miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile. Conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Management al Deşeurilor (ADI SIMD) Covasna avertizează cetăţenii că recipientele de pesticide şi spray-urile de autoapărare intră în categoria deşeurilor periculoase şi nu trebuie aruncate în containerele pentru colectarea materialelor reciclabile şi nici în cele pentru deşeurile menajere. Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile Directorul asociaţiei, Ambrus Jozsef, a menţionat, într-un comunicat de presă, că aceste deşeuri reprezintă un pericol atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru oamenii care lucrează la staţia de sortare de la Leţ, iar potrivit legii, ar trebui preluate de către comercianţii care le-au vândut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Gândiţi-vă că deşeurile reciclabile sunt procesate de echipamente speciale cu o forţă foarte mare, conţinutul sprayului de autoapărare şi anti-urs ajunge în aer, iar angajaţii EcoBihor îl inhalează şi se îmbolnăvesc. Acest lucru trebuie evitat cu orice preţ. Pesticidele, substanţele chimice, sunt evident şi ele substanţe periculoase: dacă ajung în aer, pot provoca din nou mari probleme. Rugăm locuitorii judeţului să nu arunce la gunoi deşeuri periculoase, chiar dacă sunt în recipiente de metal sau de plastic, pentru că oricum nu pot fi reciclate (...) De asemenea, este important de ştiut că toate deşeurile reciclabile trec prin mâinile angajaţilor de salubritate şi personalului din CMID Leţ. Chiar şi în deşeurile menajere, aceste substanţe periculoase prezintă un risc - aşa că ADI SIMD nu recomandă aruncarea lor nici la deşeurile menajere, deoarece acestea sunt dăunătoare atât pentru oameni cât şi pentru mediul înconjurător. (...) Pesticidele şi spray-urile de autoapărare fac parte din aceeaşi categorie de deşeuri periculoase ca şi medicamentele, conform legii, acestea trebuie să fie preluate de către comerciantul care le-a vândut", a declarat directorul asociaţiei, citat în comunicat. ADI SIMD, proiect important Proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna" este implementat de către Consiliul Judeţean Covasna, în strânsă colaborare cu ADI SIMD, şi reprezintă una dintre cele mai importante investiţii în infrastructura de mediu la nivelul judeţului. Obiectivul proiectului constă în implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna, în conformitate cu cerinţele în domeniu al Uniunii Europene. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Aceasta are în vedere să fie în conformitate cu directivele Uniunii Europene în ceea ce priveşte deşeurile biodegradabile; să protejeze sănătatea publică şi de protecţie a mediului prin îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor şi a depozitării acestora, prin închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri existente şi construcţia unui nou depozit de deşeuri la standarde europene; să introducă şi să extindă sistemele de colectare selectivă a deşeurilor pentru a promova reciclarea ambalajelor şi a deşeurilor biodegradabile, în conformitate cu cerinţele naţionale şi cele ale Uniunii Europene, şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri depozitate.

Recipientele de pesticide, spray-uri autoapărare, nereciclabile (sursa: adisimd.ro)
Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE (sursa: pexels.com/Julius Sever)
Mediu

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE. Statele membre UE au ajuns joi la un acord preliminar pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul transportului maritim prin creşterea utilizării de combustibili regenerabili de către nave. Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE Acordul provizoriu pune transportul maritim pe o traiectorie spre îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 şi 2050, prin îmbunătăţirea obiectivelor de reducere a emisiilor din energia utilizată de nave şi introducerea de măsuri care să încurajeze utilizarea aşa-numiţilor carburanţi regenerabili de origine non-biologică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Acordul va asigura că furnizorii de carburanţi, navele şi operatorii maritimi vor avea suficient timp pentru a se adapta la noile condiţii astfel încât sectorul maritim va atinge obiectivele climatice", a declarat ministrul suedez al Infrastructurii, Andreas Carlson. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Acordul convenit între reprezentanţii statelor membre şi Parlamentul UE va trebui să fie adoptat în mod formal de miniştrii UE.

Ocean prea cald, speciile sunt decimate (sursa: pexels.com/Ian van der Linde)
Mediu

Ocean prea cald, speciile sunt decimate

Ocean prea cald, speciile sunt decimate. Majoritatea animalelor şi plantelor care trăiesc la adăpostul recifelor de corali din Australia au înregistrat o scădere a populaţiilor în ultimul deceniu, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista britanică Nature, care atrage atenţia asupra impactului încălzirii apelor din cauza schimbărilor climatice. Ocean prea cald, speciile sunt decimate Peşti tropicali, corali, crabi, alge marine etc.: oamenii de ştiinţă au combinat observaţiile pe 1.057 de specii de pe continentul australian şi au descoperit că populaţia lor s-a redus cu 57% dintre ele între 2008 şi 2021. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pentru mai mult de una din patru specii (28%), declinul depăşeşte chiar 30% din populaţia cunoscută, adică pragul pentru a fi clasat, cel puţin, drept "specie vulnerabilă" pe lista roşie a Uniunii internaţionale pentru conservarea naturii (UICN). "Declinul populaţiilor urmează, în general, după anii de caniculă, când temperaturile apei locale depăşesc temperaturile din 2008 cu peste 0,5°C", notează studiul, realizat de aproximativ 30 de cercetători din instituţii australiene pe baza unor programe de observare a celor mai vechi recife din lume (Reef Life Survey, Australian Temperate Reef Collaboration şi Institutul Australian de Ştiinţe Marine). "Un exemplu notabil este cel al dragonului de mare (Phyllopteryx taeniolatus), un peşte endemic emblematic din sudul Australiei", apropiat de căluţii de mare, "care a cunoscut o scădere semnificativă de 59% între 2011 şi 2021", notează autorii. Urmează a șasea extincție în masă Potrivit cercetătorilor, aceste scăderi ale populaţiei au loc probabil şi în "alte mări temperate cu încălzire rapidă". "Omenirea este dependentă de natură, dar ameninţarea la adresa bazei noastre biologice rămâne necunoscută din lipsa unei monitorizări sistematice a populaţiilor de specii", avertizează autorii studiului, care fac apel la multiplicarea acestui tip de cercetare pentru a stabili programe de conservare adecvate. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Activitatea lor se înscrie în cursa contra cronometru pentru a recenza biodiversitatea planetei, ameninţată cu o a şasea extincţie în masă din cauza activităţii umane şi a încălzirii globale. Din cele aproximativ opt milioane de specii de animale şi vegetale estimate pe planetă, un milion sunt ameninţate cu dispariţia, dintre care 60% sunt insecte, potrivit Platformei interguvernamentale pentru biodiversitate şi servicii ecosistemice (IPBES), echivalentul Giec pentru biodiversitate.

De Ziua Apei, oamenii sunt vampiri (sursa: Twitter/Antonio Guterres)
Mediu

De Ziua Apei, oamenii sunt vampiri

De Ziua Apei, oamenii sunt vampiri. Omenirea "vampirică" a "rupt ciclul apei", punând în pericol miliarde de oameni de pe întreg globul, a avertizat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la deschiderea conferinţei ONU privind apa, un eveniment inedit organizat după o pauză de aproape o jumătate de secol. De Ziua Apei, oamenii sunt vampiri "Am rupt ciclul apei, am distrus ecosisteme şi am contaminat apele subterane", a afirmat Antonio Guterres la deschiderea conferinţei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Drenăm umanitatea de substanţa sa vitală prin supraconsumul vampiric şi utilizarea nesustenabilă a apei şi o facem să se evapore prin încălzirea planetei", a adăugat el, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la viitorul "compromis" al apei, care este "seva umanităţii" şi "un drept al omului". Cel puţin două miliarde de oameni beau apă contaminată cu fecale, fiind expuşi la boli mortale, holeră, dizenterie, febră tifoidă sau poliomielită. Ca să nu mai vorbim de poluarea cu produse farmaceutice, chimice, pesticide, microplastice sau nanomateriale care afectează de asemenea ecosistemele de apă dulce. Pentru a asigura accesul tuturor la apă potabilă până în 2030, nivelurile actuale de investiţii ar trebui cel puţin triplate, apreciază un raport al ONU-Apă şi UNESCO. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Nu este suficientă apă în unele locuri, prea multă în altele unde inundaţiile sunt în creştere sau apa este contaminată, se arată în raportul publicat marţi care subliniază "riscul iminent al unei crize mondiale de apă".

Tinerii bulgari vor în companii "verzi" (sursa: pexels.com)
Mediu

Tinerii bulgari vor în companii "verzi"

Tinerii bulgari vor în companii "verzi". Impactul angajatorilor asupra climei ca rezultat al activităţilor economice este un factor important pentru tinerii bulgari în căutarea unui loc de muncă. Tinerii bulgari vor în companii "verzi" 83% dintre bulgarii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani spun că impactul asupra climei al potenţialilor angajatori este un factor important în căutarea unui loc de muncă, iar 31% susţin că este chiar o prioritate de top, arată datele din cel mai recent studiu anual legat de climă al Băncii Europene de Investiţii (BEI), realizat în august 2022 şi publicat marţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Majoritatea respondenţilor bulgari (56%, cu 16 puncte procentuale sub media UE) spun că sunt convinşi că propriul lor comportament poate face diferenţa în rezolvarea urgenţei climatice. Femeile (61%) şi respondenţii tineri sub 30 de ani (66%) sunt cei mai convinşi că un comportament individual poate avea un impact, în comparaţie cu bărbaţii (51%) şi persoanele de peste 65 de ani (42%). Pentru mulţi, guvernul are un rol de jucat în încurajarea schimbării comportamentelor individuale. Majoritatea bulgarilor (69%) sunt în favoarea măsurilor guvernamentale mai stricte care să impună o schimbare a comportamentului oamenilor pentru a face faţă schimbărilor climatice (75% dintre respondenţii sub 30 de ani ar saluta astfel de măsuri). Nu vor să renunțe la carne și lactate Pentru a ajuta oamenii să facă alegeri mai sustenabile atunci când cumpără alimente, 77% dintre bulgari sunt în favoarea etichetării tuturor produselor alimentare cu amprenta lor climatică. Acest nivel este la jumătatea distanţei dintre rata din România (82%) şi rata din Ungaria (72%). În plus, 71% dintre bulgari spun că ar fi dispuşi să plătească puţin mai mult pentru alimentele care sunt produse la nivel local şi mai sustenabil (aceeaşi rată ca în România, dar cu 19 puncte procentuale peste nivelul de 52% al Ungariei). Majoritatea respondenţilor, indiferent de venit, şi-au exprimat dorinţa de a plăti mai mult pentru mâncare (de la 68% dintre respondenţii cu venituri medii la 75% dintre respondenţii cu venituri mai mari). Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Reducerea consumului de carne şi produse lactate ar fi o altă modalitate eficientă de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Însă puţini bulgari (39%) ar fi în favoarea limitării cantităţii de carne şi produse lactate pe care oamenii le pot cumpăra pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice (cu 13 puncte procentuale mai puţin decât românii, care un un nivel de 52%, dar o pondere similară cu ungurii, care un un nivel de 38%).

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați (sursa: letztegeneration.de)
Mediu

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați. Aruncă piure de cartofi și supă pe operele de artă sau se lipesc de asfalt și provoacă blocaje rutiere. Totul, în numele salvării planetei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dar Letzte Generation (Ultima generație - n.r.) nu înseamnă doar o mână de militanți entuziaști, ci o organizație puternică, cu finanțări solide, având ramificații în întreaga lume. Potrivit raportului de transparență al organizației, publicat de Lezte Generation în ianuarie, grupul a primit anul trecut donații de peste 900.000 de euro. Iar potrivit WELT, protestatarii sunt plătiți cu salarii care ajung la 1.300 de euro. În prezent, deși membrii sunt investigați pentru "constituirea unei organizații criminale", existând, doar în Berlin peste 2.000 de acuzații penale împotriva activiștilor, organizația plănuiește să înființeze un partid. Organizații în 11 state La prima vedere, Letzte Generation este un grup de activiști care militează împotriva schimbărilor climatice. Organizează proteste cu tentă antisocială, precum profanarea operelor de artă și provoacă blocaje rutiere (anul trecut, grupul a provocat aproape 300 de blocaje rutiere doar în Germania). În toate declarațiile, activiștii susțin că nu sunt violenți, că nu au provocat nici o pagubă, și că nu vor decât să sensibilizeze opinia publică cu privire la catastrofele climatice. Însă Letzte Generation nu este doar un grup, ci o întreagă rețea de organizații răspândite în toată lumea, având ramificații (oficiale) în Australia, Italia, Suedia, Austria, Noua Zeelandă, Elveția, Marea Britanie, Franța, Norvegia și Statele Unite. În Australia, de exemplu, organizația afiliată este Stop Fossil Fuel care se prezintă ca fiind un "grup neafiliat politic de cetățeni obișnuiți", care iau măsuri pentru "a forța guvernele să înceteze sprijinirea industriei combustibililor fosili". "Greva foamei a ultimei generații" În Franța există Dernière Rénovation, prezentată ca "O campanie de rezistență civilă franceză" care își propune să obțină "primă victorie concretă la nivel climatic și social" printr-un plan de renovare termică a "clădirilor aflate la apogeul situației de urgență". În Marea Britanie există Just stop oil, o coaliție de grupuri care "conlucrează pentru a se asigura că guvernul se angajează să pună capăt noilor licențe și aprobări pentru explorarea, dezvoltarea și producția de combustibili fosili în Marea Britanie". Toate sînt relativ nou apărute, precum și Letzte Generation, înființată la finalul anului 2021 de participanții la Hungerstreik der letzten Generation (Greva foamei a ultimei generații - n.r.), o amplă mișcare de protest sub forma grevei foamei care a avut loc în parcul Spreebogen (Berlin), din 30 august 2021 până în 25 septembrie 2021, menită a sensibiliza publicul cu privire la problemele climatice. De ce partid politic Acum cîteva săptămîni a avut loc, online, o întâlnire internațională a activiștilor grupați sub umbrela Letzte Generation. Astfel de întâlniri sunt organizate în mod regulat, ca ședințe de brain storming, însă de data aceasta întâlnirea s-a derulat sub denumirea de "Mobilizare generală – Finanțe 101". Și a pus pe tabet o schemă a finanțării organizaților din rețea și propunerea de a se constitui în partid politic. Din partea Letzte Generation au fost prezente Caris Connell (cea care s-a lipit de un schelet de dinozaur de la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin) și Maike Grunst (care s-a lipit de Madonna Sixtină, pictura lui Rafael expusă în Dresda). Deși întâlnirea a avut loc cu ușile închise, publicația germană WELT a făcut rost de înregistrările video ale discuțiilor. Potrivit acestora, Letzte Generation nu se mai mulțumește doar cu statutul de grup activist, ci vizează înființarea unui partid politic. Întrebată dacă numele acestuia va corespunde numelui grupului, Caris Connell a negat, spunând că denumirea partidului nu trebuie să aibă nimic de-a face cu numele Letzte Generation. Potrivit lui Connell, însărcinată cu supravegherea finanțelor pentru Letzte Generation, înființarea unui partid e necesară pentru că "Partidele sunt foarte bine plasate în conformitate cu legislația germană" și, în plus, se vor primi mai multe donații. Structură greu de urmărit Într-un document intitulat "Timeline for Fundraising", activiștii germani au descris și pașii care trebuie urmați pentru construirea unei organizații puternice: înființarea unor asociații non-profit care să aibă alte denumiri, astfel încât să nu fie asociate cu activitățile Letzte Generation; configurarea unei infrastructuri (conturi bancare, site-uri web, structuri de facturare) și constituirea unor echipe care să poată întocmi contracte de muncă pentru activiști. Construirea unei rețele organizaționale care să devină din ce în ce mai greu de urmărit are ca scop evitarea eventualelor blocări ale conturilor bancare, s-a mai afirmat în cadrul recentei întâlniri a activiștilor. Activiștii au mai fost sfătuiți să ia măsuri de precauție suplimentare - comunicare criptată și vigilență crescută în vederea unor viitoare percheziții domiciliare. Măsurile vin ca urmare a percheziționării apartamentelor mai multor activiști ai Letzte Generation, din decembrie anul trecut, autorizate de procuratura din orașul Neuruppin. Activiștii sunt suspectați că ar fi avut legătură cu atacurile împotriva rafinăriei PCK din Schwedt (Uckermark) din aprilie 2022. Ca urmare a acuzelor aduse, de constituire a unei organizații criminale, membrii Letzte Generation au "bombardat" procuratura cu peste o mie de autodenunțuri. Cât costă acțiunile de vandalizare Pe parcursul sesiunii online, activiștii au intrat în mai multe detalii despre costurile acțiunilor lor. "Un blocaj rutier costă aproximativ 716 de euro", a spus Caris Connell, adăugând că închiderea Inelului Berlinului costă 12.000 de euro. Însă banii nu sunt o problemă pentru Letzte Generation: în noiembrie și decembrie, au primit mult mai mulți bani decât puteau cheltui – ceea ce s-a întâmplat de la bun început. Pentru a putea gestiona mai bine banii strânși, membrii "Letzte Generation au înființat deja de anul trecut, din luna iulie, o organizație non-profit. Aceasta se numește "Educația pentru climă și mediu pentru conservarea ecosistemelor care salvează vieți", cu sediul în Hamburg. În plus, activiștii pentru climă lucrează îndeaproape și cu asociația din Berlin "Wandelbündnis" (Alianța pentru schimbare), ascociație prin care numeroși activiști sunt plătiți, potrivit investigațiilor WELT. "O asociație din Berlin sprijină activiștii Letzte Generation, prin emiterea de contracte de muncă. Sumele mari de bani vin din SUA", anunța WELT în ianuarie 2023. Cum se fac contractele de muncă Potrivit acestei publicații, asociația Wandelbündnis eliberează contracte de muncă pentru activiști, astfel încât aceștia să poată trăi din proteste. "Diverse organizații de mediu au găsit aici un mic refugiu", scriu jurnaliștii germani, amintind și de Extinction Rebellion, una dintre cele mai cunoscute grupuri de protest împotriva schimbărilor climatice, înființate în 2018, în Marea Britanie. Și aceasta a beneficiat de aceste contracte de angajare a activiștilor. În 2020, la adunarea generală a asociației, un reprezentant al grupului Extinction Rebellion le-a mulțumit pentru "buna cooperare" și pentru că le-a permis "întocmirea de contracte și rambursarea cheltuielilor de călătorie". Totuși, ajungând la sediul Wandelbündnis, jurnaliștii au constatat că "angajații nu sunt de găsit". Asociația Wandelbündnis a fost fondată în 2015 la Riesa, Saxonia, sub numele Freie Kommunikation & Nachnachhaltiger Lifestyle. În 2020, asociația s-a mutat la Berlin. Se autodefinește ca "asociație de inițiative" care "se angajează în schimbarea socială și ecologică". Organizațiile membre ale acestei asociații derulează proiecte care militează pentru diverse cauze (precum venitul brut), oferă asistență IT, montează piese de teatru sau consiliază companiile în materie de durabilitate. Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați Asociația a declarat pentru WELT că are în prezent aproximativ 250 de membri individuali, colaborează cu aproximativ 20 de organizații și are în jur de 30 de angajați. Chiar dacă Letzte Generation nu se află printre membrii săi, asociația derulează un program denumit "Munca educațională non-profit pentru sprijinirea Letzte Generation", în cadrul căruia au loc prelegeri "concentrate în jurul obiectivelor Letzte Generation". Traseul banilor dintre Letzte Generation și Wandelbündnis este unul abracadabrant: donațiile primite de Letzte Generation sunt transferate către Wandelbündnis care îi folosește pentru a angaja activiști din rândurile Letzte Generation. "Dacă activiștii decid să semneze un contract de muncă cu Wandelbündnis, trebuie să contacteze departamentul «Job center». Apoi se va întocmi un contract. Sunt posibile salarii de până la 1.300 de euro pe lună.", s-a menționat într-una dintre prelegerile Letzte Generation. Donații de la Climate Emergency Found În ceea ce privește sumele din donațiile venind din partea Climate Emergency Found, în cadrul căreia Letzte Generation este membră, acestea sunt încă necunoscute. Fondul, susținut, printre alții, de Rory Kennedy, fiica fostului senator american Bobby Kennedy și de Aileen Getty, nepoata lui Jean Paul Getty, a primit anul trecut, doar din partea regizorului Adam McKay, patru milioane de dolari. În raportul de transparență al Letzte Generation nu sunt trecute sumele donațiilor venite din partea CEF, iar documentele CEF pentru 2021-2022 nu sunt încă disponibile. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Pe site-ul său, Letzte Generation infirmă toate acuzele aduse în presă: "Nu angajăm oameni și nici nu primim granturi directe de la Climate Emergency Found (CEF). Programul «Munca educațională non-profit pentru susținerea Letzte Generation», ca parte a asociației Wandelbündnis, este cel care primește finanțare de la CEF și investește banii în cooperarea cu noi în muncă educațională în sensul scopului non-profit al Wandelbündnis, de exemplu, pentru prelegeri despre climă. Pentru aceasta sunt 41 de oameni angajați de către Wandelbündnis, ca să-și poată plăti chiria în timp ce fac voluntariat în educația climatică. Contrar a ceea ce se pretinde, nici în Letzte Generation, nici în programul menționat al Wandelbündnis, oamenii nu sunt plătiți pentru protestele din stradă. Nici nu ar fi posibil, deoarece nu corespunde scopului caritabil al Wandelbündnis.".

Criza financiară a ajutat marii poluatori (sursa: omfif.org)
Mediu

Criza financiară a ajutat marii poluatori

Criza financiară a ajutat marii poluatori. Banca Centrală Europeană şi băncile naţionale din zona euro vor publica în următoarele zile primul lor raport detaliat privind "amprenta de carbon", date care vor arăta impactul asupra mediului al anilor de eforturi de combatere a crizei. Criza financiară a ajutat marii poluatori BCE şi cele 20 de ţări care utilizează moneda euro au cheltuit mii de miliarde de euro în timpul anilor de criză achiziţionând obligaţiuni, inclusiv ale unor companii care sunt mari poluatori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vom prezenta (BCE şi Eurosistemul) amprenta de carbon", a afirmat Clara Raposo, viceguvernatorul Băncii Naţionale a Portugaliei, în timpul conferinţei OMFIF - Forumul Oficial al Instituţiilor Monetare şi Financiare, care se desfăşoară la Londra. Amprenta de carbon măsoară cantitatea de dioxid de carbon eliberat în atmosferă ca rezultat al activităţilor zilnice. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Cele mai recente date arată că BCE deţine obligaţiuni corporate uşor peste 340 miliarde de euro, cumpărate conform programului său de achiziţii din sectorul corporate (CSPP) plus obligaţiuni de încă 45 miliarde de euro cumpărate în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP). Raposo a explicat că, deşi nu este "în mod special încântată" de mărimea amprentei de carbon, este un proces important şi un indicator de referinţă de la care să înceapă analiza în domeniu.

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră (sursa: maimultverde.ro)
Mediu

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră. Ghidul practic de implementare şi gestiune a sistemelor de management al deşeurilor pentru administraţii publice locale a fost prezentat marţi, la sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Giurgiu, de două Asociaţii pentru protecţia mediului, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Ziua Mondială a Apei "Vrem să sărbătorim Ziua Mondială a Apei la nivelul judeţului, acţiunile au început de săptămâna trecută cu activităţi de ecologizare în localitatea Găujani, astăzi, la Mihăileşti, reprezentanţi ai autorităţilor locale, de la Apele Române, desfăşoară o activitate de ecologizare a malurilor râurilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În majoritatea localităţilor din judeţ au loc asemenea activităţi pentru că ne pasă de ape şi de mediul înconjurător! Evenimentul de astăzi, de la Biblioteca Judeţeană Giurgiu, este organizat de către Asociaţia Mai mult Verde, împreună cu Grupul de Iniţiativă locală şi Asociaţia Prietenii de lângă tine", a declarat organizatorul acestei acţiuni, Mariana Mitroi. Cu această ocazie, organizatorii au prezentat celor prezenţi o retrospectivă a activităţilor desfăşurate anul trecut la nivel naţional când peste 4.300 de voluntari au adunat peste trei mii de tone de deşeuri, în cadrul a zeci de acţiuni desfăşurate pe malurile Dunării, două dintre acestea fiind derulate în colaborare cu Bulgaria. Dunărea transportă plastic în Marea Neagră "Asociaţia Mai mult Verde s-a înfiinţat în anul 2008 şi anul acesta sărbătorim 15 ani de acţiuni de mediu în toată ţara. Din 2019 a fost lansat Programul prin care ne concentrăm pe reducerea poluării apelor, în special cu plastic. Din păcate, este un fenomen de amploare pentru că se găsesc deşeuri pe toate cursurile de apă, râurile aduc în Dunăre un volum foarte mare de deşeuri. Un studiu realizat în Austria arată că că 4,2 tone de plastic ajung zilnic în Marea Neagră, pe Dunăre, iar deşeurile acestea nu sunt doar din localităţile riverane Dunării, ci ele vin din toată ţara pentru că problema este mult mai complexă", a declarat reprezentanta Asociaţiei Mai mult Verde, Loredana Pană. Ea spune majoritatea deşeurilor care ajung în Dunăre provin din localităţi unde nu există sisteme de colectare a deşeurilor. "Până în 2030 deşeurile depozitate ar trebui să fie reduse la zece la sută. În momentul de faţă noi depozităm peste 70 la sută dintre deşeuri (...). Dacă colectarea deşeurilor rămâne în sarcina primăriilor, cel mai probabil, lucrurile nu se vor desfăşura foarte bine şi aşa s-a născut Ghidul Deşeurile de la sate şi oraşe, un ghid pentru autorităţile locale care arată cum ar trebui să gândească acestea achiziţia acestor servicii", a completat Loredana Pană. Ecologizare și salubrizare Administratorul public al municipiului Giurgiu, Ionel Muscalu, prezent la eveniment, a declarat că municipalitatea este implicată în protejarea mediului, în proiecte de ecologizare şi salubrizare şi este o unitate administrativă care gestionează o cantitate importantă de deşeuri. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit "Când vorbim despre apă, de fapt, vorbim despre comunitate şi despre viaţă, e necesar să avem ape curate! (...) De ani de zile facem ecologizări şi de fiecare dată găsim tot mai multe gunoaie, materiale plastice! Dorim o cât mai bună implicare a comunităţii! Proiectele acestea pentru protecţia mediului nu aduc doar dezvoltare, aduc viaţă, pentru că atunci când ai un mediu curat ai şi sănătate! Giurgiu poate să ofere aceste lucruri!", a declarat Ionel Muscalu. Evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Apei vor continua cu acţiuni de ecologizare şi de strângere a materialelor plastice de pe malurile Dunării, chiar pe Canalul Plantelor din municipiul Giurgiu.

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob (sursa: irena.org)
Mediu

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob. Producția "verde" a câştigat în lume cu 9,6% mai multă capacitate la nivel mondial în 2022, o creştere record, dar este încă departe de nivelurile necesare pentru a reduce încălzirea globală, a anunţat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (Irena). Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob Anul trecut, 83% din noua capacitate de producere a energiei a provenit din surse regenerabile. Solarul (în principal fotovoltaic) şi eolianul deţin încă 90% din construcţiile noi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totuşi, Irena înregistrează totuşi o încetinire a energiei eoliene faţă de cei doi ani anteriori (+9% din capacitatea de producţie, +22% pentru solar). În volum total, hidroelectricitatea rămâne - cu 1.250 gigawaţi (GW) şi 37% din total - prima dintre energiile regenerabile, se arată în acest raport denumit "Statistici de Capacitate Regenerabilă 2023". Solarul reprezintă 31% din total, iar eolianul 27%. Capacitatea totală de producţie, toate sursele regenerabile combinate, erau la 3.372 GW la sfârşitul anului 2022. "Această creştere record şi continuă arată rezistenţa energiilor regenerabile" într-un context de încetinire economică şi de criză energetică, a comentat directorul general al Irena, Francesco La Camera. Cărbunele, tentant economic Dar "dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1,5C faţă de epoca preindustrială, va trebui să triplăm, în fiecare an până în 2030, noile capacităţi regenerabile", a subliniat el. "Ştiind că cererea de energie ar urma să crească în multe regiuni ale lumii, tranziţia energetică necesită o schimbare strategică radicală, care depăşeşte decarbonizarea din partea ofertei", argumentează directorul Irena. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Asia este zona geografică care a cunoscut anul trecut cea mai mare creştere a instalaţiilor regenerabile. China a fost principalul contributor, cu 141 GW de capacitate nouă, aproape jumătate din totalul mondial (295 GW din instalaţii noi). Europa şi America de Nord au câştigat 57,3 GW şi, respectiv, 29,1 GW. În Africa, creşterea este limitată la 2,7 GW. Orientul Mijlociu a cunoscut punerea în funcţiune a 3,2 GW, o creştere fără precedent (+12,8%).

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești (sursa: kremlin.ru)
Mediu

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat marţi că Rusia va "răspunde corespunzător" dacă Marea Britanie va furniza Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a avertizat că rămân tot mai puţini paşi de făcut înaintea unei potenţiale "coliziuni nucleare" între Rusia şi Occident. Aceste reacţii au venit după ce un responsabil britanic a declarat că tancurile Challenger 2 care vor fi oferite Ucrainei vor fi dotate inclusiv cu muniţie cu uraniu sărăcit. Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești "Astăzi am aflat că Marea Britanie (...) a anunţat nu doar livrarea de tancuri Ucrainei, ci şi de obuze conţinând uraniu sărăcit (...) Dacă acest lucru se întâmplă, Rusia va fi nevoită să răspundă corespunzător", a declarat Putin presei după întrevederea cu omologul său chinez Xi Jinping. Vorbind luni la Londra, ministrul de stat britanic pentru apărare, Annabel Goldie, a afirmat că unele din obuzele cu care vor fi echipate cele 14 tancuri Challenger 2 pe care Marea Britanie le va oferi Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia vor fi obuze perforante care conţin uraniu sărăcit. Întrebat marţi despre această declaraţie, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a spus în faţa presei că "încă un pas a fost făcut, şi rămân tot mai puţini paşi". Solicitat să precizeze dacă se referă la apropierea unei "coliziuni nucleare" între Rusia şi Occident, el a confirmat că asta a dorit să spună. "Nu din întâmplare am spus despre paşi. Sunt din ce în ce mai puţini", a atenţionat el. UK: Și Rusia folosește astfel de obuze Muniţiile cu uraniu sărăcit, folosite în bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999, sunt utilizate în proiectilele antitanc, având o eficienţă deosebită în perforarea blindajelor. Aceste proiectile au însă efecte foarte nocive pentru sănătatea oamenilor din zonele unde sunt folosite. "Fireşte, Rusia are cu ce să răspundă" în acest caz, a mai avertizat ministrul Şoigu. Citește și: Trei zile la Moscova în care se decide cum va arăta lumea în următorii ani: Xi Jinping îl ajută pe Putin să pară iar lider global contra oricărui ajutor pentru ocuparea Taiwanului Înaintea lui, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a descris planul Londrei drept o repetare a "scenariului iugoslav", amintind că acest tip de muniţie cu uraniu sărăcit cauzează cancer şi contaminează mediul. Potrivit The Guardian, Ministerul britanic al Apărării a acuzat Rusia de dezinformare și a adăugat că uraniul sărăcit "nu are nimic de-a face cu armele nucleare". Mai mult, aceeași sursă a precizat că și Rusia deține astfel de obuze cu uraniu sărăcit. BBC a confirmat informația, punând și problema toxicității obuzelor.

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă (sursa: pexels.com/Andre Moura)
Mediu

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă. Guverne, mediul de afaceri şi societatea civilă se vor întâlni săptămâna aceasta la Naţiunile Unite pentru a căuta răspunsuri la criza apei, în cadrul unei aşteptate reuniuni internaţionale care urmează să stabilească planurile în domeniu pentru următoarele decenii. Conferința Apei 2023, semnal de alarmă Conferinţa Apei 2023 este primul summit de acest gen care are loc din 1977 şi va culmina cu crearea unei noi Agende de Acţiune pentru Apă, care va reuni sute de angajamente voluntare deja anunţate sau ce vor fi făcute publice în următoarele zile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Reuniunea va avea loc la New York, de miercuri până vineri, cu mai multe sesiuni plenare şi discuţii pe teme specifice, dar, în paralel, se vor desfăşura şi circa 550 de evenimente atât în incinta, cât şi în afara sediului ONU. Organizaţia mondială se aşteaptă ca un număr de cel puţin 12 şefi de stat şi de guvern, aproximativ 80 de miniştri şi înalţi oficiali guvernamentali şi peste 6.500 de reprezentanţi ai societăţii civile să participe la eveniment, prima Conferinţă a Apei de la cea inaugurală, desfăşurată la Mar del Plata, Argentina, în urmă cu aproape jumătate de secol. O criză globală Summit-ul are loc într-un moment în care ONU consideră că există o "criză globală" a apei, în condiţiile în care miliarde de oameni nu au acces corespunzător la apă şi în care peste 800.000 de decese sunt atribuite anual unor boli legate direct de apa contaminată, de probleme de salubritate sau practici de igienă precare. Pe măsură ce cererea continuă să crească, tot mai mulţi oameni suferă din pricina lipsei de apă, dar, în acelaşi timp, multe ţări sunt lovite în mod regulat de ploi torenţiale şi inundaţii. "Este clar că trebuie să ne regândim abordarea cu privire la modul cel mai bun de alocare şi valorizare a apei, iar acesta este scopul conferinţei. Cum putem împărţi costul prevenirii sau atenuării secetelor şi inundaţiilor agravate de încălzirea globală?", explică, într-un articol comun, Henk Ovink şi Sulton Rahimzoda, reprezentanţii speciali pentru apă ai Ţărilor de Jos şi Tadjikistanului, co-organizatori. Și secete, și inundații Impactul crizei climatice asupra apei şi viceversa constituie una dintre problemele centrale care vor fi abordate în cadrul acestei reuniuni. Potrivit ONU, atât inundaţiile, cât şi secetele s-au înmulţit odată cu acest fenomen, cu o creştere de 134% începând din anul 2000 a dezastrelor legate de apă, în ansamblu. În acelaşi timp, organizaţia subliniază că apa poate juca un rol-cheie în lupta contra încălzirii globale, de exemplu prin dezvoltarea unor practici agricole mai sustenabile sau prin protejarea zonelor umede, care contribuie la absorbţia dioxidului de carbon. Un moment crucial ONU doreşte ca această conferinţă să fie pentru apă ceea ce a fost summitul din 2015 pentru climă, când a fost convenit Acordul de la Paris, cel mai important în acest domeniu. "Sperăm că poate avea ca rezultat un pentru apă", recunosc Ovink şi Sulton. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare Cu toate acestea, spre deosebire de atunci, acum nu se caută un mare acord între toate statele, ci mai degrabă angajamente voluntare din partea guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi a sectorului privat. Până în prezent, Naţiunile Unite au primit deja 360 de angajamente şi se aşteaptă la multe altele în timpul celor trei zile ale summitului.

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată (sursa: Youtube/Ziarul BURSA)
Mediu

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată. România va avea avea în cursul acestui an un instrument financiar care va încuraja producţia de echipamente pentru asigurarea independenţei energetice, a afirmat marţi Ministrul Economiei, Florin Spătaru, în cadrul unui eveniment de specialitate. Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată "Vom avea în cursul acestui an un instrument financiar care va încuraja producţia de echipamente pentru asigurarea independenţei energetice. Şi aici vorbim de panouri fotovoltaice, vorbim de pompe de căldură, vorbim de toate echipamentele necesare pentru realizarea acestei reţele energetice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De asemenea, vorbim de electrificare. În România, suntem în discuţii avansate - am şi aprobat un Memorandum săptămâna trecută în Guvern, prin care Ministerul Economiei se va ocupa de atragerea investitorilor şi dezvoltarea unor lanţuri de producţie pe producţia de baterii şi, de asemenea, vorbim de digitalizare şi automatizare, tot ceea ce ţine de crearea unor unităţi de producţie, dar şi unor unităţi hub-uri de cercetare, dezvoltare, inovare pe zona digitalizării.", a menţionat Florin Spătaru, la Forumul Investitorilor - 2023, organizat de ziarul Bursa. Dezvoltarea industrială pe bază de licenţe Totodată, el a precizat că în perioada următoare se doreşte dezvoltarea industrială pe bază de licenţe. Ministrul Economiei a făcut referire la asigurarea unui transfer tehnologic prin parteneriate cu companii străine - şi asigurarea unor măsuri suport pentru companiile româneşti în achiziţionarea acestor licenţe şi dezvoltarea unor unităţi de producţie sub licenţe. "Împreună cu Ministerul de Finanţe încercăm să găsim soluţii de finanţare, soluţii de finanţare care pot veni din granturi, din alocarea fondurilor de coeziune 2021-2027 către aceste direcţii strategice", a mai spus ministrul. El a menţionat că se doreşte asigurarea unui sistem de finanţare pentru companiile private şi pentru investitori, prin intermediul băncilor europene pentru că stabilitatea unui sistem financiar e importantă sau esenţială pentru asigurarea acestor planuri. Statul să devină partener "Mai mult ca niciodată - şi cred că vedem asta în ultimele zile - stabilitatea unui sistem financiar e importantă sau esenţială pentru asigurarea acestor planuri, pentru că putem să discutăm foarte mult de dezvoltarea unor unităţi de producţie, putem să discutăm foarte mult de ceea ce face Guvernul sau ceea ce facem prin ministerele de linie pentru încurajarea acestor investiţii, dar există şi o parte de cofinanţare care trebuie asigurată de sistemul financiar. Mă bucur foarte mult că discutăm în această perioadă, inclusiv la Parlament, de parteneriatul public-privat, de modalităţi de finanţare prin intermediul BEI, prin intermediul BERD-ului, pentru a putea să ne ducem la îndeplinire aceste obiective", a adăugat Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare În opinia sa, este important ca statul să devină partener şi să înţeleagă că îndeplinirea acestor obiective pe termen lung nu se poate face decât cu investitorii privaţi. "Pe de altă parte, investitorii privaţi în aceste momente dificile, au nevoie de capitalul de încredere din partea statului. Şi aici, bineînţeles, nu ne dorim un stat majoritar, nu ne dorim un stat care să vină să intervină în piaţă, în competitivitate. Avem nevoie de un stat care să acţioneze acolo unde trebuie şi să sprijine", a punctat ministrul.

Pădurile montane dispar într-un ritm tot mai alert  Foto: Conservation Carpathia/ Călin Șerban
Mediu

Pădurile montane dispar într-un ritm tot mai alert

Pădurile montane dispar într-un ritm tot mai alert, arată un studiu publicat în revista One Earth. Exploatarea forestieră, incendiile şi agricultura provoacă dispariţia acestor păduri. Munţii găzduiesc 85% din păsările, mamiferele şi amfibienii lumii, în special în păduri, ceea ce face ca pierderea acestora să fie alarmantă pentru biodiversitate. Citește și: Virgil Popescu: România şi-a asumat, fără tăgadă, anul 2032 pentru scoaterea cărbunelui Pădurile montane dispar într-un ritm tot mai alert Pădurile montane acopereau 1,1 miliarde de hectare în anul 2000, potrivit autorilor acestui studiu publicat în revista One Earth. Cu toate acestea, cel puţin 78,1 milioane de hectare - o suprafaţă mai mare decât cea a statului american Texas, reprezentând 7,1% din total, au dispărut între 2000 şi 2018, au determinat cercetătorii folosind date din satelit. Iar ritmul dispariţiei pădurilor montane se accelerează: pierderile recente au fost de 2,7 ori mai mari decât la începutul secolului. Autorii acestui studiu avertizează în special asupra faptului că zonele cele mai afectate (42% din total), unde ritmul dispariţiei e cel mai accelerat, sunt pădurile tropicale montane, zone vitale pentru biodiversitate şi refugiul a numeroase specii ameninţate. Altitudinea şi pantele abrupte au limitat în trecut exploatarea acestor păduri de către oameni, notează cercetătorii. De la începutul secolului însă, ele au fost din ce în ce mai vizate pentru lemn şi agricultură. Exploatarea forestieră este responsabilă pentru 42% din pierderile de păduri montane, urmată de incendiile de pădure (29%), agricultura itinerantă (15%) şi agricultura permanentă sau semipermanentă (10%), se arată în studiu. Potrivit cercetării, dispariţia pădurilor montane este cea mai pronunţată în Asia: 39,8 milioane de hectare, adică puţin peste jumătate din totalul pierderilor. America de Sud, Africa, Australia şi Europa au înregistrat, de asemenea, pierderi semnificative. În unele zone, oamenii de ştiinţă au observat o regenerare a pădurilor montane, dar nu întotdeauna şi a speciilor locale şi, mai ales, fără a fi compensate pierderile, a subliniat Xinyue He, coautoare a studiului.

Hidroelectrica şi Masdar vor realiza parcuri eoliene Foto: Facebook Hidroelectrica
Mediu

Hidroelectrica şi Masdar vor realiza parcuri eoliene

Hidroelectrica şi Masdar, din Emiratele Arabe Unite, vor realiza parcuri eoliene off-shore şi parcuri solare flotante în România. Ele au semnat luni, la Abu Dhabi, un joint venture agreement care angajează cele două companii într-un demers investiţional comun. Citește și: Virgil Popescu: România şi-a asumat, fără tăgadă, anul 2032 pentru scoaterea cărbunelui Hidroelectrica şi Masdar vor realiza parcuri eoliene Evenimentul a fost girat de prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi a omologului său din UAE, alături de numeroşi înalţi oficiali din ambele state", se arată într-un comunicat al Hidroelectrica. Masdar este unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel global, cu proiecte realizate în 40 de ţări şi cu o experienţă de 16 ani în dezvoltarea şi construcţia de capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile, şi are un portofoliu de 23 GW instalaţi. Conform datelor furnizate de companie, din 2006, Masdar a investit în principal în proiecte de energie solară şi eoliană, valoarea combinată a acestora ridicându-se la peste 30 de miliarde de dolari. „Parafarea de către Hidroelectrica şi Masdar a unuia dintre cele mai importante acorduri de joint venture destinate investiţiilor energetice din ţara noastră arată hotărârea în ceea ce priveşte realizarea de investiţii şi, în acelaşi timp, atestă deschiderea statului român şi a companiilor româneşti pentru colaborări serioase, cu parteneri puternici. Experienţa în dezvoltarea şi construcţia capacităţilor de energie regenerabilă, puterea financiară a Masdar, combinată cu expertiza locală a Hidroelectrica şi resursele proprii ale companiei pot revoluţiona atât ritmul de dezvoltare, cât şi dimensiunea investiţiilor din ţara noastră. Împreună cu Masdar, vizăm investiţii în zona tehnologiilor fotovoltaice plutitoare şi eoliene offshore, zona de maximă expertiză a partenerului nostru şi, în acelaşi timp, zona noastră de maxim interes asumată prin planurile strategice de dezvoltare ale companiei", a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

Virgil Popescu: România şi-a asumat, fără tăgadă, anul 2032 pentru scoaterea cărbunelui 
Mediu

România şi-a asumat 2032 pentru scoaterea cărbunelui 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat, la Prima News, că România şi-a asumat, „fără tăgadă”, anul 2032 pentru „scoaterea cărbunelui”. El a susținut că, pentru punerea în conservare a unităţilor de la Rovinari „nu vorbim de niciun fel de disponibilizare”. Citește și: Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW România şi-a asumat anul 2032 pentru scoaterea cărbunelui „Prin PNRR aveam obligaţia să facem această lege a decarbonării, prin PNRR s-a replicat, în oglindă, acest plan de restructurare aprobat al CE Oltenia, în legea decarbonării, ceea ce este foarte important România şi-a asumat, fără tăgadă, anul 2032, de scoatere a cărbunelui”, a spus ministrul, citat de news.ro, despre închiderea exploatărilor pe cărbune. Virgil Popescu a precizat că la finalul anului trecut trebuia în planul de restructurare al CEO Oltenia să treacă în conservare două unităţi, unitatea 3 şi 7 Rovinari. „Fiind o criză energetică, la sfârşitul anului trecutm am prelungit, nu le-am trecut în conservare până în 30 septembrie, aceste două unităţi, din discuţiile cu Comisia Europeană, termenul de 30 septembrie se devansează în cursul lunii iunie, discutând cu compania şi neexistând probleme vizavi de această punere în conservare. Nu închidere, nu tăiere”, a arătat el, precizând că ele pot fi redeschise oricând. Virgil Popescu a mai arătat că a fost foarte bine că au fost ţinute în exploatare aceste unităţi în această iarnă. ”România nu a avut absolut nicio problemă, în această iarnă, cu criza energetică, nici cu energia electrică nici cu gazele naturale”, a completat el. „Cred că avem o abordare moderată, sustenabilă, România este o ţară care neneficiază de energie nucleară, Germania nu are aceste ambiţii de a avea energie nucleară”, a mai spus ministrul Energiei. Potrivit ministrului, anul 2032 este un termen suficient de lung pentru a nu periclita sistemul energetic naţional şi pentru ca forţa de muncă de acolo să meargă în altă zonă. „Este un deficit de muncă” Virgil Popescu a precizat că pentru punerea în conservare a unităţilor de la Rovinari „nu vorbim de niciun fel de disponibilizare”. „Este un deficit de muncă”, a spus Popescu, afirmând că CEO Oltenia şi-a asumat prin planul de restructurare că din 2026 avem doar trei unităţi de producere a energiei pe bază de cărbune, împreună cu două cariere care vor deservi aceste trei unităţi, care vor rămâne la dispoziţie până în 2030, aproximativ 40% din producţie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră