sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4326 articole
Politică

Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, către cei patru judecători PSD din CCR: „Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris el pe Facebook. Până acum, nici un lider PSD nu a comentat evenimentele de la CCR, deși presa a scris că toți cei patru judecători care au boicotat luarea unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților au fost nominalizați de formațiunea social-democrată. Citește și: Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor” Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” „CCR, 4 din 9, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris Miruță pe Facebook.  Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum. Potrivit unor surse din CCR, la şedinţa de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.  

Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Foto: Facebook
Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR

Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor”. Ea se referă la faptul că, în ședința de duminică a acestei curți, unul dintre judecătorii nominalizați de PSD, Cristian Deliorga, ar fi cerut amânarea dezbaterii până la primirea unor noi studii de impact de la ministerul Justiției. Cerera lui Deliorga a fost susținută de alți doi judecători PSD, Gheorghe Stan și Bogdan Licu. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Cei trei au invocat un articol din legea CCR unde se afirmă că: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”. Duminică, Simina Tănăsescu le-a refuzat cererea, așa că cei trei, plus Mihai Busuioc - tot desemnat de PSD - au părăsit reuniunea și au lăsat curtea fără cvorum Însă, azi, Tănăsescu a explicat că cererea lui Deliorga nu avea legătură cu dosarul care trebuia judecat.  „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră", a spus președintele CCR, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.   Tănăsescu a sugerta că colegii ei au chiulit nejustificat: „Pentru săptămâna în curs, singura persoană care avea concediu eram eu, l-am anulat azi dimineață”.  Curtea Constituțională avea programată astăzi, de la ora 10:00, o nouă ședință pentru a fi analizată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind Legea pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Însă cei patru judecători PSD au venit la CCR, dar nu au intrat în sala de ședință, așa că nu s-a întrunit cvorumul de șase din nouă. 

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles Foto: Facebook Victor Ponta
Politică

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles

Fostul premier și președinte al PSD, Victor Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles, a susținut el într-o intervenție la România TV, postul prietenului său, Sebastian Ghiță.  Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles „România a fost în 2025 capturată pe bucăți de către o grupare politică, se numesc USR, acum cu Bolojan, cu ei, cu alții, care e de fapt controlată din afara țării. Ei nu sunt un partid care a câștigat alegerile, cum e într-o democrație. Lor nu le-a dat poporul niciodată nicio încredere, au luat 8-10%, la primărie 10%. Dar având sprijinul total al Bruxelles-ului, Paris-ului, Vienei, l-au capturat pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl întrebi: ce faceți? Măresc taxele, tai de la persoanele cu dizabilități”, a perorat Ponta. El nu a explicat de ce Bolojan, USR sau Bruxelles-ul și-ar dori să crească taxele și să „taie” de la persoane cu dizabilități.  „USR face ce făceau comuniștii în 1945. Când au pus guvernul Petru Groza, parcă seamănă fizic guvernul cu Petru Groza, au preluat armata, externele, economia, acum că suntem în altă epocă mediul este important (...)  Premierul Bolojan este prizonierul lor în totalitate, probabil 2026 va fi bătălia să captureze și pe Nicușor Dan, Înalta Curte și DNA, iar oamenii vor avea mai puțini bani cu care vor putea plăti mai puțin, pentru că facturile vor fi și sunt deja mai mari, pentru că mâncarea și medicamentele costă mai mult, pentru că benzina costă mai mult”, a concluzionat fostul premier, care în această legislatură a fost ales deputat pe listele PSD. 

Parlamentarii, raport după un an de mandat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Cum se muncește în Parlament: de la sute de interpelări la aproape zero luări de cuvânt

Parlamentarii de Iași au împlinit un an de mandat, iar activitatea lor ridică întrebarea firească: cu ce se pot lăuda în fața alegătorilor. Parlamentarii, raport după un an de mandat Aproximativ jumătate se află la primul mandat, iar bilanțul arată diferențe mari între cei activi și cei aproape invizibili în Parlament. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Deputata Cristina Dascălu se remarcă printr-un număr record de 280 de interpelări adresate miniștrilor, pe teme ce variază de la infrastructură și educație până la probleme sociale, deși o treime dintre acestea nu au primit încă răspuns. La polul opus, alți parlamentari nou aleși, precum Ancuța Irimia, au avut intervenții publice foarte puține, cu doar câteva luări de cuvânt și fără interpelări notabile adresate Guvernului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Foto: Facebook CCR
Politică

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale: unul dintre ei, Cristian Deliorga, a cerut un nou studiu de impact de la ministerul Justiției, afirmă surse politice. Alți doi judecători PSD din CCR, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, i-au susținut cererea. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Ei au invocat articolul 58, alineatul 3, din legea CCR: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”.  Președinta CCR, Simina Tănăsescu (numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis), le-a respins solicitarea. În consecință, cei patru judecători PSD au anunțat că părăsesc ședința, deci cvorumul, de șase din nouă judecători, nu mai exista.  Judecătorii PSD au solicitat o nouă ședință pentru 15 ianuarie 2026, dar Tănăsescu a stabilit-o pe 29 decembrie 2025.  În consecință este extrem de puțin probabil ca în acest an să se ia o decizie, la CCR, în ceea ce privește noile reglementări privind pensiile magistraților.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale. De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Grupaj foto: Facebook
Politică

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre

Cine sunt cei 4 pesediști din CCR care azi au blocat adoptarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților: un plagiator, un tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea și apropiatul grupării Mazăre din Constanța.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia tranșată soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni. O amânare pentru ianuarie 2026 ar putea determina neîndeplinirea unui jalon din PNRR și pierderea a zeci de milioane de euro. Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Cine sunt cei patru judecători CCR promovați la această curte de PSD, fie când era condus de Dragnea, fie de Ciolacu, fie de Sorin Grindeanu: Fostul procuror Bogdan Licu, fost mason, acuzat de plagiat și de notele mici din facultate. A studiat la Spiru Haret, media anilor de studii din facultate a fost 7,08. Mihai Busuioc, fost absolvent al Școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina (tablagii, în limbaj popular). A fost promovat de Dragnea în multiple posturi, inclusiv președinte al Curții de Conturi. PSD-ul condus de Sorin Grindeanu l-a adus la CCR Gheorghe Stan, fost șef al secției speciale inventate de regimul Dragnea care trebuia să ancheteze magistrați și ar fi vrut să o aresteze pe Laura Codruta Kovesi. El a absolvit la Sibiu Facultatea de Drept în 1997 și a devenit procuror în județul Botoșani, în Darabani.  Judecătorul Cristian Deliorga, definit de presă drept „un apropiat” al procuroarei Adina Florea de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. El ar fi fost un apropiat și al „cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu”.  Ultima numire făcută de PSD în CCR a fost Busuioc, însă acesta a trecut de Parlament și cu votul PNL, UDMR și USR. 

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere Foto: Stirile Pro TV
Politică

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere

O banală lege despre cimitire a fost manevrată manevrată în favoarea companiilor miniere, cărora li se oferă noi posibilități de concesionare a perimetrelor și care, aparent, ar putea intra inclusiv peste morminte. Președintele Nicușor Dan a atacat însă la CCR legea „pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare”.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție O consilieră de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, care a fost director al Administrației Parcul Natural Văcărești, a explicat, pe Facebook, situația. Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere „O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă. Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare.   Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, a scris ea pe Facebook.    Cea mai sensibilă prevedere, introdusă de deputați, prevede: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: a) bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere pot fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici titulari ai unui drept de exploatare și/sau explorare conferit de autoritatea competentă, pentru continuitatea activităților miniere existente; b) terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active, care nu fac parte din concesiunea existentă, pot fi concesionate prin atribuire directă către titularii prevăzuți la lit. a), în scopul extinderii perimetrului exploatării și valorificării optime a resurselor minerale. Durata concesiunii este egală cu întreaga perioadă de exercitare a dreptului de explorare și/sau de exploatare conferit titularului de către autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale, menținându-și valabilitatea atât timp cât aceste drepturi sunt în vigoare. (2) Inițiativa concesionării sau a extinderii suprafeței concesionate poate aparține titularului dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public ori privat, precum și operatorului economic titular al dreptului de exploatare și/sau explorare”.    Administrația Prezidențială apreciază, în sesizarea către CCR, că „noua soluție legislativă este de natură a crea confuzie în ceea ce privește extinderea perimetrului de exploatare, autoritatea competentă a-și exprim acordul, exprimarea utilizată și lipsa de corelare cu regimul juridic actual al extinderii perimetrelor de exploatare - lipsind norma de claritate, precizie și previzibilitate în aplicare, aspect ce contravine principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție”.     

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi Foto: Facebook/Adrian Murgea
Politică

VIDEO Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi

De Crăciun, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi. Ileni face parte din comuna Mândra, județul Brașov, și are o populație de circa 640 de locuitori.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi „Frunză verde de trifoi/Președintele-i la noi/A venit, ne-a onorat/Că e de la noi din sat” i-a strigat, la întâmpinare, corul femeilor din sat.  Șeful statului a fost primit la muzeul din sat cu pâine și sare, iar gazdele i-au cântat o colindă. Președintele României a cântat alături de ei. „Seara de Crăciun a adus bucurie în Satul Ileni. Vizita domnului președinte Nicușor Dan la Muzeul din Ileni ne-a emoționat și ne-a onorat.   A fost o întoarcere acasă, ca fiu al satului, un moment care ne-a reamintit că legătura cu locurile natale rămâne vie, indiferent de drumurile vieții.   Pentru comunitatea noastră, prezența sa a fost un semn de apropiere, respect și continuitate.   Vă mulțumim pentru că ați revenit acasă și pentru că purtați Ileniul cu dumneavoastră”, este mesajul de pe pagina de Facebook a satului Ileni.    Nicușor Dan este născut în Făgăraș, iar copilăria și-a petrecut-o la bunici, în satul Ileni, aflat la 12 kilometri distanță de locul natal.    

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE - Le Monde

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE, arată publicația franceză Le Monde. În noiembrie 2024, o investigație realizată de Cătălin Prisacariu și Oleg Oganov și publicată de DeFapt.ro arăta „cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului”.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Acum, Le Monde arată că sunt sute de cazuri ale unor cetățeni ruși care, cu complicitatea autorităților statului român, au obținut cetățenie.  Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE „Cum rușii evită sancțiunile și obțin «cetățenia europeană» cu ajutorul documentelor false românești. De la invadarea Ucrainei, sute de cetățeni ruși ar fi obținut cetățenia română în mod fraudulos, pentru a evita sancțiunile sau pentru a trăi în Uniunea Europeană”, titrează Le Monde.  „Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori, în timp ce între 4 și 5 milioane de cetățeni au părăsit țara de la căderea comunismului, în 1989. Cu toate acestea, mica comună Varfu Campului a înregistrat, în mod curios, o dublare a populației în decursul unui deceniu, trecând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021. În acest sat din nordul țării, aproape de Ucraina, aproape 10.000 de persoane erau înscrise pe listele electorale în 2024, dar unele secții de votare au înregistrat o participare de doar 2% la alegerile municipale organizate în iunie același an. Acest lucru a trezit suspiciunile autorităților. În noiembrie 2024, mai multe zeci de percheziții au scos la iveală înșelăciunea: nu exista o economie înfloritoare sau un baby-boom, ci aproape 10 000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră documente de identitate române în mod fraudulos, stabilindu-și un domiciliu fictiv în Varfu Campului, uneori fără acordul prealabil al proprietarilor. Documente false, în schimbul unor mită, ar fi fost întocmite de ani de zile de funcționari ai două birouri de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor”, mai arată publicația franceză.  Ancheta Parchetului General a dezvăluit „existența unui grup criminal format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, în principal rezidenți în România”, cu sprijinul avocaților, traducătorilor și notarilor locali. Numai în 2025, grupul ar fi depus peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, în majoritate pentru cetățeni ruși. În total, autoritățile au estimat că peste 18.700 de cetățeni din fosta URSS aveau reședințe fictive în România, unii dintre ei obținând pașapoarte românești. Pentru a obține cetățenia românească, unii ruși au preluat identitatea soldaților ucraineni uciși pe front, potrivit unui ofițer de poliție citat într-o anchetă jurnalistică și unei surse judiciare intervievate de Le Monde. Mai rău, infractorii au ocolit obstacolele mergând mai departe și creând direct un certificat de cetățenie fals, care în mod normal ar fi emis de ANC. În loc să aștepte doi ani pentru procedura standard, chiar dacă frauduloasă, de „restabilire” a cetățeniei, falsificarea unui certificat durează doar câteva săptămâni și costă câteva zeci de mii de euro.

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE Foto: Captură video
Politică

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE

Fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE: el relatează o întâlnire cu fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și, după discuțiile de la Bruxelles, a ajuns la concluzia că chiar Comisia Europeană „gira” situația din România.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Într-un interviu pentru Ionuț Cristache, difuzat de platforma Gândul, fostul lider liberal, un aliat constant al PSD, mai afirmă că reportajul Recorder a fost o diversiune care are ca scop „încercarea de a-i îndepărta pe cei care azi sunt judecători în instanțe și au curajul să judece cu legea și numai cu legea”.  Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE „Toate abuzurile care s-au întâmplat în justiție în anii 2010, din 2010 până în 2020, am constatat că erau bine cunoscute la Bruxelles. Da, da, erau bine cunoscute și tolerate. Erau girate, erau făcute cu girul Comisiei Europenecare nu a ridicat mecanismul de cooperare și verificare, pentru că ăsta era un instrument cu care România era ținută, să zicem, la colț. Adică era ținută la respect.România nu îndrăznea să ridice gura în această privință. Eu am avut, la un moment dat, în 2019, la începutul anului, o întâlnire cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (...) Și, cu acel prilej, Juncker mi-a confirmat că știe de implicarea servicilor secrete în actul de justiție.Mi-a spus mai mult de atâta, că avea anumite informații în legătură cu modul în care funcționau serviciile de informații, inclusiv în ceea ce-l privește. Avusese anumite informații foarte interesante. Și i-am cerut lui Juncker să ridice mecanismul de cooperare și verificare. Și Juncker mi-a spus: până la sfârșitul mandatului, care lua sfârșitul în 2019, osă ridicăm mecanismul de cooperare și verificare. Trebuie să vă spun că la sfârșitul întrevederii, unul din consilierii lui a venit și mi-a spus: domnule președinte, vă dau un sfat. Nu mai ridicați aceste chestiuni în spațiu public, legate de abuzurile care se întâmplă în justiție în România. Pentru că probabil îi deranja la ureche, așa cum v-am spus, făcute cu acordul Comisiei. Și i-am spus, adică cum îmi cereți ca să pun gunoiul sub preș? Și persoana respectivă mi-a spus, da. Și eu am zis, cu așa ceva nu sunt de acord. Nu sunt de acord să tac din gură când astfel de abuzuri se petrec în țara mea. Și mi-a spus, bine, faceți cum credeți”, a relatat Tăriceanu, potrivit Gândul. 

România va trece printr-un regim autocratic, crede Stere Gulea Foto: Inquam/Ilona Andrei
Politică

Regizorul Stere Gulea: România va trece printr-un regim autocratic

România va trece printr-un regim autocratic, spune regizorul Stere Gulea (82 de ani), într-un interviu pentru news.ro. El apreciază că cel mult 30% din populaţie are aspiraţii şi valori occidentale, iar restul, nu.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși România va trece printr-un regim autocratic „Ce şanse credeţi că are România să se întoarcă în siajul Kremlinui?”, a fost întrebat Gulea. „Nu la modul ăla, dar pesemne că va trece printr-un regim autocratic! (...) Nu acum, dar într-un viitor greu predictibil cred că da. Şi nu va fi singura din zonă, să ştiţi! Eu aşa cred”, a răspuns el.  „Gen Orban, Erdogan. Zona asta. Din multe puncte de vedere e cel mai probabil să fie aşa ceva, pentru că societatea, oamenii sunt cam de nivelul ăsta, să ştiţi! Ca aspiraţie! N-au aspiraţiile occidentale, să ştiţi! Eu zic că doar undeva, 30% din populaţia României, se identifică cu valorile occidentale. Parte din populaţie care, la rândul ei, are mari probleme de identitate, pentru că multe lucruri s-au pierdut. Toate schimbările, aşa-zis modernizările lumii occidentale, cu toate libertăţile astea, e greu de a face opţiune cu ele, să ştiţi! Bun, acum ştiţi cum e, orice predicţie este sortită oricând ridicolului. Dar dacă m-aţi întrebat cum văd eu viitorul politic, cam aşa îl văd! În măsura în care Occidentul – vorbesc de liderii occidentali – chiar reuşeşte să devină mult mai ferm şi mai activ în sensul apărării valorilor occidentale… Dar vedeţi ce se întâmplă şi la ei! Franţa este o ţară neguvernabilă, în Germania extrema dreaptă e puternică. Deci, cele mai importante două ţări… Cel puţin Franţa e într-un moment foarte prost! Precar de-a dreptul. V-am spus că am băiatul care trăieşte acolo şi… În fine, e un om care ştie şi politică, şi istorie şi de unde când a ajuns acolo, la 20 de ani – că şi-a făcut studiile în Franţa –, era convins că a făcut alegerea bună, acum… Sigur că nici n-avea altă opţiune atunci, dar îmi dau seama că nu mai e nici pe departe convins că opţiunea lui a fost bună. Dar ce să faci? Asta e lumea! Unde să te duci? Nici nu prea ai unde. În America nu mai e momentan cazul nici acolo. Eu nu cred că America va rămâne trumpistă. Pentru că nici soluţiile pe care le avansează gruparea lui nu sunt soluţii de oameni deştepţi. Sunt soluţii de zănateci, de oameni apucaţi. Chit că a fost înconjurat de Silicon Valley într-o vreme. Dar şi ăia au luat-o…”, a mai apreciat regizorul. 

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria. În articolul din ediția specială de Crăciun a săptămânalului britanic, se arată că Moldova a fost luată în considerare pentru a fi desemnată „Țara Anului 2025” urmare a modului în care alegătorii au respins tabăra pro-rusă, la alegeri.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria The Economist arată că „încercăm să identificăm țara care a înregistrat cele mai mari progrese, fie din punct de vedere economic, politic sau în orice alt domeniu important”.  „Alegătorii din Moldova au respins un partid pro-rus, în ciuda amenințărilor și dezinformării din partea Moscovei”, menționează publicația. Însă cei mai puternici competitori au fost Argentina, condusă de Javier Milei, și Siria. „Argentina a înregistrat îmbunătățiri în plan economic. Președintele Javier Milei a inițiat în 2023 reforme de amploare în favoarea pieței libere, în speranța de a scoate țara din starea de statism și stagnare în care se afla de peste un secol. Astfel de reforme – eliminarea controlului prețurilor, reducerea cheltuielilor și renunțarea la subvențiile care distorsionează piața – sunt extrem de dificile, deoarece sunt extrem de dureroase; mulți reformatori anteriori au eșuat. Cu toate acestea, domnul Milei a rămas ferm pe poziții în 2025, iar alegătorii i-au rămas alături. La fel a făcut și America, oferind o linie de salvare de 20 de miliarde de dolari pentru a evita o criză financiară. Rezultatele au fost impresionante. Inflația a scăzut de la 211% în 2023 la aproximativ 30% în prezent. Rata sărăciei a scăzut cu 21 de puncte procentuale față de anul trecut. Bugetul a fost adus sub control. Domnul Milei a trecut la un peso flotant și a eliminat majoritatea controalelor asupra capitalului (...) Dar dacă reformele sale vor fi susținute, ele ar putea modifica definitiv traiectoria Argentinei și ar putea da speranță reformatorilor economici de pretutindeni”, consemnează The Economist.  Însă, la final, publicația britanică a decis pentru Siria: „Femeile nu sunt obligate să se acopere sau să rămână acasă. Distracția și, da, alcoolul sunt permise. Domnul Sharaa a adus o serie de surprize pozitive, menținând unitatea țării și stabilind relații bune cu America și statele din Golf. Odată cu relaxarea sancțiunilor occidentale, economia începe să-și revină”. Trei milioane de sirieni s-au întors acasă, mai arată The Economist. 

Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa” Foto: Facebook
Politică

Tradiționale urări de Crăciun între suveraniști: „Domnu' Simion, uitați scroafa!”

Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa pe care o agresați dumneavoastră sexual”, a strigat Diana Șoșoacă, președintele SOS România, la o transmisie live, de doar două ore și trei minute, pe Facebook, de la pomana porcului.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În mesajul video, ea îl acuză pe președintele AUR, George Simion, că a refuzat propunerea ei de unificare a mișcării suveraniste. Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa” „Toate mișcările de unitate eu le-am făcut. Au fost refuzate de fiecare dată de George Simion și AUR. Și am spus că trec peste toată mizeria, dar nu, nu pot să trec pentru ceea ce făcut astăzi sau aseară la televizor, probabil când a avut emisiunea. A fost ultima încercare de unificare cu AUR vreodată.  Este mult prea infiltrat de PSD, iar acordul semnat cu PSD-ul este mult prea prea mare”, a susținut Șoșoacă.  Ea nu i-a uitat din pomelnic nici pe Anca Alexandrescu și Călin Georgescu. „Ia ziceți domnule Amititeloaie, de câte ori a încercat să distrugă SOS domnul Georgescu? Câte puciuri am avut făcute de el?”, a întrebat Șoșoacă un participant la pomana porcului. „E un trecut care nu poate fi uitat așa ușor”, răspunde numitul Amititeloaie.  „Uniți-vă, bă, voi cu Alexandreasca, femeia PSD-ului”, mai strigă șefa SOS.  Pusă pe glume, ea îi transmite liderului AUR: „Vai, Simioane, cum ai lăsați scroafa asta agresată sexual! Nici șoricul n-a mai rămas de ea!”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră