joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

scandal

65 articole
Internațional

Maia Sandu, lovită dur de verișoara plătită regește de stat. Scandalul MoldATSA zguduie Chișinăul

Scandalul MoldATSA, declanșat de investigațiile Ziarului de Gardă și Rise Moldova, a lovit puternic imaginea guvernării de la Chișinău și a președintei Maia Sandu. Investigațiile au transformat, în doar câteva zile, cazul unui director acuzat că și-ar fi falsificat CV-ul într-o criză politică majoră, marcată de demisii, excluderi din PAS, controale extinse și acuzații de nepotism. Investigațiile presei, reacția statului Pe 18 iunie, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care demonstra că Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA, ar fi inclus informații false în CV-ul depus la concursul organizat în 2025 de Agenția Proprietății Publice. Citește și: Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare Acesta susținea că obținuse licența de pilot la una dintre cele mai importante academii private din Canada și că lucrase timp de doi ani ca pilot de linie la Air Canada. Răspunsurile oficiale obținute de jurnaliști, inclusiv din partea Air Canada, au infirmat însă aceste afirmații. În mod normal, verificarea autenticității unui CV pentru ocuparea conducerii unei întreprinderi strategice ar fi trebuit realizată înaintea numirii în funcție. Faptul că verificările au fost făcute abia după publicarea investigației jurnalistice a ridicat imediat întrebări privind eficiența procedurilor de selecție și responsabilitatea instituțiilor statului. Reacția autorităților a fost rapidă: Dumitru Vangheli a fost suspendat, apoi demis. Însă cazul nu s-a încheiat aici. Verișoara Maiei Sandu, suspiciuni de nepotism La numai două zile după apariția primei investigații, în spațiul public au apărut informații privind angajarea Anastasiei Taburceanu, fostă responsabilă de comunicare a Guvernului și verișoară a președintei Maia Sandu, în funcția de specialistă în comunicare la MoldATSA. Ulterior, Rise Moldova a publicat propriile investigații privind nivelul remunerației acesteia. Datele prezentate au atras imediat atenția opiniei publice. Potrivit investigației, Anastasia Taburceanu ar fi încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an (aproximativ 50.000 de euro), iar în 2026 remunerația lunară ar fi depășit 120.000 de lei (aproximativ 6.000 de euro), de aproape opt ori salariul mediu pe economie și de aproximativ patru ori salariul președintei Republicii Moldova. Taburceanu a explicat anterior că salariul de bază era de aproximativ 25.700 de lei (aproximativ 1.400 de euro), diferențele fiind reprezentate de sporuri pentru vechime și volum de muncă. Totuși, explicațiile nu au reușit să calmeze dezbaterea publică. Mai mult, Delegația Uniunii Europene la Chișinău a confirmat ulterior că aceasta lucra simultan și într-un proiect al Guvernului finanțat din fonduri europene. În fața presiunii publice, Anastasia Taburceanu și-a anunțat demisia și a declarat că va restitui banii încasați. Maia Sandu, delimitare publică de verișoara acuzată Maia Sandu s-a delimitat de relația familială. Șefa statului a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale și că salariile încasate reprezintă „bani nemeritați" care trebuie restituiți. Mai mult, într-o declarație devenită una dintre cele mai comentate ale scandalului, președinta a afirmat că „nu o recunoaște" pe Anastasia Taburceanu în această situație și că nu își poate explica ceea ce s-a întâmplat, adăugând că „aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboață". „Nu pot să dau o listă, acum, a tuturor rudelor. Unele dintre ele lucrează în instituțiile statului, cele mai multe lucrează de mult timp. Unele dintre ele lucrează în sectorul privat, iarăși, de mai mut timp. Oamenii și-au construit o carieră în timp și eu cred că marea lor majoritate sunt oameni onești și și-au câștigat și continuă să-și câștige salariul onest. Nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat în cazul Anastasiei Taburceanu, nu o recunosc, nu pot să-mi explic aceste lucruri. Din păcate, în fiecare familie sau aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboață după care te doare capul. Regret acest lucru. (…) Eu mi-am câștigat întotdeauna salariul cinstit și acesta a fost mesajul meu pentru toți, inclusiv pentru cei din familie”, a declarat Maia Sandu. Demisii în lanț și asumarea responsabilității politice Una dintre particularitățile acestui caz este viteza cu care au apărut demisiile. Au plecat din funcții Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA, Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice, și Radu Marian, care a renunțat la conducerea Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. Marian și-a asumat public responsabilitatea pentru faptul că îl recomandase pe Dumitru Vangheli, explicând că îl cunoștea din copilărie și că nu avea cunoștință despre neregulile din instituție. Roman Cojuhari și-a justificat demisia prin lipsa unei monitorizări suficient de stricte asupra activității financiare a MoldATSA. La nivel politic, Igor Grosu a mers chiar mai departe. Pe 30 iunie, liderul PAS a anunțat că Anastasia Taburceanu nu mai este membră a partidului și că alți trei membri ai formațiunii au fost excluși. Curățenie în întreprinderile de stat După scandalul de la Moldatsa, liderii PAS au decis să elimine „profitorii care au călcat în picioare încrederea oferită”. Pe scurt, au început să curețe întreprinderile de stat. Igor Grosu a solicitat Guvernului demiterea lui Petru Bondari din funcția de director al întreprinderii de stat Metalferos pe fondul unor suspiciuni grave de conflict de interese. Petru Bondari, împreună cu Mihai Bondari și Lilia Coică, au fost vizați de investigații privind nereguli legate de exploatările de nisip din localitățile Coșnița și Pârâta (raionul Dubăsari). Mai exact, localnicii au reclamat faptul că terenuri agricole de peste 10 hectare urmau să fie transformate ilegal în cariere de nisip. Alături de cererea de demisie de la Metalferos, Biroul Permanent al PAS a votat și excluderea definitivă din partid a lui Petru Bondari și a complicilor săi Într-un gest rar întâlnit în spațiul politic regional, Igor Grosu a declarat că PAS își cere scuze cetățenilor pentru greșelile comise și își asumă responsabilitatea pentru erorile instituționale și umane din gestionarea MoldATSA. Raportul CNA Dacă investigațiile jurnalistice au declanșat scandalul, raportul Centrului Național Anticorupție din 30 iunie i-a oferit dimensiunea sistemică. Concluziile evaluării sunt semnificative deoarece nu se limitează la persoane individuale, ci descriu vulnerabilități instituționale. Printre cele mai importante constatări se numără 33 de angajări fără concurs în perioada 2023-2024, lipsa certificatelor de integritate profesională pentru persoanele recrutate, ocuparea unor funcții de conducere prin „căutare directă", acordarea discreționară a premiilor și cumularea mai multor funcții pe perioade îndelungate. Raportul critică și modul în care au fost gestionate resursele destinate pregătirii profesionale. În primele nouă luni din 2025, MoldATSA a cheltuit aproximativ nouă milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro), pentru instruirea personalului, fiind identificate participări repetate la cursuri similare organizate în locații costisitoare, precum Marea Britanie, Thailanda sau Singapore, deși existau alternative oferite inclusiv prin EUROCONTROL. La acestea se adaugă vulnerabilități în domeniul achizițiilor publice, segmentarea contractelor și utilizarea insuficientă a procedurilor concurențiale. Imaginea care rezultă din raport este aceea a unei instituții în care mecanismele interne de control funcționau insuficient sau nu funcționau deloc. Reforma promisă de Maia Sandu În urma scandalului, Maia Sandu a anunțat un pachet amplu de măsuri privind administrarea întreprinderilor de stat. Printre acestea se numără verificarea tuturor întreprinderilor publice, controale privind utilizarea banilor publici, implicarea SIS și CNA în verificarea candidaților pentru funcții de conducere, evaluarea contractelor de consultanță finanțate din fonduri externe și sancționarea tuturor persoanelor care au încălcat legea. În paralel, Agenția Proprietății Publice a extins verificările către alte 21 de întreprinderi de stat. Credibilitatea europeană a Republicii Moldova Dincolo de dimensiunea internă, scandalul MoldATSA are și o puternică miză externă. Republica Moldova se află într-o etapă în care parcursul european este evaluat tot mai puțin prin declarații politice și tot mai mult prin funcționarea efectivă a instituțiilor. Analistul politic Anatol Țăranu consideră că scandalul lovește direct în credibilitatea cursului european, tocmai pentru că pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a implementa reformele promise. În opinia sa, cazul oferă muniție propagandei ruse și forțelor pro-ruse, însă avertizează că nu orice critică la adresa guvernării poate fi pusă pe seama Moscovei. O parte dintre reacțiile critice provin chiar din zona pro-europeană, unde există preocupări reale privind calitatea administrării instituțiilor și ritmul reformelor. Țăranu atrage atenția că, dacă PAS pierde treptat încrederea unei părți din electorat, beneficiarii pot fi tocmai formațiunile anti-europene, chiar dacă acestea nu înregistrează deocamdată un sprijin major în sondaje. Această interpretare este importantă deoarece mută dezbaterea din zona morală în cea strategică. În actualul context geopolitic, fiecare scandal de corupție produce efecte care depășesc costurile electorale interne și poate influența percepția asupra capacității Republicii Moldova de a continua reformele necesare integrării europene. În același registru s-a înscris și poziția viceprim-ministrei pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, care a declarat că Uniunea Europeană nu judecă statele după cazuri individuale, ci după existența sau eliminarea problemelor sistemice. În același timp, ea a recunoscut că orice pas greșit poate afecta imaginea Republicii Moldova și că statul are încă numeroase vulnerabilități de corectat.

Maia Sandu, lovită dur de verișoara plătită regește de stat. Scandalul MoldATSA zguduie Chișinăul
Război în AUR Iași: doi candidați se luptă în instanță pentru același mandat de consilier județean
Politică

Război în AUR Iași: doi candidați se luptă în instanță pentru același mandat de consilier județean

Un conflict intern zguduie AUR Iași, după validarea mandatului unui consilier județean care aștepta de peste trei luni să ocupe locul rămas vacant în Consiliul Județean. Război în AUR Iași pentru Consiliul Județean Instanța a confirmat mandatul lui Florin Flavian Croitoru, însă hotărârea a fost contestată de Florin Dăscălescu, candidatul aflat înaintea sa pe lista AUR la alegerile locale din 2024. Citește și: Chiar și sondajul clientelei PSD arată că PNL a crescut vizibil în patru luni, în București Deși validarea reprezintă, în mod obișnuit, o procedură formală, disputa dintre cei doi membri AUR prelungește conflictul privind ocuparea mandatului de consilier județean. După soluționarea contestației, Florin Flavian Croitoru va mai avea de parcurs o singură etapă pentru a deveni oficial consilier județean: depunerea jurământului în plenul Consiliului Județean Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scandal la Iași pe tema unui monument istoric: Primarul Chirica cere intervenția Bucureștiului
Eveniment

Scandal la Iași pe tema unui monument istoric: Primarul Chirica cere intervenția Bucureștiului

Primarul Iașiului, Mihai Chirica, a lansat un apel public către istorici, arhitecți și oameni de cultură pentru a se pronunța asupra amplasării monumentului dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Alexandru Grigore Ghica. Scandal la Iași pentru statuia lui Ghica Edilul contestă propunerea Direcției Județene pentru Cultură Iași de amplasare a statuii în zona Parcului Expoziției din Copou și susține că monumentul ar trebui amplasat în apropierea Palatului Culturii, lângă Biserica „Sf. Nicolae” Domnesc. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” Controversa a izbucnit după ce Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a analizat șapte variante de amplasament și a indicat zona Copoului, decizia finală urmând să fie luată de Ministerul Culturii. Primarul Mihai Chirica consideră că locația propusă în Copou ar expune monumentul vibrațiilor produse de tramvaie și poluării din trafic, criticând dur avizul emis de Direcția pentru Cultură Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: de la Rutieră, la chestor la numai 34 de ani
Eveniment

Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: de la Rutieră, la chestor la numai 34 de ani

Ascensiunea profesională a lui Georgian Drăgan în structurile Poliției Române este una dintre cele mai rapide și controversate din ultimii ani. În doar puțin peste un deceniu, ofițerul care și-a început cariera la Rutieră, în Ploiești, a ajuns chestor de poliție la 34 de ani și principal comunicator al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Este poreclit de sindicaliști "Bebeto". Cea mai recentă controversă care îl vizează a reaprins dezbaterea despre politizarea Poliției Române și despre relația tensionată dintre instituțiile statului și presa de investigație. Un singur an în teren și trecerea rapidă spre comunicare Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” absolvită în 2012 a reprezentat începutul traseului profesional al lui Georgian Drăgan. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Acesta a fost încadrat ca ofițer la Biroul Poliției Rutiere din cadrul IPJ Prahova, perioada care avea să rămână și singura sa experiență consistentă de muncă operativă pe teren. În 2013, numele său începea să fie remarcat în contextul unui incident rutier petrecut la Ploiești. O femeie suspectată că a consumat alcool a refuzat controlul polițiștilor, a lovit un agent și a fugit cu mașina, ajungând să conducă pe contrasens pe autostradă, noaptea, cu farurile stinse și cu viteze de aproape 190 km/h. Georgian Drăgan a participat la urmărirea care s-a încheiat în apropierea Bucureștiului, înainte ca șoferița să provoace o tragedie. Episodul a fost intens mediatizat și a devenit, practic, rampa sa de lansare în structurile de comunicare ale Poliției. La scurt timp după incident, Drăgan a fost numit purtător de cuvânt al IPJ Prahova, devenind rapid o figură familiară pentru televiziunile locale și naționale. Ascensiunea la București În 2014, Georgian Drăgan era deja detașat la București, în poziția de purtător de cuvânt al Poliției Române. În anii următori, ascensiunea sa avea să continue constant, prin ocuparea unor funcții de management și suport în cadrul MAI și IGPR, inclusiv prin mecanismul delegărilor și împuternicirilor temporare. Acest sistem al împuternicirilor a devenit una dintre cele mai criticate practici din Poliția Română. Sindicatele polițiștilor au susținut constant că funcțiile-cheie sunt ocupate temporar, fără concursuri reale, ceea ce permite control politic și dependență administrativă față de conducerea ministerului. Gradul de chestor la 34 de ani În 2023, la doar 34 de ani, Georgian Drăgan era avansat prin decret prezidențial la gradul de chestor de poliție, echivalentul unui general cu o stea. A devenit astfel unul dintre cei mai tineri generali din istoria recentă a Ministerului Afacerilor Interne. Pentru o parte a sistemului, promovarea sa a fost percepută drept confirmarea unei cariere construite în principal în zona comunicării și a managementului administrativ, nu în combaterea criminalității sau coordonarea unor anchete complexe. Documentarul Recorder Cea mai puternică reacție publică împotriva lui Georgian Drăgan a venit însă în urma documentarului „Poliție aservită”, realizat de Recorder. Investigația a analizat modul în care sute de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuterniciri repetate, evitând concursurile și favorizând influența politică asupra instituției. În replica oficială a IGPR, Georgian Drăgan a susținut o conferință de presă în care a acuzat publicația Recorder că ar încerca „destabilizarea instituțiilor statului român” și că ar depăși limitele informării publice. Declarațiile au provocat reacții dure din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a sindicatelor din poliție, care au considerat discursul drept o tentativă de intimidare a jurnaliștilor. Momentul cel mai tensionat al conferinței a venit atunci când jurnalistul Alex Nedea i-a atras atenția lui Drăgan că informațiile invocate împotriva Recorder erau contrazise chiar de documentarul pe care IGPR îl critica. În fața jurnaliștilor, chestorul a admis că vizionase doar primele 25 de minute ale investigației de aproape 50 de minute, deși organizase o conferință oficială împotriva acesteia. Un conflict deschis cu sindicatele Relația dintre Georgian Drăgan și sindicatele din poliție s-a deteriorat constant în ultimii ani. Unul dintre cele mai tensionate momente a avut loc în 2023, după ce liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a susținut public că a reușit să cumpere un kilogram de cocaină din Portul Constanța fără să fie controlat la ieșire. În reacția oficială a IGPR, Georgian Drăgan a declarat că se îndoiește de veridicitatea afirmației, însă a avertizat că, dacă aceasta se confirmă, liderul sindical ar putea răspunde penal. Cazul a amplificat conflictul deja existent dintre conducerea Poliției Române și organizațiile sindicale din sistem. Episodul repartițiilor de la Academia de Poliție În 2023 au existat acuzații publice ale unor absolvenți ai Academiei de Poliție privind presiuni legate de repartizarea pe posturi. Mai mulți tineri au acuzat public conducerea Poliției Române că ar fi făcut presiuni asupra lor pentru a accepta posturi aflate la sute de kilometri de domiciliu, sub amenințarea exmatriculării sau a pierderii gradului profesional. Sindicatul Europol a susținut atunci că absolvenții au fost recrutați în timpul studiilor pentru structuri precum combaterea crimei organizate sau investigații criminale, însă ulterior li s-ar fi refuzat transferurile promise. În acel context, Georgian Drăgan, în calitate de purtător de cuvânt al IGPR, a respins acuzațiile și a declarat că adjunctul Poliției Române, chestorul Virgil Spiridon, le-ar fi prezentat absolvenților doar procedura legală privind repartizarea în funcție de medii și că instituția a încercat să îi trimită cât mai aproape de domiciliu. Sindicaliștii îl ironizează: "Bebeto" Sindicatul Europol și Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” l-au criticat constant, atât pentru ascensiunea rapidă, cât și pentru asocierea imaginii sale cu sistemul împuternicirilor. Sindicatul SPR Diamantul l-a poreclit „Bebeto” și a contestat public decretul prezidențial din noiembrie 2023 prin care acesta a devenit chestor la doar 34 de ani. Sindicatul a demonstrat, prin calcule bazate pe stagiile minime legale din Statutul Polițistului, că parcurgerea celor 6 grade profesionale în doar 11 ani de la absolvirea Academiei este o imposibilitate matematică la termenul legal, catalogându-l drept un „general de carton” promovat pe criterii politice, nu pe merit. În 2026, SPR „Diamantul” a deschis chiar un proces prin care cere motivarea decretului prezidențial prin care Drăgan a fost făcut chestor. Reprezentanții sindicali susțin că gradul de general ar trebui acordat exclusiv pentru merite profesionale excepționale și experiență semnificativă în activitatea operativă. Purtătorul de cuvânt și problemele de exprimare Au existat și momente care au atras atenția nu prin gravitate instituțională, ci prin contrastul dintre funcția ocupată și exprimarea publică. Într-un interviu despre o acțiune națională privind siguranța rutieră, Drăgan, pe atunci purtătorul de cuvânt al Poliției Române, explica faptul că „aceste activități fac parte dintr-o gamă largă de activități”, o frază care a rămas memorabilă mai degrabă prin redundanță decât prin claritate. În alt interviu, în timpul unei demonstrații antidrog realizate în direct la Antena 3, Georgian Drăgan afirma că „Poliția Română, Ministerul de Interne și implicit Guvernul României a dat posibilitate polițistului rutier...”, formulare care a stârnit ironii în mediul online, având în vedere că venea chiar din partea purtătorului de cuvânt al Poliției Române.

„Ciocanul vrăjitoarelor” a blestemat Romanian Creative Week: scandal în jurul cărții din 1487
Eveniment

„Ciocanul vrăjitoarelor” a blestemat Romanian Creative Week: scandal în jurul cărții din 1487

Scandal la Romanian Creative Week după expunerea unui exemplar original din „Malleus Maleficarum” („Ciocanul vrăjitoarelor”), celebra lucrare medievală. Expoziția a fost închisă Volumul de patrimoniu, tipărit în 1487 și adus în premieră la Iași de la Muzeul Național Brukenthal, a generat tensiuni între organizatorii evenimentului și conducerea Muzeului Municipal „Regina Maria”, conflictul culminând cu închiderea expoziției de la Palatul Braunstein și intervenția Poliției. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Organizatorii Romanian Creative Week susțin că piesa de tezaur a fost mutată fără acordul curatorilor, deși expoziția ar fi fost autorizată, securizată și asigurată conform tuturor condițiilor impuse pentru protejarea unui obiect de patrimoniu de asemenea valoare. Reprezentanții RCW acuză o intervenție abuzivă care a afectat desfășurarea expoziției și imaginea evenimentului cultural. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Microbuzele electrice pentru elevi, cu 30% mai ieftine: oferta vine de la firma care le vânduse anterior mult mai scump
Eveniment

Microbuzele electrice pentru elevi, cu 30% mai ieftine: oferta vine de la firma care le vânduse anterior mult mai scump

Prețul microbuzelor electrice pentru elevi din județul Iași a scăzut semnificativ, după ce aceeași firmă care livrase anterior autovehicule la peste un milion de lei bucata oferă acum un tarif cu aproximativ 30% mai mic. Microbuze electrice, mai ieftine după scandal În cadrul celei de-a patra proceduri de achiziție organizate de Consiliul Județean Iași, a fost depusă o singură ofertă, din partea companiei Aveuro International SRL, pentru furnizarea a cinci microbuze destinate transportului școlar în comune cu un număr ridicat de burse sociale. Citește și: ANALIZĂ Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran - date Valoarea totală a contractului este estimată la 3,44 milioane de lei, iar cerințele tehnice includ o capacitate de 16 locuri, autonomie de minimum 200 km și garanții extinse pentru baterie și funcționare. Proiectul este strâns legat de termenul-limită al finanțării prin PNRR, 31 august 2026, iar rămâne de văzut dacă oferta va fi validată și contractul atribuit în timp util. Continuarea, în Ziarul de Iași

Péter Magyar, un Orbán pro-european: naționalist, anti-imigrație, precaut cu integrarea Ucrainei în UE
Internațional

Péter Magyar, un Orbán pro-european: naționalist, anti-imigrație, precaut cu integrarea Ucrainei în UE

Ascensiunea lui Péter Magyar este una dintre cele mai spectaculoase răsturnări de poziționare din politica recentă a Ungariei. Timp de mai bine de două decenii, el a fost asociat cu ecosistemul Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, atât prin afiliere politică directă, cât și prin funcțiile ocupate în instituții de stat și prin legătura personală cu Judit Varga, una dintre figurile importante ale guvernării Orbán. În doar câteva luni, însă, Magyar a trecut de la statutul de insider al sistemului la cel de critic frontal al acestuia, iar apoi la lider al partidului Tisza, devenit vehiculul politic al schimbării anti-Orbán. Un început profund ancorat în Fidesz Péter Magyar s-a alăturat Fidesz în 2002, la 21 de ani. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” El însuși a descris o socializare timpurie în mediul conservator: urmărea dezbateri parlamentare de mic și participa împreună cu părinții la manifestații politice. În acei ani, Fidesz era deja principalul pol al dreptei maghiare, iar pentru tineri ca Magyar reprezenta nu doar o opțiune electorală, ci și o comunitate de carieră și identitate politică. Magyar a legat încă de atunci relații cu figuri care aveau să urce în ierarhia partidului, inclusiv Gergely Gulyás, ulterior șef de cabinet al lui Orbán. În anii următori, Magyar nu a fost doar un simpatizant marginal. După absolvirea facultății de drept, a activat ca avocat, iar în 2006, când Fidesz era încă în opoziție, a oferit asistență juridică pro bono protestatarilor anti-guvernamentali arestați în timpul confruntărilor de stradă cu executivul socialist de atunci. Mai târziu, după revenirea lui Orbán la putere în 2010, Magyar a lucrat în Ministerul de Externe, apoi în reprezentanța permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană, iar ulterior în instituții de stat și companii afiliate statului, inclusiv într-o bancă de stat și la conducerea agenției de credite pentru studenți. Magyar nu a fost doar „în apropierea” Fidesz, ci parte din infrastructura sa administrativă. Ascensiunea în interiorul sistemului Orbán Relația sa cu establishmentul Fidesz a fost consolidată și prin căsătoria cu Judit Varga, viitoare ministră a justiției în guvernul Orbán. În anii petrecuți la Bruxelles, în timp ce Varga își construia cariera politică, Magyar a lucrat în diplomație și în aparatul statului ungar. După revenirea familiei în Ungaria în 2018, ascensiunea lui Varga în Fidesz a coincis cu consolidarea pozițiilor lui Magyar în instituții afiliate puterii. Cu alte cuvinte, numele lui Péter Magyar a fost, până în 2024, mai degrabă asociat cu mecanismul intern al regimului Orbán decât cu opoziția. De aceea, prima etapă a carierei sale politice poate fi descrisă fără exagerare drept pro-Orbán, chiar dacă nu în sensul unui lider de prim plan. Reuters a relatat că, în copilărie, Magyar îl admira pe Viktor Orbán, pe care îl văzuse ca pe un simbol al schimbării postcomuniste; ajuns adult, a intrat în Fidesz și a rămas ani de zile în orbita puterii. Chiar și mai târziu, când a început să se delimiteze, el nu a repudiat în bloc toate reflexele politice ale dreptei naționale maghiare. Reuters observă că în campania sa a folosit adesea steaguri naționale, apeluri patriotice și un stil de mobilizare de teren care amintea de metodele lui Orbán, deși puse în slujba unei agende anti-corupție și pro-europene. Scandalul grațierii: momentul rupturii Ruptura s-a produs însă abrupt în 2024 și a avut un declanșator foarte precis: scandalul grațierii care a zguduit Ungaria la începutul acelui an. Președinta Katalin Novák a fost forțată să demisioneze după ce a ieșit la iveală faptul că acordase grațiere unui om condamnat pentru că ajutase la mușamalizarea unui caz de abuz sexual asupra copiilor într-un cămin. Cazul a provocat o undă de șoc puternică într-o țară în care Fidesz își construise o parte esențială a legitimității pe apărarea „valorilor familiei” și a copiilor. Judit Varga, care contrasemnase grațierea în calitate de ministră a justiției, a demisionat la rândul ei. Pentru Péter Magyar, acest scandal a funcționat ca moment de detonare politică. A doua zi după demisia lui Varga, el a acordat un interviu amplu canalului Partizán, în care a rupt public relațiile cu Fidesz și a acuzat guvernul Orbán de corupție sistemică, de servirea intereselor unui cerc restrâns de elite politico-economice și de funcționarea ca un sistem închis. Interviul a devenit viral și l-a transformat peste noapte dintr-un personaj relativ obscur într-o figură politică națională. Magyar s-a declarat deziluzionat de corupția și propaganda de stat pe care afirmă că le-a văzut din interior. Pe de o parte, a existat un declanșator imediat al rupturii lui Magyra de Fidesz: scandalul grațierii, care a compromis moral una dintre temele centrale ale guvernării Orbán și a atins direct cercul său personal, prin Judit Varga. Pe de altă parte, există un motiv structural invocat de însuși Magyar: acumularea unei nemulțumiri față de corupția, propaganda și centralizarea puterii din interiorul sistemului. Scandalul din 2024 nu pare să fi creat de la zero ruptura, ci să fi oferit momentul în care o ruptură latentă a devenit publică și ireversibilă. Din acel moment, pozițiile lui Magyar au devenit clar anti-Orbán, deși nu neapărat anti-conservatoare. Tisza s-a construit ca partid de centru-dreapta, pro-UE, axat pe combaterea corupției, restaurarea mecanismelor democratice și refacerea relației Ungariei cu Bruxelles-ul.  Magyar a promis să repare ceea ce el descrie drept erodarea statului de drept, să restabilească echilibrele instituționale și să combată corupția de stat. Tisza nu susține aderarea Ucrainei la UE În plan geopolitic, el s-a poziționat mai aproape de Occident decât Orbán și a pledat pentru reducerea dependenței energetice de Rusia, dar fără a abandona complet unele poziții conservatoare care pot atrage electoratul de dreapta. Reuters arată, de pildă, că Tisza nu susține aderarea accelerată a Ucrainei la UE, se opune cotelor obligatorii de migranți și ar menține gardul de la frontieră construit în era Orbán. Această combinație explică de ce Péter Magyar nu poate fi redus la formula simplă de „anti-Orbán liberal”. Mai corect este să fie descris ca un fost om al dreptei naționale care a decis să lupte împotriva sistemului Orbán din interiorul aceluiași bazin sociologic și ideologic. El a folosit tocmai limbajul patriotismului, al „reconstrucției patriei” și al mobilizării în zonele rurale dominate de Fidesz. Tocmai această continuitate de stil i-a permis să nu pară, pentru mulți alegători conservatori, un produs al vechii opoziții liberale pe care Orbán o demonizase ani la rând. Controversele: acuzații și răspunsuri Ascensiunea lui Magyar a fost însoțită însă și de scandaluri sau controverse importante. Prima și cea mai sensibilă este cea legată de acuzațiile de abuz formulate de fosta sa soție, Judit Varga. Associated Press consemnează explicit că Varga l-a acuzat de comportament abuziv în timpul căsniciei, iar Magyar a respins acuzațiile, susținând că ele fac parte dintr-o campanie politică de discreditare lansată după ruptura sa cu Fidesz. Reuters a relatat, de asemenea, că presa finanțată de guvern l-a atacat prin acuzații de violență domestică și prin reluarea ideii că ar fi beneficiat de funcții bine plătite datorită poziției fostei sale soții. Înregistrarea audio și impactul politic A doua mare controversă este legată de înregistrarea audio pe care Magyar a făcut-o publică în martie 2024. El a susținut că din conversația cu Judit Varga reiese o tentativă a unor apropiați ai guvernului de a influența sau „curăța” documente dintr-un dosar de corupție. Înregistrarea părea să o surprindă pe Varga vorbind despre manipularea unor documente judiciare. Dezvăluirea a alimentat proteste și a adâncit criza de imagine a guvernului. Ulterior procurorii au închis ancheta pe acest caz, spunând că nu au găsit dovezi ale unei infracțiuni. Suspiciuni privind finanțarea și presiunea politică A treia controversă majoră privește finanțarea și mecanismele de sprijin ale noii sale mișcări. Reuters a scris că, în aprilie 2024, autoritățile ungare au deschis o investigație privind posibile finanțări externe pentru campaniile lui Magyar, anchetă derulată de nou-creatul Sovereignty Protection Office. Investigația a venit într-un context în care legislația privind „interferența străină” fusese deja criticată de activiști pentru drepturi civile, precum și de oficiali americani și europeni, pe motiv că ar putea fi folosită pentru a reduce la tăcere disidența. Magyar a respins acuzațiile și a negat legăturile invocate de presa pro-guvernamentală. Și aici, important este că episodul a produs zgomot politic și presiune publică, dar sursa Reuters nu indică o concluzie judiciară care să demonstreze vina sa. Un profil politic în transformare Privită în ansamblu, istoria politică a lui Péter Magyar este istoria unei duble continuități și a unei rupturi. Continuitatea ține de rădăcinile sale în dreapta maghiară, de lunga apartenență la Fidesz și de faptul că nu a abandonat complet codul conservator și patriotic al acelui spațiu. Ruptura ține de momentul în care a decis să transforme experiența de insider într-o armă împotriva lui Orbán, acuzând sistemul de corupție, propagandă și capturare a statului. Tisza nu a apărut, astfel, ca o opoziție clasică de stânga sau liberală, ci ca o formă de contestare a regimului Orbán din interiorul electoratului pe care acesta îl revendicase mult timp. Pe de o parte, Magyar este produsul sistemului pe care îl atacă. Pe de altă parte, tocmai această proveniență i-a dat credibilitatea de a spune că știe cum funcționează puterea de la Budapesta. Pentru susținători, acesta este avantajul decisiv: numai un fost om al sistemului îl poate învinge. Pentru critici, este și sursa principală de neîncredere: dacă a făcut parte atât de mult timp din Fidesz, cât de profundă este, de fapt, conversia sa politică?

Rusia apără guvernul Orbán în scandalul scurgerilor de informații: acuzații de spionaj în interiorul UE
Internațional

Rusia apără guvernul Orbán în scandalul scurgerilor de informații: acuzații de spionaj în interiorul UE

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a intervenit public în favoarea guvernului ungar condus de Viktor Orbán, în contextul unor acuzații privind posibile scurgeri de informații către Rusia. Controversa îl vizează pe ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, suspectat că ar fi transmis Moscovei detalii din discuțiile interne ale Uniunii Europene. Maria Zaharova laudă poziția Ungariei Într-o declarație pentru agenția TASS, oficialul rus a elogiat conducerea de la Budapesta, susținând că aceasta acționează în interesul național. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei - n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor", a declarat Zaharova. Critici la adresa Uniunii Europene Maria Zaharova a comparat poziția Ungariei cu ceea ce ea a descris drept o tendință generală în Uniunea Europeană, criticând modul în care sunt luate deciziile. Potrivit acesteia, în alte state europene, interesele cetățenilor ar fi ignorate în favoarea unor elite. "Se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii", a adăugat ea, referindu-se la scandalul privind scurgerile de informații. Comisia Europeană reacționează: „situație foarte îngrijorătoare” Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” informațiile apărute în presă, potrivit cărora Peter Szijjarto ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile confidențiale dintre miniștrii de externe ai statelor membre. În paralel, publicația americană The Washington Post a relatat că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus un plan controversat, denumit „Gamechanger”. Potrivit articolului, acesta ar fi vizat înscenarea unei tentative de asasinare a premierului Viktor Orbán, cu scopul de a-i consolida poziția electorală înaintea alegerilor din aprilie. Acuzații privind comunicarea cu Moscova În același articol se susține că ministrul ungar de externe ar fi menținut contacte frecvente cu omologul său rus, Serghei Lavrov, oferindu-i informații despre evoluția discuțiilor din cadrul Consiliului UE. Șeful diplomației ungare a respins acuzațiile, calificând informațiile drept „zvonuri”, într-o postare pe platforma X.

Scandal în Parlament pe „Pachetul de solidaritate”: PSD acuză deturnarea votului, PNL și USR invocă regulamentul
Politică

Scandal în Parlament pe „Pachetul de solidaritate”: PSD acuză deturnarea votului, PNL și USR invocă regulamentul

Votul exprimat miercuri în Comisiile reunite de buget-finanțe pe amendamentul PSD privind „Pachetul de solidaritate” a declanșat un conflict politic și procedural major. Divergențele dintre partide au vizat modul de interpretare a regulamentului, iar ședința a fost marcată de întreruperi și schimburi tensionate de replici. Rezultatul votului: majoritate relativă, dar insuficientă Amendamentul propus de PSD a obținut 23 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și o abținere. Citește și: EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare Opt parlamentari AUR, deși prezenți în sală, au ales să nu voteze, exprimând opțiunea „prezent, nu votez”. Această situație a generat interpretări diferite. PSD a susținut că amendamentul este adoptat, deoarece a întrunit majoritatea voturilor exprimate. În schimb, PNL și USR au considerat că amendamentul nu a trecut, întrucât nu a obținut majoritatea voturilor raportată la numărul total al parlamentarilor prezenți — 51. Dispută pe regulament: „jumătate plus unu” sau majoritate simplă Inițial, secretarul de ședință a anunțat adoptarea amendamentului. Ulterior, președintele Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, Bogdan Huțucă (PNL), a intervenit și a invocat regulamentul ședințelor comune. Acesta a explicat că, potrivit regulilor, o propunere trebuie să întrunească votul a „jumătate plus unu” din numărul parlamentarilor prezenți. În acest caz, din 51 de membri prezenți, erau necesare minimum 26 de voturi pentru adoptare. „Cu 23 de voturi pentru, amendamentul nu a trecut”, a subliniat Huțucă, sugerând reluarea discuției în plen. Replica PSD: „S-a sucit democrația” Reprezentanții PSD au contestat această interpretare. Deputatul Marius Budăi a criticat dur situația, afirmând că logica votului este inversată. „Mai puține voturi bat mai multe voturi. S-a sucit democrația”, a declarat acesta. La rândul său, Adrian Câciu a atras atenția asupra introducerii unor concepte care nu există în regulament, precum opțiunea „prezent, nu votez”, considerând că se încearcă invalidarea unui vot legitim. Controverse privind opțiunea „prezent, nu votez” Un alt punct central al disputei a fost statutul opțiunii „prezent, nu votez”. PSD a susținut că această formulare nu este prevăzută în regulament și, prin urmare, nu ar trebui luată în calcul. De cealaltă parte, PNL a insistat că prezența fizică a parlamentarilor contează în stabilirea cvorumului și a pragului de vot necesar. Președinta Comisiei pentru buget din Senat, Gabriela Horga (PNL), a reiterat că regula este clară: hotărârile se adoptă cu votul majorității celor prezenți, adică minimum 26 de voturi în acest caz. Discuții juridice: amendament sau hotărâre? PSD a adus în discuție și o nuanță juridică importantă. Deputata Simona Bucura Oprescu a susținut că articolul invocat din regulament se referă la hotărâri, nu la amendamente. Această interpretare a adâncit și mai mult conflictul procedural, fiecare tabără susținând că are dreptate din punct de vedere legal. Solicitări pentru reluarea votului și blocaj politic În contextul haosului procedural, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a cerut reluarea votului și eliminarea opțiunii „prezent, nu votez”. De asemenea, acesta a propus ca parlamentarii PSD să suspende participarea la dezbaterile bugetare până la clarificarea situației. Miza amendamentului: sprijin financiar pentru milioane de români Amendamentul PSD viza alocarea a 1,1 miliarde de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, în cadrul „Pachetului de solidaritate”. Fondurile urmau să fie utilizate pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, a celor care au în întreținere copii cu handicap, dar și pentru acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari, estimat la 2,35 miliarde de lei pentru anul 2026.

Țoiu confirmă că Ponta și/sau Daciana au vrut să-și bage fiica „pe pile” în avionul spre România
Politică

Țoiu confirmă că Ponta și/sau Daciana au vrut să-și bage fiica „pe pile” în avionul spre România

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a oferit explicații privind cazul intens mediatizat al Irinei Ponta, care nu a fost inclusă într-un zbor de evacuare către România. Oficialul a declarat, înaintea audierilor din Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților, că situația a fost generată de o „comunicare paralelă” față de canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Potrivit ministrului, în bazele de date ale instituției nu exista înregistrată nicio solicitare oficială pentru un minor neînsoțit, adică pentru Irina Ponta. MAE gestionează „cea mai importantă criză din ultimele decenii” Oana Țoiu a subliniat că Ministerul Afacerilor Externe se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații consulare din ultimele decenii, în contextul crizei internaționale care implică mai multe state și un număr mare de cetățeni aflați în zone cu risc. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace „În acest moment MAE, ca și ministerele de externe ale altor țări, gestionează cea mai importantă criză din ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de țări implicate, gradul de risc și numărul redus de personal din acele zone”, a declarat ministrul. Ea a precizat că presiunea asupra serviciilor consulare este foarte mare, având în vedere solicitările numeroase de sprijin venite din partea cetățenilor români. Niciun minor neînsoțit nu figura în evidențele oficiale Referindu-se la cazul minorei intens discutat în spațiul public, Oana Țoiu a afirmat că, potrivit datelor din sistemele oficiale ale MAE, nu exista nicio solicitare înregistrată pentru un minor neînsoțit. „În bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale anunțate de MAE, nu aveam și nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoțit”, a explicat ministrul. Potrivit acesteia, fiecare consulat a raportat către celula centrală de criză categoriile de persoane vulnerabile incluse în planurile de evacuare. În aceste liste nu apărea categoria minorilor neînsoțiți. Propunere de întoarcere în țară prin zboruri directe În cazul minorei despre care s-a discutat public, autoritățile consulare ar fi propus o alternativă de repatriere. Ministrul a precizat că, din informațiile primite de la consulat, a fost sugerată varianta revenirii în România prin zboruri directe, în afara planului inițial de evacuare. Ea a subliniat că orice minor care solicită sprijin are dreptul la ajutor consular din partea statului român. „Eroare regretabilă” cauzată de o comunicare paralelă Potrivit ministrului de Externe, situația ar fi apărut din cauza unei comunicări informale între personal consular și persoanele implicate, care nu a fost înregistrată în sistemele oficiale. „A existat o comunicare paralelă față de canalele oficiale, în care un membru al personalului consular a purtat o conversație separată de înregistrările formale”, a declarat Oana Țoiu. Această situație a dus la prezența minorei la consulat în afara programărilor și a listelor oficiale raportate către celula centrală de criză. Ministrul a admis că procedurile pot fi îmbunătățite și a anunțat că, după încheierea crizei, va avea loc o evaluare detaliată a modului în care au funcționat mecanismele consulare. Prioritate pentru respectarea regulilor oficiale Șefa diplomației române a insistat asupra faptului că, într-o situație de criză, este esențial ca statul să respecte regulile și procedurile stabilite. Potrivit acesteia, accesul la informații și sprijin trebuie să fie acordat în funcție de înscrierile oficiale și de gradul de vulnerabilitate al persoanelor aflate în dificultate. „Este extrem de important ca statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public și să nu existe un ‘fir scurt’ prin care cineva să aibă acces privilegiat la informații”, a subliniat ministrul. Evaluare internă la consulat Oana Țoiu a precizat că va exista o analiză pentru a stabili cine a purtat discuțiile informale care au generat confuzia. Totuși, ea a subliniat că într-o situație de criză responsabilitatea este atât individuală, cât și colectivă, deoarece mai multe structuri funcționează simultan. Ministrul a explicat că, în momentul în care consulul a solicitat instrucțiuni privind acest caz, i s-a reamintit că lista persoanelor vulnerabile fusese deja finalizată și că locurile disponibile în zborul respectiv erau ocupate. Ministrul respinge acuzațiile de intervenție politică În final, Oana Țoiu a respins ferm speculațiile potrivit cărora ar fi intervenit personal pentru anumite persoane. Ea a declarat că nu a contactat niciun consul pentru a cere informații despre persoane cu nume și prenume și nici despre familiile acestora. „Niciodată nu am sunat niciun consul al României pentru a întreba de o persoană anume. A presupune că un ministru de externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor într-o situație de urgență este la fel ca și cum ați presupune că un ministru al educației ar suna directorii de școli pentru a verifica situația copiilor parlamentarilor”, a afirmat ministrul de Externe.

Cum se insultă public doi universitari la Filosofie: acuzații de corupție și cuvinte grele
Eveniment

Cum se insultă public doi universitari la Filosofie: acuzații de corupție și cuvinte grele

  Un conflict academic între doi filosofi de la Facultatea de Filosofie a Universității „A.I. Cuza” din Iași a ajuns în instanță după ce unul dintre ei l-a acuzat pe celălalt că i-ar fi sabotat cariera și l-a insultat public pe rețelele sociale. Conflict între filosofi, tranșat în instanță Disputa a pornit de la un concurs organizat în 2018 pentru ocuparea unui post de cercetător științific, în urma căruia unul dintre candidați a fost respins, obținând nota 7,72, insuficientă pentru câștigarea postului. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Tensiunile au reizbucnit câțiva ani mai târziu, când ambii au candidat pentru un post de lector universitar, câștigat de același profesor, în timp ce rivalul său nu a îndeplinit condițiile de participare. Conflictul s-a încheiat printr-un acord de mediere, partea jignită solicitând doar daune morale simbolice de un leu și scuze publice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Război între influencerițe transformat în anchetă penală: sicrie la poartă, percheziții și suspiciuni de grup infracțional
Eveniment

Război între influencerițe transformat în anchetă penală: sicrie la poartă, percheziții și suspiciuni de grup infracțional

Scandalul dintre influencerițele Andreea Bostănică și Iuliana Beregoi a depășit granița unui conflict pe TikTok, după apariția unor acuzații grave de extorcare și amenințări cu sicrie lăsate la poarta victimelor. Scandal pe TikTok, anchetă penală Andreea Bostănică susține că rivala sa, alături de părinți, ar fi implicată într-un grup infracțional care ar fi obținut zeci de mii de euro prin intimidări, solicitând bani, flori sau bijuterii scumpe. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Situația a escaladat după ce influencerița Daniela Costețchi a declarat public că s-a numărat printre persoanele care s-au trezit cu un sicriu la poartă, confirmând amploarea cazului. Între timp, ancheta coordonată de ofițerii Direcției Investigații „Centru” a INI, împreună cu polițiști și procurori din Căușeni, Republica Moldova, vizează un grup de opt persoane, iar imaginile publicate din timpul perchezițiilor au fost asociate online cu locuința Iulianei Beregoi. Continuarea, în Ziarul de Iași

Epstein îl trage în noroi și pe Thorbjorn Jagland, fost secretar general al Consiliului Europei
Internațional

Epstein îl trage în noroi și pe Thorbjorn Jagland, fost secretar general al Consiliului Europei

Consiliul Europei a anunțat miercuri ridicarea imunității fostului său secretar general, Thorbjorn Jagland, în contextul unei anchete deschise în Norvegia privind legături anterioare cu infractorul sexual american Jeffrey Epstein. Jagland a condus instituția cu sediul la Strasbourg între 2009 și 2019 și a beneficiat de imunitate diplomatică inclusiv după încheierea mandatului, pentru faptele comise în exercitarea atribuțiilor sale oficiale. Anchete pentru „corupție agravată” în Norvegia Parlamentul norvegian a decis crearea unei comisii independente pentru a investiga presupusele legături dintre Epstein și mai multe personalități din țară. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul În paralel, poliția norvegiană a deschis anchete pentru „corupție agravată” împotriva lui Thorbjorn Jagland, dar și împotriva cunoscutei diplomate Mona Juul și a soțului acesteia, Terje Roed-Larsen, pentru complicitate. Investigațiile vizează perioada în care Jagland era președinte al Comitetului Nobel – instituția care acordă Premiul Nobel pentru Pace – și secretar general al Consiliului Europei, iar Mona Juul activa în Ministerul Afacerilor Externe norvegian, înainte de a deveni ambasador în Regatul Unit. Reacție la Paris: „Uluit și indignat” Scandalul Epstein are reverberații și în Franța. Ministrul de externe Jean-Noel Barrot s-a declarat „uluit și indignat” după dezvăluirile privind un diplomat francez al cărui nume apare în dosarele Epstein. Este vorba despre Fabrice Aidan, care ar fi schimbat zeci de e-mailuri cu Jeffrey Epstein de-a lungul mai multor ani. Barrot a precizat că a sesizat imediat justiția și a declanșat o anchetă administrativă și o procedură disciplinară. Totodată, el a subliniat că faptele imputate sunt „de o gravitate foarte mare”, dar a cerut să nu fie pusă sub semnul întrebării integritatea întregului corp diplomatic francez. Ministrul nu a exclus însă posibilitatea ca și alți diplomați să fie implicați. E-mailuri, ONU și suspiciuni vechi Potrivit investigațiilor publicate de Mediapart, Fabrice Aidan i-ar fi facilitat lui Epstein acces la informații diplomatice, servicii sau rețele internaționale. Primele schimburi de e-mailuri datează din 2010, când Aidan era detașat la Organizația Națiunilor Unite și activa ca consilier al lui Terje Roed-Larsen. În 2013, ONU ar fi fost alertată de Federal Bureau of Investigation în legătură cu o anchetă care l-ar fi vizat pe Aidan la New York pentru presupusa consultare a unor site-uri cu conținut pedopornografic. Un purtător de cuvânt al diplomației franceze a precizat că, la acel moment, nu fusese formulată nicio acuzație oficială în SUA și nu fusese aplicată nicio sancțiune în Franța.

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: declarațiile prințesei Sofia despre întâlnirile cu infractorul
Internațional

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: declarațiile prințesei Sofia despre întâlnirile cu infractorul

Prințesa Sofia a Suediei a vorbit pentru prima dată în mod public despre articolele de presă în care a fost asociată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein. Aceasta a declarat că l-a întâlnit doar de două ori, în contexte sociale publice și foarte scurte, în urmă cu mai mulți ani. Întâlniri rare și fără legături personale Soția prințului Carl Philip, singurul fiu al regelui Carl XVI Gustaf, a explicat că întâlnirile au avut loc când avea în jur de 20 de ani și nu au implicat nicio relație personală sau profesională. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „L-am întâlnit în două contexte sociale”, a declarat prințesa Sofia, subliniind că aceste episoade s-au limitat strict la două apariții publice. Contextul întâlnirilor cu Epstein Potrivit presei suedeze, una dintre întâlniri ar fi avut loc într-un restaurant, unde Sofia ar fi fost prezentată lui Epstein, iar cea de-a doua la premiera unui film, eveniment la care au participat mai multe persoane. „Din fericire, asta a fost tot”, a precizat prințesa, referindu-se la aceste contacte limitate. Reacția prințesei după dezvăluirile despre infracțiuni Prințesa Sofia a declarat că, în urma informațiilor apărute ulterior despre infracțiunile comise de Epstein împotriva unor tinere femei, este recunoscătoare că nu a mai avut niciun contact cu acesta după acele întâlniri din tinerețe. Totodată, ea a transmis că gândurile sale se îndreaptă către victime și că speră ca acestea să beneficieze de dreptate. Rolul femeii de afaceri Barbro Ehnbom Conform relatărilor din presă, femeia de afaceri suedeză Barbro Ehnbom ar fi fost cea care i-a făcut cunoștință Sofiei Hellqvist — numele purtat de prințesă înainte de căsătorie — cu Epstein. La acel moment, Sofia Hellqvist ar fi făcut parte dintr-o rețea de tinere promovate de Ehnbom, potrivit surselor citate. Poziția familiei regale suedeze Familia regală a Suediei a transmis că prințesa Sofia nu a fost niciodată dependentă de Epstein în vreun fel și nu a mai avut niciun contact cu acesta în ultimii 20 de ani. Sofia Hellqvist s-a căsătorit în 2015 cu prințul Carl Philip, al doilea dintre cei trei copii ai regelui Carl XVI Gustaf și ai reginei Silvia. Cuplul are împreună patru copii și face parte activ din viața publică a familiei regale suedeze.

Scandalul Epstein - șeful de cabinet al premierului britanic demisionează
Internațional

Scandalul Epstein - șeful de cabinet al premierului britanic demisionează

Morgan McSweeney, șeful de cabinet al premierului britanic Keir Starmer, și-a anunțat duminică demisia, după ce a recunoscut că l-a sfătuit pe prim-ministru să îl numească pe Peter Mandelson ambasador al Regatului Unit la Washington, în ciuda legăturilor cunoscute ale acestuia cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. McSweeney își asumă responsabilitatea pentru o „greșeală” Într-o declarație scrisă transmisă postului BBC, Morgan McSweeney a explicat motivele demisiei sale. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „După o analiză atentă, am decis să demisionez din guvern. Numirea lui Peter Mandelson a fost o greșeală. Când mi s-a cerut, l-am sfătuit pe prim-ministru să facă această numire și îmi asum întreaga responsabilitate pentru acest sfat”, a afirmat McSweeney. Criză politică majoră în guvernul laburist Executivul condus de Keir Starmer traversează una dintre cele mai grave crize de la preluarea puterii, în urma dezvăluirilor recente despre relațiile dintre Peter Mandelson și finanțatorul american Jeffrey Epstein, decedat în 2019. Criticile s-au intensificat atât din opoziție, cât și din interiorul Partidului Laburist, unii membri cerând chiar plecarea premierului din Downing Street. În mod special, Morgan McSweeney a fost vizat pentru insistența cu care a susținut numirea lui Mandelson într-un post diplomatic-cheie. Numire strategică, urmată de revocare Keir Starmer îl numise pe Peter Mandelson, fost ministru laburist și comisar european, ambasador la Washington în decembrie 2024, într-un moment delicat, marcat de revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Totuși, în septembrie 2025, Mandelson a fost demis, după publicarea unor documente din dosarul Epstein, care detaliau amploarea legăturilor sale cu infractorul sexual condamnat. Noi documente și suspiciuni grave Documente recente făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au reaprins scandalul. Potrivit acestora, Peter Mandelson i-ar fi furnizat lui Jeffrey Epstein informații sensibile, susceptibile să influențeze piețele financiare, în perioada în care a fost ministru în guvernul laburist condus de Gordon Brown, între 2008 și 2010. Ancheta poliției britanice Pe fondul acestor dezvăluiri, poliția britanică a deschis o anchetă penală. Vineri, autoritățile au percheziționat două adrese asociate lui Peter Mandelson: una în sud-vestul Angliei și una în Londra. Regrete și scuze din partea premierului Săptămâna aceasta, Keir Starmer a declarat public că regretă numirea lui Peter Mandelson și și-a cerut scuze victimelor lui Jeffrey Epstein. Premierul a susținut însă că, la momentul deciziei, nu cunoștea amploarea legăturilor dintre fostul său ambasador și infractorul sexual. Morgan McSweeney, strateg-cheie al Partidului Laburist În Downing Street, Morgan McSweeney era considerat strategul-șef al Partidului Laburist și mâna dreaptă a lui Keir Starmer. El a fost numit în funcție în octombrie 2024, la trei luni după revenirea laburiștilor la putere, după ce jucase un rol esențial ca director general al campaniei electorale care a adus partidul din nou la guvernare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră