Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”
Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”. Ea a spus că se fac noi analize, iar obiectivul ar fi îndeplinirea unui jalon PNRR care prevede ca până la 31 august 2026 să se finalizeze procesul de restructurare a trei companii. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Într-un interviu la TVR Info, Gheorghiu a mai afirmat că „privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar”. Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor” „CFR este compania cu cei mai mulți angajați, peste 20.000. Companiile acestea nu pot fi închise, sunt companii strategice. Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmărește concediereaa oamenilor. Urmărește o reașezare a modului în care sunt conduse și o reașezare a personalului. Dacă într-o companie care are producție 60% e personal de birou înseamnă că avem o problem. Vor fi și mișcări în felul în care angajații sunt gestionați, dar scopul nu este să dăm afară oameni”, a spus Gheorghiu. Ea a spus că statul român are circa 1.500 de companii, din care 185 sunt inactive. „Sunt 230 de companii centrale, care sunt cele mai importante și la care avem cifrele cele mai mari. Sunt companiile care asigură și serviciile publice, cum este Metrorex. Peste tot în lume, metroul merge pe subvenție de la stat. Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie. Este o companie care se luptă de mulți ani cu pierderi, care lucrează pe o piață foarte concurențială, dar care trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activității prin schimbarea modului în care se face guvernanța acestei companii, fie printr-un parteneriat. Toate aceste lucruri vor reieși din analiză. Peste 1200 de companii sunt locale, care țin de consiliile județene și de primării. Sunt foarte multe. Eu m-am uitat ce se întâmplă în alte țări similare cu noi. Polonia cred că are între 300 și 400 de companii de stat. La fel celelalte țări. Toată lumea a făcut curățenie în zona asta”, a spus vicepremierul. „Privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar. Privatizarea poate să însemne un parteneriat public-privat, care să îți aducă exact zona asta de bună guvernanță și de eficiență și să folosești mai bine activele pe care le ai. Privatizarea poate să însemne și o vânzare, dacă din analiză reiese că ar fi cea mai bună soluție”, a mai explicat ea.
