sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4326 articole
Politică

Bolojan, despre moțiunea împotriva Dianei Buzoianu: Oamenii se porcăiesc între ei

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că susținerea acordată de PSD moțiunii simple împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, nu a fost benefică pentru coaliția de guvernare. Afirmațiile au fost făcute într-o intervenție la Digi FM, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre partidele aflate la putere. „Nu poți construi echipe puternice când oamenii se porcăiesc” Șeful Executivului a subliniat că disputele publice dintre partenerii de coaliție afectează capacitatea de a construi echipe solide și de a guverna eficient. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Ilie Bolojan a criticat nivelul la care a coborât dialogul politic, afirmând că atacurile reciproce subminează încrederea și coeziunea internă. El a invocat episodul recent din Senat, unde schimburile de replici dintre ministrul Mediului și reprezentanții PSD au fost aplaudate mai ales de Opoziție, un semn clar că aceste conflicte avantajează adversarii politici, nu coaliția de guvernare. Încălcarea protocolului de coaliție și efectele politice Premierul a apreciat că susținerea moțiunii simple a reprezentat o încălcare a protocolului de coaliție și a atras atenția că astfel de gesturi alimentează un climat conflictual greu de reparat. Potrivit lui Bolojan, escaladarea criticilor și folosirea invectivelor riscă să compromită colaborarea politică pe termen mediu. Populația așteaptă rezultate, nu conflicte politice Ilie Bolojan a insistat că niciun partid aflat la guvernare nu are de câștigat din aceste dispute, în condițiile în care așteptările publice sunt legate de rezultate concrete, nu de confruntări interne. El a avertizat că perpetuarea conflictelor va eroda încrederea cetățenilor în capacitatea Guvernului de a livra reforme și stabilitate. Două scenarii pentru viitorul coaliției Premierul a schițat două posibile direcții pentru coaliție. Prima presupune o „resetare” a relațiilor, o evaluare onestă a lucrurilor care au funcționat și a celor care au eșuat, urmată de continuarea guvernării într-o manieră responsabilă.  A doua variantă, pe care o consideră periculoasă, este continuarea conflictelor prin moțiuni succesive și atacuri politice reciproce. În opinia sa, dacă relațiile din coaliție nu vor fi recalibrate, este doar o chestiune de timp până când tensiunile vor escalada și vor duce la un deznodământ negativ. Bolojan: „Nu este bine nici pentru România, nici pentru partide” Ilie Bolojan a afirmat că a încercat constant să evite conflictele, chiar și atunci când a fost ținta unor critici pe care le consideră nemeritate. El a subliniat că, într-o coaliție formată din patru partide, moderația și controlul replicilor sunt esențiale pentru a preveni degradarea relațiilor politice. Activitatea Guvernului, mai stabilă decât scena politică Premierul a remarcat că, la nivelul activității Executivului, lucrurile funcționează „mult mai bine”, întrucât discuțiile sunt preponderent tehnice. Problemele apar, în principal, în zona politică externă Guvernului, acolo unde conflictele de partid generează instabilitate. Miza finalului de an: validarea funcționării coaliției În încheiere, Ilie Bolojan a subliniat că perioada următoare este crucială, în contextul închiderii anului 2025 și al pregătirii bugetare pentru 2026. Potrivit premierului, funcționarea coaliției va fi judecată exclusiv prin ceea ce va reuși să facă Guvernul, nu prin declarații sau conflicte publice. „Sper să validăm că funcționăm”, a transmis prim-ministrul.

Bolojan comentează moțiunea împotriva Dianei Buzoianu (sursa: Facebook/Guvernul României)
Demisia lui Predoiu, poziția lui Nicușor Dan (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Nicușor Dan i-l pune lui Bolojan în brațe pe Predoiu: Nu este în subordinea mea

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la Londra, că demisiile din funcții care nu se află în subordinea directă a șefului statului trebuie privite ca o problemă ce ține de societate, nu ca o decizie unilaterală a președintelui. Demisia lui Predoiu, poziția lui Nicușor Dan Întrebat explicit dacă intenționează să solicite demisia actualului ministru de Interne și fost ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, președintele Nicușor Dan a evitat un răspuns direct, subliniind limitele constituționale ale rolului său. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Șeful statului a reiterat că pozițiile care nu se află în subordinea directă a președintelui nu pot face obiectul unor decizii arbitrare, ci trebuie analizate în context instituțional și social mai larg. Probleme în Justiție, dar „lucrurile trebuie probate” Nicușor Dan a recunoscut existența unor probleme în sistemul de Justiție, însă a subliniat că orice acuzație trebuie susținută prin dovezi clare. "Trebuie să separăm faptele de opinii. Discutăm de sistemul de justiţie. Intuitiv, v-aş spune şi am spus asta cu mai multe ocazii că sunt probleme, sunt probleme la Inspecţia judiciară, sunt probleme la modul în care se fac promovări şi pe funcţii de conducere în instanţe şi de la instanţele inferioare la instanţe superioare, numai că lucrurile astea trebuie probate. Adică, nu este o chestiune de slogane sau de cine strigă mai tare, sunt chestiuni foarte serioase şi ele trebuie probate şi asta vom face", a arătat el. Potrivit președintelui, simpla percepție publică sau presiunea mediatică nu pot înlocui un proces riguros de verificare a faptelor. „Există probleme în Justiție, numai că lucrurile trebuie probate”, a afirmat șeful statului. Analiză de trei luni și poziție publică, dacă vor exista vinovați Președintele a mai precizat că o analiză serioasă a problemelor din Justiție va dura aproximativ trei luni. "Mai departe o să vedem vinovăţii, dacă sunt. Dacă sunt, mă voi exprima public. Şi mai departe, chestiunea de demisie dintr-o funcţie, care eu am atribute numai pe poziţiile de consilier prezidenţial şi de stat, pe poziţii care nu sunt în subordinea directă a preşedintelui, e o chestiune de societate şi de respectivele instituţii", a subliniat Nicuşor Dan. La finalul acestei evaluări, dacă vor fi identificate responsabilități sau vinovății clare, Nicușor Dan a dat asigurări că se va pronunța public pe acest subiect.

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Foto: ICCJ
Politică

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi FM. El a spus că se va forma un grup de lucru care să anlizeze schimbarea legilor Justiției. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul „Fără să fiu specialist, consider că în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult nu are niciun rol din punct de vedere social. În momentul în care trec cinci ani, oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință, pentru că fapta a dispărut din memoria socială”, a spus premierul, întrebat fiind dacă este de acord să existe prescriere pentru corupție.  „Dar ce trebuie să recunoaștem, ce s-a făcut acum 3-4 ani este că gestionarea sistemului de justiție, pentru a nu mai interfera lumea politică, a fost mutat aproape integral în zona sistemului. De la numiri, avansare, totul depinde de interiorul sistemului de Justiție. Dacă se constată că repararea lucrurilor nu poate fi făcută din interior, atunci în mod cert trebuie intervenit din afară, prin lege”, a mai arătat Bolojan.  Acum câteva zile, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a sugerat că se opune eliminării prescripției în cazuri de corupție. „Pentru că dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii. Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos”, a afirmat Radu Marinescu. 

Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap

Premierul Ilie Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap și că va tăia din ajutorul de șomaj. Într-un interviu pentru podcastul lui Andi Moisescu, el a vorbit critic despre sistemul de asistență socială, dar nu a spus ce schimbări ar dori să aducă. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap Ce a arătat Bolojan, potrivit unei transcrieri stiripesurse.ro: „Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă” „Avem posibilități de pensionare anticipată în foarte multe zone. Ori, în condițiile în care te poți pensiona la 48–50 de ani, gândiți-vă că oamenii pleacă din activitate exact la vârful maturității profesionale. Când oamenii ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20–25 de ani, ei pleacă în pensie. Asta nu este sustenabil” „Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală” „Suntem în situația în care avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizație de handicap. Deci aproape un milion de români sunt în această situație. În mod evident este mult și, din analizele statistice, se vede că în anumite comunități, în anumite domenii, aceste cifre ies din orice statistică” „În loc să ducem banii exact către cei care au nevoie, care au probleme grave de sănătate, noi disipăm resursele. Oameni care ar putea fi acoperiți de o muncă în economie reușesc, prin diferite tehnici, să fugă de asta” „Avem milioane de zile pe an de concedii medicale luate atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, iar anul trecut am plătit aproximativ șase miliarde de lei pentru concedii medicale în România. Nu se pune problema să nu mai dai concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Dar când vezi o explozie de îmbolnăviri între Crăciun și Anul Nou sau între Paștele ortodox și cel catolic, înseamnă că ceva nu este în regulă” „Gândiți-vă că la un moment dat piloții Tarom s-au îmbolnăvit într-o dimineață, toți aveau probleme de sănătate în masă. Sunt anormalități care, dacă nu le corectăm, ne costă enorm”.  „Dacă stabilim reguli corecte, dacă încurajăm munca și sancționăm nemunca, comportamentele se vor schimba. Altfel, vom continua să ne împrumutăm ca să plătim sisteme care nu funcționează”, a mai spus Bolojan.

Liderii coaliției, reuniune pentru buget (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Prima discuție în coaliția de guvernare pe bugetul din 2026, pe 17 decembrie 2025

Liderii coaliției de guvernare se reunesc miercuri într-o nouă ședință, pe agenda discuțiilor aflându-se proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, stabilirea salariului minim pe 2026 și reforma administrației publice. Reuniunea are loc într-un context tensionat, marcat de divergențe politice apărute recent în Parlament. PSD susține majorarea salariului minim și continuarea investițiilor Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații vor veni la masa discuțiilor cu mai multe „puncte mari”, printre care creșterea salariului minim. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Potrivit acestuia, Guvernul ar putea achita până la finalul anului toate facturile restante pentru proiectele derulate prin CNI și programul „Anghel Saligny”, urmând ca investițiile să continue și anul viitor. Grindeanu a subliniat că PSD nu susține tăieri de salarii și propune eliminarea impozitului pe solarii, măsură care ar urma să fie inclusă în proiectul de buget. Reducerea posturilor din administrație, subiect sensibil Întrebat despre reducerea cu 10% a posturilor din administrația publică centrală și locală, liderul PSD a reiterat că formațiunea nu este de acord cu diminuarea salariilor. El a precizat că pachetul de reforme pentru administrația locală este deja stabilit, în timp ce pentru administrația centrală urmează să fie analizate propunerile care vor fi aduse în coaliție. Moțiunea împotriva ministrului Mediului, pe agenda coaliției Un alt subiect important al ședinței vizează poziția PSD în Senat la moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Grindeanu a afirmat că votul senatorilor PSD a fost un semnal de sancționare a ceea ce el a numit un „management catastrofal”, subliniind că partidul va reacționa similar ori de câte ori un ministru va pune în pericol drepturi sau servicii esențiale pentru cetățeni. Kelemen Hunor: votul PSD, o greșeală procedurală Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că votul PSD la moțiunea simplă va fi, cel mai probabil, discutat în ședința coaliției. În opinia sa, gestul a fost o greșeală raportat la protocolul coaliției, care prevede că partidele membre nu votează moțiuni simple sau de cenzură. Totuși, liderul UDMR a subliniat că nu există riscul ruperii coaliției și a amintit că situații similare au mai existat, fără consecințe politice majore. Dialogul, singurul mecanism de funcționare a coaliției Kelemen Hunor a mai precizat că, deși fiecare partid din coaliție are proiecte proprii care nu sunt întotdeauna discutate în comun, dialogul rămâne singurul mecanism de funcționare. Potrivit acestuia, nemulțumirile trebuie gestionate prin negocieri interne, nu prin voturi publice împotriva miniștrilor din aceeași coaliție.

Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii

Premierul Ilie Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat: el a arătat că sunt spitale care există doar pentru a plăti salarii și universități „total decuplate” de la economie. În podcastul lui Andi Moisescu, premierul a mai arătat că facultățile de medicină au între 4.000 și 5.000 de absolvenți, anual, dar piața nu absoarbe decât circa 1.500 pe an. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat Ce a arătat Bolojan, potrivit transcrierii stiripesurse.ro: „În medicină, noi avem într-un an între 4.000 și 5.000 de absolvenți. După aceea, intră într-o formă de rezidențiat. Avem între 3.500 și 4.000 de oameni care intră în rezidențiat, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an. A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur și simplu piața înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există nici măcar o adaptare minimă a învățământului” „Universitățile au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenți, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu țin de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Și atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate, oricât ne place sau nu ne place” „Gândiți-vă că avem spitale în România în care 95% din banii care îi primești de la Casa de sănătate se duc pe salarii. Le rămâne o sumă infimă pentru pacienți, pentru medicamente, pentru curățenie, pentru analize, pentru tot ce înseamnă consumabilele, pentru aparate. Înseamnă că acel spital nu există pentru pacienți, așa cum este definiția. Există pentru că oamenii de acolo își iau niște salarii care uneori sunt disproporționate total cu ceea ce fac” „Cât timp managerii de spital vor primi bani de salarii fără să fie legat acest lucru de performanța lor, vor sta într-o zonă de confort. De ce s-ar schimba dacă sunt confortabile și lucrurile merg mai departe? Nici noi nu ne-am face asta. Și atunci trebuie scoși din zona de confort. Asta ca să avem o economie reală. Și cine ar putea să facă asta? Din nou sunt acțiuni care se fac pe linie guvernamentală, că ne place, că nu ne place”. Bolojan a susținut că fără reguli clare și predictibile, orice domeniu public ajunge să funcționeze pentru sine, nu pentru beneficiari, iar efectul este scăderea calității și a încrederii. În cazul spitalelor, a spus premierul, miza este ca finanțarea să fie „după cazurile rezolvate”, astfel încât banii publici să nu mai fie consumați aproape integral de costuri salariale, în detrimentul pacienților.

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM” Foto: Facebook
Politică

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM”. Acuzații penale împotriva șefei CSM

„Miroase a infracțiuni la CSM”, scrie pe Facebook fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, care arată că plenul CSM nu a luat, de fapt, nici o decizie în ceea ce privește depunerea unei plângeri penale împotriva Oanei Gheorghiu, vicepremier în cabinetul Bolojan. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Vlad Gheorghe scrie că „semnatara plângerii penale, președinta CSM, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals”. El se referă la controversata judecătoare Elena Costache, considerată a fi o apropiată a Liei Savonea.  Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM” „Dacă vă amintiți, înainte de documentarul Recorder, CSM a făcut o nefăcută: plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu de la Dăruiește Viață. Am contestat atunci decizia CSM și le-am cerut explicit: 1. să o publice; 2. să precizeze cum au luat acea decizie, în condițiile în care nu existase nicio ședință a Consiliului în perioada respectivă.   Am primit acum răspunsul prin care, practic, recunosc că am avut dreptate: NU AU NICIO DECIZIE LUATĂ DE PLENUL CSM PENTRU DEPUNEREA PLÂNGERII PENALE   Răspunsul lor este penibil din punct de vedere juridic, pentru că se referă strict la comunicatul de presă, susținând că aș fi contestat comunicatul.   Niciun răspuns despre cererea mea de publicare a deciziei în sine și nici despre vreo ședință a Consiliului în care s-ar fi decis așa ceva.   Pentru că nu au existat.   În acest moment, semnatara plângerii penale, președinta CSM, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals.   Pentru că nu putea semna ceva ce CSM nu a decis niciodată și nu trebuia să comunice public ceva ce nu a existat.   Doamnă președintă, sunați-o pe Lia, că v-a băgat în ceva de competența ei… penală”, a afirmat Vlad Gheorghe.   

Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică Foto: Facebook
Politică

Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică

Fostul premier și lider al PNL, Theodor Stolojan, a lansat un atac neobișnuit de dur la măsurile guvernului: „Unde s-a poticnit reforma? Exact acolo unde trebuie anihilată coteria trans-politică din administrația publică, locală și centrală, și din companiile cu capital de stat”, a scris el, pe Linkedin.  Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică Ce arată Stolojan, critic: „Pensionarii care provin din clasa de mijloc (care a avut venituri salariale între 3.000 și 10.000 mii de lei brut) au puterea de cumpărare cea mai lovită de pachetele de măsuri fiscale”. Stolojan amintește că acest grup de pensionari plătește în plus 10% contribuția socială la sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei. „Mai mult, baremul de 3000 de lei a rămas neschimbat, deși în anul trecut am avut o inflație mare, iar în acest an suntem aproape de 10%”, scrie fostul premier.  „Sectorul privat care furnizează bunuri publice (sănătate, educație, cultură) va suporta din plin mărirea impozitelor și taxelor locale pe clădiri, și terenuri, în timp ce instituțiile de stat care furnizează același gen de bunuri publice sunt exceptate nu numai de la plata acestor impozite, dar și de la costul amortizării echipamentelor tehnologice folosite (echipamente medicale de exemplu, foarte costisitoare-computer tomograf, RMN etc.. ; de aceea, nu este de mirare că găsim astfel de echipamente finanțate din bugetele publice și din fonduri europene care stau nefolosite sau sunt întreținute necorespunzător)” „Sectorul privat cu investiții mari, în special în infrastructura energetică, de comunicații și IT, care este supus în continuare la impozite aberante de genul, impozitului pe cifra de afaceri și ,«taxa pe stâlp»”. Acum circa o lună, Stolojan scria ironic despre Eximbank: „Felicitări EximBank România ! A reușit să facă creșterea de capital de peste 1 miliard de lei, finanțată de către Ministerul Finanțelor din bugetul de stat. Între timp, românii de rând suportă prețurile majorate cu creșterea de TVA și alte impozite și taxe. Eximbank este banca de stat care a reușit performanța să plătească o chirie de trei ori mai mare decât chiria pe care o firmă privată o achită pentru o clădire închiriată de la stat (RAPS)”. 

Diana Buzoianu refuză să demisioneze (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Politică

PSD vrea să modifice Constituția după ce Buzoianu a spus că nu-și dă demisia în ciuda moțiunii

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, la Senat, că nu va demisiona din funcție, în ciuda faptului că moțiunea simplă depusă împotriva sa a fost adoptată. Aceasta a subliniat că rezultatul votului nu este surprinzător și a respins ferm orice tentativă de presiune politică. Diana Buzoianu refuză să demisioneze „Nu voi ceda, nu îmi voi da demisia și în niciun caz nu voi putea fi șantajată cu funcția”, a afirmat Buzoianu, precizând că moțiunea nu a avut ca scop identificarea unor soluții, ci doar „fabricarea unor vinovați”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu a fost adoptată luni de plenul Senatului, cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere. La dezbaterea din Parlament a fost prezent și premierul Ilie Bolojan. Ministra Mediului a explicat că a ales să se prezinte în fața senatorilor pentru a oferi toate informațiile necesare și pentru a-și susține activitatea, insistând că nu consideră moțiunea un instrument real de dialog politic. Robert Cazanciuc propune modificarea Constituției În contextul adoptării moțiunii simple, senatorul PSD Robert Cazanciuc a anunțat că va propune un amendament constituțional care să întărească rolul moțiunilor simple ca instrument de control parlamentar. Acesta a declarat că, în cazul în care împotriva unui ministru sunt adoptate două moțiuni simple, iar demnitarul refuză să demisioneze, prim-ministrul ar trebui să fie obligat constituțional să îl revoce din funcție. Controlul parlamentar asupra Guvernului, „banalizat” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Robert Cazanciuc a explicat că moțiunea simplă a fost gândită, încă din Constituția din 1991, ca un mecanism de control parlamentar bazat pe loialitatea constituțională a miniștrilor și pe responsabilitatea acestora față de cetățeni. Potrivit senatorului PSD, parlamentarii nu votează moțiuni în nume propriu, ci în numele poporului, iar ignorarea efectelor politice ale unei moțiuni simple slăbește grav raportul de echilibru dintre Legislativ și Executiv. Cine încalcă spiritul Constituției în cazul unei moțiuni simple Fostul ministru al Justiției a susținut că spiritul Constituției este încălcat în mai multe etape atunci când o moțiune simplă este adoptată, dar ignorată în practică. În opinia sa, responsabilitatea este împărțită între ministrul care refuză să demisioneze, prim-ministrul care nu îl revocă și președintele României, care nu intervine pentru a asigura buna funcționare a autorităților publice. Cazanciuc consideră că lipsa unor consecințe politice reale transformă moțiunea simplă într-un instrument lipsit de forță și subminează controlul democratic asupra Guvernului. Amendament constituțional pentru întărirea responsabilității miniștrilor Robert Cazanciuc a reiterat că, la o eventuală revizuire a Constituției sau la elaborarea unei noi Legi fundamentale, va depune un amendament clar: două moțiuni simple adoptate împotriva aceluiași ministru ar trebui să declanșeze automat revocarea acestuia de către prim-ministru. Propunerea vine pe fondul tensiunilor politice generate de refuzul Dianei Buzoianu de a demisiona și readuce în prim-plan dezbaterea privind eficiența reală a mecanismelor de control parlamentar în România.

Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Foto: Facebook
Politică

Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu

Ce prevede articolul încălcat de PSD - din Acordul Politic semnat la 23 iunie 2025 de șefii formațiunilor aflate la guvernare - când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu: „Niciun parlamentar, membru al partidelor şi formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moţiune de cenzură împotriva Guvernului”.  Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acest text apare în articolul 19 din acord. Acest document poate fi găsit pe site-ul UDMR.  Documentul a fost semnat de Grindeanu, Bolojan, Fritz, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, de la grupul minorităților naționale.  De altfel, PSD a mai încălcat un alt paragraf acest articol, inițiind proiecte de lege care contraveneau politicilor Guvernnlui. Tot în articolul 19 din acord se arată că: „Nu se va iniția sau vota un proiect de lege sau amendament care presupune creşteri de cheltuieli, facilități, sporuri, angajări, achiziții fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”.  Însă PSD a inițiat, printre altele, două proiecte de lege privind eliminarea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veteranii și văduvele de război, invalizii, foștii deținuți politici, personalul monahal și, respectiv, pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului. Acordul politic nu prevede măsuri pentru nerespectarea articolului 19. În cazul în care se încalcă alte câteva articole - de exemplu, nici o măsură nu poate fi trecută de premier prin ședința de guvern fără acordul vicepremierilor sau „Deciziile Coaliției sunt obligatorii pentru toate persoanele susținute în funcţii publice de către aceasta. Revocarea acestor persoane poate avea loc după o evaluare şi cu informarea motivată şi prealabilă a formatțiunii politice care a făcut propunerea” - acordul poate fi deunțat unilateral. 

PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva lui Buzoianu Foto: Facebook
Politică

PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva lui Buzoianu. Moțiunea a trecut

PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, ministrul USR al Mediului. Moțiunea a trecut cu 74 de voturi ”pentru” şi 43 de voturi contra. S-a înregistrat şi o abţinere.  Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Legal, o moțiune simplă nu obligă la demisia ministrului.  PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva lui Buzoianu Senatorul PSD Daniel Zamfir a anunţat în plen că PSD va vota moţiunea împotriva ministrului USR.  „Este datoria noastră să-i reprezentăm şi toţi colegii mei care au vorbit în circumscripţii, cetăţenii le-au cerut să voteze împotriva Ministrului Mediului”, a arătat el. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, în plenul Senatului, la dezbaterea moţiunii, că iniţiativa Opoziţiei nu este un document politic, ci este mai degrabă un film prost, fără scenariu, fără acţiune şi cu foarte mult fum, o moţiune Bambilici, cerută de PSD şi executată de AUR şi S.O.S. Buzoianu a anunţat că va continua curăţenia şi reformele şi atâta timp cât va rămâne la Ministerul Mediului, nimeni nu o să poată să o şantajeze cu funcţia, pentru că nu le convine lor că zboară oamenii lor incompetenţi din funcţii de la nivel local. Senatorul PSD Daniel Zamfir a declarat că ministrul Diana Buzoianu este ”un Dorel obraznic, un Dorel impertinent, care se răsteşte şi care acuză isteric pe cei pe care o acuză pentru gafele ei monumentale”, a completat el. El s-a adresat premierului Ilie Bolojan, arătând că există o complicitate în ceea ce priveşte ministra USR, pentru că invocă acel acord politic al coaliţiei, care nu permite să voteze o moţiune împotriva ministrului unui alt partid, dar tot în acordul politic şi-au asumat, la Mediu, reforma autorităţilor de control şi reglementare. ”Aţi spus că, atunci când eşti pus într-o demnitate publică, trebuie să îţi asumi responsabilitatea funcţiei. Ori, asumarea politică înseamnă plecarea din funcţie”, i-a mai spus Zamfir premierului Bolojan. În moţiune, iniţiatorii se refereau la ”situaţia gravă” din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, unde ”peste 100.000 de cetăţeni au fost lăsaţi fără apă potabilă, apă caldă şi căldură”, ajungând să trăiască „ca în Evul Mediu”. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a spus că nu va demisiona din funcţie, ea arătând că a văzut presiunea din sfera PSD şi AUR şi nu va ceda.

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Foto Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile au crescut

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare pentru oligopolul partidelor parlamentare au crescut, arată datele publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Presa a scris, în octombrie, că, la rectificarea bugetară, printr-o ordonanță de urgență, s-ar fi redus din aceste subvenții. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Ce arată datele AEP: Din mai în august 2025, subvenția totală pentru partide a fost, cu foarte mici variații, de 19,006 milioane lei. În decembroe 2025, subvenția totală a crescut la ușor sub 19,988 milioane de lei. Creșterea totală a fost de peste 5%. De exemplu, PSD a primit în octombrie și decembrie puțin peste 6,3 milioane de lei. În decembrie a luat 6,631 milioane lei. PNL a sărit de la 3,4 milioane la 3,6 milioane de lei AUR, de la 3,72 milioane la 3,92 milioane de lei USR: 2,43 milioane lei în noiembrie, 2,56 milioane de lei în decembrie.  Un raport Expert Forum (EFOR) arăta că până în luna noiembrie, inclusiv, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 212 milioane de lei, astfel: PSD – 70,4 milioane de lei, AUR 41,6 mil. lei, PNL 38,3 mil lei, USR 27,2 mil lei, SOS România 18,1 mil lei, POT 14,6 mil lei, PMP 995 mii lei și Forța Dreptei 941 mii de lei. Circa jumătate din cheltuielile partidelor au fost pentru „presă și propagandă”, mai arată EFOR. 

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Girbovan, atacă dur ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, atacă dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arată într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder În august 2019, președintele Klaus Iohannis a repins propunerea PSD ca Dana Gârbovan să fie numită ministru al Justiției.  Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder „Modul în care reportajul prezintă istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor este profund subiectiv, vădit tendențios și cu scopul evident de a produce suficientă emoție pentru a readuce legislativ competență DNA în materie. Modificarea acestei competente a fost, însă, determinată de faptul că, în perioada în care DNA ancheta judecătorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabilă armă de presiune împotriva lor, în special a celor ce dețineau funcții importante sau judecau cauze de competență DNA”, mai susțin cele trei ONG-uri.  „Astfel, de exemplu, în dosarele DNA «au fost vizați 1962 judecători (351 în materie penală și 1590 în materie civilă - între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)», ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani) demonstrează că anchetarea judecătorilor și a procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora. Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în raportul Inspecției Judiciare au constituit amenințări grave la adresa independenței justiției, pentru corectarea cărora a fost necesară modificarea legislativă, prezentată tendențios în materialul Recorder”, mai arată ONG-urile conduse de cele trei judecătoare. 

Un fost președinte de Consiliu Județean, liberal, îi cere lui Bolojan să-l dea afară pe Predoiu Foto: Captură video Digi 24
Politică

Un fost președinte de Consiliu Județean, liberal, îi cere lui Bolojan să-l dea afară pe Predoiu

Un fost președinte de Consiliu Județean, liberal, Romeo Dunca, îi cere lui Ilie Bolojan să-l dea afară pe ministrul de Interne Cătălin Predoiu. Într-o lungă postare pe Facebook, Dunca arată cum plângerile sale penale împotriva liderilor PSD din Caraș Severin au fost îngropate. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Romeo Dunca este patron al unei firme de transport internațional.  Un fost președinte de Consiliu Județean, liberal, îi cere lui Bolojan să-l dea afară pe Predoiu Ce relatează Dunca, care a pierdut, în 2024, alegerile pentru președinția CJ Caraș-Severin, fiind înlocuit cu un pesedist: „Am formulat peste 10 plângeri penale ce prezentau amănunțit fapte de corupție grave, cu prejudicii de zeci de milioane de lei. Văzând latența cu care erau instrumentate, am formulat un memoriu către ministrul justiției de atunci, domnul Predoiu. La petiție mi-a răspuns dl. Alex Florin Florența, actual procuror-șef, despre care mai târziu am aflat că era în concediu exact cu unii dintre cei pe care i-am reclamat” - Dunca se referă probabil la deplasarea în Brazilia la care au participat Florența, Corina Corbu - pe atunci președintele ICCJ, Alina Gorghiu - pe atunci ministru al Justiției și Georgian Pop (PSD), secretar de stat.  „Nu s-a întâmplat absolut nimic care să fi dus la un rezultat concret, însemnând o condamnare a celor vizați ca infractori. Deși în memoriu aminteam de fapte comise de persoane influente aflate în anturajul șefilor PSD din județ sau al șefilor din structurile de forță ale statului, acestea au scăpat și au continuat să-și exercite practicile ilegale cu care erau obișnuite” „Dacă ești «din sistem» și furi, poți fi cercetat cu întârziere și, în multe situații, scapi cu banii furați cu tot. Dacă ești corect, dar fără ajutor, ori chiar împotriva celor care au putere politică, dreptatea uneori vine mai greu sau deloc, și doar după un întreg calvar de timp și cheltuieli”.  „Ministrul de Interne, fost și de Justiție, dl Predoiu, are cel puțin 10 ani de când face regulile la vârf. Avertizările mele au fost neglijate, iar cei menționați au scăpat bineînțeles cu toții și continuă să facă legea în județul Caraș-Severin. În afară de asta, o astfel de situație în justiție, ca cea prezentată ieri, nu poate să nu se datoreze și unei persoane care, timp de minimum 10 ani, s-a aflat la pârghiile de conducere” „Problemele dintre judecători nu pot fi, cu siguranță, rezolvate de premier, dar demisia sau înlocuirea din functie a acestui ministru si totodată om influent pollitic poate și trebuie să fie cerută de domnul Ilie Bolojan. Chiar dacă partizanii din parlament ai actualului ministru al internelor nu vor fi de acord, orientarea spre rezolvarea situației trebuie să fie arătată tuturor” „În funcție de cum vor evolua lucrurile, vom analiza ce avem de făcut: închiderea progresivă, în următorul an, a porților acestei companii ce produce bani la buget de 32 de ani, în așa fel încât să nu prejudiciem activitatea clienților noștri, sau reluarea lucrului în forță și cu dorința de a crește, așa cum am avut-o și în anii anteriori”, își încheie Dunca postarea. 

Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu Foto: Facebook
Politică

Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu

Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China, un vicepreședinte ANCOM desemnat de PNL și influencerul Andrei Caramitru. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Acum câteva zile, această alianță a organizat o gală la care moderatorul postului controlat de Dan Voiculescu a primit premiul pentru Jurnalism de Excelență 2025. Actualul ministru de Interne, Cătălin Predoiu, a beneficiat de Premiul Internațional pentru Serviciu Public.  Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu „El a salvat România și merită toate mulțumirile voastre, mulțumirile mele și mulțumirile fiecărui român pentru ceea ce a făcut, asumându-și pericolul propriei vieți și siguranțe. Așa că, Mihai, mulțumesc! E o plăcere să vă înmânez premiul”, a declarat Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, când l-a premiat pe Gâdea. Cine face parte din structurile de conducere ale acestui ONG: în Consiliul Consultativ apare Claudiu Daniel Catană, senator PSD de Teleorman, fost polițist local la Sectorul 2, potrivit propriului CV. El ar avea licențe de contabil și de inginer la Spiru Haret și Bioterra.  Manager de programe este Florina Lepădatu care, potrivit datelor de pe Linkedin, are un masterat și un doctorat la Tsinghua University din China. În 2020, ea spunea că este bursieră a statului „a statului chinez”.  Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor în guvernul Cioloș, este în Consiliul Consultativ Pavel Popescu, fost parlamentar PNL, acum vicepreședinte ANCOM - în Consiliul Consultativ Andrei Caramitru - în Consiliul Consultativ Duminică, Adrian Zuckerberg, fostul ambasador al SUA în România, a scris un comentariu pe site-ul Antenei 3: „Munca lui Predoiu a dat magistraților români demnitatea de a nu mai fi considerați de mâna a doua în Europa. Și implicit a scos România din poziția de țară europeana de mâna a doua”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră