vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

375 articole
Mediu

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă acordul pentru obiectivele în domeniul energiei regenerabilă, scrie Reuters. Negociatorii din ţările UE şi din Parlamentul European au miercuri ultima rundă de negocieri programată, pentru a stabili obiective mai ambiţioase ale UE în vederea extinderii energiei regenerabile în acest deceniu. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Aceste obiective sunt esenţiale pentru eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon până în 2030 şi de a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. Negocierile s-au împotmolit însă într-o dispută legată de faptul dacă acei combustibili produşi cu ajutorul energiei nucleare ar trebui să fie luaţi în considerare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie regenerabilă. Franţa conduce o campanie pentru ca "hidrogenul cu emisii reduse de carbon" - termen folosit pentru a descrie hidrogenul produs din energie nucleară - să fie pus pe picior de egalitate cu hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă. Franţa este susţinută de ţări precum România, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, care doresc o mai mare recunoaştere a contribuţiei energiei nucleare fără CO2 la obiectivele climatice. Germania, Spania, Danemarca, Portugalia şi Luxemburg se numără printre ţările care se opun. Acestea spun că includerea energiei nucleare în obiectivele privind energiile regenerabile ar distrage atenţia de la necesitatea ca Europa să extindă masiv energia eoliană şi solară, scrie news.ro. La o reuniune a ambasadorilor ţărilor UE, care a avut loc vineri, ţările şi-au întărit şi mai mult poziţiile, au declarat oficialii UE, ceea ce îi face pe unii să se îndoiască că negocierile de miercuri vor reuşi să finalizeze legea. România, alături de Franța, susțin energia nucleară Ambasadorii ţărilor UE urmau să se reunească pentru a încerca să deblocheze negocierile. De asemenea, ţările sunt în dezacord şi cu privire la alte părţi ale legislaţiei, inclusiv partea care se referă la tipurile de combustibil lemnos care pot fi considerate energie regenerabilă. Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare putere nucleară din lume, are un interes deosebit în ceea ce priveşte creditarea energiei nucleare în cadrul obiectivelor, având în vedere planurile sale de a construi noi reactoare şi de a-şi moderniza flota existentă. Ministrul francez al energiei, Agnès Pannier-Runacher, va convoca marţi o reuniune a miniştrilor din ţările pro-energie nucleară pentru a discuta despre această problemă, a declarat o sursă din ministerul francez. Parisul a fost dezamăgit de alte iniţiative recente ale UE de a acorda prioritate tehnologiilor regenerabile în detrimentul celor nucleare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că proiectele "nucleare de ultimă oră" vor avea acces doar la unele dintre stimulentele UE de sprijinire a industriilor ecologice, în timp ce tehnologiile "strategice", precum panourile solare, vor beneficia de toate avantajele.

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Foto: News.ro
Seceta afectează producerea uleiului de măsline (sursa: Facebook/Agrónoma)
Mediu

Seceta afectează producerea uleiului de măsline

Seceta afectează producerea uleiului de măsline. Seceta din Spania, cel mai important producător mondial de ulei de măsline, va înjumătăţi probabil producţia ţării anul acesta, comparativ cu 2022, arată estimările Comisiei Europene, ceea ce va duce la creşterea preţurilor, transmite Reuters. Seceta afectează producerea uleiului de măsline În mod obişnuit, Spania furnizează aproximativ 40% din producţia mondială. Totuşi, valurile de caniculă atunci când înfloresc măslinii şi seceta severă de vara trecută au afectat recoltele. Dar seceta afectează şi Italia şi Portugalia, al doilea şi, respectiv, al patrulea producător de ulei de măsline. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Doar Grecia, al treilea mare producător din UE, care nu este afectată de condiţiile meteo, se aşteaptă la o îmbunătăţire a producţiei, dar nu suficientă pentru a compensa declinul din Spania. "Este o catastrofă", avertizează Primitivo Fernandez, şeful Asociaţiei Spaniole a Îmbuteliatorilor de Ulei Comestibil, atrăgând atenţia asupra efectelor secetei, crizelor economice şi războiului din Ucraina. Asociaţia Exportatorilor Spanioli - Asoliva - estimează că anul acesta cantitatea de ulei de măsline disponibilă pe plan global va fi cu cel puţin 10% mai scăzută decât nivelul de 3,1 milioane de tone din sezonul încheiat în 2021. Creștere cu 60% a prețului "Cu fiecare zi în care nu plouă prognozele sunt şi mai pesimiste", avertizează Dcoop, cea mai mare cooperativă a producătorilor de ulei de măsline din Spania. În Spania, preţul sticlelor de ulei de măsline a crescut cu aproximativ 60% în 2022, conform firmelor din domeniu. Iniţial, creşterea a fost determinată de lipsa uleiului de floarea soarelui, rezultat al războiului din Ucraina. Dar inflaţia ridicată, majorarea preţurilor la îngrăşăminte şi seceta au dus la preţuri mai ridicate ale uleiului de măsline. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Un litru de ulei de măsline se vinde în Spania cu peste şapte euro (7,51 dolari), în condiţiile în care în februarie 2022 preţul era de sub cinci euro. Majorarea preţurilor a dus la scăderea vânzărilor de ulei de măsline în Spania cu 8% în perioada februarie 2022 - februarie 2023, arată datele companiei de consultanţă Nielsen.

Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică (sursa: Facebook/Franziska Giffey)
Mediu

Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică

Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică până în 2030, a afirmat vineri primăriţa capitalei germane, Franziska Giffey, cu două zile înaintea unui referendum privind stabilirea de obiective mai stricte de reducere a emisiilor, relatează dpa. Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică "Este important să abordăm această problemă, dar nu va fi posibil ca Berlinul să devină neutru climatic până în 2030. Oamenilor trebuie să li se spună clar acest lucru; orice altceva este un nonsens", a spus Giffey. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Obiectivul legat de 2030 este nerealist, atât în ce priveşte clădirile cât şi transportul, a notat ea. Legea privind tranziţia energetică a Berlinului prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030, raportat la nivelul din 1990, şi la zero până în 2045. Gruparea Klimaneustart (Resetarea climatică), iniţiatoare a referendumului de duminică, cere o scădere de 70% până în 2025 şi de cel puţin 95% până în 2030. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Franziska Giffey, aflată în fruntea Partidul Social-Democrat (SPD) în oraşul-stat Berlin, este angajată în negocieri de coaliţie cu Uniunea Creştin Democrată (CDU), marea câştigătoare a alegerilor locale din 12 februarie. Executivul berlinez în exerciţiu este gestionat de o coaliţie tripartită între SPD, Verzi şi Die Linke, extrema stângă.

Încă o mini-pădure în Timișoara (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Timișoara)
Mediu

Încă o mini-pădure în Timișoara

Încă o mini-pădure în Timișoara. O a doua pădure miniaturală urbană (tiny forest) va completa peisajul urban verde al Timişoarei, în zona Gării de Est, pe o suprafaţă de 500 metri pătraţi, astfel de amenajări fiind o alternativă la parcurile obişnuite din peisajul urban, informează municipalitatea. Încă o mini-pădure în Timișoara Ideea amenajării unor păduri miniaturale în Timişoara este unul dintre cele opt proiecte desemnate câştigătoare în cadrul programului de bugetare participativă de anul trecut şi are ca scop reducerea poluării şi a nivelului de zgomot şi praf din oraş, prin crearea unor mici oaze verzi în diverse locuri intens circulate. Municipalitatea îşi doreşte ca în următorii doi ani să fie realizate în Timişoara şapte astfel de mini-păduri urbane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Puieţii plantaţi sunt arbori autohtoni, stejar, cireş păsăresc, carpen, arbuşti, respectiv cununiţă, alun, sânger, salbă moale, hibiscus, dar şi specii originare din alte zone geografice, cum ar fi Koelreuteria paniculata (arbore exotic originar din Japonia), Acer saccharinum (un soi de arţar denumit şi paltin argintiu), Albizia julibrissin (arborele de mătase persan), a anunţat, vineri, Biroul de presă al Primăriei Municipiului Timişoara. Primăria a asigurat compostul necesar plantării, iar Propark Fundaţia pentru Arii Protejate, care realizează şi amenajările, a adus materialul săditor. Prima pădure de acest tip din Timişoara a fost amenajată anul trecut. Zonele propuse pentru amenajarea micuţelor păduri sunt Piaţa Consiliul Europei, Pasajul Jiul, intersecţiile de la Punctele Cardinale precum şi de pe artere aglomerate. Dezvoltare autonomă Pădurea urbană miniaturală este realizată după un concept dezvoltat de botanistul japonez Akira Miyawaki şi se referă la crearea unor zone verzi de non-intervenţie în care flora şi fauna să se dezvolte natural, prin plantarea unor specii lemnoase autohtone, cu creştere rapidă şi densitate mare, care să contribuie semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor climatice locale, cu efect direct asupra omului. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Datorită tehnicilor specifice folosite la plantarea ei, suprafaţa de pădure se dezvoltă autonom şi nu necesită lucrări complexe de întreţinere. Pădurile miniaturale amenajate atrag biodiversitate, inclusiv insecte şi noi specii de plante, contribuie la îmbunătăţirea calităţii aerului prin aportul de oxigen, retenţia prafului şi a noxelor, au valoare educativă prin observarea proceselor natural şi, nu în ultimul rând, au valoare estetică. De când prima mini-pădure a fost plantată în Ţările de Jos, în anul 2015, conceptul a câştigat adepţi în marile aglomerări urbane din Europa, în încercarea de a combate efectele negative ale poluării asupra locuitorilor. În România mai există astfel de păduri urbane miniaturale în Bucureşti şi Braşov.

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare. Aici, lângă Dăbuleni (sursa: romaniamama.ro)
Mediu

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare. Secretarul de stat în Ministerul Mediului Sorin Banciu a declarat joi, la Craiova, că până la finalul acestui an România va avea o strategie naţională de prevenire şi combatere a deşertificării şi degradării terenurilor, suprafaţă care se ridică la o jumătate de milion de hectare. Deșertul românesc, jumătate de milion hectare Acesta a mai afirmat că pentru refacerea acestor terenuri, în afara programului de împăduriri, există un program separat de finanţare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La nivelul României, există mai multe statistici (privind terenurile supuse deşertificării şi degradate - n.r.), iar ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate. Însă aici este important să menţionăm faptul că pentru terenuri degradate există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo terenul fiind degradat nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajişti, este mai complicat. Este fie nevoie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradarea care asta are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare etc. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate", a spus Sorin Banciu. Nu există un inventar concret Potrivit acestuia, la nivel naţional nu există un inventar concret şi actual al suprafeţei de deşert, întrucât există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de urmărire a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificări. "Un inventar concret şi actual al acestor terenuri nu există la Ministerul Mediului pentru că aici sunt mai multe ministere care lucrează, este Ministerul Agriculturii care se ocupă de degradarea trenurilor agricole, însă avem în finalizare strategia de combaterea deşertificării şi degradării terenului, care este în responsabilitatea noastră, unde avem deja măsuri concrete care vor fi aprobate, va fi o hotărâre de Guvern care va stabili ce măsuri concrete luăm pentru fiecare categorie de teren degradat, care vor fi sursele de finanţare, de ce capacitate umană şi tehnică e nevoie să rezolvăm această problemă. Ce este important de menţinut, repararea unui teren degradat nu trebuie să fie neapărat prin împădurire. El poate să fie redat circuitului agricol, poate să fie folosit în alte scopuri, deşi pădurile sunt un panaceu universal pentru mai multe tipuri de probleme, nu trebuie să ne gândim că toate terenurile degradate vor trebui să să fie împădurite sau să devină fond forestier", a mai spus Sorin Banciu. Terenurile pot fi împădurite Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat joi, la Craiova, o întâlnire de lucru privind Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la care au participat mai mulţi primari, fermieri, potenţiali beneficiari din judeţul Dolj. În legătură cu finanţarea împăduririlor prin această campanie, Sorin Banciu a afirmat că în ghiduri există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de terenuri care se pot împăduri, denumirea acestora fiind cea de "terenuri pretabile la împăduriri". Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” "Pentru că există o oarecare reticenţă, în general din partea fermierilor, că îşi vor pierde culturile sau că vor pierde subvenţiile APIA, am venit cu aceste sume consistente (în această campanie - n.r.). Pe de o parte, pierderea de venit agricol timp de 12 ani, suplimentar, şi, în paralel, 456 euro pe an şi pe hectar ca primă de sechestrare a carbonului timp de 20 de ani. Nu există o ţintă pe fiecare judeţ, dar există o ţintă la nivel naţional de peste 56.000 de hectare de păduri până în 2026. Pare puţin dacă ne raportăm la cele 7 milioane de hectare de păduri pe care le are România, însă vor fi provocări cu privire la împădurirea lor", a mai spus secretarul de stat Sorin Banciu.

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului (sursa: Facebook/Maria Bilț)
Mediu

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului. Primarul comunei arădene Secusigiu a pedepsit un localnic care a abandonat sute de kilograme de deşeuri lângă cimitir, edilul luând gunoiul în saci pe care i-a aruncat peste gardul casei celui vinovat, după ce l-a identificat cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele de luat vederi instalate în localitate. Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului Primarul comunei Secusigiu, Gheorghe Grad, a declarat joi, pentru Agerpres, că a recurs la această măsură din cauză că de multă vreme comuna se confruntă cu problema abandonului de deşeuri pe domeniul public. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Am transmis nenumărate avertismente localnicilor, dar unii au continuat să arunce gunoiul pe domeniul public chiar dacă avem serviciu de ridicare a deşeurilor. De această dată, un localnic a descărcat gunoi dintr-o remorcă lângă cimitirul din Secusigiu, acolo unde periodic suntem nevoiţi să facem curăţenie din această cauză. Bărbatul a fost surprins de un alt localnic, care l-a apostrofat, însă el a ales să ignore şi să lase deşeurile pe domeniul public. Imediat ce am fost anunţaţi de martor, am analizat imaginile surprinse de camerele de supraveghere şi l-am identificat pe localnic. Nora împricinatului reclamă o agresiune Eu personal am dus saci la cimitir, am încărcat sutele de kilograme de deşeuri cu ajutorul unor angajaţi ai Primăriei şi apoi am aruncat sacii peste gardul localnicului care a abandonat gunoiul. Poate că gestul meu i-a luat prin surprindere, dar nu mai putem continua să tolerăm lipsa de respect faţă de mediu şi faţă de semeni", a spus edilul. Primarul a fost însoţit, în momentul în care a aruncat sacii de gunoaie peste gard, de un angajat al Primăriei şi de un poliţist. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Gheorghe Grad a adăugat că localnicul va fi sancţionat în zilele următoare şi cu amendă. "Vom aplica amenda maximă aprobată de Consiliul Local, pentru că vrem să dăm un exemplu. Poate aşa cei care scăpau de gunoi ilegal se vor gândi de două ori înainte să o mai facă", a mai spus primarul din Secusigiu. Maria Bilț, nora celui care a aruncat gunoiul, a postat un video pe Facebook cu episodul și a reclamat o agresiune.

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile (sursa: adisimd.ro)
Mediu

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile. Conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Management al Deşeurilor (ADI SIMD) Covasna avertizează cetăţenii că recipientele de pesticide şi spray-urile de autoapărare intră în categoria deşeurilor periculoase şi nu trebuie aruncate în containerele pentru colectarea materialelor reciclabile şi nici în cele pentru deşeurile menajere. Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile Directorul asociaţiei, Ambrus Jozsef, a menţionat, într-un comunicat de presă, că aceste deşeuri reprezintă un pericol atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru oamenii care lucrează la staţia de sortare de la Leţ, iar potrivit legii, ar trebui preluate de către comercianţii care le-au vândut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Gândiţi-vă că deşeurile reciclabile sunt procesate de echipamente speciale cu o forţă foarte mare, conţinutul sprayului de autoapărare şi anti-urs ajunge în aer, iar angajaţii EcoBihor îl inhalează şi se îmbolnăvesc. Acest lucru trebuie evitat cu orice preţ. Pesticidele, substanţele chimice, sunt evident şi ele substanţe periculoase: dacă ajung în aer, pot provoca din nou mari probleme. Rugăm locuitorii judeţului să nu arunce la gunoi deşeuri periculoase, chiar dacă sunt în recipiente de metal sau de plastic, pentru că oricum nu pot fi reciclate (...) De asemenea, este important de ştiut că toate deşeurile reciclabile trec prin mâinile angajaţilor de salubritate şi personalului din CMID Leţ. Chiar şi în deşeurile menajere, aceste substanţe periculoase prezintă un risc - aşa că ADI SIMD nu recomandă aruncarea lor nici la deşeurile menajere, deoarece acestea sunt dăunătoare atât pentru oameni cât şi pentru mediul înconjurător. (...) Pesticidele şi spray-urile de autoapărare fac parte din aceeaşi categorie de deşeuri periculoase ca şi medicamentele, conform legii, acestea trebuie să fie preluate de către comerciantul care le-a vândut", a declarat directorul asociaţiei, citat în comunicat. ADI SIMD, proiect important Proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna" este implementat de către Consiliul Judeţean Covasna, în strânsă colaborare cu ADI SIMD, şi reprezintă una dintre cele mai importante investiţii în infrastructura de mediu la nivelul judeţului. Obiectivul proiectului constă în implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna, în conformitate cu cerinţele în domeniu al Uniunii Europene. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Aceasta are în vedere să fie în conformitate cu directivele Uniunii Europene în ceea ce priveşte deşeurile biodegradabile; să protejeze sănătatea publică şi de protecţie a mediului prin îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor şi a depozitării acestora, prin închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri existente şi construcţia unui nou depozit de deşeuri la standarde europene; să introducă şi să extindă sistemele de colectare selectivă a deşeurilor pentru a promova reciclarea ambalajelor şi a deşeurilor biodegradabile, în conformitate cu cerinţele naţionale şi cele ale Uniunii Europene, şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri depozitate.

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE (sursa: pexels.com/Julius Sever)
Mediu

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE. Statele membre UE au ajuns joi la un acord preliminar pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul transportului maritim prin creşterea utilizării de combustibili regenerabili de către nave. Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE Acordul provizoriu pune transportul maritim pe o traiectorie spre îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 şi 2050, prin îmbunătăţirea obiectivelor de reducere a emisiilor din energia utilizată de nave şi introducerea de măsuri care să încurajeze utilizarea aşa-numiţilor carburanţi regenerabili de origine non-biologică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Acordul va asigura că furnizorii de carburanţi, navele şi operatorii maritimi vor avea suficient timp pentru a se adapta la noile condiţii astfel încât sectorul maritim va atinge obiectivele climatice", a declarat ministrul suedez al Infrastructurii, Andreas Carlson. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Acordul convenit între reprezentanţii statelor membre şi Parlamentul UE va trebui să fie adoptat în mod formal de miniştrii UE.

Ocean prea cald, speciile sunt decimate (sursa: pexels.com/Ian van der Linde)
Mediu

Ocean prea cald, speciile sunt decimate

Ocean prea cald, speciile sunt decimate. Majoritatea animalelor şi plantelor care trăiesc la adăpostul recifelor de corali din Australia au înregistrat o scădere a populaţiilor în ultimul deceniu, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista britanică Nature, care atrage atenţia asupra impactului încălzirii apelor din cauza schimbărilor climatice. Ocean prea cald, speciile sunt decimate Peşti tropicali, corali, crabi, alge marine etc.: oamenii de ştiinţă au combinat observaţiile pe 1.057 de specii de pe continentul australian şi au descoperit că populaţia lor s-a redus cu 57% dintre ele între 2008 şi 2021. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pentru mai mult de una din patru specii (28%), declinul depăşeşte chiar 30% din populaţia cunoscută, adică pragul pentru a fi clasat, cel puţin, drept "specie vulnerabilă" pe lista roşie a Uniunii internaţionale pentru conservarea naturii (UICN). "Declinul populaţiilor urmează, în general, după anii de caniculă, când temperaturile apei locale depăşesc temperaturile din 2008 cu peste 0,5°C", notează studiul, realizat de aproximativ 30 de cercetători din instituţii australiene pe baza unor programe de observare a celor mai vechi recife din lume (Reef Life Survey, Australian Temperate Reef Collaboration şi Institutul Australian de Ştiinţe Marine). "Un exemplu notabil este cel al dragonului de mare (Phyllopteryx taeniolatus), un peşte endemic emblematic din sudul Australiei", apropiat de căluţii de mare, "care a cunoscut o scădere semnificativă de 59% între 2011 şi 2021", notează autorii. Urmează a șasea extincție în masă Potrivit cercetătorilor, aceste scăderi ale populaţiei au loc probabil şi în "alte mări temperate cu încălzire rapidă". "Omenirea este dependentă de natură, dar ameninţarea la adresa bazei noastre biologice rămâne necunoscută din lipsa unei monitorizări sistematice a populaţiilor de specii", avertizează autorii studiului, care fac apel la multiplicarea acestui tip de cercetare pentru a stabili programe de conservare adecvate. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Activitatea lor se înscrie în cursa contra cronometru pentru a recenza biodiversitatea planetei, ameninţată cu o a şasea extincţie în masă din cauza activităţii umane şi a încălzirii globale. Din cele aproximativ opt milioane de specii de animale şi vegetale estimate pe planetă, un milion sunt ameninţate cu dispariţia, dintre care 60% sunt insecte, potrivit Platformei interguvernamentale pentru biodiversitate şi servicii ecosistemice (IPBES), echivalentul Giec pentru biodiversitate.

De Ziua Apei, oamenii sunt vampiri (sursa: Twitter/Antonio Guterres)
Mediu

De Ziua Apei, oamenii sunt vampiri

De Ziua Apei, oamenii sunt vampiri. Omenirea "vampirică" a "rupt ciclul apei", punând în pericol miliarde de oameni de pe întreg globul, a avertizat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la deschiderea conferinţei ONU privind apa, un eveniment inedit organizat după o pauză de aproape o jumătate de secol. De Ziua Apei, oamenii sunt vampiri "Am rupt ciclul apei, am distrus ecosisteme şi am contaminat apele subterane", a afirmat Antonio Guterres la deschiderea conferinţei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Drenăm umanitatea de substanţa sa vitală prin supraconsumul vampiric şi utilizarea nesustenabilă a apei şi o facem să se evapore prin încălzirea planetei", a adăugat el, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la viitorul "compromis" al apei, care este "seva umanităţii" şi "un drept al omului". Cel puţin două miliarde de oameni beau apă contaminată cu fecale, fiind expuşi la boli mortale, holeră, dizenterie, febră tifoidă sau poliomielită. Ca să nu mai vorbim de poluarea cu produse farmaceutice, chimice, pesticide, microplastice sau nanomateriale care afectează de asemenea ecosistemele de apă dulce. Pentru a asigura accesul tuturor la apă potabilă până în 2030, nivelurile actuale de investiţii ar trebui cel puţin triplate, apreciază un raport al ONU-Apă şi UNESCO. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Nu este suficientă apă în unele locuri, prea multă în altele unde inundaţiile sunt în creştere sau apa este contaminată, se arată în raportul publicat marţi care subliniază "riscul iminent al unei crize mondiale de apă".

Tinerii bulgari vor în companii "verzi" (sursa: pexels.com)
Mediu

Tinerii bulgari vor în companii "verzi"

Tinerii bulgari vor în companii "verzi". Impactul angajatorilor asupra climei ca rezultat al activităţilor economice este un factor important pentru tinerii bulgari în căutarea unui loc de muncă. Tinerii bulgari vor în companii "verzi" 83% dintre bulgarii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani spun că impactul asupra climei al potenţialilor angajatori este un factor important în căutarea unui loc de muncă, iar 31% susţin că este chiar o prioritate de top, arată datele din cel mai recent studiu anual legat de climă al Băncii Europene de Investiţii (BEI), realizat în august 2022 şi publicat marţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Majoritatea respondenţilor bulgari (56%, cu 16 puncte procentuale sub media UE) spun că sunt convinşi că propriul lor comportament poate face diferenţa în rezolvarea urgenţei climatice. Femeile (61%) şi respondenţii tineri sub 30 de ani (66%) sunt cei mai convinşi că un comportament individual poate avea un impact, în comparaţie cu bărbaţii (51%) şi persoanele de peste 65 de ani (42%). Pentru mulţi, guvernul are un rol de jucat în încurajarea schimbării comportamentelor individuale. Majoritatea bulgarilor (69%) sunt în favoarea măsurilor guvernamentale mai stricte care să impună o schimbare a comportamentului oamenilor pentru a face faţă schimbărilor climatice (75% dintre respondenţii sub 30 de ani ar saluta astfel de măsuri). Nu vor să renunțe la carne și lactate Pentru a ajuta oamenii să facă alegeri mai sustenabile atunci când cumpără alimente, 77% dintre bulgari sunt în favoarea etichetării tuturor produselor alimentare cu amprenta lor climatică. Acest nivel este la jumătatea distanţei dintre rata din România (82%) şi rata din Ungaria (72%). În plus, 71% dintre bulgari spun că ar fi dispuşi să plătească puţin mai mult pentru alimentele care sunt produse la nivel local şi mai sustenabil (aceeaşi rată ca în România, dar cu 19 puncte procentuale peste nivelul de 52% al Ungariei). Majoritatea respondenţilor, indiferent de venit, şi-au exprimat dorinţa de a plăti mai mult pentru mâncare (de la 68% dintre respondenţii cu venituri medii la 75% dintre respondenţii cu venituri mai mari). Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Reducerea consumului de carne şi produse lactate ar fi o altă modalitate eficientă de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Însă puţini bulgari (39%) ar fi în favoarea limitării cantităţii de carne şi produse lactate pe care oamenii le pot cumpăra pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice (cu 13 puncte procentuale mai puţin decât românii, care un un nivel de 52%, dar o pondere similară cu ungurii, care un un nivel de 38%).

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați (sursa: letztegeneration.de)
Mediu

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați. Aruncă piure de cartofi și supă pe operele de artă sau se lipesc de asfalt și provoacă blocaje rutiere. Totul, în numele salvării planetei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dar Letzte Generation (Ultima generație - n.r.) nu înseamnă doar o mână de militanți entuziaști, ci o organizație puternică, cu finanțări solide, având ramificații în întreaga lume. Potrivit raportului de transparență al organizației, publicat de Lezte Generation în ianuarie, grupul a primit anul trecut donații de peste 900.000 de euro. Iar potrivit WELT, protestatarii sunt plătiți cu salarii care ajung la 1.300 de euro. În prezent, deși membrii sunt investigați pentru "constituirea unei organizații criminale", existând, doar în Berlin peste 2.000 de acuzații penale împotriva activiștilor, organizația plănuiește să înființeze un partid. Organizații în 11 state La prima vedere, Letzte Generation este un grup de activiști care militează împotriva schimbărilor climatice. Organizează proteste cu tentă antisocială, precum profanarea operelor de artă și provoacă blocaje rutiere (anul trecut, grupul a provocat aproape 300 de blocaje rutiere doar în Germania). În toate declarațiile, activiștii susțin că nu sunt violenți, că nu au provocat nici o pagubă, și că nu vor decât să sensibilizeze opinia publică cu privire la catastrofele climatice. Însă Letzte Generation nu este doar un grup, ci o întreagă rețea de organizații răspândite în toată lumea, având ramificații (oficiale) în Australia, Italia, Suedia, Austria, Noua Zeelandă, Elveția, Marea Britanie, Franța, Norvegia și Statele Unite. În Australia, de exemplu, organizația afiliată este Stop Fossil Fuel care se prezintă ca fiind un "grup neafiliat politic de cetățeni obișnuiți", care iau măsuri pentru "a forța guvernele să înceteze sprijinirea industriei combustibililor fosili". "Greva foamei a ultimei generații" În Franța există Dernière Rénovation, prezentată ca "O campanie de rezistență civilă franceză" care își propune să obțină "primă victorie concretă la nivel climatic și social" printr-un plan de renovare termică a "clădirilor aflate la apogeul situației de urgență". În Marea Britanie există Just stop oil, o coaliție de grupuri care "conlucrează pentru a se asigura că guvernul se angajează să pună capăt noilor licențe și aprobări pentru explorarea, dezvoltarea și producția de combustibili fosili în Marea Britanie". Toate sînt relativ nou apărute, precum și Letzte Generation, înființată la finalul anului 2021 de participanții la Hungerstreik der letzten Generation (Greva foamei a ultimei generații - n.r.), o amplă mișcare de protest sub forma grevei foamei care a avut loc în parcul Spreebogen (Berlin), din 30 august 2021 până în 25 septembrie 2021, menită a sensibiliza publicul cu privire la problemele climatice. De ce partid politic Acum cîteva săptămîni a avut loc, online, o întâlnire internațională a activiștilor grupați sub umbrela Letzte Generation. Astfel de întâlniri sunt organizate în mod regulat, ca ședințe de brain storming, însă de data aceasta întâlnirea s-a derulat sub denumirea de "Mobilizare generală – Finanțe 101". Și a pus pe tabet o schemă a finanțării organizaților din rețea și propunerea de a se constitui în partid politic. Din partea Letzte Generation au fost prezente Caris Connell (cea care s-a lipit de un schelet de dinozaur de la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin) și Maike Grunst (care s-a lipit de Madonna Sixtină, pictura lui Rafael expusă în Dresda). Deși întâlnirea a avut loc cu ușile închise, publicația germană WELT a făcut rost de înregistrările video ale discuțiilor. Potrivit acestora, Letzte Generation nu se mai mulțumește doar cu statutul de grup activist, ci vizează înființarea unui partid politic. Întrebată dacă numele acestuia va corespunde numelui grupului, Caris Connell a negat, spunând că denumirea partidului nu trebuie să aibă nimic de-a face cu numele Letzte Generation. Potrivit lui Connell, însărcinată cu supravegherea finanțelor pentru Letzte Generation, înființarea unui partid e necesară pentru că "Partidele sunt foarte bine plasate în conformitate cu legislația germană" și, în plus, se vor primi mai multe donații. Structură greu de urmărit Într-un document intitulat "Timeline for Fundraising", activiștii germani au descris și pașii care trebuie urmați pentru construirea unei organizații puternice: înființarea unor asociații non-profit care să aibă alte denumiri, astfel încât să nu fie asociate cu activitățile Letzte Generation; configurarea unei infrastructuri (conturi bancare, site-uri web, structuri de facturare) și constituirea unor echipe care să poată întocmi contracte de muncă pentru activiști. Construirea unei rețele organizaționale care să devină din ce în ce mai greu de urmărit are ca scop evitarea eventualelor blocări ale conturilor bancare, s-a mai afirmat în cadrul recentei întâlniri a activiștilor. Activiștii au mai fost sfătuiți să ia măsuri de precauție suplimentare - comunicare criptată și vigilență crescută în vederea unor viitoare percheziții domiciliare. Măsurile vin ca urmare a percheziționării apartamentelor mai multor activiști ai Letzte Generation, din decembrie anul trecut, autorizate de procuratura din orașul Neuruppin. Activiștii sunt suspectați că ar fi avut legătură cu atacurile împotriva rafinăriei PCK din Schwedt (Uckermark) din aprilie 2022. Ca urmare a acuzelor aduse, de constituire a unei organizații criminale, membrii Letzte Generation au "bombardat" procuratura cu peste o mie de autodenunțuri. Cât costă acțiunile de vandalizare Pe parcursul sesiunii online, activiștii au intrat în mai multe detalii despre costurile acțiunilor lor. "Un blocaj rutier costă aproximativ 716 de euro", a spus Caris Connell, adăugând că închiderea Inelului Berlinului costă 12.000 de euro. Însă banii nu sunt o problemă pentru Letzte Generation: în noiembrie și decembrie, au primit mult mai mulți bani decât puteau cheltui – ceea ce s-a întâmplat de la bun început. Pentru a putea gestiona mai bine banii strânși, membrii "Letzte Generation au înființat deja de anul trecut, din luna iulie, o organizație non-profit. Aceasta se numește "Educația pentru climă și mediu pentru conservarea ecosistemelor care salvează vieți", cu sediul în Hamburg. În plus, activiștii pentru climă lucrează îndeaproape și cu asociația din Berlin "Wandelbündnis" (Alianța pentru schimbare), ascociație prin care numeroși activiști sunt plătiți, potrivit investigațiilor WELT. "O asociație din Berlin sprijină activiștii Letzte Generation, prin emiterea de contracte de muncă. Sumele mari de bani vin din SUA", anunța WELT în ianuarie 2023. Cum se fac contractele de muncă Potrivit acestei publicații, asociația Wandelbündnis eliberează contracte de muncă pentru activiști, astfel încât aceștia să poată trăi din proteste. "Diverse organizații de mediu au găsit aici un mic refugiu", scriu jurnaliștii germani, amintind și de Extinction Rebellion, una dintre cele mai cunoscute grupuri de protest împotriva schimbărilor climatice, înființate în 2018, în Marea Britanie. Și aceasta a beneficiat de aceste contracte de angajare a activiștilor. În 2020, la adunarea generală a asociației, un reprezentant al grupului Extinction Rebellion le-a mulțumit pentru "buna cooperare" și pentru că le-a permis "întocmirea de contracte și rambursarea cheltuielilor de călătorie". Totuși, ajungând la sediul Wandelbündnis, jurnaliștii au constatat că "angajații nu sunt de găsit". Asociația Wandelbündnis a fost fondată în 2015 la Riesa, Saxonia, sub numele Freie Kommunikation & Nachnachhaltiger Lifestyle. În 2020, asociația s-a mutat la Berlin. Se autodefinește ca "asociație de inițiative" care "se angajează în schimbarea socială și ecologică". Organizațiile membre ale acestei asociații derulează proiecte care militează pentru diverse cauze (precum venitul brut), oferă asistență IT, montează piese de teatru sau consiliază companiile în materie de durabilitate. Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați Asociația a declarat pentru WELT că are în prezent aproximativ 250 de membri individuali, colaborează cu aproximativ 20 de organizații și are în jur de 30 de angajați. Chiar dacă Letzte Generation nu se află printre membrii săi, asociația derulează un program denumit "Munca educațională non-profit pentru sprijinirea Letzte Generation", în cadrul căruia au loc prelegeri "concentrate în jurul obiectivelor Letzte Generation". Traseul banilor dintre Letzte Generation și Wandelbündnis este unul abracadabrant: donațiile primite de Letzte Generation sunt transferate către Wandelbündnis care îi folosește pentru a angaja activiști din rândurile Letzte Generation. "Dacă activiștii decid să semneze un contract de muncă cu Wandelbündnis, trebuie să contacteze departamentul «Job center». Apoi se va întocmi un contract. Sunt posibile salarii de până la 1.300 de euro pe lună.", s-a menționat într-una dintre prelegerile Letzte Generation. Donații de la Climate Emergency Found În ceea ce privește sumele din donațiile venind din partea Climate Emergency Found, în cadrul căreia Letzte Generation este membră, acestea sunt încă necunoscute. Fondul, susținut, printre alții, de Rory Kennedy, fiica fostului senator american Bobby Kennedy și de Aileen Getty, nepoata lui Jean Paul Getty, a primit anul trecut, doar din partea regizorului Adam McKay, patru milioane de dolari. În raportul de transparență al Letzte Generation nu sunt trecute sumele donațiilor venite din partea CEF, iar documentele CEF pentru 2021-2022 nu sunt încă disponibile. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Pe site-ul său, Letzte Generation infirmă toate acuzele aduse în presă: "Nu angajăm oameni și nici nu primim granturi directe de la Climate Emergency Found (CEF). Programul «Munca educațională non-profit pentru susținerea Letzte Generation», ca parte a asociației Wandelbündnis, este cel care primește finanțare de la CEF și investește banii în cooperarea cu noi în muncă educațională în sensul scopului non-profit al Wandelbündnis, de exemplu, pentru prelegeri despre climă. Pentru aceasta sunt 41 de oameni angajați de către Wandelbündnis, ca să-și poată plăti chiria în timp ce fac voluntariat în educația climatică. Contrar a ceea ce se pretinde, nici în Letzte Generation, nici în programul menționat al Wandelbündnis, oamenii nu sunt plătiți pentru protestele din stradă. Nici nu ar fi posibil, deoarece nu corespunde scopului caritabil al Wandelbündnis.".

Criza financiară a ajutat marii poluatori (sursa: omfif.org)
Mediu

Criza financiară a ajutat marii poluatori

Criza financiară a ajutat marii poluatori. Banca Centrală Europeană şi băncile naţionale din zona euro vor publica în următoarele zile primul lor raport detaliat privind "amprenta de carbon", date care vor arăta impactul asupra mediului al anilor de eforturi de combatere a crizei. Criza financiară a ajutat marii poluatori BCE şi cele 20 de ţări care utilizează moneda euro au cheltuit mii de miliarde de euro în timpul anilor de criză achiziţionând obligaţiuni, inclusiv ale unor companii care sunt mari poluatori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vom prezenta (BCE şi Eurosistemul) amprenta de carbon", a afirmat Clara Raposo, viceguvernatorul Băncii Naţionale a Portugaliei, în timpul conferinţei OMFIF - Forumul Oficial al Instituţiilor Monetare şi Financiare, care se desfăşoară la Londra. Amprenta de carbon măsoară cantitatea de dioxid de carbon eliberat în atmosferă ca rezultat al activităţilor zilnice. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Cele mai recente date arată că BCE deţine obligaţiuni corporate uşor peste 340 miliarde de euro, cumpărate conform programului său de achiziţii din sectorul corporate (CSPP) plus obligaţiuni de încă 45 miliarde de euro cumpărate în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP). Raposo a explicat că, deşi nu este "în mod special încântată" de mărimea amprentei de carbon, este un proces important şi un indicator de referinţă de la care să înceapă analiza în domeniu.

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră (sursa: maimultverde.ro)
Mediu

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră. Ghidul practic de implementare şi gestiune a sistemelor de management al deşeurilor pentru administraţii publice locale a fost prezentat marţi, la sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Giurgiu, de două Asociaţii pentru protecţia mediului, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Ziua Mondială a Apei "Vrem să sărbătorim Ziua Mondială a Apei la nivelul judeţului, acţiunile au început de săptămâna trecută cu activităţi de ecologizare în localitatea Găujani, astăzi, la Mihăileşti, reprezentanţi ai autorităţilor locale, de la Apele Române, desfăşoară o activitate de ecologizare a malurilor râurilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În majoritatea localităţilor din judeţ au loc asemenea activităţi pentru că ne pasă de ape şi de mediul înconjurător! Evenimentul de astăzi, de la Biblioteca Judeţeană Giurgiu, este organizat de către Asociaţia Mai mult Verde, împreună cu Grupul de Iniţiativă locală şi Asociaţia Prietenii de lângă tine", a declarat organizatorul acestei acţiuni, Mariana Mitroi. Cu această ocazie, organizatorii au prezentat celor prezenţi o retrospectivă a activităţilor desfăşurate anul trecut la nivel naţional când peste 4.300 de voluntari au adunat peste trei mii de tone de deşeuri, în cadrul a zeci de acţiuni desfăşurate pe malurile Dunării, două dintre acestea fiind derulate în colaborare cu Bulgaria. Dunărea transportă plastic în Marea Neagră "Asociaţia Mai mult Verde s-a înfiinţat în anul 2008 şi anul acesta sărbătorim 15 ani de acţiuni de mediu în toată ţara. Din 2019 a fost lansat Programul prin care ne concentrăm pe reducerea poluării apelor, în special cu plastic. Din păcate, este un fenomen de amploare pentru că se găsesc deşeuri pe toate cursurile de apă, râurile aduc în Dunăre un volum foarte mare de deşeuri. Un studiu realizat în Austria arată că că 4,2 tone de plastic ajung zilnic în Marea Neagră, pe Dunăre, iar deşeurile acestea nu sunt doar din localităţile riverane Dunării, ci ele vin din toată ţara pentru că problema este mult mai complexă", a declarat reprezentanta Asociaţiei Mai mult Verde, Loredana Pană. Ea spune majoritatea deşeurilor care ajung în Dunăre provin din localităţi unde nu există sisteme de colectare a deşeurilor. "Până în 2030 deşeurile depozitate ar trebui să fie reduse la zece la sută. În momentul de faţă noi depozităm peste 70 la sută dintre deşeuri (...). Dacă colectarea deşeurilor rămâne în sarcina primăriilor, cel mai probabil, lucrurile nu se vor desfăşura foarte bine şi aşa s-a născut Ghidul Deşeurile de la sate şi oraşe, un ghid pentru autorităţile locale care arată cum ar trebui să gândească acestea achiziţia acestor servicii", a completat Loredana Pană. Ecologizare și salubrizare Administratorul public al municipiului Giurgiu, Ionel Muscalu, prezent la eveniment, a declarat că municipalitatea este implicată în protejarea mediului, în proiecte de ecologizare şi salubrizare şi este o unitate administrativă care gestionează o cantitate importantă de deşeuri. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit "Când vorbim despre apă, de fapt, vorbim despre comunitate şi despre viaţă, e necesar să avem ape curate! (...) De ani de zile facem ecologizări şi de fiecare dată găsim tot mai multe gunoaie, materiale plastice! Dorim o cât mai bună implicare a comunităţii! Proiectele acestea pentru protecţia mediului nu aduc doar dezvoltare, aduc viaţă, pentru că atunci când ai un mediu curat ai şi sănătate! Giurgiu poate să ofere aceste lucruri!", a declarat Ionel Muscalu. Evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Apei vor continua cu acţiuni de ecologizare şi de strângere a materialelor plastice de pe malurile Dunării, chiar pe Canalul Plantelor din municipiul Giurgiu.

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob (sursa: irena.org)
Mediu

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob. Producția "verde" a câştigat în lume cu 9,6% mai multă capacitate la nivel mondial în 2022, o creştere record, dar este încă departe de nivelurile necesare pentru a reduce încălzirea globală, a anunţat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (Irena). Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob Anul trecut, 83% din noua capacitate de producere a energiei a provenit din surse regenerabile. Solarul (în principal fotovoltaic) şi eolianul deţin încă 90% din construcţiile noi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totuşi, Irena înregistrează totuşi o încetinire a energiei eoliene faţă de cei doi ani anteriori (+9% din capacitatea de producţie, +22% pentru solar). În volum total, hidroelectricitatea rămâne - cu 1.250 gigawaţi (GW) şi 37% din total - prima dintre energiile regenerabile, se arată în acest raport denumit "Statistici de Capacitate Regenerabilă 2023". Solarul reprezintă 31% din total, iar eolianul 27%. Capacitatea totală de producţie, toate sursele regenerabile combinate, erau la 3.372 GW la sfârşitul anului 2022. "Această creştere record şi continuă arată rezistenţa energiilor regenerabile" într-un context de încetinire economică şi de criză energetică, a comentat directorul general al Irena, Francesco La Camera. Cărbunele, tentant economic Dar "dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1,5C faţă de epoca preindustrială, va trebui să triplăm, în fiecare an până în 2030, noile capacităţi regenerabile", a subliniat el. "Ştiind că cererea de energie ar urma să crească în multe regiuni ale lumii, tranziţia energetică necesită o schimbare strategică radicală, care depăşeşte decarbonizarea din partea ofertei", argumentează directorul Irena. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Asia este zona geografică care a cunoscut anul trecut cea mai mare creştere a instalaţiilor regenerabile. China a fost principalul contributor, cu 141 GW de capacitate nouă, aproape jumătate din totalul mondial (295 GW din instalaţii noi). Europa şi America de Nord au câştigat 57,3 GW şi, respectiv, 29,1 GW. În Africa, creşterea este limitată la 2,7 GW. Orientul Mijlociu a cunoscut punerea în funcţiune a 3,2 GW, o creştere fără precedent (+12,8%).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră