Țoiu confirmă că Ponta și/sau Daciana au vrut să-și bage fiica „pe pile” în avionul spre România
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a oferit explicații privind cazul intens mediatizat al Irinei Ponta, care nu a fost inclusă într-un zbor de evacuare către România.
Oficialul a declarat, înaintea audierilor din Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților, că situația a fost generată de o „comunicare paralelă” față de canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Potrivit ministrului, în bazele de date ale instituției nu exista înregistrată nicio solicitare oficială pentru un minor neînsoțit, adică pentru Irina Ponta.
MAE gestionează „cea mai importantă criză din ultimele decenii”
Oana Țoiu a subliniat că Ministerul Afacerilor Externe se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații consulare din ultimele decenii, în contextul crizei internaționale care implică mai multe state și un număr mare de cetățeni aflați în zone cu risc.
„În acest moment MAE, ca și ministerele de externe ale altor țări, gestionează cea mai importantă criză din ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de țări implicate, gradul de risc și numărul redus de personal din acele zone”, a declarat ministrul.
Ea a precizat că presiunea asupra serviciilor consulare este foarte mare, având în vedere solicitările numeroase de sprijin venite din partea cetățenilor români.
Niciun minor neînsoțit nu figura în evidențele oficiale
Referindu-se la cazul minorei intens discutat în spațiul public, Oana Țoiu a afirmat că, potrivit datelor din sistemele oficiale ale MAE, nu exista nicio solicitare înregistrată pentru un minor neînsoțit.
„În bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale anunțate de MAE, nu aveam și nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoțit”, a explicat ministrul.
Potrivit acesteia, fiecare consulat a raportat către celula centrală de criză categoriile de persoane vulnerabile incluse în planurile de evacuare.
În aceste liste nu apărea categoria minorilor neînsoțiți.
Propunere de întoarcere în țară prin zboruri directe
În cazul minorei despre care s-a discutat public, autoritățile consulare ar fi propus o alternativă de repatriere.
Ministrul a precizat că, din informațiile primite de la consulat, a fost sugerată varianta revenirii în România prin zboruri directe, în afara planului inițial de evacuare.
Ea a subliniat că orice minor care solicită sprijin are dreptul la ajutor consular din partea statului român.
„Eroare regretabilă” cauzată de o comunicare paralelă
Potrivit ministrului de Externe, situația ar fi apărut din cauza unei comunicări informale între personal consular și persoanele implicate, care nu a fost înregistrată în sistemele oficiale.
„A existat o comunicare paralelă față de canalele oficiale, în care un membru al personalului consular a purtat o conversație separată de înregistrările formale”, a declarat Oana Țoiu.
Această situație a dus la prezența minorei la consulat în afara programărilor și a listelor oficiale raportate către celula centrală de criză.
Ministrul a admis că procedurile pot fi îmbunătățite și a anunțat că, după încheierea crizei, va avea loc o evaluare detaliată a modului în care au funcționat mecanismele consulare.
Prioritate pentru respectarea regulilor oficiale
Șefa diplomației române a insistat asupra faptului că, într-o situație de criză, este esențial ca statul să respecte regulile și procedurile stabilite.
Potrivit acesteia, accesul la informații și sprijin trebuie să fie acordat în funcție de înscrierile oficiale și de gradul de vulnerabilitate al persoanelor aflate în dificultate.
„Este extrem de important ca statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public și să nu existe un ‘fir scurt’ prin care cineva să aibă acces privilegiat la informații”, a subliniat ministrul.
Evaluare internă la consulat
Oana Țoiu a precizat că va exista o analiză pentru a stabili cine a purtat discuțiile informale care au generat confuzia.
Totuși, ea a subliniat că într-o situație de criză responsabilitatea este atât individuală, cât și colectivă, deoarece mai multe structuri funcționează simultan.
Ministrul a explicat că, în momentul în care consulul a solicitat instrucțiuni privind acest caz, i s-a reamintit că lista persoanelor vulnerabile fusese deja finalizată și că locurile disponibile în zborul respectiv erau ocupate.
Ministrul respinge acuzațiile de intervenție politică
În final, Oana Țoiu a respins ferm speculațiile potrivit cărora ar fi intervenit personal pentru anumite persoane.
Ea a declarat că nu a contactat niciun consul pentru a cere informații despre persoane cu nume și prenume și nici despre familiile acestora.
„Niciodată nu am sunat niciun consul al României pentru a întreba de o persoană anume.
A presupune că un ministru de externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor într-o situație de urgență este la fel ca și cum ați presupune că un ministru al educației ar suna directorii de școli pentru a verifica situația copiilor parlamentarilor”, a afirmat ministrul de Externe.
