luni 01 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

386 articole
Mediu

Bere și apă contra sticlă reciclabilă

Bere și apă contra sticlă reciclabilă. Aproape 90 de tone de sticlă au fost colectate de operatorul regional de salubritate Tega, în cadrul unei acţiuni organizate în municipiul Sfântu Gheorghe la sfârşitul săptămânii trecute. Bere și apă contra sticlă reciclabilă Potrivit conducerii societăţii, este o cantitate "record", iar pentru a stimula cetăţenii să participe la acţiune, Tega a oferit câte o jumătate de litru de bere sau un litru de apă minerală în schimbul a 5 kilograme de sticlă predate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Este clar că oamenilor le place această campanie, deoarece de ani de zile vedem cum mulţi oameni aduc sticlă colegilor noştri care îi aşteaptă în diverse locaţii din oraş. La prima colectare de sticlă din acest an, acest lucru a însemnat 1.168 de persoane care au depus o cantitate record de sticlă, 89.711 kg, adică aproape 90 de tone de sticlă au fost colectate de către oamenii din Sfântu Gheorghe, ceea ce vorbeşte de la sine", a declarat luni directorul societăţii Tega, Mathe Laszlo. Potrivit conducerii societăţii, Tega a dat la schimb 15.272 de beri şi 2.536 de sticle de apă, cea mai mare cantitate de sticlă fiind colectată la punctul din zona Gării: 8.665 kg vineri şi 9.785 kg sâmbăta trecută. Următoarele beri, la vară În urma acţiunilor organizate anul trecut s-au adunat 124.585 kg de sticlă în municipiul Sfântu Gheorghe, din care 66.674 kg în luna martie. Următoarea acţiune de colectare de sticle va avea loc în cursul verii, la o dată ce va fi anunţată din timp. Operatorul regional de salubritate Tega derulează în această perioadă şi o campanie de curăţenie de primăvară în localităţile din mediul rural, în cadrul căreia colectează gratuit obiectele nefolositoare şi deşeurile electronice din gospodăriile populaţiei. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Campania va dura până pe 7 iulie, iar în această perioadă oamenii pot preda atât aparate electrice şi electronice defecte, hainele vechi, cât şi obiecte voluminoase, cum ar fi mobilă veche sau anvelope uzate. Caravana va trece, pe baza unui program prestabilit, prin toate localitate din judeţul Covasna. Societatea de salubritate atrage atenţia că această campanie vizează doar obiectele voluminoase şi deşeurile electrice, nu şi deşeurile menajere sau cele reciclabile, cum ar fi hârtie, metal sau plastic, care sunt colectate în mod curent din gospodăriile populaţiei.

Bere și apă contra sticlă reciclabilă (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe)
Gaze "fantomă" cu efect de seră (sursa: pexels.com/Athena)
Mediu

Gaze "fantomă" cu efect de seră

Gaze "fantomă" cu efect de seră. În pofida faptului ca au fost interzise în urmă cu peste 35 de ani, clorofluorocarburile (CFC), cunoscute pentru efectele lor dăunătoare asupra stratului de ozon, au atins niveluri record în 2020, potrivit unui studiu publicat luni, relatează AFP. Gaze "fantomă" cu efect de seră CFC-urile sunt gaze puternice cu efect de seră care captează căldura de până la 10.000 de ori mai eficient decât dioxidul de carbon, principalul responsabil de încălzirea planetei, potrivit unor date furnizate de Global Carbon Project. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Folosite pe scară largă ca agenţi frigorifici şi în aerosoli în anii '70 şi '80, au fost în cele din urmă interzise în 1987 în timpul Protocolului de la Montreal, după descoperirea găurii în stratul de ozon deasupra Antarcticii ca urmare a utilizării lor. Această gaură se reduce încet, iar ONU-Mediu estima în ianuarie ca ar putea fi redusă în decurs de patru decenii deasupra Antarcticii. Dar atunci de ce atâta perseverenţă astăzi? Potrivit studiului publicat în revista Nature Geoscience, care a analizat cinci CFC-uri din 2010 până în 2020, această creştere recentă a lor este cauzată probabil de scurgeri în timpul producţiei de substanţe chimice destinate să înlocuiască CFC-urile, în special hidrofluorocarburile (HFC). Utilizări nedeclarate? Într-adevar, acordul de la Montreal limitează eliberarea de substanţe care epuizează stratul de ozon şi care s-ar putea dispersa, dar nu interzice utilizarea lor în producerea altor produse chimice ca materii prime sau subproduse. Aceşti înlocuitori de CFC urmează să fie eliminaţi treptat în următoarele trei decenii în baza unui amendament recent la tratatul din 1987. Utilizările nedeclarate ar putea fi, de asemenea, la originea acestei creşteri. Potrivit lui Luke Western de la Universitatea din Bristol şi Global Monitoring Laboratory (laboratorul de supraveghere mondială), coautor al studiului, aceste emisii au avut până în prezent un impact modest asupra stratului de ozon. Acestea sunt echivalente cu emisiile de CO2 ale Elveţiei în 2020 sau aproximativ 1% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din SUA. CFC poate fi ultimul cui din coșciug Dar dacă tendinţa rapidă de creştere a CFC-urilor va continua, impactul acestora va creşte atât asupra stratului de ozon, cât şi asupra încălzirii globale. Prin urmare, cercetătorii numesc rezultatele lor drept "avertizare timpurie". Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei În 2018, oamenii de ştiinţă au descoperit deja că ritmul de încetinire a CFC-urilor s-a redus la jumătate faţă de ultimii cinci ani. La acea vreme, dovezile indicau fabrici din estul Chinei, potrivit cercetătorilor. Odată ce producţia de CFC a încetat în această regiune, atunci reducerea părea să revină. Studiul publicat luni indică faptul că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a cunoaşte sursa precisă a creşterii recente a emisiilor de CFC. Dar "eradicarea acestor substanţe ar fi o victorie uşoară în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", a subliniat Luke Western.

În Deltă, românii și ucrainenii braconează (sursa: Facebook/Garda de Coastă)
Mediu

În Deltă, românii și ucrainenii braconează

În Deltă, românii și ucrainenii braconează. Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au ridicat în vederea confiscării bunuri în valoare de 23.000 de lei, peste 2,6 kilometri de plase monofilament şi 160 de kilograme de peşte în timpul unor acţiuni desfăşurate la finele săptămânii trecute pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol. Bărci confiscate Potrivit unei informări a Gărzii de Coastă, acţiunile au avut loc în perioada 31 martie-2 aprilie, în diferite zone din judeţele Constanţa şi Tulcea, iar cele mai multe plase monofilament, cu o lungime totală de 2,6 kilometri, au fost ridicate în vederea confiscării vineri, 31 martie, pe lacul Istria. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La observarea poliţiştilor de frontieră, cele patru persoane au sărit în apă, au abandonat ambarcaţiunile şi au trecut pe malul opus prin vegetaţia abundentă. Au fost descoperite 60 de kilograme de caras şi plase monofilament în lungime totală de 2.600 metri, bunuri care au fost ridicate în vederea confiscării împreună cu cele două ambarcaţiuni, trei rezervoare de combustibil şi trei motoare. Cercetările sunt continuate în vederea identificării autorilor", se menţionează în comunicatul transmis luni de Garda de Coastă. În Deltă, românii și ucrainenii braconează Cele două ambarcaţiuni abandonate au fost estimate la 8.000 de lei, iar motoarele acestora ar costa 15.000 de lei, potrivit sursei. În timpul acţiunilor, poliţiştii de frontieră ai Sectorului Chilia, Delta Dunării, au înregistrat două cazuri de ambarcaţiuni ucrainene în apropierea malului românesc, în ambele situaţii pescarii întorcându-se pe malul ucrainean şi lăsând în apele teritoriale româneşti 156 de metri de plase monofilament, respectiv 30 de metri de plase monofilament. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Potrivit sursei citate, în toate cazurile prezentate, poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă, sub coordonarea parchetelor competente, desfăşoară cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni la regimul braconajului piscicol.

Via Transilvanica, deja plină de gunoaie (sursa: Facebook/Primăria comunei Ciugud)
Mediu

Via Transilvanica, deja plină de gunoaie

Via Transilvanica, deja plină de gunoaie. Angajaţii Primăriei Ciugud au umplut zeci de saci cu gunoaiele adunate de pe malurile râului Mureş şi de pe Via Transilvanica, rută care traversează comuna pe şapte kilometri, potrivit unei postări publicate luni pe pagina de Facebook a instituţiei. Via Transilvanica, deja plină de gunoaie "Două camioane pline cu gunoaie!!! Aceasta este doar o parte din imaginea nepăsării şi nesimţirii celor care consideră Râul Mureş o mare groapă de gunoi. Colegii noştri au reuşit să 'pescuiască', în ultimele zile, o parte dintre PET-urile, sticlele şi gunoaiele aduse de apele râului şi depuse pe maluri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O parte dintre gunoaie au fost adunate şi de pe Via Transilvanica, rută care traversează, pe o lungime de peste 7 kilometri, Comuna Ciugud. Să ştiţi că aceste gunoaie nu sunt aruncate de cetăţenii noştri, dar suntem nevoiţi să consumăm timp şi resurse pentru a le aduna", au transmis cei de la Primăria Ciugud. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Aceştia au adăugat că este "trist" că se înregistrează o astfel de poluare. Au publicat şi câteva fotografii sugestive.

Pești, la peste 8.000 metri adâncime (sursa: uwa.edu.au)
Mediu

Pești, la peste 8.000 metri adâncime

Pești, la peste 8.000 metri adâncime. Oamenii de ştiinţă din cadrul unei expediţii ştiinţifice japonezo-australiene au capturat şi au filmat pentru prima dată peşti la o adâncime de peste opt kilometri sub suprafaţa oceanului. Pești, la peste 8.000 metri adâncime Coordonatorul ştiinţific al expediţiei, profesorul Alan Jamieson, a precizat luni că doi peşti-melc au fost prinşi în capcane montate la o adâncime de 8.022 de metri în fosa oceanică a Japoniei, aflată în sudul ţării, în cadrul unei expediţii cu durata de două luni, realizată de o echipă de la Universitatea Australiei de Vest (UWA) şi Universitatea pentru Ştiinţă Marină din Tokyo. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Peştii, aparţinând speciei Pseudoliparis belyaevi, sunt primii capturaţi la o adâncime mai mare de 8.000 de metri, au precizat coordonatorii expediţiei. Ei nu au precizat mărimea peştilor capturaţi, dar se cunoaşte că exemplarele acestei specii pot să atingă o lungime de aproape 11 centimetri. Camerele de luat vederi (VIDEO) operate de la distanţă şi coborâte de pe nava DSSV Pressure Drop, pe care se aflau membrii expediţiei, parte dintr-un studiu cu durata de zece ani despre populaţia de peşti de mare adâncime, au înregistrat totodată o specie necunoscută de peşte-melc, care înota la o adâncime de 8.336 de metri în fosa oceanică Izu-Ogasawara, din largul coastelor sudice ale Japoniei. Apele adânci, cea mai mare parte a planetei "Fosele oceanice japoneze sunt locuri incredibile pentru explorări; sunt atât de bogate în vieţuitoare, chiar până la adâncimea lor maximă", a spus Alan Jamieson, fondatorul Minderoo-UWA Deep Sea Research Centre. "Le spunem copiilor chiar de la vârste fragede, de la doi sau trei ani, că fundul oceanului este un loc teribil şi înspăimântător, unde nu ar trebui să mergi, dar pe care ajungi să-l îndrăgeşti cu timpul", a mai spus Alan Jamieson. Citește și: Trump, sfidător la adresa procurorului care-l cercetează în cazul plății către o fostă divă porno, anunță că va face o declarație de acasă după primul termen "Nu apreciem suficient faptul că (apele adânci) reprezintă cea mai mare parte a planetei noastre, iar resursele ar trebui canalizate spre înţelegerea efectelor pe care acţiunile noastre le au asupra acestor zone, precum şi spre înţelegerea modului în care ele funcţionează", încheiat Jamieson.

Lebădă atacată cu pietre de tineri (sursa: Facebook/Claudiu Fiu)
Mediu

Lebădă atacată cu pietre de tineri

Lebădă atacată cu pietre de tineri. Masculul de lebădă "Tică", simbol al oraşului Târgu Jiu, a fost rănit grav în zona capului după ce a fost atacat cu pietre, vineri, de către un grup de tineri pe un lac de acumulare din zona Insuliţa, în cartierul Bicaz al municipiului, a anunţat consilierul local Claudiu Fiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS). Lebădă atacată cu pietre de tineri Lebăda rănită grav în zona capului a fost transportată la un cabinet veterinar pentru a fi îngrijită de către angajaţii AJVPS Gorj. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Incredibil ce 'oameni' avem în jurul nostru...Incredibil în ce lume trăim. Astăzi un grup de tineri fără pic de educaţie a aruncat cu pietre în pasărea simbol a oraşului Târgu Jiu...Masculul de lebădă 'Tică'. Acesta se afla pe apă în imediata apropiere a zonei unde femela lui cuibăreşte. Avem aceste informaţii de la un martor care a văzut de la distanţă. (...) Cer ajutorul tuturor celor care deţin informaţii sau camere video şi care pot ajuta la identificarea acestor derbedei. Incidentul a avut loc în cartierului Bicaz, pe lacul de acumulare din zona Insuliţa în jurul orelor 12,00. Nu înţeleg şi nu voi înţelege niciodată gestul", a scris consilierul local vineri, pe pagina lui de Facebook. O viață plină de pericole Acesta a relatat că perechea de lebede era în al 12-lea an de când îi bucură pe locuitorii zonei cu frumuseţea şi gingăşia lor, însă nu este prima dată când au avut parte de astfel de episoade dificile - şi-au mai pierdut toţi puii într-un an când lacul a fost golit, anul trecut le-au fost furaţi trei boboci, iar femela a fost şi ea rănită după ce s-a accidentul într-o linie de troleu. "Perechea de lebede are 12 ani de convieţuire, a trecut prin perioade dificile, şi-au pierdut toţi puii în anul când lacul a fost golit. Femela a mai suferit un accident în linia de troleu, iar anul trecut i-au fost furaţi trei din cei şase boboci după primele zile de la eclozare. Acum masculul este rănit foarte grav la cap şi are probleme neurologice. A fost transportat la un cabinet veterinar de către angajaţii AJVPS Gorj. Sper să nu-l pierdem, altfel pierdem o pereche de păsări delicate, care ne-au bucurat 12 ani cu frumuseţea şi gingăşia lor", a menţionat vicepreşedintele AJVPS Gorj. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Acesta mai spune că se aşteaptă ca şi poliţiştii să facă demersuri pentru a obţine informaţiile necesare identificării şi pedepsirii tinerilor care l-au atacat şi rănit pe Tică. "Ruşine derbedeilor, ruşine părinţilor voştri, sper să fiţi identificaţi cât mai repede şi să plătiţi pentru faptă! Îmi doresc ca instituţiile de forţă măcar să încerce obţinerea informaţiilor necesare pedepsirii acestor neoameni", a mai scris consilierul local, pe Facebook.

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin. Preţul la energie electrică a crescut simţitor, dar, spun mulţi proprietari, tot mai ieftin este să se încarce un vehicul electric decât să se alimenteze un vehicul tradiţional cu motor cu ardere internă. Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin Problema este disconfortul şi durata încărcării, precum şi autonomia maşinii la drumuri mai lungi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Calculele arată însă că, plătind aproximativ 19 lei, poţi parcurge 100 de km cu o maşină electrică, faţă de 60 de lei (în medie) pentru aceeaşi distanţă făcută cu o maşină pe benzină sau diesel. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare În condiţiile în care şi preţurile la combustibil au crescut semnificativ în ultima vreme. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic Foto: Facebook
Mediu

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic

Oradea va beneficia de finanțare european pentru un parc fotovoltaic. Valoarea totală a proiectului este de circa 16 milioane d eeuro. Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a semnat vineri la Oradea contractele de finanţare pentru şase proiecte europene gestionate de acest municipiu, în valoare totală de 90 milioane euro, unul din ele fiind al unui parc fotovoltaic cu peste 15.000 de panouri fotovoltaice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic „Doar două autorităţi publice locale au avut această iniţiativă. Oradea şi Braşov au făcut proiecte să valorifice cât mai bine potenţialul de energie solară şi să treacă într-o nouă etapă a dezvoltării municipiilor şi judeţelor astfel încât să producă şi să comercializeze energie verde", a declarat Boloş, referindu-se la viitorul parc fotovoltaic, care va fi amplasat în jurul haldei de gunoi din străzile Matei Corvin şi Santăului, pe o suprafață de 12,5 hectare. Parcul fotovoltaic va fi gestionat de la distanţă, prin fibră optică, cu ajutorul unor echipamente de monitorizare şi control, explică Bihoreanul. Și vicepreşedintele Consiliului Județean, Mircea Mălan, a semnat cu ministrul Boloş, în numele CJ, contractul de finanţare pentru două proiecte în valoare totală de opt milioane euro. Termenul de finalizare a lucrărilor este de un an. Acesta este al doilea proiect privind dezvoltarea unui parc fotovoltaic lansat de municipalitatea orădeană în ultimul an. În ședința din luna mai Consiliul Local a aprobat închiderea haldei de zgură a CET-ului de la Santău Mic și montarea de panouri fotovoltaice. "Primul proiect se referă la realizarea a 16 centre de depozitare a deşeurilor mari în aport voluntar. Este vorba de un proiect care va fi derulat împreună cu cele 16 primăriii pe teritoriul cărora există aceste platforme", a declarat vicepreşedintele. Consiliul Judeţean Bihor a organizat deja licitaţie cu clauză suspensivă pentru amenajarea platformelor şi a primit 41 de oferte din partea firmelor interesate. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari Mircea Mălan s-a ocupat personal de formalitățile pentru proiect și a convins primarii din județ de utilitatea lui, fapt pentru care a și semnat contractul, în timp ce președintele CJ, Ilie Bolojan, l-a urmărit din sală.

Ministrul Energiei: Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind cât mai bun,aprobat în această sesiune parlamentară Foto: Facebook
Mediu

Suntem deschişi avem un proiect de lege offshore-wind

Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind cât mai bun,aprobat în această sesiune parlamentară, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu. Guvernul lucrează, împreună cu Banca Mondială la un proiect de Lege offshore wind, care va fi trimis în Parlament, a mai precizat demnitarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind „Dacă discutăm despre legea offshore wind, da, în Guvern lucrăm împreună cu Banca Mondială pe un proiect de lege pe care evident că îl vom trimite în Parlament spre aprobare. Nu va fi Ordonanţă aprobată de către Guvern, va fi un proiect pe care îl trimitem către Parlament.(...) Sigur, suntem deschişi să avem un proiect cât mai bun de lege offshore şi să-l avem aprobat în această sesiune parlamentară, pentru că este vital să avem un proiect de lege, ca să putem da drumul la investiţiile în energie eoliană offshore în Marea Neagră", a spus ministrul la o conferinţă pe teme de energie, organizată de DC Media Grup. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari

UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Foto: News.ro
Mediu

UE accelereze procesul renunţare carburanţii fosili

UE a convenit joi să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili, fiind gata să-şi intensifice obiectivele de adoptare a energiei regenerabile pentru 2030. Negociatorii Consiliului European şi ai Parlamentului au ajuns joi la un acord provizoriu pentru a furniza 42,5% din energia blocului celor 27 de naţiuni din tehnologii regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, până la sfârşitul deceniului, a declarat parlamentarul UE Markus Pieper, pe Twitter, citat de news.ro. Pieper a descris acordul drept ”o zi bună pentru tranziţia energetică a Europei”. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Acordul va include o încărcare indicativă” suplimentară de 2,5 de puncte procentuale, pentru a permite blocului să ajungă la o cotă de 45%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta urmează să înlocuiască obiectivul actual al directivei UE privind energiile regenerabile, privind o cotă de 32% de energie regenerabilă până în 2030, care este în vigoare din decembrie 2018. Propunerea trebuie acum aprobată de reprezentanţii statelor membre UE în Consiliu şi apoi în Parlament. Astfel de acorduri sunt de obicei adoptate cu modificări minime. UE a spus că doreşte să fie neutră în carbon până în 2050. Pe termen mediu, doreşte ca emisiile nete de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, ceea ce UE numeşte planul său ”Fit for 55”. Pachetul ”Fit for 55” a fost prezentat pentru prima dată în iulie 2021 şi urmăreşte să alinieze cadrul legislativ al UE în materie de climă şi energie cu obiectivul său de neutralitate climatică pentru 2050. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, şi criza energetică care a urmat au schimbat fundamental peisajul energetic al regiunii în ultimele luni. Legislatorii blocului au fost supuşi presiuni pentru a aduce obiectivele regiunii în conformitate cu această nouă realitate. UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice UE s-a angajat să renunţe la combustibilii fosili ruşi până în 2027, ca răspuns la ostilităţile preşedintelui Vladimir Putin din Ucraina. Cercetările publicate la sfârşitul lunii februarie de grupul independent de energie Ember au arătat că rata de instalare proiectată de UE a aşa-numitelor tehnologii de energie curată era pe cale să depăşească aşteptările pachetului său ”Fit for 55”. Analiştii de la Ember au avertizat că UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice, păstrând un obiectiv scăzut. Arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul şi gazul este principalul motor al crizei climatice.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa Foto: Facebook
Mediu

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari, scrie Agerpres. În plus, cel de-al patrulea este în concediu de odihnă, iar consilierul juridic se află în concediu medical. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa În aceste condiţii, şefa Comisariatului Judeţean, Cristina Kashyap, este singura angajată a instituţiei care era joi la serviciu. "Aşteptăm o decizie din partea Comisariatului General", a declarat Kashyap. Procurorii DNA au efectuat, miercuri, 64 de percheziţii în judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada aprilie - octombrie 2022, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA. Ancheta se derulează în legătură cu modalitatea de efectuare a unor controale la agenţi economici şi unităţi administrativ-teritoriale, pe linie de protecţie a mediului. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Potrivit anchetatorilor, percheziţiile au avut loc la sedii ale unor instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol (sursa: Twitter/IAEA)
Mediu

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol. Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că încearcă să găsească un compromis între Moscova şi Kiev pentru securizarea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, deplângând însă o "creştere a activităţii militare" în zonă. Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol Grossi s-a exprimat cu ocazia vizitei făcute miercuri la centrală, ocupată de forţele ruse, vizită pentru care Rusia a invitat şi presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Încerc să pregătesc şi să propun măsuri realiste care vor fi aprobate de toate părţile", a spus Grossi, precizând că acest compromis s-ar referi de data aceasta la centrala propriu-zisă, şi nu doar la zona din jurul ei, vizată de negocierile lipsite de succes de până acum. "Trebuie evitată o catastrofă", a adăugat el, regretând că "activitatea militară este în creştere în toată această regiune", mai ales cu o "creştere semnificativă a numărului de soldaţi". "Ideea este de a conveni asupra anumitor principii, anumitor angajamente, printre care acela de a nu ataca centrala", a mai spus Grossi, care a făcut apel din nou să nu fie depozitate arme şi echipamente militare grele la locul centralei, ocupat de forţele ruse din martie 2022. Urme de gloanțe pe pereții centralei Şeful AIEA a sosit la centrală la bordul unui vehicul blindat al armatei ruse, cu o gardă de soldaţi în ţinută de luptă. În convoi se aflau de asemenea angajaţi ai AIEA, printre care trei inspectori veniţi să preia rotaţia de la colegii lor prezenţi la centrală. Grossi a vizitat apoi centrala şi a constatat urmele lăsate de tirurile care au lovit în noiembrie imensul bloc de beton ce acoperă reactorul nr. 2. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” În timpul vizitei, AFP a văzut cel puţin cinci vehicule militare uşoare, precum şi angajaţi în civil ai centralei care intrau şi ieşeau, după ce erau controlaţi de bărbaţii înarmaţi la una dintre intrări. Jurnaliştii au văzut de asemenea mai multe fortificaţii în zona centralei, mai ales blocuri de beton care să oprească vehiculele la intrare, dar şi saci cu nisip amplasaţi la etajele reactorului 6.

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total (sursa: Twitter/Markus Pieper)
Mediu

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total. Negociatorii UE au ajuns la un acord joi privind ţinte mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile până în 2030, un element cheie al planurilor blocului comunitar de a lupta contra schimbărilor climatice şi a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total Statele membre UE şi Parlamentul European (PE) au convenit ca până în 2030 blocul comunitar să obţină 42,5% din energie din surse regenerabile, cum sunt cea eoliană şi cea solară, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter europarlamentarul Markus Pieper (foto). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acordul politic trebuie acum aprobat de Parlamentul European şi statele membre UE, înainte de a deveni lege. De obicei aceste voturi sunt o formalitate, fiind aprobate fără modificări. Noua lege va înlocui actualul obiectiv al UE de a avea o pondere a surselor regenerabile în mixul de energie de 32% până în 2030. Conform datelor actuale, în 2021, ponderea surselor regenerabile (eoliană, fotovoltaică şi biomasă) în mixul de energie al UE a fost de 22%. Această pondere variază foarte mult în rândul statelor membre, de la 63% în Suedia până la sub 13% în Luxemburg, Malta, Ţările de Jos şi Irlanda. Investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro O trecere rapidă la energia regenerabilă este crucială dacă UE vrea să-şi îndeplinească obiectivele climatice. Blocul comunitar vrea să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ţintele mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile şi-au sporit importanţa de la invadarea Ucrainei de către Rusia, UE făcând eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi de a avea energie produsă în mare parte local, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Atingerea obiectivelor va necesita investiţii masive în capacităţile de producţie pentru energia eoliană şi solară şi în reţelele care să integreze energia din surse regenerabile. Conform Comisiei Europene, investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro în energie regenerabilă şi infrastructură pentru hidrogen vor fi necesare până în 2030, pentru stoparea dependenţei statelor membre UE de combustibilii fosili din Rusia.

Hipopotamii lui Pablo Escobar, înmulțire necontrolată (sursa: globalnews.ca)
Mediu

Hipopotamii lui Pablo Escobar, înmulțire necontrolată

Hipopotamii lui Pablo Escobar, înmulțire necontrolată. Autorităţile columbiene se pregătesc să transfere 70 de hipopotami invazivi, moştenirea neobişnuită lăsată de lordul drogurilor, Pablo Escobar, în regiunea oraşului Medellin, către rezervaţii din India şi Mexic până în luna iulie, operaţiunea fiind estimată să coste circa 3,5 milioane de dolari, informează AFP. Hipopotamii lui Pablo Escobar, înmulțire necontrolată De când cel mai cunoscut narcos (ucis de poliţie în 1993) a adus mai multe exemplare de hipopotami la hacienda sa din departamentul Antioquia (nord-vest) la sfârşitul anilor 1980, turma s-a reprodus necontrolat într-un afluent al fluviului Magdalena, numărând în prezent aproape 150 de exemplare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Întreaga operaţiune ar trebui să coste circa 3,5 milioane de dolari", a declarat miercuri reporterilor Ernesto Zazueta, proprietarul sanctuarului pentru animale Ostok din nordul Mexicului, unde vor fi adăpostite zece dintre uriaşele mamifere. Scopul este de a "salva vieţile" acestor animale originare din Africa, care au fost declarate anul trecut specii invazive de către Ministerul columbian al Mediului, lăsând deschisă posibilitatea ca ele să fie sacrificate. Transfer în India și Mexic Potrivit lui Aníbal Gaviria, guvernatorul departamenului Antioquia, nu mai lipseşte decât un fel de "paşaport pentru hipopotami, care va fi eliberat de către Ministerul Mediului" după ce operaţiunea va fi autorizată de către Cites (Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie). Obiectivul este de a muta hipopotamii "în prima jumătate a acestui an", a explicat Gaviria. "Este vorba despre a reduce populaţia de exemplare tinere pentru a scădea rata de creştere" a coloniei, a declarat presei Zazueta de la Medellin. "Următoarea etapă constă în închirierea de avioane (şi) construirea cuştilor (...) Vom începe cu India, apoi cu Mexic", a adăugat el. Planul este de a atrage animalele cu momeală în incinte unde vor fi închise înainte de a fi plasate în cuşti speciale pentru a fi transportate cu avionul către noile lor sanctuare. Zece exemplare vor fi transferate în Mexic, iar circa 60 în India, într-o rezervaţie naturală al cărei nume nu a fost dezvăluit. Sterilizarea nu a avut efecte După moartea lui Escobar, hipopotamii au fost lăsaţi în voia sorţii şi au populat zona Magdalena Medio, o savană fierbinte străbătută de râuri şi mlaştini. Guvernul a recurs, fără succes însă, la un program de sterilizare pentru a ţine sub control populaţia de hipopotami. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Experţii şi autoritatea de mediu din regiune (Cornare) au convenit atunci că vânătoarea este "o opţiune necesară", având în vedere ameninţarea pe care aceste animale o reprezintă pentru populaţia şi fauna locală. "Căutăm să salvăm vieţile hipopotamilor, dar şi să le protejăm pe cele ale locuitorilor din Magdalena Medio (...) Este un risc pentru liniştea şi viaţa oamenilor", a explicat biroul guvernatorului. Autoritatea de mediu locală (Cornare) a înregistrat două atacuri asupra locuitorilor în 2021.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră