miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

Viitorul ministru PSD al Economiei, Daniel Zamfir, atac la privatizarea Șantierului Naval Mangalia

Senatorul PSD Daniel Zamfir, viitorul ministru al Economiei în guvernul Luca Niculescu, a contestat modul în care au fost atribuite contractele finanțate prin SAFE și a spus că va verifica privatizarea Șantierului Naval Mangalia, fără să aducă însă nici o acuzație concretă. Pe de altă parte, el a spus că crească numărul celor care vor beneficia de vouchere de vacanță. Șantierul Naval Mangalia (operat ca Damen Shipyards Mangalia) a fost vândut la 9 octombrie către RheinMetall la un preț de 138.034.320,47 euro (fără TVA), fiind adjudecat la a cincea licitație organizată. Rheinmetall va produce la Mangalia două nave de patrulare de tip OPV (MMPV 90) și două nave destinate intervențiilor pentru scafandri pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN). Zamfir sugerează că vrea să alunge Rheinmetall de la Mangalia „În primul rând, ar trebui rezolvat cu Ministerul Apărării să intrăm cât mai repede în contractele SAFE și să vedem tot ce s-a întâmplat acolo. Mă interesează foarte mult ce s-a întâmplat și cu vânzarea șantierului Mangalia”, a spus Zamfir la Antena 3, post la care lucrează soția sa, Oana Zamfir. În mai 2024, el lăuda, pe Facebook, Rheinmetall: „Cel mai mare producator de tehnica militara din Europa, ReheinMetall decide sa faca un joint-venture cu Automecanica Medias. Asta inseamna incredere si consecventa!”.  „Am vorbit astăzi cu ministrul Radu Oprea să ne uităm foarte exact pe contractele SAFE. S-a tot vorbit că 60% se va produce în România. Oamenii cu care am vorbit astăzi sunt sceptici că se va întâmpla lucrul acesta”, a mai susținut Zamfir la Antena 3. Zamfir a mai anunțat că va crește numărul beneficiarilor de vouchere de vacanță, fiindcă reducerea lor a afectat turismul. „Am și avut o discuție inclusiv despre turism, pentru că ministerul acesta are patru domenii de activitate. Aici, fără doar și poate, trebuie să regândim introducerea voucherelor de vacanță pentru a dinamiza activitatea. Reducerea cuantumului voucherelor de vacanță a dus în cap sectorul turismului”, a spus el.  Decontările voucherelor de vacanţă au scăzut cu 61,5% în primele cinci luni ale anului 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025, potrivit unei analize realizate de un tur-operator pe baza datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor, centralizate de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). Însă, în iulie 2025, analistul economic Adrian Negrescu scria pe Facebook că „tichetele de vacanță au fost ca un măr otrăvit pentru operatorii din turism”.  „Le-au dat senzația că vor avea clienți la nesfârșit indiferent de dinamica economiei. Hotelierii au speculat acest program social în cel mai greșit mod cu putință, fără să înțeleagă că își taie singuri craca de sub picioare. Să mergi la un hotel pe Litoral sau pe Valea Prahovei a a ajuns o adevărată provocare financiară. În tentativa de a exploata la maximum valoarea tichetelor, au crescut prețurile până la cer, iar turismul românesc a ajuns să fie mai scump decât cel din Bulgaria, Grecia și chiar și Turcia, Italia și Spania.   Hotelierii s-au lăcomit să vândă scump niște camere de hotel în care n-au mai investit de ani de zile. Aceleași hoteluri prăfuite rămase din anii 2000, cu același mobilier, cu băi reparate de Dorei, cu televizoare bune de pus în muzeu, cu servicii de o calitate îndoielnică.   Și nu doar hotelurile au îmbătrânit urât. Litoralul românesc, pe ansamblu, arată foarte rău. Chiar mai rău decât în anii ‘90. Atunci nu existau terasele insalubre de tip ,,împinge tava’’, alimentarele și puzderia de construcții improvizate care sufocă orice urmă de civilizație turistică.   Teatrele de vară erau în vogă, restaurantele cu formații încă cântau evergreen-uri nu manele, iar plajele arătau foarte bine. Acum sunt demne de o comparație cu deșertul saharian.   E de înțeles de ce lumea alege Grecia, Bulgaria, Turcia și alte destinații. De ce să dai aceeași bani sau chiar mai mulți pe litoralul nostru când ai oferte mai bune calitativ în străinătate?”, a scris Negrescu. 

Viitorul ministru PSD al Economiei, Daniel Zamfir, atac la privatizarea Șantierului Naval Mangalia
Nazare tamponează promisiunile populiste ale PSD: „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente”
Politică

Nazare tamponează promisiunile populiste ale PSD: „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente”

Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare - care își va păstra mandatul și în guvernul Luca Niculescu - a transmis, pe Facebook, un avertisment dur: „Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”. Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi El nu scrie, explicit, la cine se referă, dar mesajul său vine după ce liderii PSD au insistat pe faptul că vor crește pensiile și salariile bugetarilor. Nazare, în schimb, nu amintește de aceste probleme, ci se referă la deficit, la costul împrumuturilor statului român și reia, in cuvinte diferite, avertismentul: „Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”. În plus, el pare că apără deciziile luate de guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar: „În ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025”.  Critici la guvernările Ciucă-Ciolacu: „Ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță” „De ce rigoarea şi disciplina bugetară rămân obligatorii nu doar ca garanții pentru dezvoltare, ci pentru evitarea blocajelor imediate. După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne și externe, dezbaterea despre economia României și așteptările privind evoluția acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm și a eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară.   Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu. Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice și costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului.   În ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut. Nu sunt doar date statistice - înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare. Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort.   În același timp, dimensiunea presiunii este una foarte concretă: datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei. În primele 8 luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. Sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate către investiții și servicii publice - ci acoperă dobânzile.   Obiectivul principal în 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB. Este un pas necesar, dar nu o victorie: la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de mult mai multe presiuni şi obligații restante decât cele din acest an. În 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanțare continuă să apese asupra bugetului. De aceea, rezultate obținute până în prezent trebuie apărate cu fermitate și trebuie să avem claritate cu privire la ceea ce își permite și la ce nu își permite România.   Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate. Trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare.   De aici pornim, înainte să trasăm alte obiective şi este important să marcăm exact unde suntem, pentru a ne stabili şi aşteptările în consecință. România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresarii derapajelor.   Menținem azi, cu mult efort şi precauție la Finanțe, alături de ceilalți parteneri instituționali, un echilibru foarte fragil în ceea ce privește păstrarea încrederii creditorilor externi. De aceea, un alt obiectiv esențial astăzi este protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei „junk”. Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor şi costurilor zilnice crește. Prima evaluare de rating va fi în ianuarie de la agenția Firch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul Romániei în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc.   Consolidarea fiscală trebuie, astfel, continuată strategic, printr-un management responsabil al cheltuielilor, continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării, prioritizarea cheltuielilor și protejarea investițiilor care cresc productivitatea. Trebuie să continuăm să reducem deficitul fără să creăm blocaje și fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a țării.   Totodată, trebuie să ne putem proteja populația și economia de șocuri. Doar un stat cu finanțe sănătoase poate susține durabil dezvoltarea, dar și salariile, serviciile publice sau categoriile vulnerabile. Dar sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat, nu construit pe promisiuni care produc dezechilibre și ajung, în final, să îi afecteze tocmai pe cei pe care dorim să îi protejăm.   Creșterea investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026 arată cât de importantă este valorificarea fondurilor europene pentru susținerea economiei într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune. Ajustarea bugetară trebuie să reducă dezechilibrele fără să afecteze tocmai investițiile care susțin productivitatea și redresarea economică.   În acest moment, obiectivele principale rămân evitarea derapajelor și menținerea stabilității financiare. Traversăm în continuare o etapă de corecție necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici. Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate.   Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, a arătat demnitarul. 

Bolojan explică de ce este forțat să voteze guvernul Niculescu: „Servicii de bază nu vor funcționa”
Politică

Bolojan explică de ce este forțat să voteze guvernul Niculescu: „Servicii de bază nu vor funcționa”

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat, în această seară, la Digi 24, de ce crede că partidul pe care-l conduce trebuie să voteze guvernul Luca Niculescu. Pe de altă parte, el a arătat că nu-i va critica pe miniștrii PSD cu care a lucrat în guvernul său: „Nu mă apuc să desființez persoane cu care am lucrat doar pentru că sunt în altă ipostază”. Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi Bolojan a indicat pe cei care poartă răspunderea pentru situația actuală: „Acest guvern se bazează pe deciziile președintelui României care l-a nominalizat pe Luca Niculescu și ale PSD care a decis intrarea în guvern și a făcut nominalizările”. „Principalul pericol și pentru Guvernul Luca Niculescu este PSD” „Suntem într-o criză prelungită, din cauză că PSD în mod iresponsabil a demis Guvernul. Sistemul nostru administrativ nu e pregătit pentru interimate: nu îți permite ordonanțe, să vii cu politici noi (...) Suntem în situația în care dacă nu avem un guvern intrăm în complicații foarte mari. Servicii de bază nu vor mai putea funcționa, avem nevoie de contractarea de credite de pe piețele internaționale și cu guvern interimar contractezi la dobânzi mai mari, trebuie pregătit bugetul pe 2027. Sunt UPU care nu au alocările necesare să funcționeze până la finalul anului. S-a făcut asta ori cu voință, ori din incompetență. Un alt efect că bugetele instituțiilor cu consum mare de combustibil nu au fondurile necesare. Aici e războiul din Golf. E nevoie de rectificare. Ce se întâmplă dacă mâine avem un accident și nu ajung ambulanțele, pentru că nu avem motorină. Dacă nu avem un guvern învestit cât mai repede, se poate ajunge într-o astfel de situație, pentru că Guvernul interimar nu poate face rectificare. Eu ca premier al României am ca primă responsabilitate să fac tot ce ține de mine ca să evităm această situație”, a spus președintele PNL la Digi 24, potrivit unei transcrieri a G4Media.  El a precizat că „dacă PNL va da un vot de instalare, nu înseamnă un vot de susținere sau că ar gira componența Guvernului”. Bolojan a arătat că PSD are răspunderea miniștrilor propuși. „La ce vă așteptați de la PSD? Vă gândeați că dna Olguța Vasilescu o s-o propună pe dna Andrea Chiș sau pe dl Marinescu? Că o să-l propună pe Siegfried Mureșan sau pe domnul Manda? Adică astea sunt resursele umane pe care le are PSD. Nu am alte așteptări, cu o parte din cei care sunt am lucrat, dar nu mă apuc să desființez persoane cu care am lucrat doar pentru că sunt în altă ipostază. Asta poate să propună PSD, asta poate să facă. Și eu personal n-am speranțe deosebite că lupul își schimbă năravul, nu cred în asta”, a spus premierul interimar.  Însă Bolojan a părut că privește cu înțelegere situația lui Luca Niculescu. „Cel mai periculos adversar e tot PSD. Și-au dat jos propriile guverne anii trecuți, au generat criza în Guvernul pe care l-am condus pentru că am făcut ce e mai bine pentru țară. Principalul pericol și pentru Guvernul Luca Niculescu este PSD”, a explicat el. 

Lideri liberali cer conducerii partidului să nu voteze guvernul Luca Niculescu: „Vom ajunge într-o situație și mai rea decât în 2025”
Politică

Lideri liberali cer conducerii partidului să nu voteze guvernul Luca Niculescu: „Vom ajunge într-o situație și mai rea decât în 2025”

Mai mulți parlamentari și lideri PNL de filială au anunțat, pe Facebook, că se opun propunerii ca partidul lor să voteze instalarea guvernului Luca Niculescu. O decizie va fi luată sâmbătă, la o ședință a Biroului Politic Național (BPN). Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi Pe de altă parte, europarlamentarul Siegfried Mureșan a sugerat că susține propunerea lui Bolojan, scriind pe Facebook: „România merită un guvern mult mai bun decât ceea ce ni se propune acum. Pentru a avea un guvern mult mai bun, trebuie să câştigăm alegerile şi să formăm o majoritate pentru modernizarea României”. „După 6 luni de foame, PSD-iștii au făcut ce fac de obicei când se simt cu sacii în căruță” Primul care a anunțat public că nu va vota cabinetul Niculescu este deputatul PNL Dragoș Ciobotaru, liderul filialei liberale din Vrancea. „Cea mai dureroasă decizie! Să votez Guvernul Luca Niculescu ar putea debloca, pe termen scurt, situația critică în care ne aflăm. Însă, privind lista miniștrilor, mă tem că, pe termen lung, vom ajunge într-o situație și mai rea decât în 2025, iar toate sacrificiile făcute de cetățeni în ultimul an vor fi în zadar.   Să NU votez acest guvern înseamnă să prelungim instabilitatea, să lăsăm Guvernul Ilie Bolojan să continue ca interimar și să ne asumăm riscul ca toate problemele care vor apărea în următoarele două luni să se răsfrângă asupra noastră, a liberalilor.   Dar parcă toată lumea a uitat un lucru esențial: PSD a dărâmat Guvernul! Prin urmare, tot PSD ar trebui să își asume responsabilitatea pentru instalarea unui nou guvern.   Am pornit de la ideea că trebuie să acceptăm votarea Guvernului Luca Niculescu, cu speranța că va fi un guvern tehnocrat, în condițiile în care nu există majorități politice clare. PSD a refuzat însă această variantă, declarând că nu va vota un guvern tehnocrat. Oare chiar nu contează pentru ei ce se întâmplă cu această țară?   Am ajuns, în schimb, la un guvern mixt, cu 11 miniștri PSD, în care vicepremierul și ministru al Internelor este o persoană condamnată penal...pffff.   Cum aș putea vota așa ceva?   Acesta este mesajul pe care îl voi transmite și sâmbătă, în cadrul ședinței Biroului Politic Național: PNL nu poate susține acest guvern în aceste condiții. Responsabilitatea nu poate fi aruncată pe masa liberalilor doar pentru a acoperi consecințele deciziilor altora. A face acest lucru nu ar însemna responsabilitate, ci iresponsabilitate.   Aceasta este și viziunea filialei PNL Vrancea, exprimată de Biroul Politic Județean dar și de majoritatea covârșitoare a primarilor liberali din județul Vrancea”, a arătat Ciobotaru.    Prefectul PNL de Arad, Mihai Pașca, a avut un mesaj asemănător.   „Fac apel la toți colegii mei liberali, la liderii noștri care se vor găsi în aceste zile în poziția să hotărască acordarea votului pentru acest guvern și în primul rând la președintele Ilie Bolojan să denunțe cacealmaua alegerilor anticipate fluturată de președinte și să nu susțină această formulă de guvern. Să trimitem PSD-iștii la prietenii lor de la AUR după susținere pentru această rușine de echipă (...)   Acum, după 6 luni de foame, PSD-iștii au făcut ce fac de obicei când se simt cu sacii în căruță – au tras o flegmă pe obrazul societății – venind cu o garnitură execrabilă de miniștri. Aceleași cozi de topor din guvernele trecute, care au făcut prăpăd: Florin Manole la Muncă – vinovatul pentru pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR pentru că nu a făcut timp de un an nimic pentru legea salarizării bugetare, dar s-a remarcat în zborul privat la Mykonos. Florin Barbu la Agricultură – argatul lui Paul Stănescu – trei ani cât a condus acest minister a blocat orice investiție în irigațiile Aradului dirijând miliardele din programul pentru irigații către clientela PSD din județele din sud. Natalia Intotero la Mediu deși nu are nici o legătură cu domeniul – plimbată prin tot felul de funcții de la Românii de Pretutindeni la Ministerul Familiei si apoi la Cultură, doar s-a făcut de râs și a ajuns subiect de glume. Sau sinistrul demagog Daniel Zamfir la Economie. Și exemplele pot continua. E o restaurație a incompetenței, o revanșă a clientelismului de cea mai joasă speță”, a arătat prefectul.    Și deputatul Adrian Cozma a anunțat, la Antena 3, că se opune guvernului Niculescu: „A fost într-adevăr o dezbatere și o decizie intermediară de principiu la grupurile reunite din Parlament, unde am zis că avem deschiderea să votăm un guvern, dar nimeni nu a văzut lista catastrofă prezentată de PSD”. 

Pesediștii fac deja planuri despre cum să preia toată puterea, vor să scape de PNL și USR
Politică

Pesediștii fac deja planuri despre cum să preia toată puterea, vor să scape de PNL și USR

Discuții interne din PSD Iași arată nemulțumirea unor membri ai filialei după ce județul nu a primit niciun post de ministru în Guvernul Luca Niculescu. În conversațiile purtate pe grupul de WhatsApp al organizației, obținute de Ziarul de Iași, mai mulți social-democrați solicită funcții și schimbarea reprezentanților PNL și USR din instituțiile publice. Mesajele indică o competiție internă pentru pozițiile care ar putea reveni organizației în noua formulă guvernamentală. Ex-consilierul lui Daea, cel mai belicos Mihai Amarandei, fost consilier personal al ministrului Agriculturii Petre Daea, a criticat absența Iașiului de pe lista celor 11 miniștri PSD. „Dacă nu vom fi la masă, vom fi în meniu”, le-a transmis acesta colegilor. Primarul comunei Dobrovăț, Cătălin Martinuș, l-a întrebat ironic dacă a început să facă stand-up. Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi Consilierul județean Mihai Dediu a cerut conducerii PSD să schimbe „fără milă” reprezentanții USR și PNL din teritoriu, de la prefect și subprefecți până la conducerile serviciilor deconcentrate. Lucian Nedelciuc a atras atenția că unele persoane au ocupat posturile prin concurs. Dediu a replicat că eventualele procese ar putea dura doi ani. Amarandei și-a anunțat apoi disponibilitatea de a deveni prefect al Iașiului și a promis că, în șase luni, nu vor mai exista membri PNL sau USR în funcții de conducere din instituțiile publice. Nedelciuc și Dediu și-au exprimat susținerea, iar Amarandei a afirmat că mai are aproximativ zece susținători care l-au contactat în privat. Se așteaptă demisii ale peneliștilor În conversație au intervenit și Cristian Stanciu, Cătălin Lupu, Vlad Ciobanu și alți membri ai organizației. Discuția a continuat cu referiri la regionalizare, la rezultatele slabe obținute de PSD în alegerile locale și cu citate ironice din nuvela „Alexandru Lăpușneanul”. Președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, nu a oferit o explicație clară pentru lipsa unui ministru ieșean. El a precizat că Guvernul Luca Niculescu trebuie mai întâi să primească votul Parlamentului, programat în prima jumătate a săptămânii viitoare. Ulterior ar urma discuțiile despre structura ministerelor și posturile de secretar de stat. Potrivit lui Cojocaru, propunerile PSD Iași trebuie aprobate în Biroul Politic Județean, care nu a analizat încă subiectul. Liderul filialei a invocat și protocolul dintre PNL și premierul desemnat, exprimând speranța că liberalii aflați în funcții guvernamentale vor demisiona. El a susținut că un partid aflat în opoziție nu poate păstra prefecți sau reprezentanți în aparatul guvernamental. 

De câte ori apare cuvântul corupție în cele 119 pagini, cu peste 41.000 de cuvinte, ale programului de guvernare Luca Niculescu
Politică

De câte ori apare cuvântul corupție în cele 119 pagini, cu peste 41.000 de cuvinte, ale programului de guvernare Luca Niculescu

Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu are 119 pagini și 41.215 cuvinte, dar cuvântul corupție apare de două ori, adică 0,0049%. Mai mult, cuvântul apare în contexte generale, nu există măsuri concrete de combatere a corupției în acest program. Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi 0,0049% interes pentru corupție, 0,0121% pentru integritate Unde apare cuvântul corupție în programul de guvernare: „Justiție. Instanțe și parchete independente și eficiente, proceduri mai rapide, o justiție digitală și combaterea prioritară a corupției și a criminalității grave, cu respectarea drepturilor fundamentale. „Aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2026 – 2030” Cuvântul „integritate” apare de cinci ori - adică 0,0121% din totalul cuvintelor din program - tot fără nici un fel de măsuri concrete. De exemplu, se promite: „Consolidarea mecanismelor de integritate în cadrul administrației fiscale, vamale și antifraudă, prin întărirea regulilor privind prevenirea conflictelor de interese, rotația personalului în zonele cu risc ridicat, controlul intern și aplicarea sancțiunilor pentru abateri” - deci, până acum, sancțiunile pentru abateri nu se aplicau? Iar ministerul de Interne, care va fi condus de pesedistul penal Marian Neacșu, se angajează: „Introducem verificări periodice de integritate pentru funcțiile cu risc ridicat, precum antidrog, criminalitate organizată și frontieră, cu garanții procedurale. Extindem camerele corporale în structurile operative, cu reguli unitare de utilizare a înregistrărilor, care protejează deopotrivă cetățeanul și polițistul. Ministru al Justiției va fi pesedistul Radu Marinescu, suspectat că și-a plagiat lucrarea de doctorat. De peste 275 de zile, comisia de etică a Universității din Craiova nu ia o decizie în ceea ce privește acuzațiile de plagiat aduse acestuia.  O investigație jurnalistică publicată de PressOne în ianuarie 2026 a dezvăluit că acesta ar fi plagiat peste 55% din teza sa de doctorat în Drept. Lucrarea de doctorat a lui Marinescu a fost intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil”, susținută în anul 2009 la Universitatea din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Printre autorii și lucrările folosite masiv fără citare corectă se numără Florea Măgureanu (62 de pagini), Radu Dumitru și Dan Tudurache (53 de pagini), precum și Maria Fodor (26 de pagini), a arătat PressOne.    Marinescu a respins acuzațiile de plagiat, afirmând că lucrarea sa a fost redactată respectând legislația din perioada respectivă și a fost validată formal la acea vreme de comisia de doctorat și de CNATDCU.  

Universitatea din Craiova nu vrea să verifice acuzațiile de plagiat împotriva lui Radu Marinescu, viitor ministru al Justiției - Cristian Presura
Politică

Universitatea din Craiova nu vrea să verifice acuzațiile de plagiat împotriva lui Radu Marinescu, viitor ministru al Justiției - Cristian Presura

De peste 275 de zile, comisia de etică a Universității din Craiova nu ia o decizie în ceea ce privește acuzațiile de plagiat aduse fostului și, probabil, viitorului ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), arată fizicianul Cristian Presura. Marinescu este avocat la Craiova și a apărat-o pe Olguța Vasilescu, primarul PSD al acestui oraș.  Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi Sesizarea împotriva lui Marinescu a fost depusă de Cristian Presura, iar comisia de etică trebuia să răspundă în 45 de zile. Presura: „Au trecut 275 zile și ... niciun verdict” „Pe 12 ianuarie 2026 am trimis o sesizare Comisiei de etică a Universității din Craiova privind teza de doctorat a lui Radu Marinescu, pornind de la investigația PressOne. Am făcut asta invocând Legea nr. 199/2023 care spune: "Comisiile de etică universitară[...] se pronunță în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării"   De atunci au trecut 275 zile și ... niciun verdict. Pentru că termenul a fost depășit, am trimis emailuri Comisiei de etică a Universității Craiova, Ministerului Educației și CNEMU, comisia națională care se ocupă de etica managementului universitar.   Răspunsul a fost același: termenul de 45 de zile este, în interpretarea lor, „de recomandare”. Ministerul mi-a răspuns explicit că acest termen poate fi depășit oricât de mult. În practică, se pare că poate dura și peste doi ani! Desigur, înțeleg că procedura poate dura mai mult de 45 de zile, chiar dacă mie mi se pare că legea este clară, dar să dureze ani?   Rămân cu această dilemă etică. Rolul unei comisii de etică nu este să condamne, ci să clarifice dacă normele etice au fost încălcate sau nu. Cum pot fi considerate aceste comisii "etice" dacă întârzaie așa de mult de mult răspunsurile? Nu ar fi trebuit ca tocmai ele să dea un exemplu etic?   De fapt, se poate foarte bine să fie un abuz de interpretare a legii. In loc să lamurească lucrurile, comisiile acestea ascund lucrurile pentru un timp cât mai lung posibil”, a scris Presura, pe Facebook.    O investigație jurnalistică publicată de PressOne în ianuarie 2026 a dezvăluit că acesta ar fi plagiat peste 55% din teza sa de doctorat în Drept. Lucrarea de doctorat a lui Marinescu a fost intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil”, susținută în anul 2009 la Universitatea din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Printre autorii și lucrările folosite masiv fără citare corectă se numără Florea Măgureanu (62 de pagini), Radu Dumitru și Dan Tudurache (53 de pagini), precum și Maria Fodor (26 de pagini), a arătat PressOne.    Marinescu a respins acuzațiile de plagiat, afirmând că lucrarea sa a fost redactată respectând legislația din perioada respectivă și a fost validată formal la acea vreme de comisia de doctorat și de CNATDCU.  

Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi
Politică

Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi

Guvernul Luca Niculescu are în program înființarea a cel puțin patru instituții noi care să ia diferite decizii economice. Cuvântul „debirocratizare” apare însă de cinci ori în programul de guvernare, dar fără nici o măsură clară sau vreun termen de implementare. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet Noi comitete, fonduri și agenții de stat Ce noi instituții vrea să înființeze guvernul Niculescu: Comitetul Interministerial pentru Politică Industrială, cu secretariat tehnic permanent în Ministerul Economiei: are rol de a elabora o strategie pentru competitivitate, identifică lanțurile industriale strategice, armonizează criteriile pentru ajutoarele de stat, elimină fragmentarea decizională dintre autoritățile de management ale fondurilor europene și pregătește, împreună cu asociațiile patronale, portofoliul de proiecte pentru Fondul European de Competitivitate și Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Ministru al Economiei va fi pesedistul Daniel Zamfir. Consiliu Național de Productivitate independent, care coordonează analizele privind productivitatea și le transformă în recomandări pentru prioritățile de reformă, valorificând capacitățile Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, BNR și INS. Fondul de fonduri RoBOOST, „cu guvernanță profesională, mandate strict investiționale, audit independent și raportare publică anuală”. RoBOOST va fi creat de Banca de Investiții și Dezvoltare, BID, o bancă de stat, și Fondul European de Investiții (contribuție inițială BID de 100 mil. euro). România mai are două bănci de stat, CEC și EximBank, plus un Fond de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, din cadrul ministerului de Finanțe.  „Adoptăm cadrul legislativ pentru Autoritatea Națională pentru Industria de Apărare (ANIA), în subordinea Prim-ministrului, construită pe structurile existente, cu personal și buget preluate prin transfer”. ANIA devine punctul unic de coordonare pentru operatorii de stat și privați: politică industrială, autorizare, licențiere și control pentru produsele militare și cu dublă utilizare, cooperare industrială, transfer tehnologic, acces la finanțări europene și cercetare-dezvoltare corelată cu nevoile de înzestrare”, se mai arată în programul de guvernare. Aceasta este singura nouă structură unde se sugerează că nu va implica cheltuieli bugetare suplimentare, ci doar un transfer de atribuții.  Pe de altă parte, programul promite comasarea unor instituții: „Comasăm cele cinci administrații portuare și de căi navigabile în două (Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării)”. Această măsură ar depinde de ministerul Transporturilor, controlat de PSD, in condițiile in care administrațiile de pe Dunăre sunt controlate de clientela acestui partid. 

Clientul familiei Burduja, Dumitru Chisăliță, ministru al Energiei. ALRO i-a sponsorizat ONG-ul
Politică

Clientul familiei Burduja, Dumitru Chisăliță, ministru al Energiei. ALRO i-a sponsorizat ONG-ul

Dumitru Chisăliță, numit președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz pe vremea când Sebastian Burduja era ministru, va conduce ministerul Energiei în guvernul Luca Niculescu. Oficial, el este „independent”. Chisăliță a fost și consilier onorific al lui Sebastian Burduja, numit în octombrie 2023.  Statul român, prin ministerul Energiei, deține circa 70% din Romgaz.  Citește și: Guvernul Niculescu încasează o lovitură dură înainte de a fi investit: are zece zile să plătească uriașele restanțe salariale ale magistraților Consilier al lui Burduja, plasat la conducerea Romgaz de acesta În plus, Asociația Energia Inteligentă, un ONG unde Chisăliță este membru fondator și președinte, a fost sponsorizată de ALRO. Acest combinat este controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru independent non-executiv în Consiliul de Administrație al companiei. Acesta ocupă această funcție din aprilie 2019 (fiind reales în aprilie 2023). Pe lângă rolul principal de administrator în consiliu, el fiind și membru al Comitetului de Remunerații și Nominalizări și membru al Comitetului de Risc și Sustenabilitate.  Chisăliță a fost președinte al CA al Romgaz din aprilie în octombrie 2025.    Un alt element controversat din cariera viitorului ministru al Energiei este lansarea unei cărți a lui Călin Georgescu, în aprilie 2023, la Muzeul Gazelor Naturale, unde Chisăliță era „coordonator”. El s-a apărat arătând că nu știa cine este Călin Georgescu, iar sala a fost solicitată de către IPA Mediaș (Asociația Internațională a Polițiștilor - Regiunea 2 Sibiu), condusă la acea vreme de Doru Dumbreanu.  Regulamentul permitea închirierea sau punerea la dispoziție a spațiului pentru activități culturale legitime, fără ca conducerea muzeului să facă o triere ideologică, atât timp cât activitățile nu erau ilegale.   Întrebat, în martie 2025, de către DeFapt.ro dacă știa despre lansarea de carte a lui Călin Georgescu, Dumitru Chisăliță a declarat: "Sincer, nu. Atâta timp cât nu sunt eu organizatorul și nu se organizează activități ilegale, nu am cum să combat.  Habar n-aveam cine e Călin Georgescu în 2023 (...) Noi avem o colaborare cu asociația polițiștilor care ne-au solicitat o sală pentru două în vederea organizării unei activități culturale. E vorba de IPA Mediaș, condusă de domnul Doru Dumbreanu." CV-ul public al lui Chisăliță arată că, după liceu, el a urmat o școală postliceală, unde ar fi urmat cursuri de electronică. În 1995 ar fi ajuns subinginer, iar în 2000 inginer, după studii la Universitatea din Sibiu. Ulterior a colecționat trei masterate și un doctorat.  Din ianuarie în martie 2012 a fost director al Romgaz. Între 2014 și 2017 a fost administrator Romgaz, iar din noiembrie 2016 până în mai 2017 a condus Consiliul de Administrație al companiei.  Numele său apare în știrile despre Restart Energy, un furnizor privat de energie, care ar fi furat 18 milioane de dolari din banii investitorilor - potrivit acuzațiilor procurorilor. În știrea difuzată de Observator News, Chisăliță este citat cu o declarație în care apără afacerea acestei companii, care ar fi convins mai mulţi oameni de afaceri să cumpere criptomonede şi să le investească într-un proiect de energie regenerabilă, dar a cheltuit fondurile pe achiziții de lux. 

VIDEO Economistul Năsulea, un sfat indirect, la podcastul „Cum e, de fapt?”, către guvernul Niculescu: majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor sau reducerea TVA?
Politică

VIDEO Economistul Năsulea, un sfat indirect, la podcastul „Cum e, de fapt?”, către guvernul Niculescu: majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor sau reducerea TVA?

La podcastul „Cum e, de fapt?”, l-am întrebat pe economistul Christian Năsulea, ce ar alege, dacă decizia i-ar apaține, între majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor și reducerea TVA. În ultimele zile, atât premierul desemnat, Luca Niculescu, cât și viitorii miniștri PSD din acest viitor Executiv, au spus că vor majora salariile bugetarilor și pensiilor. Însă nici unul dintre aceștia nu a invocat posibilitatea reducerii taxelor, mai ales a TVA.  Citește și: ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret Nici despre reforma administrativă - pe care Năsulea o consideră esențială - nu se mai discută. Năsulea a fost foarte direct: reducerea de TVA este mai importantă decât creșterea pensiilor, iar reforma administrativ-teritorială trebuia să fie prima dintre reformele pe care să le facă orice guvernare în acest moment. „Să adunăm funcționărimea într-un loc și toate procedurile birocratice într-un spațiu virtual” „Q: Dacă dumneavoastră ar fi să alegeți între majorare de pensii și salarii la bugetari și reducere de TVA, ce ați alege? Năsulea: Reducere de TVA, fără niciun...(...) Cu cât beneficiile sunt mai mari pentru mai mulți oameni și cu cât lăsăm mai mulți bani din cei care sunt în economie în mâinile oamenilor care...ca să dispună de ei cei care știu cel mai bine ce au nevoie să facă, cu atât nivelul de eficiență crește”.  Pe de altă parte, el a insistat pe faptul că trebuie făcută o reformă administrativă.  „Q: Această schimbare administrativă din punctul dumneavoastră de vedere ce ar aduce ca principale avantaje?  (...) Năsulea: Eu mă gândesc la o chestiune care să fie făcută pe modelul georgian. În Georgia, când au digitalizat administrația și se întâmpla cu mai bine de 10 ani în urmă, au construit în comunele rămase după restructurare câte un centru foarte modern unde te duceai și rezolvai tot. Aveai o problemă de rezolvat cu administrația publică locală sau chiar mai sus. Aveai această clădire ușor de identificat pentru că ieșea din peisaj. Erau niște niște construcții SF făcute în Georgia unde te duceai și acolo erau toate lucrurile prin lege, tot ceea ce trebuia rezolvat cu administrația trebuia să fie în acea clădire. Ceea ce la momentul acesta ar trebui să fie și mai ușor pentru că Georgia nu avea accesul la internet pe care îl avem noi, deci a fost nevoie să facă un loc fizic în care se întâmple lucrul ăsta. Noi avem pur și simplu să nevoie să adunăm funcționărimea din fiecare comună într-un loc și după să adunăm toate procedurile birocratice într-un spațiu virtual, deși, mă rog, termenul ăsta a fost stricat de către cei de la ANAF, da, într-un loc care să existe pe internet în care să poți să intri și să îți rezolvi problemele, fără telefoane complicate, fără lucruri care nu merg și care arată ca și cum ar fi făcute de un elev în 1992”.

Viitorul ministru PSD al Economiei, Daniel Zamfir, a dat în scris, acum 10 zile, că nu va vota guvernul Luca Niculescu
Politică

Viitorul ministru PSD al Economiei, Daniel Zamfir, a dat în scris, acum 10 zile, că nu va vota guvernul Luca Niculescu

„Zamfir, senator PSD, nu va vota Luca Niculescu, Guvernul Luca Niculescu, așa. Filmați aici”, declara hotărât, la 5 octombrie, senatorul PSD Daniel Zamfir, propus acum ministru al Economiei. El este căsătorit cu Oana Zamfir, realizatoare la Antena 3, cea care, recent, l-a întrebat pe Luca Niculescu: „Puteți să ne dați exemple din viața dumneavoastră când ați fost om înainte de orice?“.  Citește și: ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret Daniel Zamfir a trecut și pe la PD, PNL și ALDE, înainte de a ajunge în PSD. Presa a scris că în ultimii ani a acordat împrumuturi de milioane de lei în nume personal și a vândut terenuri în valoare de peste 2,5 milioane de euro într-un singur an. El este un apropiat al familiei Firea.  Ministrul Economiei nu va vota propriul Guvern. Dacă își respectă semnătura Zilele trecute, el se opunea vehement guvernului Niculescu.  „Vă dau scris că nu o să facă Grindeanu asta. Dă hârtia încoace. Cum adică să-mi zică mie Grindeanu mâine, bă, votați în alb? Domnule, nu votează în alb nimeni, ați înnebunit? Cum să votăm în alb? Ne-am luat-o a patra oară și acum de frică că ce? De frică că ce? Că ne ia miliția, să zicem că ne e frică și votăm indiferent de ce face Luca Niculescu? Zamfir, senator PSD, nu va vota Luca Niculescu, Guvernul Luca Niculescu, așa. Filmați aici”, a spus el în emisiunea lui Victor Ciutacu la Romania TV.  „În primul rând, am spus, de principiu, să oprim măsurile de austeritate pe care le-a impus Ilie Bolojan. Ăsta este lucrul fundamental. După aceea, vrem să vedem şi echipa de miniştri, vrem să vedem cum gândeşte domnia sa să alcătuiască Guvernul, ce ministere să revină PSD, persoanele pe care le propune domnul Luca Niculescu, altele decât cele de la PSD. Sunt foarte multe lucruri de discutat. Un singur lucru este cert: nu vom da cec în alb lui Luca Niculescu în momentul ăsta”, mai afirma Daniel Zamfir, citat de Agerpres. El este inițiator al unui proiect de lege privind introducerea uniformelor școlare obligatorii. Tot el a inițiat proiectul de lege care interzice vânzarea activelor statului până în 2027.

ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret
Politică

ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret

Pentru prima oară în istoria contemporană a României, un politician care are o condamnare penală, Marian Neacșu (PSD), este propus la conducerea ministerului de Interne.  Neacșu a fost condamnat definitiv în anul 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. El și-a angajat propria fiică în cadrul biroului său parlamentar.  Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare Ca ministru de Interne, Neacșu va fi membru al CSAT.  În regimul comunist, au mai fost ministrii de Interne cu condamnări penale, Teohari Georgescu și Alexandru Drăghici, ambii condamnați pentru activitățile subversive împotriva statului român.  Neacșu a fost reabilitat de drept după trei ani. Absolvent al Facultății de Economie al Universității din Craiova, Neacșu a lucrat ca economist la IAS Slobozia, până în 1990. În 2012, el era membru al Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România. El a urmat cursurile „Tehnici superioare de nutriţie a animalelor” și „Formularea reţetelor de furajare asistată de calculator”. Ministerul de Interne are un buget de circa 35 de miliarde de lei și are peste 125.000 de angajați. Un penal va conduce cel mai controversat serviciu secret  Însă, având în vedere că din 2027 se intră, de facto, în campania electorală, instituția cheie care va fi sub controlul lui Neacșu este Direcția Generală de Protecție Internă a ministerului de Interne, controversata unitate „Doi și un sfert”. Din decembrie 2019, direcția este condusă de Tiberiu Silviu Dumitrache, ginerele ex-liderului sindical de la Petrom, Liviu Luca. Socrul său era apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu, fiind condamnat în mai multe dosare. Familia generalului Dumitrache deține un domeniu uriaș în Prahova (cu un conac de peste 2.600 mp, piscină olimpică și heliport), donat de Luca.  Ultimele date privind bugetul DGPI sunt din 2024, când cheltuise 446 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro). Însă datele de pe site-ul DGPI arată o creștere explozivă a bugetului: în 2023 era de 328 de milioane de lei (din care 234 milioane de lei erau cheltuielile de personal), 2022 - 302 milioane de lei (din care 221 milioane de lei cheltuieli de personal), 2021 - 245 milioane, din care circa 200 milioane cheltuieli de personal.  Numărul angajaților este secret, ultimele date fiind din 2016, când erau 1.800 de angajați.  În 2009, doi miniștri de Interne - Gabriel Oprea și Liviu Dragnea - au demisionat pe fondul controverselor legate de acest serviciu secret al Internelor. Până la urmă, ministru de Interne în primul guvern Boc a fost pesedistul Dan Nica. Însă presa a scris că adevăratul control al acestui serviciu era deținut de Marian Vanghelie, pe atunci primar al Sectorului 5. Acesta spunea că „s-a dorit" să se pună mâna pe arhiva "Doi și un sfert", unde e vorba de "fetiță EBA (Elena Băsescu - n.n)", care "se încinge din când în când".  În 2009, Miron Mitrea, parlamentar la vremea aceea, declara că este de părere că preşedintele PSD Bucureşti de atunci, Marian Vanghelie, „are” arhiva fostului „Doi şi un sfert”, sau informaţii din aceasta, dar şi că Vanghelie nu ar fi fost singurul politician care avea are acces la informaţii din partea serviciilor secrete.  Fostul ministru de interne Gabriel Oprea a fost achitat definitiv în mai 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în dosarul privind achiziția unui autoturism de lux (Audi A8) din fondurile operative ale DIPI. 410.000 de lei a fondurilor operative ale DIPI pentru a cumpăra o mașină de lux folosită în interes personal, nu doar pentru protecția demnitarilor.  În 2016, guvernul Cioloș a militarizat această direcție, o decizie controversată fiindcă trecea dreptul de a-i ancheta pe angajații acestei structuri de la DNA-ul civil la procurorii militari.   

La Mediu, PSD trimite o educatoare din Brad, măritată cu un afacerist italian, care credea că Suedia are președinte
Politică

La Mediu, PSD trimite o educatoare din Brad, măritată cu un afacerist italian, care credea că Suedia are președinte

Succesoarea Dianei Buzoianu, la Mediu, în viitorul guvern Luca Niculescu, va fi Natalia Intotero, o fostă educatoare din Brad care s-a măritat cu un afacerist italian stabilit în România. Ea este deputat PSD din 2012.  Citește și: PSD trimite în guvernul Niculescu un penal, un plagiator, pe Rogobete și pe Barbu, cu valiza Vuitton Ea a terminat la 30 de ani o facultate a Universității București.  Intotero deține alături de soțul ei, patru autoturisme și o motocicletă, potrivit celei mai recente declarații de avere. Două dintre ele – un Porsche Panamera din 2014 și o Harley-Davidson din 2019.  Natalia Intotero era ministru al Culturii când, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice de aur au fost furate de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Intotero: „Sunt din Hunedoara, locul de naştere al poporului român” Natalia Intotero a fost educatoare în Brad, Hunedoara, dar s-a căsătorit cu un om de afaceri italian și, după acest eveniment fericit, a promovat rapid în politică, ajungând, în 2009, secretar de stat în ministerul de Externe, parlamentar și chiar ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Dăncilă. Când era secretar de stat în MAE a susținut că Suedia are președinte. Tot atunci, scria în declarația de avere că are o mașină “Lancea“. “Numele meu este Natalia-Elena Intotero şi sunt din Hunedoara, locul de naştere al poporului român. Sunt profesor, politician, patriot“, scrie în CV-ul ei de pe site-ul Camerei Deputaților. În 2013, într-un interviu pentru Adevărul, ea le recomanda românilor săraci: „Să stea în ţară! Să-şi ia trei meserii şi să muncească!“. În iunie, în plină grevă a profesorilor, Intotero se pregătea să plece în Bali, pe banii Parlamentului, deși era șefa comisiei de educație. Natalia Intotero a intrat în Parlament în 2012, fiind aleasă deputat PSD de Hunedoara. În perioada 2009–2011, a activat ca secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, respectiv în structurile responsabile de relațiile instituționale și de românii de pretutindeni. În 2012, a revenit în această zonă administrativă, ocupând funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În ianuarie 2018 a fost numită ministru pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul condus de Viorica Dăncilă. În iulie 2023, Intotero a revenit în Guvern, de această dată ca ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse - în locul Gabrielei Firea. . În decembrie 2024, a fost propusă pentru funcția de ministru al Culturii, iar în legislatura începută după alegerile parlamentare din 2024 și-a continuat activitatea ca deputat de Hunedoara. În prezent, este și vicepreședinte al Camerei Deputaților.

PSD trimite în guvernul Niculescu un penal, un plagiator, pe Rogobete și pe Barbu, cu valiza Vuitton
Politică

PSD trimite în guvernul Niculescu un penal, un plagiator, pe Rogobete și pe Barbu, cu valiza Vuitton

Condamnatul penal Marian Neacșu ar putea fi ministru de Interne în viitorul guvern Luca Niculescu, afirmă surse politice. Neacșu a fost condamnat definitiv în anul 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. El și-a angajat propria fiică în cadrul biroului său parlamentar.  Citește și: Candidații la posturile de medic specialist ortopedie, la Foișor, respinși fiindcă nu aveau diploma de bac Marian Neacșu a fost reabilitat de drept după trei ani. Însă ar fi fără precedent în istoria recentă ca o persoană care a avut o condamnare penală să ajungă ministru de Interne.  Garnitură de expirați, reciclați Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, acuzat de plagiat, ar urma să revină la fostul său minister. El este un apropiat al Olguței Vasilescu, primarul Craiovei. El este acuzat că a plagiat peste 56% din teza sa de doctorat în Drept. Potrivit unei anchete jurnalistice a PressOne, 140 de pagini dintr-un total de 247 sunt copiate integral, fără utilizarea ghilimelelor și fără atribuire. Investigația arată că s-au preluat calupuri masive de text, ajungând până la 25 de pagini consecutive copiate dintr-o singură sursă. Printre autorii copiați direct se numără Florea Măgureanu (62 de pagini), Radu Dumitru și Dan Tudurache (53 de pagini), precum și Maria Fodor (26 de pagini). În guvernul Luca Niculescu ar urma să revină și Alexandru Rogobete, la Sănătate, deși presa a scris că el este vinovat de ratarea fondurilor PNRR pentru spitale.  PSD l-ar putea reactiva chiar și pe fostul ministru de Finanțe Eugen Orlando Teodorovici, care ar putea prelua Fondurile Europene. El a mai ocupat acest post în guvernarea Ponta. Teodorovici a ajuns, acum, director la Curtea de Conturi. Acum câteva zile, Teodorovici  i-a spus ”Marș!” deputatului PNL Alexandru Muraru, în timpul unei emisiuni a postului Antena 3.  Se întoarce la locul faptei, la Agricultură, și Florin Barbu, zis Busi, fotografiat în aprilie 2026 cu o valiză Louis Vuitton de câteva mii de euro. Valiza costă circa 5.000 de euro. El este considerat clientul lui Paul Stănescu, ex-secretar general al PSD. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020. În 2021, 60m.ro susținea că ex-șeful ANIF și-ar fi ascuns averea pe numele părinților. În 2018, aceștia ar fi cumpărat șapte terenuri lângă comuna Milcov, din Olt, deși ambii sunt pensionari. La Transporturi ar fi propus Ionuț Mașala, care trebuia să ocupe acest post și în guvernul Veștea.  În presă și în dosarele DNA (unde a apărut ca martor) i s-a reținut porecla „Sandokan”. „Numele lui Ionuţ Laurenţiu Maşala a apărut, în 2014, într-un rechizitoriu întocmit de DNA, în calitate de martor. Dosarul îi viza, printre alţii, pe Tudor Gabriel Bohălţeanu, fost consilier al ministrului Transporturilor, şi pe Valentin Răducu Preda, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit rechizitoriului, aceştia ar fi intervenit la Maşala pentru urgentarea unor plăţi şi pentru încheierea unor contracte în favoarea unei companii private. Din acelaşi document reiese că Maşala era cunoscut cu porecla «Sandokan» şi ocupa la acea vreme funcţia de director adjunct economic”, a scris Aktual 24.  În sfârșit, Radu Oprea ar putea să ajungă fie la Apărare, fie la Economie, iar Daniel Zamfir - soțul Oanei Zamfir, de la Antena 3 - la Economie. 

Anca Alexandrescu, supărată că acum Turcescu face bani promovându-l pe Călin Georgescu
Politică

Anca Alexandrescu, supărată că acum Turcescu face bani promovându-l pe Călin Georgescu

Anca Alexandrescu, fosta susținătoare a lui Călin Georgescu, a avut o ieșire nervoasă la adresa lui Robert Turcescu, care, de mai multe săptămâni, a devenit un susținător puternic al fostului candidat și câștigă astfel, se pare, sume importante. Potrivit unei postări pe Facebook a lui Vlad Mercori, la live-ul de la protestele din fața arestului unde era reținut Călin Georgescu, Turcescu ar fi strâns din donații „peste 2 milioane”. Citește și: Grindeanu și-a scos soția din declarația de avere. Alți demnitari au declarat veniturile consoartelor Alexandrescu a fost însă deranjată de cartea pe care de dialoguri între Turcescu și Georgescu, „Până la capăt”. Turcescu preia publicul georgist care a urmărit Realitatea „Am auzit că este protest mâine la Bruxelles, se mai duce domnul Turcescu să mai vândă niște cărți din portbagaj. Apropo, a tăiat chitanță la Arestul Central?”, a declarat, ironic, Anca Alexandrescu, la Realitatea Plus, citată de Gândul. Însă Turcescu i-a replicat că această carte este în format electronic și nu poate fi vândută „din portbagaj”.  „Ce are, mă, de face așa? Ziceți, mă, ce ai de face așa? Ce ai de face așa? Cartea încă nu s a lansat în formulă tipărită. E doar disponibilă pe site ul turcescu.ro. în format e-book. Da, turcescu.ro. (...) Scrie o carte, de exemplu, că ai putea. «Ce ai de faci așa? În dialog cu Maricel» (...) S-o lăsăm în plata Domnului că o fi și ea supărată”, a spus Turcescu, pe youtube. „Robert Turcescu face live din mijlocul oamenilor care protesteaza pentru eliberarea lui Georgescu. Are 1 milion de like-uri (tap-tapuri) si creste cam cu 10.000 pe minut avand constant peste 5000 de oameni pe live. Din rewards a strans cam 4000 de lei in 10 minute din ce mi-am notat eu si a calculat ai-ul.   Nu am nicio concluzie, fiecare sa se gandeasca ce inseamna asta.   Late edit: a terminat live-ul cu peste 2 milioane”, a arătat Vlad Mercori la 11 octombrie.    Realitatea Plus se lăuda constant cu audiențe uriașe când îl promova pe Călin Georgescu. Dar, în august, Libertatea scria: „Prima lună fără Călin Georgescu: Realitatea Plus a pierdut o treime din audiență, cea mai mare scădere de pe piața TV”.    „În iulie, audiența medie a Realității Plus la nivel național a fost de 58.610 telespectatori pe minut, conform măsurătorilor Kantar Media, în scădere cu 29.300 de persoane față de luna precedentă. Este cea mai mare pierdere de audiență de pe piața TV. Ratingul a fost mai mic cu 33% față de luna anterioară, iar televiziunea a coborât de pe locul 7 în clasamentul național (iunie) pe locul 8 (iulie).   S-ar putea invoca faptul că pierderea se datorează în principal vremii călduroase, care i-a alungat pe fanii televiziunii. Însă consultând sondajul de audiență din iulie 2025, se constată că, în urmă cu exact un an, ratingul lunar al Realității Plus a fost de 113.120 de telespectatori pe minut. Atunci, Realitatea era pe val. Valul Georgescu. Astfel, fără Călin Georgescu, audiența Realitatea Plus este mai mică cu 48,2%”, explica Libertatea. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră