miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

CEDO, primul dosar privind schimbările climatice

Un grup de femei vârstnice din Elveţia aduce înaintea CEDO primul dosar privind schimbările climatice, ele susţinând că eforturilor guvernului lor de a combate încălzirea globală sunt "lamentabil de inadecvate" şi încalcă drepturile omului, transmite Reuters. CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Primul caz privind schimbările climatice de la tribunalul de la Strasbourg a fost înaintat de un grup de pensionare elveţiene care susţin că inacţiunea ţării lor în faţa temperaturilor în creştere le expune riscului de deces în timpul valurilor de căldură. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acest caz, care se aşteaptă să fie urmat de alte două, ar putea crea un precedent important, avocaţii femeilor urmărind o decizie judecătorească prin care Berna să fie forţată să reducă emisiile de dioxid de carbon mult mai rapid decât era prevăzut. Câteva zeci de femei, cărora li s-au alăturat susţinători şi activişti de mediu de la Greenpeace s-au adunat cu bannere şi flori în faţa sălii de judecată. Bruna Molinari, în vârstă de 81 de ani, suferă de astm care, potrivit spuselor sale, este agravat de căldura excesivă. Ea a declarat pentru Reuters că speră la un rezultat de care să beneficieze măcar generaţiile viitoare. "Ca bunică şi mamă, cred că ei au dreptul să aibă o climă mai bună decât cea pe care o avem acum", a spus ea tuşind. Stefanie Brander, membră a asociaţiei Senior Women for Climate Protection, a declarat că, în opinia sa, guvernul a subestimat până în prezent acest grup. "Am fost considerate bătrâne care n-au o noţiune clară despre aceste probleme... şi cred că asta s-ar putea întoarce acum împotriva lor", a afirmat ea pentru Reuters în faţa sălii de judecată. Guvernul elvețian consideră cazul „inadmisibil” Guvernul elveţian, care a câştigat de două ori în instanţele interne într-o bătălie juridică ce durează de şase ani, a susţinut că acest caz este inadmisibil. Avocatul care reprezintă Berna, Alain Chablais, a declarat în faţa tribunalului în cadrul pledoariilor din deschidere, că prin orice măsuri prescriptive emise de către curte s-ar merge mult prea departe, oferind un rol "cvasi-legislativ". Alte opt guverne s-au alăturat cazului, iar unul dintre ele, din Irlanda, urmează să se adreseze instanţei în a doua parte a zilei de miercuri. Curtea va judeca, de asemenea, un caz înaintat de Damien Caręme, membru al Parlamentului European din partea partidului francez al verzilor, care contestă refuzul Franţei de a adopta măsuri climatice mai ambiţioase.

CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Foto: Facebook Greenpeace Switzerland
Profiturile marilor producători de carne și lapte, afectate de schimbările climatice Foto: Facebook
Mediu

Profiturile marilor producători, schimbările climatice

Profiturile marilor producători de carne şi lactate vor fi afectate de schimbările climatice, potrivit estimărilor grupului global de investitori FAIRR, transmite Bloomberg. Astfel, 40 dintre cei mai mari producători mondiali de alimente ar putea vedea cum profiturile lor cumulate vor scădea cu aproape 24 de miliarde de dolari în 2030 comparativ cu 2020, ca urmare a schimbărilor climatice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Profiturile marilor producători, afectate de schimbările climatice Prognozata reducere a profiturilor marilor producători de carne şi lactate are legătură în principal cu creşterea preţurilor la nutreţuri şi a taxelor pe carbon. Potrivit estimărilor FAIRR, cele 40 de companii ar putea vedea cum marjele lor de profit vor scădea cu 7% în 2030 comparativ cu 2020. Cele mai grav lovite vor fi firmele din America de Nord, inclusiv Tyson Foods Inc. şi producătorul de ouă Cal-Maine Foods Inc., pentru care marjele de profit ar urma să scadă cu 11% în medie. Şi alţi mari producători mondiali de carne, precum grupul brazilian JBS SA şi cel chinez WH Group Ltd., vor fi şi ei afectaţi, potrivit FAIRR. Prognozele FAIRR au la bază ipoteza că temperatura medie globală va creşte cu două grade Celsius până în 2100. Conform acestui scenariu, şi fără modificări, jumătate din cele 40 de mari companii producătoare de carne ar urma să înregistreze pierderi operaţionale în 2030. "Este foarte multă valoare în pericol. Vrem ca investitorii să aibă o voce clară" atunci când vine vorba să îi convingă pe producătorii de carne să evalueze şi să gestioneze riscurile unor temperaturi mai mari asupra lanţurilor lor de aprovizionare şi a profitabilităţii lor, a declarat directorul executiv de la FAIRR, Maria Lettini. Un raport recent al Grupului interguvernamental de experţi asupra evoluţiei climei al ONU, Giec, avertizează că încălzirea globală va atinge pragul de 1,5 grade Celsius prin comparaţie cu era preindustrială la orizontul anilor 2030 - 2035, timp ce temperatura a crescut deja, în medie, cu aproape 1,2 grade Celsius. Producătorii de carne sunt vulnerabili la schimbările climatice pentru că aprovizionarea lor cu nutreţuri precum porumb şi soia boabe poate fi afectată de excesul de căldură, secetă şi precipitaţii insuficiente. Puține companii mari realizează impactul schimbărilor climatice În prezent, doar şase dintre cele 40 de mari companii analizate derulează analize cu privire la efectele schimbărilor climatice. "Multe companii nu au analize cu privire la schimbările climatice. Cu siguranţă, acesta este ceva ce vom cere în angajamentele noastre", a declarat Tovia Rosner, care gestionează Allianz Global Investors' Food Security Fund, cu active sub administrare în valoare de 69 de milioane de dolari. Posibilul impact asupra profiturilor marilor producătorii de carne şi lactate are legătură în principal cu costurile mai mari legate de schimbările climatice, costuri care sunt prognozate să crească cu peste 9%, în medie, în 2030 comparativ cu 2020, potrivit FAIRR . Din această majorare, 5% are legătură cu preţurile mai mari la nutreţ şi 4% cu taxele pe carbon pentru emisiile poluante ale animalelor. FAIRR a sugerat că marii producătorii de carne şi lactate pot să reducă riscurile prin diversificarea produselor, utilizarea unor nutreţuri alternative şi reorientarea portofoliilor lor spre alternativele pe bază de plante. Citește și: Japonia va limita vizitele pe o insulă din prefectura Okinawa din cauza turismului excesiv

Japonia va limita vizitele pe o insulă din arhipeleagul Okinawa
Mediu

Japonia va limita vizitele pe o insulă

Japonia va limita vizitele pe o insulă din prefectura Okinawa din cauza turismului excesiv, a indicat guvernul acestei prefecturi, potrivit Japantimes.co.jp. Plafonul va fi de 1.200 de vizitatori pe zi, în medie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Japonia va limita vizitele pe o insulă Începând cu luna aprilie, guvernul prefecturii Okinawa va urmări să limiteze numărul total de vizite anuale pe insula Iriomote la 330.000 de persoane. Insula, supranumită "Galapagos-ul Estului" de autorităţile locale, este populară pentru frumuseţea sa naturală şi pentru pisicile sălbatice Iriomote (Prionailurus bengalensis iriomotensis), o subspecie de pisică leopard care se trăieşte doar pe această insulă şi este ameninţată cu dispariţia. Totuşi, măsura nu va fi deocamdată obligatorie. Înainte de pandemia de coronavirus, insula, cu o populaţie de 2.400 de locuitori, primea aproximativ 300.000 de vizitatori în fiecare an. Acest număr a dus însă la probleme cauzate de turism, cum ar fi lipsa apei şi accidente rutiere în care au fost implicate pisici sălbatice. În 2008, populaţia de pisici sălbatice a fost estimată ca fiind în scădere, doar circa 100 de exemplare trăind pe insulă, conform datelor furnizate de Iriomote Wildlife Conservation Center. Potrivit guvernului prefecturii, va fi limitat, de asemenea, numărul de vizitatori la cinci situri naturale înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, inclusiv acolo unde trăiesc specii aflate pe cale de dispariţie. Limitele vor varia de la 30 la 200 de persoane pe zi, iar guvernul îi va îndemna pe turişti să viziteze aceste situri însoţiţi de un ghid.

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Foto: News.ro
Mediu

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035, adoptat definitiv: statele membre UE au validat prevederea care obligă automobilele noi să nu mai emită absolut deloc disoxid de carbon (CO2) începând de la jumătatea viitorului deceniu şi care interzice de facto orice vehicule pe benzină, motorină şi hibride, în favoarea maşinilor electrice. Numai Polonia a votat ”împotrivă”. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut la acest vot al Miniştrilor Energiei din UE, reuniţi la Bruxelles, arată news.ro. Ambasadorii Celor 27 s-au pus de acord luni să procedeze la această adoptare oficială marţi - ultima etapă a unui îndelungat proces legislativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Acest text se înscrie în obiectivul european al neutralităţii carbonului în 2050. Germania şi-a stupefiat partenerii, la începutul lui martie, când a blocat regulamentul, după ce acesta a fost aprobat la jumătatea lui februarie de către Parlamentul European (PE), în sesiune plenară, în urma unei unde verzi a statelor membre UE, inclusiv a Berlinului. Pentru a-şi justificat această răzgândire extrem de rară în acest stadiu al procedurii, Berlinul a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea vehicuelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză. Această tehnologie, controversată şi încă nedezvoltată, constă în producerea de carburant pe bază de CO2 provenind din activităţi industriale. Apărată de constructori de lux din Germania şi Italia, această tehnologie permite prelungirea folosirii motoarelor termice după 2035. CE şi Germania au anunţat sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării textului, care rămâne neschimbat. Bruxellesul s-a angajat doar să deschidă mai clar calea carburanţilor de sinteză, în cadrul unei propuneri separate, care urmează să fie validată până în toamna lui 2024. Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea să fie înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în emiterea de CO2, şi-a exprimat satisfacţia ministrul german al Transporturilor Volker Wissing. Însă, numeroşi experţi consideră că tehnologia carburanţilor de sinteză are puţine şanse să se impună pe piaţă şi va privi în cel mai bun caz doar o minoritate de maşini de lux. Această tehnologie este contestată de ONG-uri de mediu, care o denunţă drept costisitoare, energivoră şi poluantă.

Primăria Constanţa, amendată pentru că a tăiat mai mulţi tei Foto: News.ro
Mediu

Primăria Constanţa, amendată a tăiat mai mulţi tei

Primăria Constanţa a fost amendată de Garda de Mediu cu 10.000 de lei pentru că a tăiat mai mulţi tei de pe un bulevard. Instituția nu a putut prezenta documente pentru a justifica tăierea arborilor. Garda de Mediu Constanţa a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, că, din cei 19 tei tăiaţi de către Primărie, numai trei prezentau cavităţi în zona trunchiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primăria Constanţa, amendată pentru că a tăiat mai mulţi tei “Primarul municipiului Constanţa a semnat astăzi amenda de 10.000 lei aplicată de Garda de Mediu Constanţa, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Urmare a verificărilor efectuate privind legalitatea tăierii teilor de pe fâşia plantată din bulevardul Ferdinand, s-a constatat că au fost taiaţi 19 tei, din care doar trei cioate prezentau cavităţi în zona trunchiului. Reprezentanţii primăriei nu au prezentat documente care să justifice tăierea arborilor sănătoşi, motivând doar că era necesară intervenţia imediată, întrucât arborii inventariaţi prezentau pericol de prăbuşire”, se arată în comunicat, citat de news.ro. Garda de Mediu a precizat că, din cei 232 de arbori inventariaţi, 104 au fost catalogaţi de Primărie cu potenţial de prăbuşire şi a solicitat stoparea tăierii pomilor. “Din documentele analizate a reieşit faptul că, în cadrul proiectului «Acces şi mobilitate pietonală în zona centrală a Municipiului Constanţa» s-au realizat lucrări de corecţie a rădăcinilor copacilor, ceea ce a condus la dezechilibre în viaţa arborilor, cu risc major de prăbuşire prin modificarea centrului de greutate. Astfel, din totalul de 232 arbori predominant din specia tei, 104 au fost inventariaţi de primărie cu potenţial pericol de prăbuşire, din care 38 care ar necesita intervenţia imediată. Garda de Mediu Constanţa a stopat tăierea arborilor, luându-se legătura cu primarul municipiului Constanţa, care a reacţionat pozitiv la solicitarea instituţiei. Prin actul de control încheiat ulterior de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au fost stabilite măsuri care se referă la asigurarea integrităţii spaţiilor verzi aflate în administrare, în conformitate cu prevederile Legii 24/2007. De asemenea, au fost solicitate şi alte documente cu referire la arborii inventariaţi cu potenţial pericol de prăbuşire, afectaţi de fapt de lucrările realizate”, a precizat Garda de Mediu Constanţa.

Secretar de stat în Ministerul Energiei: 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon, spune secretarul de stat Dan Drăgan Foto: News.ro
Mediu

68% din energia care se produce, fără emisii de carbon

Circa 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon, afirmă secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan. El a mai anunţat că grupul numărul 7 de la Turceni va intra în luna iunie în stare de conservare, precizând că acest lucru înseamnă că această unitate va rămâne pregătită în cazul în care este nevoie să fie pornită pentru siguranţa în funcţionarea sistemului energetic naţional. Dan Drăgan a fost întrebat, marţi, la Prima News, despre industria cărbunelui în ţara noastră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Circa 68% din energia care se produce, fără emisii de carbon “Guvernul României susţine neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Totodată, susţinem poziţionarea şi eforturile depuse inclusiv de România în cadrul Uniunii Europene pentru creşterea producţiei din surse regenerabile la nivelul anului 2030. Prin legea decarbonării care a fost aprobată de către Guvernul României şi de către Parlament se doreşte această tranziţie de la producţia pe combustibili fosili solizi către o producţie de energie din surse regenerabile. Cum vom atinge acest lucru? Prin planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia se urmăreşte şi se va avea în vedere realizarea în următorii doi ani a unor capacităţi de producţie din surse regenerabile, fotovoltaice de peste 730 de megawaţi, coroborat cu realizarea unor noi centrale pe ciclul combinat care să folosească gazul natural pregătite pentru a folosi amestecul de gaz natural şi hidrogen”, a afirmat secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei. El a mai anunţat că unele capacităţi de cărbune vor intra în conservare. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” Aproximativ 48% vine din surse regenerabile şi producţie în unităţi hidro „Cele două capacităţi care vor asigura şi echilibrarea sistemului energetic naţional au o capacitate instalată de aproximativ 1.300 de megawaţi. Vorbim de o centrală de ciclu combinat la Turceni şi o centrală pe ciclu combinat la Işalniţa. Totodată, prin planul de restructurare unele capacităţi de cărbune vor intra în conservare şi prima capacitate care va intra în conservare va fi grupul numărul 7 de la Turceni, care în cursul lunii iunie va intra în această stare de conservare. Ce înseamnă această stare de conservare? Înseamnă că ea va fi întotdeauna, această unitate va fi pregătită şi va fi la dispoziţia dispecerului energetic naţional ca în cazul în care va exista necesitatatea pornirii acesteia pe baza unor documente şi reglementări specifice, să poată fi pornită pentru a asigura siguranţa în funcţionarea sistemului energetic naţional. Partea de decarbonare se referă în principal la restructurarea producătorilor care folosesc combustibil solid”, a precizat Dan Drăgan, citat de news.ro. Secretarul de stat de la Ministerul Energiei a adăugat că 68% din energia produsă în România este fără emisii de carbon. “Merită menţionat faptul că 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon deoarece aproximativ 48% vine din surse regenerabile şi producţie mare în unităţi mari hidro, iar 20% vine din producţia având la bază unităţile nuclear-electrice respectiv Unitatea 1 şi 2 de la Cernavodă”, a mai transmis Dan Drăgan.

Mexicul nu a protejat marsuinul de Pacific Foto: Facebook India Endangered
Mediu

Mexicul nu a protejat marsuinul de Pacific

Mexicul a fost sancţionat pentru că nu a protejat suficient marsuinul de Pacific, cel mai periclitat mamifer marin din lume, şi va fi împiedicat să exporte plante şi animale sălbatice listate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), informează AFP. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mexicul nu a protejat marsuinul de Pacific Decizia a fost luată luni de secretariatul Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), semnată de 184 de ţări, deoarece Mexicul nu a prezentat un plan adecvat pentru combaterea pescuitului ilegal al peştelui Totoaba macdonaldi, a cărui victimă colaterală este marsuinul. Ministerul mexican al Afacerilor Externe a criticat măsura, afirmând că Mexicul este tratat "inegal", deoarece "efortul depus şi recunoscut public de CITES" nu a fost luat în considerare, a indicat instituţia într-un comunicat. Guvernul este dispus să răspundă observaţiilor, se mai arată în comunicat. O delegaţie mexicană s-a aflat luni la Geneva pentru a discuta măsurile luate pentru protejarea acestor cetacee cu o lungime medie de puţin peste un metru, care trăiesc într-o zonă foarte restrânsă din nordul Golfului California. Citește și: Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale. România ar putea pierde între 0,7 și trei miliarde de euro, dacă nu reduce cheltuielile cu pensiile speciale, inclusiv cele militare Marsuinul de Pacific, denumit în Mexic "vaquita marina" ("văcuţa de mare"), este începând din 1996 o specie pe cale de dispariţie. Doar 20 de marsuini de Pacific mai sunt în viață Acest cetaceu este o victimă colaterală a plasei pescarilor de totoaba, o altă specie pe cale de dispariţie a cărei "vezică înotătoare" se vinde cu până la 8.000 de dolari kilogramul în China pentru presupusele sale proprietăţi medicinale. Întrucât Mexicul nu a îndeplinit cerinţele Secretariatului, acesta din urmă "recomandă suspendarea comerţului" cu Mexic pentru toate speciile incluse în CITES, se arată în decizie. "Această recomandare va rămâne în vigoare până când Secretariatul va considera adecvată o versiune revizuită a planului de acţiune şi va publica o notificare în acest sens", se arată în text. Potrivit mai multor organizaţii de protecţie a naturii, sancţiunile anunţate luni implică "exporturi în valoare de milioane de dolari". "Circa 3.150 de animale şi plante mexicane sunt incluse în CITES, iar multe dintre aceste specii sunt exportate. Este vorba în special de produse lucrative precum pielea de crocodil, mahonul, tarantulele, reptilele de companie, cactuşi şi alte plante", subliniază într-un comunicat comun mai multe organizaţii (Center for Biological Diversity, Animal Welfare Institute, Natural Resources Defense Council şi Environmental Investigation Agency). Potrivit acestor ONG-uri, în prezent mai trăiesc doar zece marsuini de Pacific. Organizaţia Sea Shepherd estimează că ar mai fi în jur de 20.

Microplasticele perturbă sistemul digestiv al păsărilor Foto: Facebook
Mediu

Microplasticele perturbă sistemul digestiv al păsărilor

Microplasticele perturbă sistemul digestiv al păsărilor marine, arată un studiu publicat în jurnalul ştiinţific Nature Ecology & Evolution. Conform studiului, publicat luni, aceste deşeuri nu doar obstrucţionează sau tranzitează stomacul, ci perturbă echilibrul întregului sistem digestiv. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Microplasticele perturbă sistemul digestiv al păsărilor Studiind tractul digestiv a două specii de păsări marine din Oceanul Atlantic, Fulmarus glacialis şi Calonectris borealis, cercetătorii au constatat că particulele minuscule de plastic le distrug acestora microflora intestinală - un set complex de microorganisme, care include bacterii bune şi rele. Practic, cu cât pasărea înghite mai multe microparticule de plastic, cu atât numărul bacteriilor gastrice, majoritatea benefice, se diminuează, în timp ce agenţii potenţial patogeni proliferează. Studiul publicat în jurnalul ştiinţific Nature Ecology & Evolution prezintă, de asemenea, o proliferare a microbilor rezistenţi la antibiotice şi dezvăluie că anumite tipuri de microplastice ar putea elibera şi substanţe chimice care perturbă microflora intestinală a păsărilor. Citește și: Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale. România ar putea pierde între 0,7 și trei miliarde de euro, dacă nu reduce cheltuielile cu pensiile speciale, inclusiv cele militare Microplasticele, derivate din descompunerea produselor din plastic în mediul înconjurător, se găsesc pe tot globul, de la cele mai adânci gropi oceanice până în vârful Muntelui Everest şi în majoritatea lanţurilor trofice animale.

Germania: Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase
Mediu

Berlinezii respins obiective climatice ambiţioase

Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase, arată Reuters. Municipalitatea ar fi urmat să depună eforturi pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2030, în loc de 2045, dacă acest referendum era aprobat. Berlinezii au respins adoptarea unor obiective climatice ambiţioase Măsura ar fi forţat noul guvern local conservator să investească masiv în energie regenerabilă, eficienţa clădirilor şi transportul public. Dacă ar fi obţinut suficiente voturi, Berlinul ar fi fost unul dintre puţinele oraşe europene importante cu un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic de a deveni neutru în privinţa emisiilor de carbon în următorii şapte ani. Rezultatul "arată că majoritatea berlinezilor consideră, de asemenea, că cererile referendumului nu ar fi putut fi puse în aplicare, nici chiar dacă ar fi fost introduse prin lege", a spus Giffey. Uniunea Europeană a lansat anul trecut o schemă pentru a ajuta 100 de oraşe din cadrul şi din afara Uniunii să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030, dar schema şi sprijinul financiar pe care le oferă nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Referendumul a fost un test pentru a vedea dacă germanii, sau cel puţin berlinezii, vor să fie mai ambţioasă politica climatică a Germaniei, care acum îşi propune să facă cea mai mare economie a Europei neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045. Activiştii pentru climă care au iniţiat votul au spus că ţinta guvernului este prea departe în viitor pentru a împiedica ca încălzirea globală să depăşească 1,5 grade Celsius."În acest moment, politica climatică, pur şi simplu, nu este suficientă pentru a asigura un viitor care merită trăit în oraşul nostru", a declarat Jessamine Davis, purtător de cuvânt al Climate New Start Berlin. Spre deosebire de referendumurile anterioare organizate în Berlin, precum cel care cerea exproprierea marilor proprietari sau cel privind nedezvoltarea fostului aeroport Tempelhof, referendumul de duminică ar fi fost obligatoriu din punct de vedere juridic pentru guvernul de la Berlin. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Verzii, trimiși în opoziție la Berlin Referendumul a avut loc în contextul în care partidul conservator CDU negociază o posibilă coaliţie cu social-democraţii din Berlin, după victoria sa clară într-un scrutin repetat, în care Verzii au ajuns în opoziţie. Iniţiativa avea nevoie de cel puţin 608.000 voturi favorabile pentru ca rezultatele să fie obligatorii, dar până la ora 20:40 (18:40 GMT), se înregistraseră doar cu puţin sub 441.000 de voturi pentru. Fiind un oraş cu o populaţie de patru milioane, cu puţine surse de energie regenerabilă în apropiere sau încălzire geotermală, Berlinului îi lipsesc datele pentru a face acest obiectiv mai realizabil, a spus Bernd Hirschl, din partea Institutului de Cercetare în Economie Ecologică. Cu toate acestea, referendumul a fost o modalitate de a reînvia dezbaterea asupra politicii climatice şi a schimbărilor pe care oamenii trebuie să le accepte pentru a ajunge la neutralitatea climatică, indiferent de termene limită, a declarat Hirschl pentru Reuters."Pentru că nu este vorba despre 2030. Este vorba dacă vrem sau nu să transmitem un semnal politicienilor", a adăugat el.

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Foto: News.ro
Mediu

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă acordul pentru obiectivele în domeniul energiei regenerabilă, scrie Reuters. Negociatorii din ţările UE şi din Parlamentul European au miercuri ultima rundă de negocieri programată, pentru a stabili obiective mai ambiţioase ale UE în vederea extinderii energiei regenerabile în acest deceniu. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Aceste obiective sunt esenţiale pentru eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon până în 2030 şi de a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. Negocierile s-au împotmolit însă într-o dispută legată de faptul dacă acei combustibili produşi cu ajutorul energiei nucleare ar trebui să fie luaţi în considerare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie regenerabilă. Franţa conduce o campanie pentru ca "hidrogenul cu emisii reduse de carbon" - termen folosit pentru a descrie hidrogenul produs din energie nucleară - să fie pus pe picior de egalitate cu hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă. Franţa este susţinută de ţări precum România, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, care doresc o mai mare recunoaştere a contribuţiei energiei nucleare fără CO2 la obiectivele climatice. Germania, Spania, Danemarca, Portugalia şi Luxemburg se numără printre ţările care se opun. Acestea spun că includerea energiei nucleare în obiectivele privind energiile regenerabile ar distrage atenţia de la necesitatea ca Europa să extindă masiv energia eoliană şi solară, scrie news.ro. La o reuniune a ambasadorilor ţărilor UE, care a avut loc vineri, ţările şi-au întărit şi mai mult poziţiile, au declarat oficialii UE, ceea ce îi face pe unii să se îndoiască că negocierile de miercuri vor reuşi să finalizeze legea. România, alături de Franța, susțin energia nucleară Ambasadorii ţărilor UE urmau să se reunească pentru a încerca să deblocheze negocierile. De asemenea, ţările sunt în dezacord şi cu privire la alte părţi ale legislaţiei, inclusiv partea care se referă la tipurile de combustibil lemnos care pot fi considerate energie regenerabilă. Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare putere nucleară din lume, are un interes deosebit în ceea ce priveşte creditarea energiei nucleare în cadrul obiectivelor, având în vedere planurile sale de a construi noi reactoare şi de a-şi moderniza flota existentă. Ministrul francez al energiei, Agnès Pannier-Runacher, va convoca marţi o reuniune a miniştrilor din ţările pro-energie nucleară pentru a discuta despre această problemă, a declarat o sursă din ministerul francez. Parisul a fost dezamăgit de alte iniţiative recente ale UE de a acorda prioritate tehnologiilor regenerabile în detrimentul celor nucleare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că proiectele "nucleare de ultimă oră" vor avea acces doar la unele dintre stimulentele UE de sprijinire a industriilor ecologice, în timp ce tehnologiile "strategice", precum panourile solare, vor beneficia de toate avantajele.

Seceta afectează producerea uleiului de măsline (sursa: Facebook/Agrónoma)
Mediu

Seceta afectează producerea uleiului de măsline

Seceta afectează producerea uleiului de măsline. Seceta din Spania, cel mai important producător mondial de ulei de măsline, va înjumătăţi probabil producţia ţării anul acesta, comparativ cu 2022, arată estimările Comisiei Europene, ceea ce va duce la creşterea preţurilor, transmite Reuters. Seceta afectează producerea uleiului de măsline În mod obişnuit, Spania furnizează aproximativ 40% din producţia mondială. Totuşi, valurile de caniculă atunci când înfloresc măslinii şi seceta severă de vara trecută au afectat recoltele. Dar seceta afectează şi Italia şi Portugalia, al doilea şi, respectiv, al patrulea producător de ulei de măsline. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Doar Grecia, al treilea mare producător din UE, care nu este afectată de condiţiile meteo, se aşteaptă la o îmbunătăţire a producţiei, dar nu suficientă pentru a compensa declinul din Spania. "Este o catastrofă", avertizează Primitivo Fernandez, şeful Asociaţiei Spaniole a Îmbuteliatorilor de Ulei Comestibil, atrăgând atenţia asupra efectelor secetei, crizelor economice şi războiului din Ucraina. Asociaţia Exportatorilor Spanioli - Asoliva - estimează că anul acesta cantitatea de ulei de măsline disponibilă pe plan global va fi cu cel puţin 10% mai scăzută decât nivelul de 3,1 milioane de tone din sezonul încheiat în 2021. Creștere cu 60% a prețului "Cu fiecare zi în care nu plouă prognozele sunt şi mai pesimiste", avertizează Dcoop, cea mai mare cooperativă a producătorilor de ulei de măsline din Spania. În Spania, preţul sticlelor de ulei de măsline a crescut cu aproximativ 60% în 2022, conform firmelor din domeniu. Iniţial, creşterea a fost determinată de lipsa uleiului de floarea soarelui, rezultat al războiului din Ucraina. Dar inflaţia ridicată, majorarea preţurilor la îngrăşăminte şi seceta au dus la preţuri mai ridicate ale uleiului de măsline. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Un litru de ulei de măsline se vinde în Spania cu peste şapte euro (7,51 dolari), în condiţiile în care în februarie 2022 preţul era de sub cinci euro. Majorarea preţurilor a dus la scăderea vânzărilor de ulei de măsline în Spania cu 8% în perioada februarie 2022 - februarie 2023, arată datele companiei de consultanţă Nielsen.

Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică (sursa: Facebook/Franziska Giffey)
Mediu

Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică

Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică până în 2030, a afirmat vineri primăriţa capitalei germane, Franziska Giffey, cu două zile înaintea unui referendum privind stabilirea de obiective mai stricte de reducere a emisiilor, relatează dpa. Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică "Este important să abordăm această problemă, dar nu va fi posibil ca Berlinul să devină neutru climatic până în 2030. Oamenilor trebuie să li se spună clar acest lucru; orice altceva este un nonsens", a spus Giffey. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Obiectivul legat de 2030 este nerealist, atât în ce priveşte clădirile cât şi transportul, a notat ea. Legea privind tranziţia energetică a Berlinului prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030, raportat la nivelul din 1990, şi la zero până în 2045. Gruparea Klimaneustart (Resetarea climatică), iniţiatoare a referendumului de duminică, cere o scădere de 70% până în 2025 şi de cel puţin 95% până în 2030. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Franziska Giffey, aflată în fruntea Partidul Social-Democrat (SPD) în oraşul-stat Berlin, este angajată în negocieri de coaliţie cu Uniunea Creştin Democrată (CDU), marea câştigătoare a alegerilor locale din 12 februarie. Executivul berlinez în exerciţiu este gestionat de o coaliţie tripartită între SPD, Verzi şi Die Linke, extrema stângă.

Încă o mini-pădure în Timișoara (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Timișoara)
Mediu

Încă o mini-pădure în Timișoara

Încă o mini-pădure în Timișoara. O a doua pădure miniaturală urbană (tiny forest) va completa peisajul urban verde al Timişoarei, în zona Gării de Est, pe o suprafaţă de 500 metri pătraţi, astfel de amenajări fiind o alternativă la parcurile obişnuite din peisajul urban, informează municipalitatea. Încă o mini-pădure în Timișoara Ideea amenajării unor păduri miniaturale în Timişoara este unul dintre cele opt proiecte desemnate câştigătoare în cadrul programului de bugetare participativă de anul trecut şi are ca scop reducerea poluării şi a nivelului de zgomot şi praf din oraş, prin crearea unor mici oaze verzi în diverse locuri intens circulate. Municipalitatea îşi doreşte ca în următorii doi ani să fie realizate în Timişoara şapte astfel de mini-păduri urbane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Puieţii plantaţi sunt arbori autohtoni, stejar, cireş păsăresc, carpen, arbuşti, respectiv cununiţă, alun, sânger, salbă moale, hibiscus, dar şi specii originare din alte zone geografice, cum ar fi Koelreuteria paniculata (arbore exotic originar din Japonia), Acer saccharinum (un soi de arţar denumit şi paltin argintiu), Albizia julibrissin (arborele de mătase persan), a anunţat, vineri, Biroul de presă al Primăriei Municipiului Timişoara. Primăria a asigurat compostul necesar plantării, iar Propark Fundaţia pentru Arii Protejate, care realizează şi amenajările, a adus materialul săditor. Prima pădure de acest tip din Timişoara a fost amenajată anul trecut. Zonele propuse pentru amenajarea micuţelor păduri sunt Piaţa Consiliul Europei, Pasajul Jiul, intersecţiile de la Punctele Cardinale precum şi de pe artere aglomerate. Dezvoltare autonomă Pădurea urbană miniaturală este realizată după un concept dezvoltat de botanistul japonez Akira Miyawaki şi se referă la crearea unor zone verzi de non-intervenţie în care flora şi fauna să se dezvolte natural, prin plantarea unor specii lemnoase autohtone, cu creştere rapidă şi densitate mare, care să contribuie semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor climatice locale, cu efect direct asupra omului. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Datorită tehnicilor specifice folosite la plantarea ei, suprafaţa de pădure se dezvoltă autonom şi nu necesită lucrări complexe de întreţinere. Pădurile miniaturale amenajate atrag biodiversitate, inclusiv insecte şi noi specii de plante, contribuie la îmbunătăţirea calităţii aerului prin aportul de oxigen, retenţia prafului şi a noxelor, au valoare educativă prin observarea proceselor natural şi, nu în ultimul rând, au valoare estetică. De când prima mini-pădure a fost plantată în Ţările de Jos, în anul 2015, conceptul a câştigat adepţi în marile aglomerări urbane din Europa, în încercarea de a combate efectele negative ale poluării asupra locuitorilor. În România mai există astfel de păduri urbane miniaturale în Bucureşti şi Braşov.

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare. Aici, lângă Dăbuleni (sursa: romaniamama.ro)
Mediu

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare. Secretarul de stat în Ministerul Mediului Sorin Banciu a declarat joi, la Craiova, că până la finalul acestui an România va avea o strategie naţională de prevenire şi combatere a deşertificării şi degradării terenurilor, suprafaţă care se ridică la o jumătate de milion de hectare. Deșertul românesc, jumătate de milion hectare Acesta a mai afirmat că pentru refacerea acestor terenuri, în afara programului de împăduriri, există un program separat de finanţare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La nivelul României, există mai multe statistici (privind terenurile supuse deşertificării şi degradate - n.r.), iar ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate. Însă aici este important să menţionăm faptul că pentru terenuri degradate există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo terenul fiind degradat nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajişti, este mai complicat. Este fie nevoie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradarea care asta are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare etc. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate", a spus Sorin Banciu. Nu există un inventar concret Potrivit acestuia, la nivel naţional nu există un inventar concret şi actual al suprafeţei de deşert, întrucât există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de urmărire a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificări. "Un inventar concret şi actual al acestor terenuri nu există la Ministerul Mediului pentru că aici sunt mai multe ministere care lucrează, este Ministerul Agriculturii care se ocupă de degradarea trenurilor agricole, însă avem în finalizare strategia de combaterea deşertificării şi degradării terenului, care este în responsabilitatea noastră, unde avem deja măsuri concrete care vor fi aprobate, va fi o hotărâre de Guvern care va stabili ce măsuri concrete luăm pentru fiecare categorie de teren degradat, care vor fi sursele de finanţare, de ce capacitate umană şi tehnică e nevoie să rezolvăm această problemă. Ce este important de menţinut, repararea unui teren degradat nu trebuie să fie neapărat prin împădurire. El poate să fie redat circuitului agricol, poate să fie folosit în alte scopuri, deşi pădurile sunt un panaceu universal pentru mai multe tipuri de probleme, nu trebuie să ne gândim că toate terenurile degradate vor trebui să să fie împădurite sau să devină fond forestier", a mai spus Sorin Banciu. Terenurile pot fi împădurite Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat joi, la Craiova, o întâlnire de lucru privind Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la care au participat mai mulţi primari, fermieri, potenţiali beneficiari din judeţul Dolj. În legătură cu finanţarea împăduririlor prin această campanie, Sorin Banciu a afirmat că în ghiduri există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de terenuri care se pot împăduri, denumirea acestora fiind cea de "terenuri pretabile la împăduriri". Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” "Pentru că există o oarecare reticenţă, în general din partea fermierilor, că îşi vor pierde culturile sau că vor pierde subvenţiile APIA, am venit cu aceste sume consistente (în această campanie - n.r.). Pe de o parte, pierderea de venit agricol timp de 12 ani, suplimentar, şi, în paralel, 456 euro pe an şi pe hectar ca primă de sechestrare a carbonului timp de 20 de ani. Nu există o ţintă pe fiecare judeţ, dar există o ţintă la nivel naţional de peste 56.000 de hectare de păduri până în 2026. Pare puţin dacă ne raportăm la cele 7 milioane de hectare de păduri pe care le are România, însă vor fi provocări cu privire la împădurirea lor", a mai spus secretarul de stat Sorin Banciu.

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului (sursa: Facebook/Maria Bilț)
Mediu

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului. Primarul comunei arădene Secusigiu a pedepsit un localnic care a abandonat sute de kilograme de deşeuri lângă cimitir, edilul luând gunoiul în saci pe care i-a aruncat peste gardul casei celui vinovat, după ce l-a identificat cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele de luat vederi instalate în localitate. Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului Primarul comunei Secusigiu, Gheorghe Grad, a declarat joi, pentru Agerpres, că a recurs la această măsură din cauză că de multă vreme comuna se confruntă cu problema abandonului de deşeuri pe domeniul public. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Am transmis nenumărate avertismente localnicilor, dar unii au continuat să arunce gunoiul pe domeniul public chiar dacă avem serviciu de ridicare a deşeurilor. De această dată, un localnic a descărcat gunoi dintr-o remorcă lângă cimitirul din Secusigiu, acolo unde periodic suntem nevoiţi să facem curăţenie din această cauză. Bărbatul a fost surprins de un alt localnic, care l-a apostrofat, însă el a ales să ignore şi să lase deşeurile pe domeniul public. Imediat ce am fost anunţaţi de martor, am analizat imaginile surprinse de camerele de supraveghere şi l-am identificat pe localnic. Nora împricinatului reclamă o agresiune Eu personal am dus saci la cimitir, am încărcat sutele de kilograme de deşeuri cu ajutorul unor angajaţi ai Primăriei şi apoi am aruncat sacii peste gardul localnicului care a abandonat gunoiul. Poate că gestul meu i-a luat prin surprindere, dar nu mai putem continua să tolerăm lipsa de respect faţă de mediu şi faţă de semeni", a spus edilul. Primarul a fost însoţit, în momentul în care a aruncat sacii de gunoaie peste gard, de un angajat al Primăriei şi de un poliţist. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Gheorghe Grad a adăugat că localnicul va fi sancţionat în zilele următoare şi cu amendă. "Vom aplica amenda maximă aprobată de Consiliul Local, pentru că vrem să dăm un exemplu. Poate aşa cei care scăpau de gunoi ilegal se vor gândi de două ori înainte să o mai facă", a mai spus primarul din Secusigiu. Maria Bilț, nora celui care a aruncat gunoiul, a postat un video pe Facebook cu episodul și a reclamat o agresiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră