Rețeaua de influență a lui Sorin Grindeanu: cum au ajuns finii, cumnații și prietenii în funcții-cheie
Puțini politicieni din România pot revendica o carieră atât de paradoxală precum Sorin Grindeanu.
Este, în același timp, autorul uneia dintre cele mai ample crize politice din ultimele decenii și singurul premier demis prin moțiune de cenzură de propriul partid, pentru ca mai târziu să revină în vârful aceleiași formațiuni.
De la controverse politice majore la episoade de favoritism, în care fini, cumnați și prieteni au ajuns în funcții-cheie, și până la situații greu de explicat, precum cartea inexistentă pe care a pretins că a scris-o, traseul lui Grindeanu conturează o întreagă rețea de influență.
Drumul lui Grindeanu: de la administrația locală la vârful PSD
Născut în 1973, Sorin Grindeanu și-a construit întreaga carieră în interiorul PSD (fost PDSR), unde s-a înscris încă din 1996.
Evoluția sa politică urmează un traseu clasic, dar constant ascendent:
- membru al Consiliului Local Timișoara (2004–2008)
- viceprimar al Timișoarei (2008–2012)
- deputat în Parlamentul României (din 2012)
- ministru în Guvernul Ponta (2014–2015)
- președinte al Consiliului Județean Timiș (2016)
În ianuarie 2017, după refuzul lui Sevil Shhaideh, este desemnat premier.
Mandatul său se încheie însă abrupt, în iunie 2017, când este demis prin moțiune de cenzură chiar de PSD și exclus din partid, în urma conflictului cu Liviu Dragnea.
Retragerea temporară din prim-plan îl duce la conducerea ANCOM (2017–2020).
Revine triumfal în partid, după căderea lui Dragnea, în 2020, și devine rapid unul dintre oamenii-cheie ai partidului, ajungând „numărul doi” sub conducerea lui Marcel Ciolacu.
OUG 13: criza care a scos România în stradă
Sorin Grindeanu a ieșit în plin-plan în 2017, momentul OUG 13, ordonanța fiind adoptată chiar în timpul mandatului său de premier.
OUG 13 a declanșat o serie de proteste în țară și a fost abrogată la scurt timp prin OUG 14.
Ordonanța modifica legislaţia penală fiind constestată de şeful statului de la acel moment, Klaus Iohannis, şi de societatea civilă.
OUG 13 dezincrimina neglijența în serviciu sau a abuzului în serviciu dacă prejudiciul produs ar fi fost mai mic de 200.000 de lei.
La acel moment conducerea PSD era deținută de Liviu Dragnea, aflat în vizorul justiției pentru abuz în serviciu.
Modificarea legislativă avea potențialul de a-l scăpa de acuzații.
Misterul cărții inexistente: între CV și realitate
Controversa legată de cartea pe care a pretins că a scris-o, rămâne până azi un mister.
Scandalul a izbucnit în 2017, imediat după ce Sorin Grindeanu a fost desemnat Premier.
În CV-ul său figurau trei volume, dintre care unul a atras atenția în mod special: „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”.
Jurnaliștii au semnalat atunci că această carte nu poate fi găsită în biblioteci publice, nu există în circuitul academic sau editorial și apare doar ca intenție de publicare în evidențele oficiale.
După săptămâni de presiune publică, Grindeanu a adus un exemplar fizic la sediul PSD pentru a-l arăta presei, însă nu a permis o analiză detaliată a conținutului.
Controversa a fost relansată în 2021.
Clotilde Armand a susținut că volumul menționat în CV-ul lui Grindeanu nu poate fi găsit în nicio bibliotecă.
Grindeanu a respins din nou acuzațiile, precizând că a mai oferit explicații în trecut și că lucrarea există.
În urma scandalului, 40 de matematicieni din țară i-au solicitat lui Sorin Grindeanu, într-o scrisoare deschisă, să trimită la Biblioteca Națională, conform legii, șapte exemplare din cartea scrisă.
Sorin Grindeanu a răspuns solicitărilor doar prezentând un exemplar al cărții la un post de televiziune și pe pagina sa de Facebook.
Imediat după aceea, și-a șters din CV toate publicațiile la care se declara autor.
Grindeanu și Ciolacu, afaceri imobiliare la Timișoara
Dacă episoade precum OUG 13 sau controversa legată de activitatea academică au afectat credibilitatea publică a lui Grindeanu, alte acuzații vizează un nivel mai profund al exercitării puterii: felul în care relațiile personale și politice se intersectează cu interesele economice.
Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu au fost asociați în afaceri imobiliare prin intermediul familiilor lor, fiind semnalate conexiuni între interesele lor private și pozițiile publice deținute.
În 2024, o investigație Rise Project, arăta implicarea rudelor celor doi într-o societate comercială activă în domeniul imobiliar.
Lideri PSD erau reprezentați de Mihai Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu și Mihaela Grindeanu, soția lui Sorin Grindeanu.
În mai, 2021, aceștia, împreună cu soția lui Adrian Cionca, dezvoltator imobiliar, dar și prim-vicepreședinte al PSD Timiș, au înființat compania Comuncas.
Firma a achiziționat un teren la marginea Timișoarei, unde a fost demarat un proiect imobiliar de dimensiuni reduse.
Investiția s-a concretizat într-un ansamblu de 12 locuințe individuale, fiecare având o suprafață de aproximativ 95 de metri pătrați.
După finalizarea proiectului, casele au fost scoase la vânzare, iar prețul cerut pentru fiecare locuință era de aproximativ 185.000 de euro, poziționând proiectul în zona medie-superioară a pieței imobiliare locale.
La vremea aceea, Marcel Ciolacu era președinte al PSD, iar Sorin Grindeanu ocupa funcția de prim-vicepreședinte al partidului.
Cumnata Danielescu și puterea administrativă
În 2022, Aura Danielescu, cumnata lui Grindeanu, a devenit inspector-școlar general al ISJ Timiș în 2022, prin numire politică.
Acest lucru a survenit ca urmare a înţelegerilor politice din coaliţie, după ce funcţia fusese alocată de către PSD.
Aura Danielescu este membră PSD și a fost adesea acuzată de sindicate că aplică criterii politice în numirea directorilor de școli.
În 2022, a fost implicată într-un scandal după ce a demis-o pe Elena Petrică, directoarea centrului, după 18 ani de activitate, pentru a numi o apropiată.
Decizia a stârnit proteste din partea părinților și profesorilor.
Tot în 2022, a numit-o, ca director al școlii din Boldur, pe soția primarului PSD din localitate, deși aceasta ar fi obținut un punctaj foarte mic la concursul de ocupare a postului.
Unul dintre cele mai grave episoade este cel de la Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara.
Directoarea Claudia Muntean, numită prin concurs, a fost demisă abuziv de către Aura Danielescu, în octombrie, 2023.
În noiembrie 2025, după un proces îndelungat, instanța a decis repunerea în funcție a profesoarei Claudia Muntean, considerând demiterea abuzivă.
Deși a fost repusă în funcție prin executare silită, Muntean a fost demisă după doar 48 de ore de Aura Danielescu, care a ignorat decizia instanței.
În martie, 2026, Aura Danielescu a fost acuzată de abuz în serviciu și ignorarea deciziilor judecătorești definitive.
Claudia Muntean a susținut că tensiunile au pornit de la refuzul său de a ceda unor presiuni privind gestionarea unității de învățământ, acuzând o politizare a sistemului educațional din județ.
Finul Mateescu și numirile publice
Relațiile personale ale lui Grindeanu se reflectă și în alte numiri publice.
În 2022, Ioan „Mateo” Mateescu, finul lui Grindeanu a fost numit la conducerea ACNB, instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, condus atunci de Sorin Grindeanu.
Controversele nu se opresc însă la nivel administrativ.
Firma lui Mateescu, Darian Eric Business SRL, a fost implicată în programul guvernamental „Masă sănătoasă” din județul Timiș, un proiect finanțat din bani publici.
Presa a relatat că această companie ar fi beneficiat de contracte în condiții discutabile, fiind singura participantă la unele licitații, inclusiv după intrarea în insolvență, când nu s-ar mai fi înscris alte firme.
În 2025, o anchetă publicată de Libertatea a adus în prim-plan un incident grav: un copil de grădiniță din Șag, județul Timiș, a ajuns la spital după ce a consumat alimente furnizate de firma lui Mateescu prin acest program.
Analizele Direcției de Sănătate Publică Timiș au confirmat prezența unor bacterii periculoase, inclusiv stafilococ coagulazo-pozitiv și enterobacterii.
Copilul a fost internat, prezentând simptome severe, viața fiindu-i pusă în pericol.
În paralel, Mateescu și-a continuat nestingherit ascensiunea, devenind președintele Asociației Județene de Fotbal (AJF) Timiș.
Prieteniile vechi, recompensate constant
Un alt apropiat al lui Sorin Grindeanu, Lucian Taropa, a beneficiat la rândul său de prietenia sa cu liderul PSD.
Relația dintre Sorin Grindeanu și Lucian Taropa este una de lungă durată, fiind descrisă în spațiul public drept o prietenie strânsă de familie.
Cei doi au fost surprinși în fotografii de vacanță în Italia și Elveția, alături de soțiile lor.
Soțiile celor doi au fost partenere de afaceri, deschizând împreună o societate comercială.
Potrivit declarațiilor de avere din trecut, Lucian Taropa l-ar fi împrumutat pe Sorin Grindeanu cu suma de 20.000 de euro în anul 2011.
Când a ajuns ministru al Transporturilor, una dintre primele decizii ale lui Grindeanu a fost să-l numească pe Taropa în funcția de membru interimar al consiliului de administrație la Autoritatea Aeronautice Civile Române (AACR).
Grindeanu a negat că numirea ar fi avut legătură cu prietenia lor, specificând că e vorba doar de o funcție provizorie.
Însă, câteva luni mai târziu, numirea lui Lucian Taropa a fost definitivă, pentru un mandat de 4 ani.
În august 2025, acesta a fost numit director general al Aeroportului Timișoara.
În perioada în care Grindeanu a fost premier, Taropa a fost numit în CA-urile de la CFR Marfă și Administrația Canalelor Navigabile Constanța.
