliminarea tuturor acestor riscuri. Deși nu aveam încă garanții reale (acestea putând fi furnizate doar de forma finală a legii), nu a existat nici un semn care să arate intenția celor cu care negociem de-a genera în mod intenționat reduceri ale veniturilor salariale. (Riscul estimat de noi este determinat - în cea mai mare parte - din modalitate diferită - prudentă, din partea noastră - de-a estima impactul prevederilor legale.)   Adevărat miză a proiectului de lege nu este doar evitarea scăderilor salariale! Acest obiectiv este asumat public de cei care au propus proiectul de lege, nefiind încă finalizate măsurile de garantare a protecției împotriva tuturor riscurilor de diminuări ale veniturilor posibile.   Deocamdată Guvernul este victima diferenței dintre intențiile anunțate și efectul real al proiectului de lege. Disponibilitatea de-a înțelege unde greșește și de a corecta erorile sugerează că ar putea face acest lucru până la capăt, eliminând toate prevederile ce riscă să determine scăderi ale veniturilor salariale și creșteri ale unora dintre ele.   Miza completă a FSSR în aceste negocieri este o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cât mai mulți angajați din sănătate. Din această perspectivă: - În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate. - Sperăm ca parcursul firesc al negocierii grilelor de salarizare (în intervalul până la +15%) să amplifice procentul beneficiarilor creșterilor salariale. - Alternativa „nici o lege” nu face decât să conserve inegalitățile actuale, generând o situație în care nimeni nu câștigă (toți pierzând prin continua diminuare a salariului real).   Există în continuare o problemă structurală a proiectului legii salarizării: este centrat aproape exclusiv pe creșterea salariilor de bază, dezavantajând drepturile aferente condițiilor de muncă și permanenței.   Așa cum am mai precizat în mod public, din această perspectivă proiectul legii salarizării continuă, din nefericire, politica inițiată de cei care acum strigă împotriva legii salarizării, cea mai vizibilă intervenție fiind cea făcută prin OUG nr. 19/2024.   FSSR se străduiește să modifice în cea mai mare măsură posibilă această distorsiune amplificată în ultimii ani și preluată în proiectul de lege. Ne dorim ca noua lege să asigure în cea mai mare măsură posibilă creșteri ale tuturor categoriilor de venituri salariale, odată cu cele ale salariilor de bază.   Cea mai bună armă de apărare împotriva dezinformării este … informarea privind prevederile proiectului de lege. În felul acesta angajații din sănătate înțeleg pentru ce trebuie luptat, respectiv ce trebuie modificat pentru a avea parte de creșteri reale ale veniturilor salariale.   În această luptă FSSR a pus la dispoziția tuturor, de la început, Comparatorul de salarii. El permite fiecărui angajat să vadă care este evoluția negocierilor, care este direcția în care trebuie să se îndrepte negocierile și care este impactul formei actualizate a proiectului legii salarizării. FSSR nu cere angajaților din sănătate să aibă încredere în Guvern ori în unul sau altul dintre partidele politice. Trebuie să negociem cu fiecare în parte și să punem presiune pe fiecare dintre aceste părți.   În momentul în care evoluția negocierilor va sugerea imposibilitatea de atinge obiectivele stabilite FSSR nu va ezita să activeze protestele.   Protestele sunt legitime atâta timp cât au ca singur obiectiv apărarea intereselor angajaților din sănătate”, se arată în comunicatul acestei federații.   

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege
Politică

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a retras hotărârea de guvern prin care a fost adoptată Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, după ce PSD a amenințat că o va ataca în Justiție. În schimb, strategia urmeză să fie adoptată sub forma unui proiect de lege care a fost depus, azi, la Senat. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Dacă ea nu va fi adoptată, nemodificată, până la 31 august, România va pierde aproape un miliard de euro. „Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei”, a explicat Bolojan. Premierul așteaptă ca PSD să-și respecte promisiunea de a adopta rapid proiectul de lege, fără modificări „Pentru mine și pentru Guvern nu există interes politic deasupra intereselor României. Iar când în joc sunt fonduri importante care intră în economia țării noastre, nu ne putem asuma riscul unor pierderi mari. Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro.   Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi.   Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta.   Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro.   Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege.   Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei.   Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege.   În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată.   Atrag atenția că forma actuală a strategiei a fost convenită cu Comisia Europeană și eventualele modificări pot fi echivalate cu neîndeplinirea jalonului PNRR, ceea ce va atrage penalități”, a scris Bolojan.  

Kelemen Hunor negociază să treacă în tabăra PSD. Pozițiile PSD, preluate de UDMR
Politică

Kelemen Hunor negociază să treacă în tabăra PSD. Pozițiile PSD, preluate de UDMR

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat că se va vedea cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, săptămâna aceasta. Tot azi, Kelemen Hunor a scris un mesaj criptic pe Facebook, în care propune un așa-numit guvern de tranziție. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Ideile PSD, susținute de UDMR „Există o soluție: cel puțin până la sfârșitul anului ar trebui format un guvern de tranziție, de încetare a focului. Cum spun mereu: picioarele in groapa cu apă rece (...) Nu trebuie să vă iubiți. Trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru oameni și pentru țară”, a scris președintele UDMR.   Pe de altă parte, UDMR pare să preia ideile PSD în ceea ce privește două legi majore: legea urbanismului și cea a salarizării unice. Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat marţi că va propune în Parlament ca trecerea atribuţiei de eliberare a documentaţiilor de urbanism către Primăria Capitalei să aibă loc de la 1 noiembrie 2028, în cadrul dezbaterilor la Codul urbanismului - exact așa cum cere și PSD.   În plus, el a anunțat că parlamentarii UDMR nu vor putea susţine proiectul legii salarizării în forma actuală. „În ce ne priveşte, avem reţineri în continuare, atât pe sănătate, cât şi pe educaţie. Deci, în perioada imediat următoare, noi nu vom putea susţine forma în care suntem astăzi cu acest proiect legislativ”, a arătat ministrul Dezvoltării.    Azi, întrebat dacă va purta noi negocieri, în afară de UDMR, Grindeanu a răspuns: ”Haideţi, cum ar zice un clasic în viaţă, pas cu pas. Partidul Social Democrat a mers la ultimele consultări şi la primele, după demiterea guvernului Bolojan, cu propunere cât se poate de clară, că ne asumăm guvernarea, că avem propunere de prim-ministru în persoana mea şi că nu avem niciun fel de ezitare din acest punct de vedere. Acelaşi lucru îl vom spune şi când vom fi chemaţi iarăşi, la următoarele consultări”.   

Sorin Grindeanu propus să devină Cetăţean de Onoare al Judeţului de către un consilier AUR
Politică

Sorin Grindeanu propus să devină Cetăţean de Onoare al Judeţului de către un consilier AUR

Consilierul judeţean al AUR Marcel Mihoc a propus, în şedinţa extraordinară festivă de marţi, dedicată Zilei Judeţului Timiş, ca preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PSD, Sorin Grindeanu, să primească titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului, întrucât a făcut pentru judeţ "mai mult decât întreaga clasă politică", scrie Agerpres. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Intervenţia a avut loc în timpul dezbaterii proiectului de hotărâre prin care medicului Margit Şerban i s-a acordat acest titlu, în cadrul şedinţei festive. „O persoană care a făcut pentru acest judeţ mult mai mult decât a făcut toată clasa politică” „Noi, cei de la AUR, vom vota pentru acordarea titlului medicului Marghit Şerban, fără nicio rezervă. Întrebarea mea este când vom face cetăţean de onoare pe profesorul Poenaru, pe Bârsăşteanu, pe Dumitraşcu, pe Brânzan, pe Săndesc, pe Bratu, pe Păunescu şi pe ceilalţi (medici - n.r.)? Pentru că la nivelul judeţului Timiş, în afară de contribuţia doamnei profesor, şi dumnealor au avut o contribuţie deosebită în actul medical. Vorbesc doar de medici. Dar trec şi la clasa politică. Dintre toţi politicienii pe care îi cunosc de peste 30 de ani, domnul Sorin Grindeanu este o persoană care a făcut pentru acest judeţ mult mai mult decât a făcut toată clasa politică şi îl propun ca pe viitor să fie şi dumnealui propus ca Cetăţean de Onoare. Este o părere personală şi o concluzie trasă după 30 de ani de activitate politică, profesională, economică, ca om de afaceri şi aşa mai departe", a declarat Marcel Mihoc, consilier judeţean AUR Timiş, care a fost în trecut secretar general al PSD Timiş.Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alexandru Iovescu, a răspuns că pentru anul viitor se poate face o astfel de propunere, pentru ca Sorin Grindeanu să devină cetăţean de Onoare al Judeţului Timiş.

Averea impresionantă a sindicalistului Marica, care apără interesele prea-cinstiților vameși. SedLex, condus de Marica, e în grevă de solidaritate cu Sanitas
Politică

Averea impresionantă a sindicalistului Marica, care apără interesele prea-cinstiților vameși. SedLex, condus de Marica, e în grevă de solidaritate cu Sanitas

Vasile Marica, personajul care din 1995 este președinte al Sindicatului Național Vamal Unirea, iar din 2005 conduce și Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe și Alianta Nationala a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, a terminat la 35 de ani o facultate - inginerie și management turistic la Universitatea de Agronomie București - și a strâns o avere impresionantă în calitate de lider sindical. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Încă un lider sindical mai bine plătit decât președintele României În CV-ul său nu există nici un fel de altă activitate în afară de cea de lider sindical.  Potrivit ultimei declarații de avere, din 2024, care acoperă anul fiscal 2023, el câștiga, net, din cele două funcții de președinte al unor organizații sindicale, suma de 15.457 lei pe lună, mai mult decât premierul sau președintele României. Proprietățile sale imobiliare sunt impresionante:  500 mp teren intravilan în Otopeni (achiziționat în 2022); 1.401 mp teren intravilan în Căciulați (2022); 1.355 mp teren intravilan tot în Căciulați (2023, prin contract de vânzare-cumpărare); Casă de locuit de 120 mp în Otopeni, construită în 2022, deținută 100%. În plus, el deținea un cont bancar în valoare de 260.000 euro, deschis în 2023. Sindicatul Sedlex, condus de Vasile Marica, a anunțat că azi funcționarii din ANAF, Autoritatea Vamală Română și Ministerul Finanțelor, vor declanșa greva de solidaritate, în semn de protest față de proiectul noii legi a salarizării: „Această poziție radicală este determinată de inechitățile profunde pe care proiectul de lege le creează în sistemul bugetar, dar și de impactul financiar negativ major asupra angajaților”. 

Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD
Politică

Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu a exclus o guvernare alături de AUR, dacă acest partid va clarifica relația cu partenerii occidentali. Însă liderul PSD a susținut că, până la 15 august, România va avea un guvern nou: „Nu rămânem în acest blocaj. Eu sunt foarte optimist că după 15 august vom avea un guvern cu puteri depline”.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Însă, în ceea ce privește AUR, el a cerut „clarificări”.  Grindeanu îi cere lui Simion să promită că se va purta frumos, pro-occidental, dacă îl ia la guvernare „În acest moment, ei trebuie să-și clarifice niște lucruri. În primul rând, există o lipsă de credibilitate a unor lideri, așa cum am mai spus. Eu, cel puțin, am mari semne de întrebare în cuvântul lor și în ceea ce spun că vor să facă. În al doilea rând, ceea ce este și mai grav, eu nu am văzut clarificări la o parte dintre acești lideri. Nu am văzut nici în aceste zile, apropo, de exemplu, de atacurile cu drone ale Rusiei și de aceste drone care au intrat pe teritoriul României. L-am văzut parcă doar pe Peiu. În rest, pe nimeni. Este o liniște. L-ați văzut pe domnul Dungaciu să spună ceva? L-ați văzut pe Simion să spună ceva? L-ați văzut să spună ceva despre sancțiunile contra Rusiei?”, a spus Grindeanu despre AUR, la Antena 3, potrivit transcrierii stiripesurse.ro. Potrivit președintelui PSD, AUR trebuie să-și definească fără echivoc orientarea politică și relația cu partenerii occidentali înainte de a putea deveni un posibil partener de guvernare. „Aici este o chestiune pe care, din perspectiva mea, trebuie să o clarifice ei, dacă vor să devină un partener frecventabil, nu doar din perspectiva PSD, ci din perspectiva oricărui partid pro-occidental”, a declarat Sorin Grindeanu.  

Cu ajutorul lui Florin Iordache, președinte al Consiliului Legislativ, PSD atacă în justiție, pe bandă rulantă, HG-urile emise de Bolojan. Partidul anunță și plângeri penale
Politică

Cu ajutorul lui Florin Iordache, președinte al Consiliului Legislativ, PSD atacă în justiție, pe bandă rulantă, HG-urile emise de Bolojan. Partidul anunță și plângeri penale

PSD a contestat, luni, mai multe hotărâri de guvern pe care le consideră neconstituţionale, apreciind că Executivul condus de premierul interimar Ilie Bolojan are un mandat limitat în privinţa iniţierii de acte normative. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri, avize emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Iordache emite avizul negativ, PSD atacă HG-urile în instanță și face plângeri penale Deocamdată, PSD a depus la Secretariatul General al Guvernului patru plângeri prealabile prin care îi solicită premierului demis Ilie Bolojan să nu transmită spre publicare în Monitorul Oficial patru hotărâri adoptate în ședința Executivului din 23 iulie 2026 și să le reintroducă pe circuitul decizional, în vederea revocării sau reconsiderării. Însă marți urmează să depună plângeri la Curtea de Apel București.  Prima plângere vizează hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. Documentul stabilește 11 obiective naționale, instituții responsabile, termene, surse de finanțare, indicatori de performanță și mecanisme de monitorizare. În acest caz, Consiliul Legislativ nu a emis un aviz negativ, ci a restituit proiectul, prin răspunsul nr. R1852 din 22 iulie, arătând că strategiile sunt documente de politici publice, nu acte normative supuse avizării sale. PSD folosește tocmai această calificare pentru a susține că un Guvern demis nu putea adopta documentul, Codul administrativ interzicându-i promovarea unor politici noi. Strategia are efecte pe termen lung și poate influența proiecte precum construcția autostrăzilor, exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep și finalizarea sau construirea unor hidrocentrale, apreciază PSD. A doua hotărâre de guvern modifică reglementările privind compatibilitatea electromagnetică și introducerea pe piață a echipamentelor radio. Actul a primit avizul negativ nr. 689 din 23 iulie al Consiliului Legislativ. A treia hotărâre modifică mai multe acte normative în domeniul ocupării forței de muncă. Proiectul a primit avizul negativ nr. 688 din 23 iulie, potrivit site-ului stiripesurse.ro.  Cea de-a patra hotărâre reglementează acordarea, suspendarea, modificarea și încetarea beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție destinat persoanelor adulte cu handicap. Și aici a emis aviz negativ instituția condusă de Iordache. „Sesizăm Parchetul General - pentru ca procurorii să analizeze, în limitele competenţelor lor legale, consecinţele penale ale adoptării şi punerii în executare a unor acte constituţional interzise”, a mai anunțat PSD. 

Olguța Vasilescu vrea un spital de paliație la Craiova: costuri astronomice și fără bani de la UE, în această etapă
Politică

Olguța Vasilescu vrea un spital de paliație la Craiova: costuri astronomice și fără bani de la UE, în această etapă

Consiliul local din Craiova - controlat, politic, de PSD și Olguța Vasilescu - urmează să aprobe studiul de fezabilitate la un spital de paliație (îngrijri pentru bolnavi în faza terminală). Spitalul va avea 100 de paturi și va costa 486.004.193 de lei, scrie newsedge.ro - un cost enorm raportat la alte centre sau spitale de paliație construite tot de administrațiile locale.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Pe Facebook, un locuitor din Craiova arată că alte spitale de paliație au fost mult mai ieftine. Alte spitale de paliație, construite tot de stat, incomparabil mai ieftine „La Piatra Neamț un spital de paliație costă 27,8 milioane pentru 40 de paturi, adică 695.000 per pat, de 7 ori mai puțin decât la Craiova. La Galați 50 de paturi costă 30 de milioane, adică de 8 ori mai puțin decât la Craiova. Tot administrații PSD, zic să-i convoace Olguța să le arate cum se face (...) Să mai zic și că nu spune de unde ia banii? La Galați au accesat fonduri europene, dar la noi doar sunt menționate, nu e vreo certitudine, iar prietenul Ciolacu nu mai e la guvern să spargă pușculița să-ți dea bani din fondul de urgență ca atunci când ratezi fondurile europene. Cazul Pașca ne-a arătat cât de mare este nevoia de astfel de centre. Olguța a văzut doar o oportunitate de a sparge un sac de bani”, a scris Bogdan Demetrescu, pe Facebook.   Într-adevăr, primarul din Piatra Neamț, Adrian Niță, susținea, în 2025, că spitalul de îngrijiri paliative costă peste 24,1 milioane de lei (cu TVA inclus). Imensa majoritate a finanțării venea din fonduri UE.   La Galați, în iunie 2026 au demarat lucrările la Centru Integrat de Îngrijiri Paliative cu 50 de paturi, costă puțin sub 30 de milioane de lei și este finanțat prin Programul Sănătate al UE.   În plus, este aproape de finalizare Spitalul Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din Botoșani, demarat în 2013. Costurile sunt estimate la „peste trei milioane de euro”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră