luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: scandal

58 articole
Internațional

Rusia apără guvernul Viktor Orbán în scandalul scurgerilor de informații din UE

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a intervenit public în favoarea guvernului ungar condus de Viktor Orbán, în contextul unor acuzații privind posibile scurgeri de informații către Rusia. Controversa îl vizează pe ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, suspectat că ar fi transmis Moscovei detalii din discuțiile interne ale Uniunii Europene. Maria Zaharova laudă poziția Ungariei Într-o declarație pentru agenția TASS, oficialul rus a elogiat conducerea de la Budapesta, susținând că aceasta acționează în interesul național. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei - n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor", a declarat Zaharova. Critici la adresa Uniunii Europene Maria Zaharova a comparat poziția Ungariei cu ceea ce ea a descris drept o tendință generală în Uniunea Europeană, criticând modul în care sunt luate deciziile. Potrivit acesteia, în alte state europene, interesele cetățenilor ar fi ignorate în favoarea unor elite. "Se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii", a adăugat ea, referindu-se la scandalul privind scurgerile de informații. Comisia Europeană reacționează: „situație foarte îngrijorătoare” Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” informațiile apărute în presă, potrivit cărora Peter Szijjarto ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile confidențiale dintre miniștrii de externe ai statelor membre. În paralel, publicația americană The Washington Post a relatat că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus un plan controversat, denumit „Gamechanger”. Potrivit articolului, acesta ar fi vizat înscenarea unei tentative de asasinare a premierului Viktor Orbán, cu scopul de a-i consolida poziția electorală înaintea alegerilor din aprilie. Acuzații privind comunicarea cu Moscova În același articol se susține că ministrul ungar de externe ar fi menținut contacte frecvente cu omologul său rus, Serghei Lavrov, oferindu-i informații despre evoluția discuțiilor din cadrul Consiliului UE. Șeful diplomației ungare a respins acuzațiile, calificând informațiile drept „zvonuri”, într-o postare pe platforma X.

Rusia apără Ungaria în scandalul spionajului (sursa: tass.ru)
Pachetul de solidaritate, scandal în Parlament (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Politică

Scandal în Parlament pe „Pachetul de solidaritate”: PSD acuză deturnarea votului

Votul exprimat miercuri în Comisiile reunite de buget-finanțe pe amendamentul PSD privind „Pachetul de solidaritate” a declanșat un conflict politic și procedural major. Divergențele dintre partide au vizat modul de interpretare a regulamentului, iar ședința a fost marcată de întreruperi și schimburi tensionate de replici. Rezultatul votului: majoritate relativă, dar insuficientă Amendamentul propus de PSD a obținut 23 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și o abținere. Citește și: EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare Opt parlamentari AUR, deși prezenți în sală, au ales să nu voteze, exprimând opțiunea „prezent, nu votez”. Această situație a generat interpretări diferite. PSD a susținut că amendamentul este adoptat, deoarece a întrunit majoritatea voturilor exprimate. În schimb, PNL și USR au considerat că amendamentul nu a trecut, întrucât nu a obținut majoritatea voturilor raportată la numărul total al parlamentarilor prezenți — 51. Dispută pe regulament: „jumătate plus unu” sau majoritate simplă Inițial, secretarul de ședință a anunțat adoptarea amendamentului. Ulterior, președintele Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, Bogdan Huțucă (PNL), a intervenit și a invocat regulamentul ședințelor comune. Acesta a explicat că, potrivit regulilor, o propunere trebuie să întrunească votul a „jumătate plus unu” din numărul parlamentarilor prezenți. În acest caz, din 51 de membri prezenți, erau necesare minimum 26 de voturi pentru adoptare. „Cu 23 de voturi pentru, amendamentul nu a trecut”, a subliniat Huțucă, sugerând reluarea discuției în plen. Replica PSD: „S-a sucit democrația” Reprezentanții PSD au contestat această interpretare. Deputatul Marius Budăi a criticat dur situația, afirmând că logica votului este inversată. „Mai puține voturi bat mai multe voturi. S-a sucit democrația”, a declarat acesta. La rândul său, Adrian Câciu a atras atenția asupra introducerii unor concepte care nu există în regulament, precum opțiunea „prezent, nu votez”, considerând că se încearcă invalidarea unui vot legitim. Controverse privind opțiunea „prezent, nu votez” Un alt punct central al disputei a fost statutul opțiunii „prezent, nu votez”. PSD a susținut că această formulare nu este prevăzută în regulament și, prin urmare, nu ar trebui luată în calcul. De cealaltă parte, PNL a insistat că prezența fizică a parlamentarilor contează în stabilirea cvorumului și a pragului de vot necesar. Președinta Comisiei pentru buget din Senat, Gabriela Horga (PNL), a reiterat că regula este clară: hotărârile se adoptă cu votul majorității celor prezenți, adică minimum 26 de voturi în acest caz. Discuții juridice: amendament sau hotărâre? PSD a adus în discuție și o nuanță juridică importantă. Deputata Simona Bucura Oprescu a susținut că articolul invocat din regulament se referă la hotărâri, nu la amendamente. Această interpretare a adâncit și mai mult conflictul procedural, fiecare tabără susținând că are dreptate din punct de vedere legal. Solicitări pentru reluarea votului și blocaj politic În contextul haosului procedural, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a cerut reluarea votului și eliminarea opțiunii „prezent, nu votez”. De asemenea, acesta a propus ca parlamentarii PSD să suspende participarea la dezbaterile bugetare până la clarificarea situației. Miza amendamentului: sprijin financiar pentru milioane de români Amendamentul PSD viza alocarea a 1,1 miliarde de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, în cadrul „Pachetului de solidaritate”. Fondurile urmau să fie utilizate pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, a celor care au în întreținere copii cu handicap, dar și pentru acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari, estimat la 2,35 miliarde de lei pentru anul 2026.

Oana Țoiu explică scandalul fiicei lui Ponta (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Politică

Țoiu confirmă că Ponta și/sau Daciana au vrut să-și bage fiica „pe pile” în avionul spre România

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a oferit explicații privind cazul intens mediatizat al Irinei Ponta, care nu a fost inclusă într-un zbor de evacuare către România. Oficialul a declarat, înaintea audierilor din Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților, că situația a fost generată de o „comunicare paralelă” față de canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Potrivit ministrului, în bazele de date ale instituției nu exista înregistrată nicio solicitare oficială pentru un minor neînsoțit, adică pentru Irina Ponta. MAE gestionează „cea mai importantă criză din ultimele decenii” Oana Țoiu a subliniat că Ministerul Afacerilor Externe se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații consulare din ultimele decenii, în contextul crizei internaționale care implică mai multe state și un număr mare de cetățeni aflați în zone cu risc. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace „În acest moment MAE, ca și ministerele de externe ale altor țări, gestionează cea mai importantă criză din ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de țări implicate, gradul de risc și numărul redus de personal din acele zone”, a declarat ministrul. Ea a precizat că presiunea asupra serviciilor consulare este foarte mare, având în vedere solicitările numeroase de sprijin venite din partea cetățenilor români. Niciun minor neînsoțit nu figura în evidențele oficiale Referindu-se la cazul minorei intens discutat în spațiul public, Oana Țoiu a afirmat că, potrivit datelor din sistemele oficiale ale MAE, nu exista nicio solicitare înregistrată pentru un minor neînsoțit. „În bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale anunțate de MAE, nu aveam și nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoțit”, a explicat ministrul. Potrivit acesteia, fiecare consulat a raportat către celula centrală de criză categoriile de persoane vulnerabile incluse în planurile de evacuare. În aceste liste nu apărea categoria minorilor neînsoțiți. Propunere de întoarcere în țară prin zboruri directe În cazul minorei despre care s-a discutat public, autoritățile consulare ar fi propus o alternativă de repatriere. Ministrul a precizat că, din informațiile primite de la consulat, a fost sugerată varianta revenirii în România prin zboruri directe, în afara planului inițial de evacuare. Ea a subliniat că orice minor care solicită sprijin are dreptul la ajutor consular din partea statului român. „Eroare regretabilă” cauzată de o comunicare paralelă Potrivit ministrului de Externe, situația ar fi apărut din cauza unei comunicări informale între personal consular și persoanele implicate, care nu a fost înregistrată în sistemele oficiale. „A existat o comunicare paralelă față de canalele oficiale, în care un membru al personalului consular a purtat o conversație separată de înregistrările formale”, a declarat Oana Țoiu. Această situație a dus la prezența minorei la consulat în afara programărilor și a listelor oficiale raportate către celula centrală de criză. Ministrul a admis că procedurile pot fi îmbunătățite și a anunțat că, după încheierea crizei, va avea loc o evaluare detaliată a modului în care au funcționat mecanismele consulare. Prioritate pentru respectarea regulilor oficiale Șefa diplomației române a insistat asupra faptului că, într-o situație de criză, este esențial ca statul să respecte regulile și procedurile stabilite. Potrivit acesteia, accesul la informații și sprijin trebuie să fie acordat în funcție de înscrierile oficiale și de gradul de vulnerabilitate al persoanelor aflate în dificultate. „Este extrem de important ca statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public și să nu existe un ‘fir scurt’ prin care cineva să aibă acces privilegiat la informații”, a subliniat ministrul. Evaluare internă la consulat Oana Țoiu a precizat că va exista o analiză pentru a stabili cine a purtat discuțiile informale care au generat confuzia. Totuși, ea a subliniat că într-o situație de criză responsabilitatea este atât individuală, cât și colectivă, deoarece mai multe structuri funcționează simultan. Ministrul a explicat că, în momentul în care consulul a solicitat instrucțiuni privind acest caz, i s-a reamintit că lista persoanelor vulnerabile fusese deja finalizată și că locurile disponibile în zborul respectiv erau ocupate. Ministrul respinge acuzațiile de intervenție politică În final, Oana Țoiu a respins ferm speculațiile potrivit cărora ar fi intervenit personal pentru anumite persoane. Ea a declarat că nu a contactat niciun consul pentru a cere informații despre persoane cu nume și prenume și nici despre familiile acestora. „Niciodată nu am sunat niciun consul al României pentru a întreba de o persoană anume. A presupune că un ministru de externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor într-o situație de urgență este la fel ca și cum ați presupune că un ministru al educației ar suna directorii de școli pentru a verifica situația copiilor parlamentarilor”, a afirmat ministrul de Externe.

Conflict între doi filosofi ieșeni, tranșat în instanță (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Eveniment

Cum se insultă public doi universitari la Filosofie: acuzații de corupție și cuvinte grele

  Un conflict academic între doi filosofi de la Facultatea de Filosofie a Universității „A.I. Cuza” din Iași a ajuns în instanță după ce unul dintre ei l-a acuzat pe celălalt că i-ar fi sabotat cariera și l-a insultat public pe rețelele sociale. Conflict între filosofi, tranșat în instanță Disputa a pornit de la un concurs organizat în 2018 pentru ocuparea unui post de cercetător științific, în urma căruia unul dintre candidați a fost respins, obținând nota 7,72, insuficientă pentru câștigarea postului. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Tensiunile au reizbucnit câțiva ani mai târziu, când ambii au candidat pentru un post de lector universitar, câștigat de același profesor, în timp ce rivalul său nu a îndeplinit condițiile de participare. Conflictul s-a încheiat printr-un acord de mediere, partea jignită solicitând doar daune morale simbolice de un leu și scuze publice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scandal pe TikTok, anchetă penală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Război între influencerițe transformat în anchetă penală: suspiciuni de grup infracțional

Scandalul dintre influencerițele Andreea Bostănică și Iuliana Beregoi a depășit granița unui conflict pe TikTok, după apariția unor acuzații grave de extorcare și amenințări cu sicrie lăsate la poarta victimelor. Scandal pe TikTok, anchetă penală Andreea Bostănică susține că rivala sa, alături de părinți, ar fi implicată într-un grup infracțional care ar fi obținut zeci de mii de euro prin intimidări, solicitând bani, flori sau bijuterii scumpe. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Situația a escaladat după ce influencerița Daniela Costețchi a declarat public că s-a numărat printre persoanele care s-au trezit cu un sicriu la poartă, confirmând amploarea cazului. Între timp, ancheta coordonată de ofițerii Direcției Investigații „Centru” a INI, împreună cu polițiști și procurori din Căușeni, Republica Moldova, vizează un grup de opt persoane, iar imaginile publicate din timpul perchezițiilor au fost asociate online cu locuința Iulianei Beregoi. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scandalul Epstein ajunge la Consiliul Europei (sursa: coe.int)
Internațional

Epstein îl trage în noroi și pe Thorbjorn Jagland, fost secretar general al Consiliului Europei

Consiliul Europei a anunțat miercuri ridicarea imunității fostului său secretar general, Thorbjorn Jagland, în contextul unei anchete deschise în Norvegia privind legături anterioare cu infractorul sexual american Jeffrey Epstein. Jagland a condus instituția cu sediul la Strasbourg între 2009 și 2019 și a beneficiat de imunitate diplomatică inclusiv după încheierea mandatului, pentru faptele comise în exercitarea atribuțiilor sale oficiale. Anchete pentru „corupție agravată” în Norvegia Parlamentul norvegian a decis crearea unei comisii independente pentru a investiga presupusele legături dintre Epstein și mai multe personalități din țară. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul În paralel, poliția norvegiană a deschis anchete pentru „corupție agravată” împotriva lui Thorbjorn Jagland, dar și împotriva cunoscutei diplomate Mona Juul și a soțului acesteia, Terje Roed-Larsen, pentru complicitate. Investigațiile vizează perioada în care Jagland era președinte al Comitetului Nobel – instituția care acordă Premiul Nobel pentru Pace – și secretar general al Consiliului Europei, iar Mona Juul activa în Ministerul Afacerilor Externe norvegian, înainte de a deveni ambasador în Regatul Unit. Reacție la Paris: „Uluit și indignat” Scandalul Epstein are reverberații și în Franța. Ministrul de externe Jean-Noel Barrot s-a declarat „uluit și indignat” după dezvăluirile privind un diplomat francez al cărui nume apare în dosarele Epstein. Este vorba despre Fabrice Aidan, care ar fi schimbat zeci de e-mailuri cu Jeffrey Epstein de-a lungul mai multor ani. Barrot a precizat că a sesizat imediat justiția și a declanșat o anchetă administrativă și o procedură disciplinară. Totodată, el a subliniat că faptele imputate sunt „de o gravitate foarte mare”, dar a cerut să nu fie pusă sub semnul întrebării integritatea întregului corp diplomatic francez. Ministrul nu a exclus însă posibilitatea ca și alți diplomați să fie implicați. E-mailuri, ONU și suspiciuni vechi Potrivit investigațiilor publicate de Mediapart, Fabrice Aidan i-ar fi facilitat lui Epstein acces la informații diplomatice, servicii sau rețele internaționale. Primele schimburi de e-mailuri datează din 2010, când Aidan era detașat la Organizația Națiunilor Unite și activa ca consilier al lui Terje Roed-Larsen. În 2013, ONU ar fi fost alertată de Federal Bureau of Investigation în legătură cu o anchetă care l-ar fi vizat pe Aidan la New York pentru presupusa consultare a unor site-uri cu conținut pedopornografic. Un purtător de cuvânt al diplomației franceze a precizat că, la acel moment, nu fusese formulată nicio acuzație oficială în SUA și nu fusese aplicată nicio sancțiune în Franța.

Prințesa Sofia a Suediei, întâlniri cu Epstein (sursa: Facebook/Kungahuset)
Internațional

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: primele declarații ale prințesei Sofia

Prințesa Sofia a Suediei a vorbit pentru prima dată în mod public despre articolele de presă în care a fost asociată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein. Aceasta a declarat că l-a întâlnit doar de două ori, în contexte sociale publice și foarte scurte, în urmă cu mai mulți ani. Întâlniri rare și fără legături personale Soția prințului Carl Philip, singurul fiu al regelui Carl XVI Gustaf, a explicat că întâlnirile au avut loc când avea în jur de 20 de ani și nu au implicat nicio relație personală sau profesională. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „L-am întâlnit în două contexte sociale”, a declarat prințesa Sofia, subliniind că aceste episoade s-au limitat strict la două apariții publice. Contextul întâlnirilor cu Epstein Potrivit presei suedeze, una dintre întâlniri ar fi avut loc într-un restaurant, unde Sofia ar fi fost prezentată lui Epstein, iar cea de-a doua la premiera unui film, eveniment la care au participat mai multe persoane. „Din fericire, asta a fost tot”, a precizat prințesa, referindu-se la aceste contacte limitate. Reacția prințesei după dezvăluirile despre infracțiuni Prințesa Sofia a declarat că, în urma informațiilor apărute ulterior despre infracțiunile comise de Epstein împotriva unor tinere femei, este recunoscătoare că nu a mai avut niciun contact cu acesta după acele întâlniri din tinerețe. Totodată, ea a transmis că gândurile sale se îndreaptă către victime și că speră ca acestea să beneficieze de dreptate. Rolul femeii de afaceri Barbro Ehnbom Conform relatărilor din presă, femeia de afaceri suedeză Barbro Ehnbom ar fi fost cea care i-a făcut cunoștință Sofiei Hellqvist — numele purtat de prințesă înainte de căsătorie — cu Epstein. La acel moment, Sofia Hellqvist ar fi făcut parte dintr-o rețea de tinere promovate de Ehnbom, potrivit surselor citate. Poziția familiei regale suedeze Familia regală a Suediei a transmis că prințesa Sofia nu a fost niciodată dependentă de Epstein în vreun fel și nu a mai avut niciun contact cu acesta în ultimii 20 de ani. Sofia Hellqvist s-a căsătorit în 2015 cu prințul Carl Philip, al doilea dintre cei trei copii ai regelui Carl XVI Gustaf și ai reginei Silvia. Cuplul are împreună patru copii și face parte activ din viața publică a familiei regale suedeze.

Scandalul Epstein, demisie la vârful guvernului britanic (sursa: X/Harry Eccles)
Internațional

Scandalul Epstein - șeful de cabinet al premierului britanic demisionează

Morgan McSweeney, șeful de cabinet al premierului britanic Keir Starmer, și-a anunțat duminică demisia, după ce a recunoscut că l-a sfătuit pe prim-ministru să îl numească pe Peter Mandelson ambasador al Regatului Unit la Washington, în ciuda legăturilor cunoscute ale acestuia cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. McSweeney își asumă responsabilitatea pentru o „greșeală” Într-o declarație scrisă transmisă postului BBC, Morgan McSweeney a explicat motivele demisiei sale. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „După o analiză atentă, am decis să demisionez din guvern. Numirea lui Peter Mandelson a fost o greșeală. Când mi s-a cerut, l-am sfătuit pe prim-ministru să facă această numire și îmi asum întreaga responsabilitate pentru acest sfat”, a afirmat McSweeney. Criză politică majoră în guvernul laburist Executivul condus de Keir Starmer traversează una dintre cele mai grave crize de la preluarea puterii, în urma dezvăluirilor recente despre relațiile dintre Peter Mandelson și finanțatorul american Jeffrey Epstein, decedat în 2019. Criticile s-au intensificat atât din opoziție, cât și din interiorul Partidului Laburist, unii membri cerând chiar plecarea premierului din Downing Street. În mod special, Morgan McSweeney a fost vizat pentru insistența cu care a susținut numirea lui Mandelson într-un post diplomatic-cheie. Numire strategică, urmată de revocare Keir Starmer îl numise pe Peter Mandelson, fost ministru laburist și comisar european, ambasador la Washington în decembrie 2024, într-un moment delicat, marcat de revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Totuși, în septembrie 2025, Mandelson a fost demis, după publicarea unor documente din dosarul Epstein, care detaliau amploarea legăturilor sale cu infractorul sexual condamnat. Noi documente și suspiciuni grave Documente recente făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au reaprins scandalul. Potrivit acestora, Peter Mandelson i-ar fi furnizat lui Jeffrey Epstein informații sensibile, susceptibile să influențeze piețele financiare, în perioada în care a fost ministru în guvernul laburist condus de Gordon Brown, între 2008 și 2010. Ancheta poliției britanice Pe fondul acestor dezvăluiri, poliția britanică a deschis o anchetă penală. Vineri, autoritățile au percheziționat două adrese asociate lui Peter Mandelson: una în sud-vestul Angliei și una în Londra. Regrete și scuze din partea premierului Săptămâna aceasta, Keir Starmer a declarat public că regretă numirea lui Peter Mandelson și și-a cerut scuze victimelor lui Jeffrey Epstein. Premierul a susținut însă că, la momentul deciziei, nu cunoștea amploarea legăturilor dintre fostul său ambasador și infractorul sexual. Morgan McSweeney, strateg-cheie al Partidului Laburist În Downing Street, Morgan McSweeney era considerat strategul-șef al Partidului Laburist și mâna dreaptă a lui Keir Starmer. El a fost numit în funcție în octombrie 2024, la trei luni după revenirea laburiștilor la putere, după ce jucase un rol esențial ca director general al campaniei electorale care a adus partidul din nou la guvernare.

Dalai Lama respinge orice legătură cu Epstein (sursa: X/Dalai Lama)
Internațional

China încearcă să-l bage pe Dalai Lama în scandalul Epstein, dar acesta nu l-a întâlnit pe infractor

Biroul lui Dalai Lama a transmis că liderul spiritual budist aflat în exil „nu l-a întâlnit niciodată” pe Jeffrey Epstein, după ce presa de stat chineză a sugerat o posibilă asociere între cei doi, pe baza documentelor judiciare cunoscute sub numele de „dosarele Epstein”. Numele lui Dalai Lama apare în documente, fără indicii de întâlnire O analiză asupra milioanelor de pagini din dosarele Epstein, făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA, arată că numele lui Dalai Lama apare de 154 de ori. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Cu toate acestea, documentele nu conțin nicio mențiune și niciun indiciu care să sugereze o întâlnire directă sau o relație între liderul budist și Epstein. Relatarea CGTN și e-mailul din 2012 Joi, China Global Television Network (CGTN) a susținut că numele lui Dalai Lama ar apărea de cel puțin 169 de ori în dosarele Epstein. Postul chinez a invocat inclusiv un e-mail din 2012, trimis de un expeditor al cărui nume a fost anonimizat, în care se sugera participarea la un eveniment pe o insulă „unde urma să vină Dalai Lama”. Dezmințire categorică: „Nu a existat nicio întâlnire” Într-un comunicat publicat duminică pe platforma X, biroul lui Dalai Lama a respins ferm aceste interpretări. „Unele relatări recente din mass-media și postări de pe rețelele sociale referitoare la ‘dosarele Epstein’ încearcă să stabilească o legătură între Sanctitatea Sa Dalai Lama și Jeffrey Epstein. Putem confirma fără echivoc că Sanctitatea Sa nu l-a întâlnit niciodată pe Jeffrey Epstein și nu a autorizat niciodată pe nimeni să se întâlnească sau să interacționeze cu el în numele său”, se arată în comunicat. Simplă menționare nu înseamnă vinovăție Reprezentanții biroului subliniază că simpla apariție a unui nume în dosarele Epstein nu implică automat comiterea vreunei fapte ilegale. Numeroase personalități publice, politicieni și oameni de afaceri sunt menționați în documente, fără ca acest lucru să indice o implicare directă. Cazul Epstein și moartea sa în detenție Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa în anul 2019, în timp ce se afla în detenție preventivă. Acesta era acuzat de trafic sexual cu minori, iar cazul său a generat una dintre cele mai ample anchete privind abuzurile sexuale la nivelul elitelor globale. Relația tensionată dintre China și Dalai Lama China, care susține că Tibetul este parte integrantă a teritoriului său, îl atacă constant pe Dalai Lama, pe care îl numește rebel și separatist. Liderul budist a militat de-a lungul vieții pentru o autonomie mai largă a Tibetului. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Dalai Lama are în prezent 90 de ani. El avea doar 23 de ani când a fugit din capitala tibetană Lhasa, în 1959, după ce trupele chineze au reprimat violent o revoltă. De atunci, trăiește în exil în nordul Indiei și are milioane de adepți în întreaga lume, inclusiv numeroase celebrități.

Scandalul Epstein, consilierul lui Fico demisionează (sursa: Instagram/miroslav.lajcak)
Internațional

Epstein, legături până și în guvernul slovac. Consilierul de politică externă al lui Fico, demisie

Premierul slovac Robert Fico a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a acceptat demisia consilierului său pe politică externă, Miroslav Lajčák, fost ministru de Externe al Slovaciei. Decizia vine în contextul unor acuzații apărute în presă, potrivit cărora Lajčák ar fi comunicat, în trecut, cu infractorul sexual american Jeffrey Epstein. Robert Fico: „Pierdem o sursă importantă de experiență diplomatică” Într-un mesaj video dedicat mai multor subiecte de actualitate, premierul slovac a declarat că acceptă încetarea colaborării cu Lajčák, deși consideră că această plecare reprezintă o pierdere semnificativă pentru guvern. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Accept oferta sa de a încheia colaborarea noastră, chiar dacă toți pierdem, nu doar eu, o sursă incredibilă de experiență și cunoștințe în politica externă”, a afirmat Robert Fico. Cine este Miroslav Lajčák: carieră diplomatică la cel mai înalt nivel Miroslav Lajčák a ocupat funcția de ministru de Externe al Slovaciei în două mandate, între 2009–2010 și 2012–2020. De-a lungul carierei sale, el a deținut poziții-cheie pe scena internațională, inclusiv președinția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Cel mai recent, Lajčák a fost reprezentant special al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, un rol considerat strategic în politica externă europeană. Legătura cu Jeffrey Epstein Demisia a fost anunțată la o zi după ce Departamentul de Justiție al Statelor Unite a făcut publice peste trei milioane de pagini suplimentare de documente legate de cazul Jeffrey Epstein. Potrivit unor schimburi de mesaje SMS din 2018, consultate de BBC, Epstein i-ar fi promis femei lui Miroslav Lajčák, pe atunci ministru de Externe, într-o conversație descrisă ca având un ton lejer. Aceste informații au reaprins controversele legate de cercul de relații al finanțistului american. Lajčák neagă acuzațiile Premierul slovac a precizat că Miroslav Lajčák a „negat și respins categoric” orice acuzație legată de acest caz. În opinia lui Robert Fico, decizia de a demisiona demonstrează responsabilitate și profesionalism. „S-a dovedit a fi un mare diplomat tocmai prin acest gest”, a susținut șeful guvernului. Critici la adresa presei și opoziției politice Robert Fico, acuzat de opoziție și de organizații civice de derapaje autoritare, a criticat dur reacțiile din spațiul public. Potrivit acestuia, amploarea mediatizării și tonul declarațiilor politice ar fi disproporționate. „Intensitatea și tonul sunt atât de tunătoare încât ai crede că se discută despre demiterea președintelui Republicii Slovace”, a afirmat premierul. Cazul Jeffrey Epstein Jeffrey Epstein a fost acuzat de autoritățile americane că a creat și coordonat o rețea extinsă de exploatare sexuală a minorilor, implicând fete sub vârsta legală. În august 2019, acesta a fost găsit mort în celula sa, iar autoritățile au concluzionat că s-a sinucis, înainte de a ajunge în fața instanței.

Imaginile fake pe X încaieră SUA și UK (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Imaginile fake sexualizate de pe X încaieră SUA și UK. Cenzură ca în Rusia, acuză Washington

Sarah Rogers, secretar adjunct pentru diplomație publică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, a comparat public poziția guvernului britanic față de platforma X cu practicile de control al informației folosite de Rusia condusă de Vladimir Putin. Declarațiile au fost făcute într-o serie de mesaje critice la adresa Marii Britanii, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de reglementarea conținutului online. Guvernul britanic ia în calcul blocarea platformei X Scandalul a izbucnit după ce ministrul britanic pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat că executivul de la Londra va sprijini autoritatea de reglementare Ofcom dacă aceasta va decide să blocheze accesul la platforma X pe teritoriul Marii Britanii. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Motivul invocat este folosirea inteligenței artificiale Grok pentru generarea de imagini deepfake, inclusiv conținut problematic. Elon Musk acuză „fascismul” și atacă direct autoritățile britanice Elon Musk, proprietarul companiei xAI – care a dezvoltat Grok – și al platformei X, a reacționat dur, acuzând guvernul britanic de „fascism” și de tentative de restrângere a libertății de exprimare. Într-un mesaj care făcea referire la un grafic privind numărul de arestări pentru postări online, unde Marea Britanie figura pe primul loc, Musk a întrebat retoric: „De ce guvernul britanic este atât de fascist?” Ofcom investighează conținutul generat de inteligența artificială Ofcom a confirmat că a contactat atât platforma X, cât și compania xAI, în legătură cu apariția unor imagini cu persoane dezbrăcate și a unor imagini sexualizate cu minori, generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Autoritatea de reglementare a anunțat că desfășoară o „evaluare rapidă” a modului în care companiile au reacționat la aceste probleme. Ironii din partea Washingtonului: „un blocaj de tip rusesc” Sarah Rogers a ironizat situația, afirmând că Marea Britanie „se gândește la un blocaj de tip rusesc al platformei X pentru a-și proteja cetățenii de imagini în bikini”. Declarația a amplificat controversele și a adus disputa într-o zonă diplomatică sensibilă, punând sub semnul întrebării echilibrul dintre protecția utilizatorilor și libertatea de exprimare. Liz Kendall: „Inovația trebuie să slujească umanitatea, nu să o degradeze” Într-un editorial publicat în Sunday Telegraph, Liz Kendall a apărat ferm poziția guvernului britanic. „Trasăm o linie clară și le spunem companiilor de tehnologie, fără echivoc, că platformele care profită de abuzuri nu vor fi acceptate”, a scris ministrul. Ea a subliniat că inovația tehnologică trebuie să fie în slujba societății și nu să o submineze: „Inovația trebuie să slujească umanitatea, nu să o degradeze. Dacă firmele aleg lăcomia în locul responsabilității, vor suporta întreaga forță a legii”. Legea pentru Siguranța Online permite blocarea platformelor Liz Kendall a explicat că Legea pentru Siguranța Online oferă instanțelor britanice posibilitatea de a bloca accesul la servicii digitale care refuză să respecte legislația în vigoare. „Aceste puteri există cu un motiv. Dacă Ofcom va decide să le folosească, guvernul le va sprijini pe deplin”, a concluzionat ministrul.

Guvernatorul Tim Walz renunță la candidatură (sursa: Facebook/Governor Tim Walz)
Internațional

Ar fi fost vicepreședintele SUA dacă ar fi câștigat Kamala. Walz, prins într-o fraudă uriașă

Tim Walz, candidatul democrat la funcția de vicepreședinte al SUA în 2024 și actual guvernator al statului Minnesota, a anunțat că nu va mai candida pentru realegere. Decizia vine pe fondul unui scandal amplu privind o presupusă fraudă de sute de milioane de dolari din fonduri publice. Scandalul fraudelor din Minnesota domină agenda publică Walz a explicat că nu dorește ca energia sa politică să fie consumată în apărarea propriei imagini, în timp ce statul se confruntă cu o criză serioasă: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Fiecare minut pe care îl petrec apărându-mi propriile interese politice ar fi un minut pe care nu pot să îl petrec apărând locuitorii Minnesotei”, a transmis acesta într-un comunicat. Guvernatorul a precizat că preferă să se concentreze pe gestionarea problemelor statului, nu pe lupta electorală. Democrații pierd o figură-cheie după înfrângerea din 2024 Tim Walz a fost propunerea Partidului Democrat pentru funcția de vicepreședinte alături de Kamala Harris la alegerile prezidențiale din 2024, pierdute în fața lui Donald Trump. El conduce Minnesota din 2019 și era așteptat să candideze pentru un al treilea mandat în 2026. Fraudă de peste 300 de milioane de dolari Republicanii, inclusiv vicepreședintele american JD Vance, acuză existența unui caz masiv de deturnare a fondurilor publice destinate programelor de mese gratuite pentru copii. În dosarul principal, suspecții sunt acuzați că au deturnat peste 300 de milioane de dolari, inventând în mare parte beneficiari fictivi. Autoritățile locale sunt suspectate că ar fi ignorat alertele din cauza faptului că persoanele implicate provin în mare parte din comunitatea somaleză din Minnesota, cea mai numeroasă din SUA și tradițional apropiată Partidului Democrat. Cazul, transformat în armă politică privind imigrația Pentru mai mulți politicieni conservatori, scandalul este un argument pentru înăsprirea politicilor de imigrație promovate de Donald Trump. „Ceea ce se petrece în Minnesota arată, la scară mică, frauda legată de imigrație în sistemul nostru”, a spus vicepreședintele JD Vance. Reacția lui Tim Walz: „Cazul a fost amplificat politic” Walz respinge acuzațiile și afirmă că dreapta americană exagerează scandalul din motive electorale. El a declarat că Donald Trump și aliații săi vor „să facă din statul nostru un loc mai rece, mai rău”, acuzându-i de manipulare politică a subiectului.

Veteran de 107 ani, scandal național (sursa: hotnews.ro)
Eveniment

Divizia veteranului decorat de Nicușor Dan nu a participat la masacrul din Odesa împotriva evreilor

Vasile Banu, un veteran de război în vârstă de 107 ani a ajuns, fără voia lui, în centrul unei controverse naționale. După ce a fost decorat de președintele României, gestul a generat reacții dure din spațiul public, unele acuzând o presupusă tentativă de „albire” a trecutului Armatei Române din Al Doilea Război Mondial. Veteranul, care trăiește într-un cămin de bătrâni din Târgoviște, a fost intervievat de jurnaliștii de la Hotnews, pentru clarificarea situației. Acuzații grave în spațiul public Fostul consilier prezidențial Cătălin Avramescu a afirmat că decorarea veteranului ar fi echivalentă cu transmiterea mesajului „Heil Hitler”. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a scris pe Facebook că este vorba despre „un soldat din armata de criminali ai lui Hitler”. Mai departe, istoricul american Grant T. Harward a susținut că președintele Nicușor Dan ar încerca să „albească” crimele Armatei Române din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cine este Vasile Banu și unde a luptat între 1939 și 1945 Pentru a clarifica situația, jurnaliștii de la HotNews au discutat direct cu veteranul, iar declarațiile acestuia au fost confruntate cu documente din arhivele militare. Rezultatele aduc nuanțe importante într-o dezbatere marcată de emoție și acuzații generalizatoare. Ce arată arhivele militare despre Divizia 13 Infanterie Potrivit istoricului militar Manuel Stănescu, datele de arhivă confirmă că Vasile Banu a făcut parte din Divizia a 13-a Infanterie. Aceasta a plecat din Moldova, a trecut prin Iași și, după traversarea Prutului, a luptat temporar în subordinea Corpului 30 de armată german, pe teritoriul actualei Republici Moldova. După trecerea Nistrului, Divizia a 13-a a fost atașată Armatei a 4-a române și a participat la luptele din zona Odesei, inclusiv la Bieloci, Voditurcu, Molokis, Goraba, Kubanka și Gildendorf (azi Krasnosilska). Unitatea s-a întors în România la 5 noiembrie 1941. Absența Diviziei 13 din analizele despre crime de război Un detaliu important este că, în articolul publicat de istoricul Adrian Cioflâncă în Scena 9, Divizia a 13-a Infanterie nu este menționată deloc. Această omisiune sugerează că unitatea din care a făcut parte Vasile Banu nu figurează explicit în documentările privind atrocitățile investigate în acel context. Stalingrad și pierderile grele ale Armatei Române Arhivele mai arată că, în vara anului 1942, Divizia 13 Infanterie a fost trimisă pe frontul de la Cotul Donului și a participat la luptele din regiunea Stalingrad, unde Armata Română a suferit pierderi masive. Acest episod este unul dintre cele mai tragice din istoria militară a României în timpul războiului. Ce spune veteranul despre trecerea prin Iași În ceea ce privește evenimentele de la Iași, Vasile Banu confirmă că a trecut prin oraș în drumul spre Basarabia, însă spune că nu deține alte detalii. Declarația sa este una limitată, firească pentru un soldat de rând, fără funcții de comandă sau decizie.

AUR și PSD cer demisia ministrului Mediului (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Politică

Scandal cu urlete în Parlament: PSD și AUR au cerut demisia ministrului USR Buzoianu

Ședința de luni a Camerei Deputaților, dedicată audierii ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul „Orei Guvernului”, a degenerat rapid într-un scandal. Parlamentari ai AUR și PSD au cerut demisia ministrului, în timp ce USR a anunțat că nu va părăsi coaliția de guvernare „ca să nu îi lase pe social-democrați să fure”. Tema oficială a dezbaterii a fost situația critică privind alimentarea cu apă în județele Prahova și Dâmbovița, însă discursurile au alunecat în acuzații politice dure. AUR cere demisia Diane Buzoianu și o acuză de incompetență Președintele AUR, George Simion, a afirmat că Diana Buzoianu este „incompetentă” și nu ar trebui să ocupe funcția de ministru al Mediului. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Acesta a acuzat-o că a minimalizat riscurile pentru comunitățile afectate și că ar fi transmis informații eronate privind siguranța barajelor. Simion a criticat modul în care ministerul a gestionat comunicarea în criza de apă și a susținut că problemele nu pot fi puse pe seama „extremiștilor” sau „rușilor”, ci pe lipsa de profesionalism din conducerea ministerului. PSD: „Ministrul ar fi trebuit să demisioneze din respect pentru comunitățile afectate” Și PSD a cerut demisia ministrului Mediului. Deputata Grațiela Gavrilescu a declarat că Buzoianu ar fi trebuit să își asume responsabilitatea după ce peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă, elevii au trecut în online, iar spitalele și agenții economici au fost afectați. Gavrilescu a criticat afirmația ministrului potrivit căreia „nu a fost informată”, subliniind că această justificare nu este acceptabilă pentru un demnitar. Replica ministrului Mediului: „Habar n-aveți despre ce vorbiți” În fața acuzațiilor, Diana Buzoianu a respins vehement criticile și a subliniat că există o hotărâre semnată anterior privind barajele cu probleme. Aceasta a acuzat opoziția că nu citește documentele și că manipulează subiectul, întrebând retoric dacă parlamentarii AUR doresc utilizarea unor baraje nesigure. Discursul ei a fost însoțit de proteste din sală și strigăte repetate de „demisia” din partea opoziției. USR atacă PSD și AUR Tensiunea a escaladat odată cu intervenția deputatului USR Alexandru Dimitriu, care a numit parlamentarii din opoziție „mincinoși” și i-a acuzat că ar conduce România într-un „regim fascist” dacă ar prelua guvernarea. Dimitriu a afirmat că Diana Buzoianu „demantelează măgăriile PSD” și că USR nu va ieși de la guvernare, deoarece acest lucru ar permite „continuarea furtului”. PSD acuză USR de lipsă de responsabilitate În replică, liderul deputaților PSD, Ștefan-Ovidiu Popa, a afirmat că USR încearcă să dea vina pe social-democrați pentru „incompetența propriului ministru” și că Diana Buzoianu ar trebui să își încheie mandatul. UDMR: „Parlamentul a devenit un circ" Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a criticat atmosfera conflictuală și politizarea tragediei, subliniind responsabilitatea Apelor Române în gestionarea barajelor. Acesta a denunțat prezența „politrucilor” în instituții și lipsa profesionalismului. SOS România și POT cer transparență totală Parlamentarii SOS România și ai Partidului Oamenilor Tineri au cerut Ministerului Mediului să prezinte public toate documentele și procesele decizionale, argumentând că întreaga criză afectează comunități întregi. De la microfon, deputatul SOS Nini-Alexandru Pascalini a cerut insistent demisia ministrului. În a doua parte a ședinței, scandalul a continuat, iar cererile de demisie au răsunat în sală până la finalul dezbaterii.

Parchetul European, sesizat în cazul microbuzelor electrice (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Bolojan, atac dur la baronii PNL: a fost sesizat Parchetul European în cazul microbuzelor electrice

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că va sesiza Parchetul European în legătură cu achiziția microbuzelor electrice destinate transportului elevilor, despre care a scris și Defapt.ro. Decizia vine după ce Corpul de Control a constatat disfuncționalități în modul de folosire a banilor europeni în cadrul acestui proiect. Totodată, ministrul va transmite rezultatele verificărilor către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și către Consiliul Concurenței. Transport sigur și modern pentru elevii din mediul rural Potrivit lui Pîslaru, proiectul „Microbuze electrice pentru elevi” a fost conceput pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din zonele rurale un transport modern, sigur și ecologic. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Însă, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene a scos la iveală o implementare neuniformă, lipsită de coordonare centralizată. Fiecare județ a derulat propriile proceduri, stabilind independent caiete de sarcini, valori și condiții de livrare. Achiziții descentralizate și diferențe uriașe de preț La nivel național, autoritățile din 40 de județe au derulat 74 de achiziții distincte. Această abordare descentralizată a generat variații considerabile de preț pentru microbuze electrice similare, fără justificări tehnice sau economice. Pîslaru subliniază că același tip de microbuz (16+1 locuri) a fost cumpărat la prețuri cuprinse între 99.000 și 263.000 de euro. În unele cazuri, diferențele au ajuns la de trei ori față de cel mai mic preț practicat. Lipsa justificărilor ridică suspiciuni de practici anticoncurențiale Ministrul afirmă că nu există justificări tehnice sau financiare pentru diferențele mari de cost, iar situația ridică semne de întrebare privind posibile înțelegeri între firme și prețuri de tip cartel. Totodată, au fost identificate cazuri în care echipamentele au fost livrate cu depășirea termenelor contractuale, iar prețurile nu au fost fundamentate corespunzător, ceea ce poate reprezenta un potențial prejudiciu bugetar atât pentru PNRR, cât și pentru bugetul național. Neconcordanțe între cererile de finanțare și livrările efective Verificările au relevat și discrepanțe între listele localităților trecute în cererile de finanțare și localitățile care au primit efectiv microbuze, potrivit proceselor verbale de predare-primire. Pîslaru subliniază că doar Parchetul European, DLAF și Consiliul Concurenței pot stabili dacă diferențele constatate se datorează erorilor administrative sau unor practici neconforme care afectează gestionarea fondurilor europene. Ministerul, spune el, nu are rolul de a da verdicte, dar are responsabilitatea de a îmbunătăți procedurile: viitoarele apeluri de proiecte europene vor trebui să includă analize de piață solide, prețuri de referință realiste și o coordonare mai eficientă între instituții. Apel la responsabilitate în gestionarea banilor publici Dragoș Pîslaru atrage atenția că România are nevoie de o administrație unitară și responsabilă, iar gestionarea corectă a fondurilor europene este esențială pentru modernizarea țării. „Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera asemenea situații”, a transmis ministrul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră