miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

Cum a blocat AMEPIP selectarea unor manageri profesioniști la companiile din Transporturi

Secretarul de stat din ministerul Transporturilor Horatiu Cosma (USR) relatează pe Facebook tacticile prin care Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a blocat selectarea unor manageri profesioniști la mai multe companii cheie din Transporturi, CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex. Citește și: Postul turnătorului Dan Voiculescu, Antena 3, anunță public că va sărbători plecarea USR de la guvernare: „Un minut de bucurie mâine” Cosma arată că noii manageri ar fi fost supuși unor evaluări cuantificabile. De exemplu, la Metrorex se evalua: punctualitate măsurată la sosirea în stație, pierderea redusă cu cel puțin 10% pe an, 90% din bilete vândute digital până la finalul mandatului, productivitate +8% pe an. La compania de drumuri CNAIR se evalua: deficitul de întreținere publicat, niciun pod fără inspecție tehnică validă, abateri de maximum 10% față de valoarea contractată, prelungiri de termen aprobate doar în consiliu, cu justificare publică. Însă AMEPIP a folosit toate pretextele posibile pentru a bloca aceste noi reguli: răspundea cu mare întârziere la solicitarea de a-și desemna membrii în comisia de selectare a noilor manageri sau, la ședința din 16 octombrie, când era clar că guvernul Bolojan va pleca, ambii membri AMEPIP au lipsit, invocând terminarea programului de lucru. Pretextele AMEPIP pentru a bloca numirea unor manageri profesioniști „Ieri am publicat ultimele trei profiluri ale viitoarelor consilii de administrație: CNIR, Metrorex și CFR Călători. Azi e ultima zi a echipei noastre la Ministerul Transporturilor. Lăsăm în urmă o selecție pe care nimeni nu o mai poate face „cu pixul” fără să se vadă. În anii în care PSD a condus Transporturile, guvernanța corporativă era o formă fără fond: scrisoarea de așteptări avea câteva pagini de generalități, profilul consiliului era un șablon copiat de la o procedură la alta, iar indicatorii se „îndeplineau” prin simpla prezență la ședințe. Selecția era politică. Împreună cu Radu Miruță am declanșat, pe 3 august, selecția conducerilor CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex, după reguli noi.   Cinci scrisori de așteptări cu obiective măsurabile. Fiecare companie are obiective, termene și indicatori care intră în contractele de mandat:   CNAIR: deficitul de întreținere publicat, niciun pod fără inspecție tehnică validă, abateri de maximum 10% față de valoarea contractată, prelungiri de termen aprobate doar în consiliu, cu justificare publică.   CNIR: kilometri recepționați la termen, audit de moștenire publicat în primele 100 de zile, plăți la timp către constructori și o platformă publică cu stadiul fiecărui șantier.   CFR SA: ERTMS pus efectiv în funcțiune, restricții de viteză eliminate, costuri ținute separat pe fiecare secție de circulație, ca să se vadă unde se duc banii.   Metrorex: punctualitate măsurată la sosirea în stație, pierderea redusă cu cel puțin 10% pe an, 90% din bilete vândute digital până la finalul mandatului, productivitate +8% pe an.   CFR Călători: cost pe tren-km publicat și redus în termeni reali, structură de ofertare în 4 luni de la instalare și participare la toate licitațiile pentru contractele de servicii publice.   Cinci profiluri de consiliu cu posturi diferențiate. Pentru fiecare companie căutăm competențe distincte: audit și control financiar, exploatare tehnică, redresare financiară, contracte și achiziții, digital și comercial. Fiecare post are condiții care se dovedesc cu documente: proiecte recepționate, contracte administrate, rețele conduse, cifre verificabile. Simpla prezență anterioară într-un consiliu de administrație nu mai contează ca experiență.   De ce contează toate acestea. Un consiliu de administrație nu este o funcție onorifică, ci locul unde se decid investițiile, contractele și bugetele unor companii prin care trec miliarde de euro. Până acum, acționarul nu spunea în scris ce așteaptă de la ele, administratorii nu aveau obiective măsurabile, iar un mandat de 4 ani se încheia fără ca cineva să poată spune dacă a fost un succes sau un eșec. Cele trei documente se leagă între ele tocmai ca să închidă acest cerc.   Scrisoarea de așteptări spune negru pe alb ce trebuie să livreze fiecare companie. Indicatorii transformă aceste așteptări în obligații contractuale: remunerația variabilă se plătește doar peste 85% grad de realizare, neîndeplinirea obligațiilor esențiale este motiv de revocare, iar un nou mandat se acordă doar pe baza rezultatelor. Profilul consiliului asigură că oamenii care semnează aceste contracte au dovedit că știu să le execute. Iar pentru că toate sunt publice, oricine poate verifica peste un an ce s-a promis și ce s-a făcut.   Blocajele de la CNAIR și AMEPIP. Sistemul care se opune reformei și competiției corecte.   Au trecut 79 de zile de la declanșarea procedurii, iar comisia de selecție a fost împiedicată să adopte documentele necesare pentru anunțul de recrutare. Întârzierile au venit din afara ministerului:   AMEPIP, agenția care ar trebui să vegheze la guvernanța companiilor de stat, avea 3 zile să își desemneze membrii în comisia de selecție. I-a desemnat după 24 de zile, motivând că nu avea un expert independent disponibil.   Expertul desemnat a propus un șablon identic pentru toate posturile, fără legătură cu profilul publicat de minister. Discuțiile pe acest document au ocupat patru ședințe.   În ziua 61 a procedurii, AMEPIP și-a înlocuit un membru din comisie fără motivare, iar lucrările au trebuit reluate.   Pe 16 octombrie, cu documentația completă pe masă, ambii membri AMEPIP au lipsit, invocând terminarea programului de lucru. Ședința nu a avut cvorum.   Până la 16 octombrie, în 43 de zile de funcționare a comisiei, reprezentanții ministerului au depus patru seturi de documente, iar membrii AMEPIP un singur set de observații scrise.   În paralel, directorul CNAIR, Cristian Pistol, a dat ministerul în judecată pentru a suspenda procedura de selecție. În loc să intre în competiție, vrea să rămână pe post cu mâna sistemului „Lia”.   Întreb simplu: cui folosește blocarea procedurilor? Nu cetățenilor. Nu celor care călătoresc cu trenul sau metroul. Nu românilor care așteaptă autostrăzi.   De mâine, aceste proceduri trec în mâinile viitorului guvern. Scrisorile sunt aprobate prin ordin de ministru și publicate. Profilurile sunt publice. Calendarul e în lege: 150 de zile, termen 31 decembrie.   Ce va face PSD cu ele? Va duce selecțiile la capăt, cu aceiași indicatori și cu structura profesionistă a consiliilor la care am lucrat, sau va găsi „motive tehnice” să le reia de la zero, cu alți oameni și criterii mai blânde?   Documentele sunt publice, așa că fiecare pas de acum înainte poate fi urmărit”, a scris Cosma. 

Cum a blocat AMEPIP selectarea unor manageri profesioniști la companiile din Transporturi
2,6 milioane de lei pentru 75.000 de albume de promovare turistică, 41.000 nu au fost livrate. Irineu Darău a sesizat DNA
Politică

2,6 milioane de lei pentru 75.000 de albume de promovare turistică, 41.000 nu au fost livrate. Irineu Darău a sesizat DNA

Statul român a plătit, în 2006, 2,6 milioane de lei pentru 75.000 de albume de promovare turistică, dar 41.000 dintre ele nu au ajuns niciodată la autoritatea care le plătise, arată ministrul Economiei, Irineu Darău. El a susținut că aceste albume, care nu au fost livrate către Autoritatea Națională pentru Turism, sunt puse în vânzare la un preț de 60 de lei.  Citește și: Postul turnătorului Dan Voiculescu, Antena 3, anunță public că va sărbători plecarea USR de la guvernare: „Un minut de bucurie mâine” Darău a spus că a sesizat DNA. „Sute de mii de hărți, broșuri și albume din bani publici au rămas ani întregi prin depozite” „Statul român a plătit 2,6 milioane de lei pentru 75.000 de albume de promovare turistică. Aproape 41.000 dintre ele nu au mai ajuns niciodată în depozitele instituției, iar firma care le-a tipărit le pune în continuare la vânzare.   Pare greu de crezut, dar este una dintre situațiile descoperite de Corpul de Control al Ministrului. Am dispus sesizarea Direcției Naționale Anticorupție, pentru ca instituțiile competente să cerceteze aceste fapte și să stabilească eventualele responsabilități.   Povestea începe în 2006, când Autoritatea Națională pentru Turism a încheiat un contract de 2.625.000 de lei pentru 75.000 de albume bilingve de promovare a Cimitirului Vesel din Săpânța.   Statul a achitat integral factura, dar în depozitele instituției au ajuns doar 34.395 de exemplare.   Restul de 40.605 albume, în valoare de peste 1,4 milioane de lei, au rămas la firma privată care le-a produs.   Au trecut 20 de ani, firma a intrat în procedură de insolvență/faliment, iar situația nu a fost clarificată.   Mai mult, Corpul de Control a constatat că albumele sunt în continuare oferite spre vânzare online, la prețul de 60 de lei bucata.   Și acesta nu este singurul lucru descoperit.   Verificările au scos la iveală probleme mult mai ample în gestionarea materialelor de promovare turistică achiziționate în ultimele două decenii.   Încă din 2017, Curtea de Conturi constata existența unor stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă, în valoare de peste 4 milioane de lei.   Vorbim despre sute de mii de hărți, broșuri și albume cumpărate din bani publici, care au rămas ani întregi prin depozite.   Curtea de Conturi a stabilit măsuri care trebuiau îndeplinite până în ianuarie 2018.   Suntem în octombrie 2026, iar măsura este în continuare neimplementată.   Între timp, materialele s-au degradat, evidențele de inventar au rămas incomplete, iar o parte dintre stocurile depozitate în subsolul unui imobil au fost grav deteriorate, în ianuarie anul acesta, în urma unor infiltrații masive de apă.   În spatele acestor constatări este și o problemă de funcționare a administrației.   În 20 de ani, domeniul turismului a trecut prin reorganizări repetate, fără ca transferul responsabilităților și al bunurilor să fie întotdeauna documentat corespunzător.   Problemele au rămas nerezolvate de la o structură la alta, iar lipsa unor evidențe clare a făcut și mai dificilă recuperarea eventualelor pagube.   O reorganizare de minister nu poate fi o scuză pentru pierderea evidenței banilor și bunurilor publice. Iar constatările Curții de Conturi nu pot rămâne ani întregi fără măsuri concrete.   De aceea, pe lângă sesizarea DNA, am stabilit termene clare pentru finalizarea inventarierii, corectarea evidențelor contabile și introducerea unor proceduri de predare-primire care să prevină repetarea acestor situații.”, a scris, pe Facebook, Darău. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ascensiunea penalului Neacșu
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ascensiunea penalului Neacșu

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au încercat să explice, la podcastul „CUm e, de fapt?”, ascensiunea lui Marian Neacșu, un condamnat penal care este, la bază, specialist în furajarea animalelor. Neacșu a fost secretar general al guvernului Ciucă - avea în subordine peste 4.000 de oameni, plus Transgaz, Transelectrica și RAAPPS - și apoi vicepremier al guvernelor Ciolacu și Bolojan.  Citește și: Postul turnătorului Dan Voiculescu, Antena 3, anunță public că va sărbători plecarea USR de la guvernare: „Un minut de bucurie mâine” În acest timp, el a făcut parte din CIFGA, comitetul de garanții al EximBank.  Acum, el va fi ministru de Interne - o structură cu peste 125.000 de angajați și buget de circa 35 de miliarde de lei.  Mircea Marian a apreciat că, acum, el este „fixerul” PSD - un intermediar care rezolvă diferite probleme, duce negocieri în zona gri a politicii și a legii - și se va folosi de ministerul de Interne în campania electorală.  PSD va avea control pe aproape toate instituțiile implicate în alegeri: AEP, Interne, Justiție „Prisacariu:  De ce Ministerul de Interne și nu Ministerul Agriculturii? Poftim! Marian: Pentru că o să avem alegeri și sunt cruciale pentru alegeri. Iar acest minister are un serviciu secret, direcție, îi zice Direcția de Informații și nu mai știu cum, foarte puternic, cu 2-3000 de angajați. E secretă cifra, o aberație să secretizez așa ceva, și de acolo îți vin informații foarte multe și de la poliție. Deci, ceea ce-l interesează pe el este informația și asta ajută fără îndoială în campanie. Iar oamenii de acolo știu cum să vină să-ți servească informația dacă ești bun cu ei. Prisacariu: Și, ca să revenim la fixerul Marian Neacșu, cum a ajuns acest cetățean să fie printre, nu știu, în top trei PSD, unul din cei mai influenți oameni din PSD    Marian: Omul lui Ciolacu. Erau la același nivel intelectual probabil și îi rezolva lucruri fără scandal.    Prisacariu: Dar Ciolacu a plecat la Buzău   Marian: Și Grindeanu și-a dat seama că nu are altul mai bun. Grindeanu cred că îl doare la bască. E genul de om care îl doare la bască. De ce să caute pe altul?   Prisacariu: Mai bun ca să ce?   Marian: Să-i aranjeze lucrurile. Nu el a negociat cu AUR? A fost foarte bun. A negociat. A vorbit cu Peiu. Partidul a ținut distanța. N-a tras în jos PSD-ul când era o mare problemă. Acum deja nici nu mai e această mare problemă. Și probabil că va face același lucru cu toată lumea. Și în companii și așa mai departe. Deci știe să aranjeze, știe cum să deschidă ușile, ce să ofere.   Prisacriu: De altfel, dacă ne uităm în ultimii ani ce a fost secretar general al guvernului, da?   Marian: Foarte puternică funcție, 4000 de angajați, controlul pe Transgaz și Transelectrica și regia protocolului de stat. Deci practic astea-s cele mai importante companii din statul român.   Prisacariu: Deci el nu e...adică, cum să zic, la el nu prea poți să vorbești de o avansare politică ci de o cimentare, ca să zic așa, a unei influențe   Marian: Cred că e o chestie de priorități. Cred că acuma PSD-ul are nevoie de Interne din perspectiva alegerilor. Și prefecții, dacă nu mă înșel, sunt tot la Interne. Are 125.000 de angajați ministerul de interne. Un buget de 35 de miliarde de RON. E o forță uriașă acolo”.   „Eu cred că am intrat în alegeri deja”, a mai spus Mircea Marian. 

Postul turnătorului Dan Voiculescu, Antena 3, anunță public că va sărbători plecarea USR de la guvernare: „Un minut de bucurie mâine”
Politică

Postul turnătorului Dan Voiculescu, Antena 3, anunță public că va sărbători plecarea USR de la guvernare: „Un minut de bucurie mâine”

Mihai Gâdea, directorul postului Antena 3, controlat, de facto, de fostul turnător al Securității Dan Voiculescu, a anunțat „un minut de bucurie” pentru ziua de marți, 20 octombrie, pentru că USR pleacă de la guvernare. Gâdea a făcut acest anunț în direct, la emisiunea de luni seara, Sinteza Zilei. Citește și: VIDEO Candidatul la funcția de ministru al Economiei, Daniel Zamfir, filmat când i se șopteau răspunsurile la audierea în comisiile parlamentare Gâdea: „Va fi, așa, un dezmăț, un minut” „Un minut de bucurie mâine. Eu am să fiu în direct, mâine, toată ziua, pe post și dacă trece Guvernul Niculescu, facem un minut de bucurie. Va fi, așa, un dezmăț, un minut, pentru că scăpă de Țoiu, ministrul de Externe. Ce rușine pe România, ce rușine ca cineva ca Țoiu să fie ministru de Externe, ca Miruță să fie ministrul Apărării. Ce rușine pe România, uitați-vă și dumneavoastră la așa ceva”, a spus Mihai Gâdea, citat de Gândul.  Acum câteva zile, Gâdea a făcut un interviu lung cu Luca Niculescu, interviu în care angajații Antenei 3 au avut ocazia să-i pună premierului desemnat întrebări precum: „Cred că, înainte de orice, domnule Niculescu, românii ar trebui să știe dacă de data aceasta ar putea avea la Palatul Victoria un om căruia să-i pese, pentru că în cazul domnului Bolojan am văzut cât de rea poate să fie lipsa de empatie. Ca atare, domnule Niculescu, înainte de orice calcul economic, vă veți gândi la fiecare român și la impactul pe care măsurile dumneavoastră îl vor avea asupra lui? Puteți să ne dați exemple din viața dumneavoastră când ați fost om înainte de orice?“. Această întrebare a fost pusă de Oana Zamfir, al cărei soț, senatorul PSD Daniel Zamfir, va fi ministru al Economiei.  Noul ministru al Apărării, Radu Oprea, are o amendă pentru evaziune, după cum a arătat DeFapt.  Parchetul General, într-un răspuns oficial pentru DeFapt.ro, arată că Radu Oprea și Mihai Ștefănescu au fost sancționați cu amendă administrativă în baza articolului 10 din Legea 241/2005 pentru infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată.  Răspunsul Parchetului General poate fi consultat integral, în facsimil, aici. Cu toate acestea, Sorin Grindeanu l-a apărat luni pe colegul său de partid: "L-am sunat pe Radu Oprea, mi-a spus că este o exagerare". Parchetul General a emis pe 8 ianuarie 2016 un comunicat de presă din care aflăm că "inculpaţii Oprea Radu Ştefan (în prezent senator) şi Ştefănescu Mihail, în calitate de administratori de drept ai inculpatelor S.C. URBAN ELECTRIC S.R.L. şi S.C. ICIM S.A., au ajutat societăţile comerciale S.C. M. S.R.L. şi S.C. SSWA S.R.L. şi pe reprezentanţii legali şi/sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive, ce au avut ca rezultat denaturarea obligaţiilor fiscale către stat".

Cine-i șoptea lui Daniel Zamfir, la audierile din comisiile parlamentare: un fost secretar general la Economie
Politică

Cine-i șoptea lui Daniel Zamfir, la audierile din comisiile parlamentare: un fost secretar general la Economie

Personajul care-i șoptea lui Daniel Zamfir, candidat la funcția de ministru al Economiei în guvernul Niculescu, în timpul audierilor în comisiile parlamentare de specialitate, ar fi Darius Vodă, fost secretar general în acest minister din iulie 2023 în martie, afirmă surse politice. Acum, Darius Vodă este secretar general al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Citește și: Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați – Bolojan Cine i-a șoptit lui Zamfir ca să nu rămână repetent la audieri Politic, el este considerat un apropiat al PSD. Darius Vodă este din Lugoj și a făcut facultatea de economie la o controversată universitate privată, Universitatea Europeană Drăgan.  Înainte de a termina facultatea era electrician, adică, potrivit propriului CV, participa la „proiectarea reţelelor de instalaţii electrice în Autocad, cât şi participarea efectivă pe teren la racordarea instalaţiilor electrice, conform schiţelor”. Între 2013 și 2014 a fost consilier personal la ministrul pentru IMM-uri, Maria Grapini. Ulterior a lucrat pentru succesorul ei, Florin Jianu, fiindu-i șef de cabinet.  „Şi Maria Grapini şi-a pus om în Guvernul Ciucă. Darius-Georgel Vodă, secretar general al Ministerului Antreprenoriatului si Turismului”, scria publicatia debanat.ro în ianuarie 2022. „Vodă este cunoscut drept un protejat al eurodeputatei PPUSL (partidul condus din umbră de mogulul Dan Voiculescu) Maria Grapini. Vodă a fost de altfel chiat şi consilier al Mariei Grapini. În 2013, când Grapini era ministru al Turismului şi IMM-urolor, Vodă fost dus de la Lugoj, unde era şef al organizaţiei de tineret a Partidului Conservator (vechea denumire a partidului lui Voiculescu), la Neptun pentru a fi numit administrator al SC Neptun SA. Ulterior el a mai lucrat ca director în Ministerul Economiei şi Ministerul Energiei”, scria DeBanat.  Toto atunci începe să devină membru în CA-urile unor companii din turism, precum Litoral SA. În martie 2025, Darius Vodă era secretar general la ministerul Economiei, dar era plasat și în CA-urile a trei companii de stat: uzina mecanică din Cugir, fabrica de pulberi, Carmen Silva 2000 SA. Lua din aceste CA-uri circa 130.000 de lei, pe lângă salariul de la minister, de circa 155.000 lei, net, anual.  Potrivit unor surse politice, în dreapta lui Zamfir, in filmarea postată de „Fără penali”, s-ar afla o directoare de la compartimentul juridic al ministerului Economiei.  Candidatul PSD la funcția de ministru al Economiei, senatorul Daniel Zamfir, a fost filmat în timp ce i se șopteau răspunsurile, la audierea în comisiile parlamentare de specialitate. Filmarea a devenit virală pre rețelele sociale. În imagini se vede cum un asistent aflat lângă Zamfir ține mâna la gură și îi șoptește acestuia ceea ce par a fi răspunsurile la întrebările parlamentarilor. Senatorul PSD notează conștiincios și se uită în jur stresat, pentru a vedea dacă frauda sa este observată. „Macar ii puneau o casca in ureche și îi șopteau elegant, tot maimuțe au ramas”, a comentat Florin Toma.  „Vai de mine, un elev ar primi nota 2 la test”, scrie Tizezer Lepess.  „Măcar scrie cu MONTBLANC de 1000€, se respectă”, comentează Mihai Barbu. „Are fata colegilor din școală ,cei care se furisau in ultima banca și stăteau cuminți, ca nu cumva sa fie întrebați daca si a făcut temele”, apreciază Cristi Timpu.  Zamfir a terminat facultatea de construcții și este politician din 1998. El este căsătorit cu Oana Zamfir, angajată a Antenei 3.  Florin Cîțu a scris despre Zamfir că este „hamsterul bancar” al lui Dragnea.

VIDEO Prisacariu și Marian se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă Niculescu rezistă pretențiilor PSD
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă Niculescu rezistă pretențiilor PSD

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă premierul Luca Niculescu va ajunge în situația în care se va opune unor pretenții aberante ale PSD. Prisacariu a arătat că Niculescu nu are nici un partid care să-l susțină, deci este pe o poziție slabă. Citește și: VIDEO Candidatul la funcția de ministru al Economiei, Daniel Zamfir, filmat când i se șopteau răspunsurile la audierea în comisiile parlamentare Mircea Marian a apreciat că actualul premier va fi susținut de președintele Nicușor Dan. „Sper că vor fi fericiți PSD-iștii dacă se conectează la conducta cu bani de la buget” „Prisacariu: Deci tu mergi pe varianta că Luca Niculescu va fi un premier independent sau, mă rog, sprijinit de... Marian: Nu, Luca Niculescu este a lui Nicușor,... Prisacariu:...care va lupta cu PSD țara să nu falimenteze.  Marian: Întrebarea mea este dacă va avea forța să oprească PSD-ul să falimenteze Țara și-i dau deocamdată un mic credit pentru asta. Sau sper, nu-i dau niciun credit. Sper să facă asta. Sunt curios dacă o va face.   Prisacariu: Păi, cu ce instrumente va face asta? Nu are, în afară de Nicușor Dan, nu are partid, nu are parlamentari, nu...   Marian: Ca premier are o forță...Deci dacă vin ăștia și-i spun...Vine Manole, da, că la el sunt el...de la el pleacă inițiativa, creștem în salarii, crește în pensii...se aliază cu Nazare, care să sperăm că și el e pe filiera Nicușordan și spun «Nu, n-avem bani».   Prisacariu: Adică brusc am devolat jocul lui Nicușor Dan. Marele joc al lui Nicușor Dan...   Marian: Eu asta sper. N-am spus că asta se și întâmplă. Asta visez noaptea.   Prisacariu:...care i-a dat senzația PSD-ului că e de partea lui...Și acum de fapt vine să le pună cizma pe grumaz și să pună: «Jos labele de pe buget PSDiștilor, grindenilor»!   Marian:  Sper că ei vor fi fericiți PSD-iștii dacă se conectează la conducta cu bani de la buget. Fiecare pe felia lui. Adică i-au dat lui Oprea apărarea, ceea ce mi se pare...Omul ăsta n-ar trebui să ajungă în CSAT. Radu Oprea. I-au dat lui Zamfir economia și vor începe să-și pună oamenii, ăia vor face contracte. Ce să tot vorbim? Adică vor fi fericiți, vor începe să curgă cutiile cu pantofii.   Prisacariu: Deci va fi un guvern de rapt. Da. De partid.   Marian: Asta n-am niciun dubiu că așa va fi. Va fi ca la nuntă”.   Cel mai probabil, acest Executiv va obține 250 de voturi, în Parlament, și va fi votat și de PNL pentru că Ilie Bolojan a obosit politic, nu mai poate duce o guvernare interimară care macină PNL. Pe de altă parte, actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, este penelistul care nu e în PNL și rămâne ministru pentru că este un băiat de sistem susținut transpartinic.

VIDEO Candidatul la funcția de ministru al Economiei, Daniel Zamfir, filmat când i se șopteau răspunsurile la audierea în comisiile parlamentare
Politică

VIDEO Candidatul la funcția de ministru al Economiei, Daniel Zamfir, filmat când i se șopteau răspunsurile la audierea în comisiile parlamentare

Candidatul PSD la funcția de ministru al Economiei, senatorul Daniel Zamfir, a fost filmat în timp ce i se șopteau răspunsurile, la audierea în comisiile parlamentare de specialitate. Filmarea a devenit virală pre rețelele sociale. Citește și: Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați – Bolojan Zamfir ascultă, notează și se uită să nu fie prins În imagini se vede cum un asistent aflat lângă Zamfir ține mâna la gură și îi șoptește acestuia ceea ce par a fi răspunsurile la întrebările parlamentarilor. Senatorul PSD notează conștiincios și se uită în jur stresat, pentru a vedea dacă frauda sa este observată. Deocamdată nu știm cine este cel care-i șoptea lui Zamfir.  Filmarea a fost distribuită pe pagina de Facebook „Fără penali în funcții publice”. „Macar ii puneau o casca in ureche și îi șopteau elegant, tot maimuțe au ramas”, a comentat Florin Toma.  „Vai de mine, un elev ar primi nota 2 la test”, scrie Tizezer Lepess.  „Măcar scrie cu MONTBLANC de 1000€, se respectă”, comentează Mihai Barbu. „Are fata colegilor din școală ,cei care se furisau in ultima banca și stăteau cuminți, ca nu cumva sa fie întrebați daca si a făcut temele”, apreciază Cristi Timpu.  Zamfir a terminat facultatea de construcții și este politician din 1998. El este căsătorit cu Oana Zamfir, angajată a Antenei 3.  Florin Cîțu a scris despre Zamfir că este „hamsterul bancar” al lui Dragnea. În 2025, Vasile Dâncu scria despre acesta că folosește cuvintele „doar pentru a înjura, pentru a linge clanțe sau pentru a cere șpăgi”. „Acest individ a fost dat afară de PNL, prin vot, cred că tot din conducerea centrală, pentru că își ataca verbal colegii, dar lumea ştie cǎ adevǎratul motiv a fost acela cǎ, după ce a luat niște credite, șantaja băncile cu legea «dării în plată» și alte idei de acest tip. Și în celelalte partide prin care a trecut și-a atacat colegii și are în biografia sa politică doar scandaluri.   Apropo de greșelile pe care le-a făcut PSD, Daniel Zamfir, deși ajuns destul de recent în partid, a devenit liderul de grup al senatorilor partidului, în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2024.   Astăzi a scris cǎ eu dau sfaturi, deși nimeni nu mă bagă în seamǎ. Poate cǎ aşa stau lucrurile dacă un nimeni ca tine, Daniel Zamfir, e mereu atent și vrea să mǎ reducă la tăcere.   Daniel Zamfir, nu te-aș fi băgat în seamă nici de data asta, doar că acum ai dovedit încă o dată cǎ ești un bun exemplu pentru eșecul politicii noastre de promovare a unor oameni mici în funcții mari.   Această perioadă este una în care ar trebui să ne gândim, în interiorul partidului, la ce am greșit și ce trebuie să evităm în viitor. Când un traseist politic te înjură, deschide-i ușa pentru că deja se uită spre o nouă destinație…   Daniel, vezi că PSD nu mai e pe primul loc. Nu simți un fior suveranist?”, a scris Dîncu, pe Facebook. 

Viitorul ministru al Apărării, Radu Oprea, vrea indexarea pensiilor militarilor, impact de circa 0,6 miliarde lei
Politică

Viitorul ministru al Apărării, Radu Oprea, vrea indexarea pensiilor militarilor, impact de circa 0,6 miliarde lei

Viitorul ministrul al Apărării, Radu Oprea (PSD), s-a angajat, azi, la audierea în comisiile parlamentare de apărare, să indexeze pensiile militarilor. El a estimat un impact de 500-650 milioane de lei. Citește și: Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați – Bolojan Ministrul propus pentru preluarea portofoliului Apărării Naţionale, Ştefan-Radu Oprea, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. Oprea a fost trimis în judecată în 2016 de Parchetul General, pentru evaziune fiscală și spălare de bani sub forma complicității.  DeFapt.ro a arătat, în iunie 2023, că Radu Oprea a avut dosar de evaziune fiscală, dar a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar. El deținea zece case, șapte terenuri și 13 firme, dar după ce i s-a deschis dosar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, a scăpat de toate aceste bunuri. Oprea a negat că ar fi fost amendat, dar DeFapt.ro a arătat că minte.  Radu Oprea promite să crească pensiile „Promisiuni nu fac şi nu fac promisiuni pentru că promisiunile mele devin realitate în momentul în care o anumită strategie, o anumită lege, un anumit proiect este aprobat de către guvern, de către Parlament. Ceea ce însă pot să spun este că am avut acest subiect pe masa discuţiilor, că ştim exact care este impactul bugetar pentru indexarea pensiilor militare şi nu s-a ocolit acest subiect în discuţia despre indexarea pensiilor. (..) Eu personal nu am cum să fac această promisiune că nu este în dreptul meu. (..) Guvernul României, care sper eu să primească votul mâine în Parlamentul României, va avea această obligaţie ca, la legea bugetului de stat, ţinând cont de nevoia de a ne încadra în ţinta de deficit şi de a respecta angajamentele României cu partenerii internaţionali, să găsească soluţia pentru că această indexare să se întâmple în anul 2027”, a spus Oprea. El a făcut și o estimare a impactului acestei majorări: „Poate să fie între 500 şi 650 de milioane, în funcţie de valoarea inflaţiei care este socotită, poate să fie între aceste valori”. Nu este clar dacă el se referea la toate pensiile pentru militari sau doar la cele din ministerul Apărării.  Azi, la audieri, deputatul PNL Alexandru Muraru i-a amintit că a fost trimis în judecată: „Ați fost trimis în judecată pentru că ați devalizat statul român. V-a folosit armata? Nu vă este rușine? Ați fost trimis în judecată. Nu există niciun ministru, nu există niciun ministru în Uniunea Europeană, care să fi fost trimis în judecată. Veți fi o rușine pentru Armata Română și pentru România. (...) Ați fost trimis în judecată și nu ați achitat prejudiciul, asta este realitatea. Deci dacă vreți să învățați ceva din onoare, depuneți-vă, acum, această desemnare și lăsați Partidul Social Democrat să-l propună pe domnul Fifor, pe domnul Corlățeanu, oameni competenți.” Replica lui Radu Oprea: „Este momentul acela emoționant în care spun întotdeauna cazierul meu fiscal și judiciar este mai alb decât al domnului Muraru. Este imaculat. Dar eu m-am obișnuit cu domnia sa. În cazul meu s-a pronunțat instanța și au hotărât la camera preliminară să trimită dosarul înapoi procurorilor. Lucrul acesta este un fapt, indiferent dacă domnul Muraru își dorește sau nu-și dorește să denatureze realitatea. Și mai spun încă o dată certificatul meu, cazierul judiciar, certificatul fiscal sunt mai albe decât ale domnului Muraru. Am fost atâția ani în serviciul public în care nici măcar nu a fost o secundă o întrebare referitor la activitatea mea și am semnat întotdeauna ca ordonator principal de credite”. 

Burduja cere să schimbăm titlul „Clientul familiei Burduja, Chisăliță, ministru al Energiei”
Politică

Burduja cere să schimbăm titlul „Clientul familiei Burduja, Chisăliță, ministru al Energiei”

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, cere redacției Defapt să schimbe titlul articolului „Clientul familiei Burduja, Dumitru Chisăliță, ministru al Energiei. ALRO i-a sponsorizat ONG-ul”. Burduja susține că: „Nu accept să fiu prezentat drept proprietarul unei companii în care familia mea nu are nimic și drept autorul unei decizii pe care nu a luat-o niciunul dintre noi”. Citește și: Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați – Bolojan Dar, în articol se arată clar că familia Burduja nu este proprietar al ALRO: „Acest combinat este controlat de oligarhul rus Vitali Machitski”.  De asemenea, articolul prezenta mai multe fapte care îl leagă pe Chiseliță de Burduja: a fost consilier onorific, când acesta era ministru al Energiei a fost pus, de Sebastian Burduja,  președinte al CA al Romgaz din aprilie în octombrie 2025.    Aceste fapte nu sunt contestate de Sebastian Burduja.  Aici este articolul care l-a nemulțumit pe Sebastian Burduja: Clientul familiei Burduja, Dumitru Chisăliță, ministru al Energiei. ALRO i-a sponsorizat ONG-ul „Nu accept să fiu prezentat drept proprietarul unei companii în care familia mea nu are nimic” Iată dreptul la replică transmis de fostul ministru al Energiei: „Referitor la articolul «Clientul familiei Burduja, Dumitru Chisăliță, ministru al Energiei. ALRO i-a sponsorizat ONG-ul», publicat de DeFapt.ro la 15 octombrie 2026.Titlul mă prezintă, împreună cu familia mea, drept patronul unei relații de clientelă. Afirmația este neadevărată și nu se sprijină pe nimic din corpul articolului.ALRO S.A. nu aparține familiei mele. Societatea este filială a Vimetco PLC din Cipru, care deține 54,19 % din capital, alături de Pavăl Holding cu 23,21 % și de Fondul Proprietatea. Datele apar în rapoartele pe careALRO le transmite Bursei de Valori București. Niciun membru al familiei mele nu deține acțiuni și nu controlează această companie. Chiar articolul dumneavoastră scrie că ea este controlată de un acționarstrăin, dar titlul spune altceva.Tatăl meu ocupă una dintre cele 11 poziții din consiliul de administrație, ca administrator independent neexecutiv, din aprilie 2019. Este acolo de șapte ani și jumătate, cu patru ani înainte să preiau Ministerul Energiei.Un administrator neexecutiv nu conduce societatea și nu o reprezintă singur. Potrivit art. 153^20 din Legea nr. 31/1990, deciziile consiliului se iau cu votul majorității membrilor prezenți.Un vot din 11 nu decide nicio sponsorizare. Cele două comitete din care face parte, Remunerare și Nominalizare, respectiv Risc, nu au în competență sponsorizările.Sprijinul ALRO pentru proiectul de electrificare a unor gospodării izolate a început în 2021, alături de Romgaz, Transgaz, OMV Petrom, E.ON și alte companii, cu doi ani înainte să preiau Ministerul Energiei și cu patru ani înainte de numirea domnului Chisăliță la Romgaz.Vă solicit modificarea titlului și publicarea acestui drept la replică  cu aceeași vizibilitate, potrivit art. 6 din Carta globală de etică a FIJ, pe care redacția dumneavoastră o adoptă expres, și Recomandării Rec(2004)16 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.Răspund doar pentru deciziile mele publice și accept critica pentru ele. Nu accept să fiu prezentat drept proprietarul unei companii în care familia mea nu are nimic și drept autorul unei decizii pe care nu a luat-o niciunul dintre noi”, a scris Burduja. 

Bolojan: Rogobete a lăsat fără cofinanțare proiecte PNRR, exemplu fiind spitalul Bistrița
Politică

Bolojan: Rogobete a lăsat fără cofinanțare proiecte PNRR, exemplu fiind spitalul Bistrița

Premierul Ilie Bolojan l-a acuzat pe Alexandru Rogobote, fost și viitor ministru al Sănătății, că a lăsat fără cofinanțare proiecte din PNRR, iar lucrările s-au oprit. Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port Bolojan a oferit ca exemplu spitalul din Bistrița, inaugurat până la urmă la 19 septembrie. Presa locală a scris, în iulie, că cei care lucrau la acest spital au fost neplătiți luni întregi și abia în iulie - când ministru era Cseke Atilla - s-a acordat sumele necesare reluării lucrărilor.  „«Nu a mai fost plătit de luni de zile. Așa că subcontractorii s-au retras. Nu a fost situația să nu mai fie nimeni pe șantier. Dar au fost puțini și lucrările au avansat mult mai lent față de cum ne făcusem noi planurile!» a declarat, pentru ziarul local Bistrițeanul.ro, managerul SCJUB, Paul Szekely. Săptămâna trecută, Ministerul Sănătății a anunțat virarea a 93 de milioane lei pentru lucrările din Bistrița”, a scris Bistriteanul. UPDATE: Alexandru Rogobete a prezentat o replică la declarațiile lui Bolojan: „Aș vrea să explic foarte clar cum au stat lucrurile, pentru că vorbim despre mecanisme bugetare concrete, nu despre interpretări politice. Toate proiectele din sănătate finanțate prin PNRR au avut prevăzută și o componentă de cofinanțare națională, asigurată din bugetul de stat.   La elaborarea bugetului aprobat în luna aprilie, alocarea inițială pentru această cofinanțare a fost zero. Nu doar la Ministerul Sănătății, ci și la celelalte ministere.   De ce? Pentru că la Ministerul Finanțelor a fost constituit un fond național destinat cofinanțării proiectelor din PNRR. Sumele urmau să fie redistribuite către ministere, etapizat, în funcție de încasările bugetare și de calendarul stabilit.   Ministerul Sănătății era programat încă de la început pentru luna iunie. Și exact acest lucru s-a întâmplat: în luna iunie au fost transferate sumele necesare acoperirii cofinanțării naționale.   Până atunci, Ministerul Sănătății achitase componenta de finanțare din PNRR, reprezentând 80% din valoarea facturilor, urmând ca diferența să fie acoperită din bugetul național, conform calendarului stabilit.   Acest mecanism s-a aplicat tuturor proiectelor, inclusiv celor de la Bistrița, Nasta etc   Așadar, nu a existat o lipsă de finanțare provocată de Ministerul Sănătății, ci un mecanism bugetar stabilit la nivelul Ministerului Finanțelor, cunoscut și programat încă de la început.   Să prezinți acum această situație drept o problemă lăsată de altcineva înseamnă să denaturezi realitatea.   Este încă o minciună marca Bolojan și încă o demonstrație a unui talent politic pe care îl vedem tot mai des: acela de a arunca vina pe alții, în loc să îți asumi responsabilitatea”   Bolojan: „A lăsat bugetele din PNRR fără cofinanțare, s-au oprit lucrările la spitalele care erau finanțate” Acum, Bolojan arată de ce constructorii nu au fost plătiți. La Ministerul Sănătății, a arătat premierul interimar la postul B1 TV, „în loc să aloce aceste servicii vitale, au luat banii, i-au dus pe alte programe, i-au dus într-o zonă de distribuire către spitale și domnul Rogobete a avut grijă ca cu câteva zile înainte de a pleca din funcția de ministru să distribuie toți acești bani către spitale. Bun, n-ar fi o problemă dacă ar fi avut alocările pentru aceste servicii de bază. A lăsat bugetele din PNRR fără cofinanțare, s-au oprit lucrările la spitalele care erau finanțate din PNRR și, sigur, s-a inaugurat cu pompă spitalul de la Bistrița, se va inaugura spitalul din București de la Nasta, dar a trebuit să dăm câteva sute de milioane imediat după aceea, pentru că constructorii s-au retras de pe șantier”.  Spitalul a fost inaugurat la 19 septembrie, iar Alexandru Rogobete a fost prezent. „Sâmbătă, 19 septembrie 2026, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a participat, alături de Președintele României, Nicușor Dan, și de reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale, la ceremonia de inaugurare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, extins, modernizat, digitalizat și dotat printr-un amplu proiect de investiții. Proiectul, în valoare totală de peste 668 de milioane de lei, a fost finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din fonduri publice naționale și din contribuția proprie a beneficiarului și a fost implementat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița”, anunța Mitropolia Clujului. Deși lucrările la noul pavilion au fost finalizate și inaugurate, managerul unității medicale a semnalat în octombrie 2026 că lipsa aprobării bugetului național actualizat continuă să pună presiune lunară pe finanțele curente ale spitalului.

Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați - Bolojan
Politică

Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați - Bolojan

Sumele restante pe care statul le are de plătit pentru salariile magistraților reprezintă aproape 0,6% din PIB, a arătat premierul Ilie Bolojan, la postul B1 TV.  Ele sunt echivalente cu „anvelopa de creştere totală într-un an de zile pentru cei 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public”. PIB-ul estimat pe 2026 este de circa 410 miliarde de euro.  Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port România are circa 6.700 de judecători. Numărul procurorilor este estimat la 2.300-2.600. Magistrații vor încasa „anvelopa de creştere totală într-un an de zile pentru 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public” Într-un interviu la postul B1 TV, Bolojan a arătat că sumele care trebuie plătite de urgență magistraților - după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a dat statul în judecată și a câștigat definitiv la ICCJ - sunt mult mai mari decât se afirmase inițial.  „Aici e un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune, să generezi mii de procese, peste 20.000 de procese, pe teme de drepturi salariale care să fie judecate în instanţe care, într-o formă directă sau indirectă, au şi ele astfel de procese în alte instanţe şi unde, în mod evident, există o direcţie de a fi câştigate. Gândiţi-vă că nu e vorba doar de această sumă. Din datele care au fost prezentate de Ministerul de Finanţe la şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta, e vorba de o sumă în care aceste drepturi se ridică la aproximativ 10 miliarde, unde încă nu s-au declanşat procese executorii pentru ele, dar sunt sentinţele date şi penalităţile de întârziere solicitate sunt de două miliarde”, a declarat Ilie Bolojan.  El a susținut că această situația ar fi putut fi clarificată de legea salarizării bugetarilor. „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că ţara asta nu are aceşti bani, pur şi simplu. Aceasta e realitatea! Acest guvern pe care eu azi îl conduc nu are posibilitatea legală să facă rectificări de buget. Deci suntem legaţi de mâini şi de picioare să facem mutări pe tema asta. Prin urmare, orice penalitate care se încasează nu este în culpa Guvernului, că nu putem să facem acest lucru. Viitorul guvern va fi în situaţia, pe de o parte, să eşaloneze aceste datorii şi să adopte cât mai repede legea salarizării unitare, pentru că, dacă s-ar fi adoptat în august, în afară de faptul că nu am fi pierdut aceşti bani, cei 770 de milioane de euro pe care i-am pierdut pentru că nu am respectat un angajament luat prin mecanismul de absorbţie a fondurilor europene, s-ar fi oprit şi acest tip de procese, pentru că legea de salarizare stabilea noile grile”, a explicat premierul interimar.  Valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii  este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei, arăta, recent, ministerul de Finanțe.  Datele erau din 10 iunie, este posibil să fi crescut între timp.  Guvernul are doar zece zile să achite integral această sumă sau vor urma penalități cămătărești: penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, „aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere”. 

Trollingul s-a mutat de la Grindeanu la Niculescu: „Mai ai portofelul după întâlnirea cu borfașii roșii?”
Politică

Trollingul s-a mutat de la Grindeanu la Niculescu: „Mai ai portofelul după întâlnirea cu borfașii roșii?”

Pe pagina de Facebook a premierului desemnat Luca Niculescu sunt zeci de comentarii ironice după ce acesta a prezentat rezultatele unui prânz de lucru cu viitorii membri ai cabinetului său. Întâlnirea a avut loc azi la una din vilele regiei de protocol, RAAPPS.  Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port „O să vă mănânce la micul dejun pesediștii”  „Astăzi m-am întâlnit cu echipa propusă pentru viitorul Guvern. Am avut o discuție deschisă despre responsabilitatea pe care ne-o asumăm și despre ceea ce avem de făcut în perioada următoare. Nu ne așteaptă o perioadă ușoară. Sunt multe probleme care nu mai pot fi amânate și mulți români care așteaptă, pe bună dreptate, soluții.   Am discutat despre programul de guvernare și, mai ales, despre cum îl vom pune în practică. Le-am spus colegilor că, deși venim din medii diferite – unii din politică, alții din lumea universitară, din cultură sau din mediul antreprenorial –, vom forma o singură echipă, cu un singur obiectiv: să facem lucrurile să meargă mai bine în România. Vreau să lucrăm împreună, să ne ascultăm, să învățăm unii de la alții și să căutăm cele mai bune soluții. Ceea ce contează nu este ce promitem, ci ce reușim să schimbăm în bine în viața oamenilor”, a scris premierul desemnat.   Însă reacțiile au fost ironice:   - „Oare mai ai portofelul după întâlnirea cu adunătura aia de borfași roșii?” - „Ești glumeț matale… sigur erai pe acolo? Te-au văzut?” - „Urmeaza umplerea cutiilor de pantofi” - „Într-un fel spus, astăzi i-ai cunoscut și tu...” - „V-a zis Manole cum e atmosfera cand mergi in avion privat cu judecatori?” - „Și ,, echipa"...ce-o zâs? N-o râs?” - „Degeaba! Și dvs., și ceilalți, luați de la unii ca să dați la alții. De la micii antreprenori luați cu ambele mâini, ca să dați 50 de lei pensionarilor. Am tot sperat că va veni cineva care să arunce un ochi și asupra noastră, a celor cu afaceri mici, dar se pare că sunteți la fel ca ceilalți! Până la urmă, ce vreți? Să se închidă toate firmele mici și să rămână doar cele mari? Pentru că exact în direcția asta ne împingeți! Cât timp cutiile voastre sunt pline, nu mai vedeți ce se întâmplă în jurul vostru!” - „Câtă ipocrizie și simulare în acest mesaj gol de orice conținut. Nu știu pentru cine a fost scris și de ce, dar să nu credeți că un om normal la cap mai poate crede asemenea vorbe goale și pompoase. Ți se întoarce stomacul pe dos doar când le auzi numele șmenarilor” - „Vă aduceți aminte un moment mai ridicol în viața dumneavoastră ca acesta?” - „Pai eu m-am gindit ca i-ai ales, le-ai telefonat inainte.... Nu ca ti-au fost impusi. Aceasta este dovada (daca mai este nevoie) de cum se face un guvern. Mintea mea proasta a crezut ca premierul propus isi cauta ministrii, ca d-aia se cheama cabinetul lui... Sa te vezi cu ei azi nu e cam ciudat? Si cum ai depus lista la parlament? Pe nevazute? (NV, ca la pocher?)” - „O să vă mănânce la micul dejun pesediștii”    Mesajul său avea 230 de like-uri și 132 de hohote de râs la ora redactării acestei știri.            

Vicepreședintele ANCOM Popescu, atac la Bolojan și Țoiu fiindcă nu au aprobat o plimbare în Qatar
Politică

Vicepreședintele ANCOM Popescu, atac la Bolojan și Țoiu fiindcă nu au aprobat o plimbare în Qatar

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu, propus în această funcție de PNL, a lansat un lung atac pe Facebook la adresa premierului Ilie Bolojan și a ministrului de Externe Oana Țoiu fiindcă nu au aprobat o hotărâre de guvern pentru ca această agenție să facă „lobby” în Qatar pentru „realegerea României pentru un loc în Consiliul ITU”. ITU este Uniunea Internațională a Comunicațiilor.  Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port Pavel Popescu a fost ales în 2023 în funcția de vicepreședinte ANCOM. Popescu scrie în CV că, din 2012 în 2014, a urmat cursurile Facultății de ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie "Vasile Goldiş", Arad. Însă, în același CV, el scrie că din ianuarie 2012 în ianuarie 2014 a fost „Muncitor/Lider de echipă/Protecţia Muncii Stolt AS / Af Gruppen, Oslo (Norvegia)”. „Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu”, arăta Libertatea, în 2022. Publicația contesta competența lui Popescu de a fi președinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaților.  Acum, el susține că „ANCOM este probabil în top 3 cele mai apreciate și populare autorități de reglementare de pe mapamond în cadrul reuniunilor ITU”, dar nu precizează cum a realizat acest clasament.  Președinte al ANCOM este pesedistul Valeriu Zgonea.  Salariul net lunar al unui vicepreședinte ANCOM este 34.832 de lei, potrivit Hotnews.  Plimbarea în Qatar era obiectiv strategic, crede Pavel Popescu „ANCOM a alocat fonduri pentru reprezentarea și realegerea României pentru un loc în Consiliul ITU, o poziție crucială în negocierea și deciziile strategice globale pentru sectorul de comunicații, spațial și al inteligenței artificiale. Pentru susținerea candidaturii, fiecare țară își face lobby în funcție de bugetele aprobate de guvern. Anul acesta lobby-ul se face în Qatar, iar ANCOM a înaintat un proiect de HG pentru acest obiectiv strategic al României.   O spun cu mândrie: ANCOM este probabil în top 3 cele mai apreciate și populare autorități de reglementare de pe mapamond în cadrul reuniunilor ITU. Iar eforturile depuse de colegii mei în ultimii ani aduc României avantaje imense în marile dosare de negociere cu partenerii strategici.   HG-ul, care a primit toate avizele pozitive din partea ministerelor, a fost scos în ultima clipă de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern conduse de mărețul om politic Ilie Bolojan. Asta pentru că domnul Bolojan și garnitura de „elite reformatoare” a miniștrilor USR au făcut o adevărată obsesie pentru instituțiile care încă livrează ceva concret în statul român.   Când sabotezi obiectivele strategice ale guvernului pe care îl conduci vremelnic doar pentru că funcția pe care o deții îți permite, se numește nu doar obsesie, ci abuz.   Rușine, domnule Prim-Ministru!”, a scris Popescu, pe Facebook. Datele publice arată că România are o acoperire 5G mult sub Polonia și Ungaria. În România, sub 50% din populație are acoperire 5G, în Ungaria - 76%, iar în Polonia - 89%. Ca acoperite teritorială, 5G este accesibil pe circa o treime din teritoriul României, în timp ce Ungaria și Polonia au rată superioară. 

Bolojan îl desființează pe Rogobete, după ce a lăsat spitalele fără bani: iresponsabil, incompetent - surse presă
Politică

Bolojan îl desființează pe Rogobete, după ce a lăsat spitalele fără bani: iresponsabil, incompetent - surse presă

La ședința Biroului Permanent Național al PNL, președintele partidului, Ilie Bolojan, a explicat de ce mai multe spitale, inclusiv unități de primiri-urgențe (UPU) sunt pe cale să rămână fără bani: fiindcă, deși putea estima cheltuielile acestor unități medicale, fostul ministru Rogobete a bugetat în unele cazuri sub 50% din ceea ce se cheltuise în 2025. Antena 3 și stiripesurse.ro  au publicat fragmente din discuțiile din ședința BPN a PNL.  Citește și: Nazare tamponează promisiunile populiste ale PSD: „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente” Potrivit acestor stenograme, Bolojan - care pare să nu-i fi pomeni numele lui Rogobete - a spus că „în mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătății a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcționarea acestor unități”. Bolojan speră să convingă conducerea partidului să voteze cabinetul Luca Niculescu pentru ca acesta să poată rectifica, prin OUG, bugetul de stat pe 2026.  UPDATE: Alexandru Rogobete a explicat, pentru DeFapt.ro: „Alocarea inițială din 2025 la Floreasca era 4,8 milione lei. In septembrie am făcut rectificarea și le-am dat încă cinci milioane de lei. De acolo au ajuns la zece. Am cerut 650 milioane de lei  pentru urgență, însă pentru reducerea deficitului și prin încăpățânarea lui Bolojan, s-au alocat doar 400”.  Rogobete, iresponsabil și/sau incompetent Președintele PNL a oferit ca exemplu situația de la Spitalul Floreasca.  „Ca să înțelegeți, în 2025, cea mai mare unitate de primiri urgențe din România, cea de la Spitalul Floreasca, a avut o alocare inițială de peste 10 milioane de lei. Pentru a putea funcționa până la sfârșitul anului, au mai fost alocate câteva milioane de lei. Anul acesta, aceeași unitate a avut o alocare inițială de sub 5 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din alocarea inițială din 2025. Una dintre primele probleme cu care s-a confruntat ministrul interimar al Sănătății a fost tocmai lipsa fondurilor pentru Spitalul Floreasca. Am reușit să rezolvăm această problemă prin redistribuiri bugetare în interiorul Ministerului Sănătății. Un al doilea exemplu este unitatea de primiri urgențe de la Târgu Mureș. În 2025, aceasta a avut o alocare inițială de 8 milioane de lei. Pentru a-și putea încheia anul, au mai fost necesare câteva milioane de lei. Anul acesta, la începutul anului, i-au fost alocate sub 4 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din suma inițială din 2025. V-am dat aceste două exemple pentru a înțelege că avem unități de primiri urgențe care au primit aproximativ 30% din alocările necesare funcționării lor pe parcursul întregului an. În mod evident, fără rectificări bugetare serioase, aceste unități nu vor putea funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului”, a explicat Bolojan, potrivit Antenei 3. El a arătat că, acum, plătește supracontractările făcute de ministerul Transporturilor - condus de PSD, din 2021.  „Vă dau exemplul Ministerului Transporturilor, unde, numai pe PNRR, avem contracte semnate în valoare de 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea finală menționată este de 4,6 miliarde de euro. Aceste lucrări au fost începute și necesită fluxuri financiare suplimentare pentru continuarea lor, iar aceste necesități nu pot fi acoperite în condiții normale fără măsuri bugetare corespunzătoare”, a spus premierul interimar.  

Educatoarea Natalia Intotero, viitor ministru al Mediului, a pus gând rău lupilor și râșilor
Politică

Educatoarea Natalia Intotero, viitor ministru al Mediului, a pus gând rău lupilor și râșilor

Fosta educatoare din Brad Natalia Intotero, propusă ministru al Mediului în guvernul Luca Niculescu, consideră că urșii, lupii și râșii au devenit „o problemă de siguranță publică” și sugerează că va permite împușcarea unui număr tot mai mare. La urși s-a dublat deja cota care poate fi vânată, însă, deocamdată, lupii și râșii sunt specii strict protejate.  Citește și: La Mediu, PSD trimite o educatoare din Brad, măritată cu un afacerist italian, care credea că Suedia are președinte Natalia Intotero este o fostă educatoare din Brad care s-a măritat cu un afacerist italian stabilit în România. Ea este deputat PSD din 2012. Când era secretar de stat în MAE a susținut că Suedia are președinte. Tot atunci, scria în declarația de avere că are o mașină “Lancea“. Intotero vrea să lichideze râșii, deși nu există sesizări că aceștia ar ataca gospodăriile Acum, în programul de guvernare, la capitolul Mediu, se arată clar că ea vrea să fie împușcați mai mulți lupi și râși. „Tratăm prezența carnivorelor mari în localități ca pe o problemă de siguranță publică: actualizăm planul de acțiune, adoptăm în primele 6 luni, dacă este cazul,  modificările legislative pentru intervenția imediată când urșii intră în localități, dezvoltăm proceduri și pentru alte specii protejate de carnivore mari, respectiv lupi și râși, stabilim anual numărul de intervenții pe baza evaluării științifice a populației și în limitele derogărilor permise de legislația europeană, finalizăm sanctuarul de urși din județul Brașov și finanțăm prin AFM măsuri de prevenție, precum gardurile electrice. Revizuim, după consultare, legislația în domeniul cinegetic, cu reguli mai clare pentru licitațiile fondurilor cinegetice și pentru drepturile proprietarilor de terenuri”, scrie în acest program. La urși, cota de vânătoare aprobată pentru 2026 este de 969 de exemplare. Însă la rupi și râși cota de vânătoare este zero.  Pentru lupi se pot acorda punctual doar derogări individuale de la starea de protecție (recoltare/capturare) emise prin ordin de ministru, exclusiv în cazurile în care exemplare specifice produc pagube mari la stâne sau pun în pericol siguranța populației, și doar dacă nu există o altă alternativă viabilă (garduri electrice, câini de pază). Pentru râs, derogările sunt extrem de rare sau inexistente din cauza impactului minim asupra gospodăriilor.  Se estimează că în România trăiesc între 2.500 și 4.000 de lupi. România adăpostește o pondere uriașă de prădători de top, reprezentând aproximativ 40% din întreaga populație de lupi din Uniunea Europeană (excluzând Rusia).  Populația de râs este estimată în România la aproximativ 2.000 - 2.400 de exemplare. Munții Carpați dețin una dintre cele mai mari și stabile populații de râs din Europa, specia fiind însă extrem de discretă și greu de monitorizat direct. Spre deosebire de lupi, râșii sunt animale strict solitare care au nevoie de teritorii vaste de pădure bătrână și nefragmentată pentru a vâna. La comisiile județene de evaluare a pagubelor cauzate de animalele sălbatice, dosarele în care este reclamat râsul sunt practic inexistente, toate sesizările fermierilor și localnicilor din zonele montane vizând urșii (pentru stupi, livezi, animale mari sau pătrundere în intravilan) și lupii (pentru atacuri la stâne).   Președintele Nicușor Dan a promulgat recent proiectul de lege inițiat de senatorul Tanczos Barna și care prevede eliminarea a 969 de urși bruni în 2026. Parlamentul i-a respins în septembrie, solicitarea de reexaminare, și l-a adoptat din nou fără modificări, după ce și CCR respinsese o sesizare a șefului statului cu privire la proiect. Președintele Nicușor Dan a sesizat anterior proiectul la Curtea Constituțională, dar instanța de control constituțional i-a respins obiecțiile, iar ulterior parlamentarii au adoptat proiectul fără a ține cont de argumentele șefului statului.        

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră