vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

375 articole
Mediu

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat marţi că Rusia va "răspunde corespunzător" dacă Marea Britanie va furniza Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a avertizat că rămân tot mai puţini paşi de făcut înaintea unei potenţiale "coliziuni nucleare" între Rusia şi Occident. Aceste reacţii au venit după ce un responsabil britanic a declarat că tancurile Challenger 2 care vor fi oferite Ucrainei vor fi dotate inclusiv cu muniţie cu uraniu sărăcit. Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești "Astăzi am aflat că Marea Britanie (...) a anunţat nu doar livrarea de tancuri Ucrainei, ci şi de obuze conţinând uraniu sărăcit (...) Dacă acest lucru se întâmplă, Rusia va fi nevoită să răspundă corespunzător", a declarat Putin presei după întrevederea cu omologul său chinez Xi Jinping. Vorbind luni la Londra, ministrul de stat britanic pentru apărare, Annabel Goldie, a afirmat că unele din obuzele cu care vor fi echipate cele 14 tancuri Challenger 2 pe care Marea Britanie le va oferi Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia vor fi obuze perforante care conţin uraniu sărăcit. Întrebat marţi despre această declaraţie, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a spus în faţa presei că "încă un pas a fost făcut, şi rămân tot mai puţini paşi". Solicitat să precizeze dacă se referă la apropierea unei "coliziuni nucleare" între Rusia şi Occident, el a confirmat că asta a dorit să spună. "Nu din întâmplare am spus despre paşi. Sunt din ce în ce mai puţini", a atenţionat el. UK: Și Rusia folosește astfel de obuze Muniţiile cu uraniu sărăcit, folosite în bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999, sunt utilizate în proiectilele antitanc, având o eficienţă deosebită în perforarea blindajelor. Aceste proiectile au însă efecte foarte nocive pentru sănătatea oamenilor din zonele unde sunt folosite. "Fireşte, Rusia are cu ce să răspundă" în acest caz, a mai avertizat ministrul Şoigu. Citește și: Trei zile la Moscova în care se decide cum va arăta lumea în următorii ani: Xi Jinping îl ajută pe Putin să pară iar lider global contra oricărui ajutor pentru ocuparea Taiwanului Înaintea lui, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a descris planul Londrei drept o repetare a "scenariului iugoslav", amintind că acest tip de muniţie cu uraniu sărăcit cauzează cancer şi contaminează mediul. Potrivit The Guardian, Ministerul britanic al Apărării a acuzat Rusia de dezinformare și a adăugat că uraniul sărăcit "nu are nimic de-a face cu armele nucleare". Mai mult, aceeași sursă a precizat că și Rusia deține astfel de obuze cu uraniu sărăcit. BBC a confirmat informația, punând și problema toxicității obuzelor.

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești (sursa: kremlin.ru)
Conferința Apei 2023, semnal de alarmă (sursa: pexels.com/Andre Moura)
Mediu

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă. Guverne, mediul de afaceri şi societatea civilă se vor întâlni săptămâna aceasta la Naţiunile Unite pentru a căuta răspunsuri la criza apei, în cadrul unei aşteptate reuniuni internaţionale care urmează să stabilească planurile în domeniu pentru următoarele decenii. Conferința Apei 2023, semnal de alarmă Conferinţa Apei 2023 este primul summit de acest gen care are loc din 1977 şi va culmina cu crearea unei noi Agende de Acţiune pentru Apă, care va reuni sute de angajamente voluntare deja anunţate sau ce vor fi făcute publice în următoarele zile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Reuniunea va avea loc la New York, de miercuri până vineri, cu mai multe sesiuni plenare şi discuţii pe teme specifice, dar, în paralel, se vor desfăşura şi circa 550 de evenimente atât în incinta, cât şi în afara sediului ONU. Organizaţia mondială se aşteaptă ca un număr de cel puţin 12 şefi de stat şi de guvern, aproximativ 80 de miniştri şi înalţi oficiali guvernamentali şi peste 6.500 de reprezentanţi ai societăţii civile să participe la eveniment, prima Conferinţă a Apei de la cea inaugurală, desfăşurată la Mar del Plata, Argentina, în urmă cu aproape jumătate de secol. O criză globală Summit-ul are loc într-un moment în care ONU consideră că există o "criză globală" a apei, în condiţiile în care miliarde de oameni nu au acces corespunzător la apă şi în care peste 800.000 de decese sunt atribuite anual unor boli legate direct de apa contaminată, de probleme de salubritate sau practici de igienă precare. Pe măsură ce cererea continuă să crească, tot mai mulţi oameni suferă din pricina lipsei de apă, dar, în acelaşi timp, multe ţări sunt lovite în mod regulat de ploi torenţiale şi inundaţii. "Este clar că trebuie să ne regândim abordarea cu privire la modul cel mai bun de alocare şi valorizare a apei, iar acesta este scopul conferinţei. Cum putem împărţi costul prevenirii sau atenuării secetelor şi inundaţiilor agravate de încălzirea globală?", explică, într-un articol comun, Henk Ovink şi Sulton Rahimzoda, reprezentanţii speciali pentru apă ai Ţărilor de Jos şi Tadjikistanului, co-organizatori. Și secete, și inundații Impactul crizei climatice asupra apei şi viceversa constituie una dintre problemele centrale care vor fi abordate în cadrul acestei reuniuni. Potrivit ONU, atât inundaţiile, cât şi secetele s-au înmulţit odată cu acest fenomen, cu o creştere de 134% începând din anul 2000 a dezastrelor legate de apă, în ansamblu. În acelaşi timp, organizaţia subliniază că apa poate juca un rol-cheie în lupta contra încălzirii globale, de exemplu prin dezvoltarea unor practici agricole mai sustenabile sau prin protejarea zonelor umede, care contribuie la absorbţia dioxidului de carbon. Un moment crucial ONU doreşte ca această conferinţă să fie pentru apă ceea ce a fost summitul din 2015 pentru climă, când a fost convenit Acordul de la Paris, cel mai important în acest domeniu. "Sperăm că poate avea ca rezultat un pentru apă", recunosc Ovink şi Sulton. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare Cu toate acestea, spre deosebire de atunci, acum nu se caută un mare acord între toate statele, ci mai degrabă angajamente voluntare din partea guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi a sectorului privat. Până în prezent, Naţiunile Unite au primit deja 360 de angajamente şi se aşteaptă la multe altele în timpul celor trei zile ale summitului.

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată (sursa: Youtube/Ziarul BURSA)
Mediu

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată. România va avea avea în cursul acestui an un instrument financiar care va încuraja producţia de echipamente pentru asigurarea independenţei energetice, a afirmat marţi Ministrul Economiei, Florin Spătaru, în cadrul unui eveniment de specialitate. Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată "Vom avea în cursul acestui an un instrument financiar care va încuraja producţia de echipamente pentru asigurarea independenţei energetice. Şi aici vorbim de panouri fotovoltaice, vorbim de pompe de căldură, vorbim de toate echipamentele necesare pentru realizarea acestei reţele energetice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De asemenea, vorbim de electrificare. În România, suntem în discuţii avansate - am şi aprobat un Memorandum săptămâna trecută în Guvern, prin care Ministerul Economiei se va ocupa de atragerea investitorilor şi dezvoltarea unor lanţuri de producţie pe producţia de baterii şi, de asemenea, vorbim de digitalizare şi automatizare, tot ceea ce ţine de crearea unor unităţi de producţie, dar şi unor unităţi hub-uri de cercetare, dezvoltare, inovare pe zona digitalizării.", a menţionat Florin Spătaru, la Forumul Investitorilor - 2023, organizat de ziarul Bursa. Dezvoltarea industrială pe bază de licenţe Totodată, el a precizat că în perioada următoare se doreşte dezvoltarea industrială pe bază de licenţe. Ministrul Economiei a făcut referire la asigurarea unui transfer tehnologic prin parteneriate cu companii străine - şi asigurarea unor măsuri suport pentru companiile româneşti în achiziţionarea acestor licenţe şi dezvoltarea unor unităţi de producţie sub licenţe. "Împreună cu Ministerul de Finanţe încercăm să găsim soluţii de finanţare, soluţii de finanţare care pot veni din granturi, din alocarea fondurilor de coeziune 2021-2027 către aceste direcţii strategice", a mai spus ministrul. El a menţionat că se doreşte asigurarea unui sistem de finanţare pentru companiile private şi pentru investitori, prin intermediul băncilor europene pentru că stabilitatea unui sistem financiar e importantă sau esenţială pentru asigurarea acestor planuri. Statul să devină partener "Mai mult ca niciodată - şi cred că vedem asta în ultimele zile - stabilitatea unui sistem financiar e importantă sau esenţială pentru asigurarea acestor planuri, pentru că putem să discutăm foarte mult de dezvoltarea unor unităţi de producţie, putem să discutăm foarte mult de ceea ce face Guvernul sau ceea ce facem prin ministerele de linie pentru încurajarea acestor investiţii, dar există şi o parte de cofinanţare care trebuie asigurată de sistemul financiar. Mă bucur foarte mult că discutăm în această perioadă, inclusiv la Parlament, de parteneriatul public-privat, de modalităţi de finanţare prin intermediul BEI, prin intermediul BERD-ului, pentru a putea să ne ducem la îndeplinire aceste obiective", a adăugat Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare În opinia sa, este important ca statul să devină partener şi să înţeleagă că îndeplinirea acestor obiective pe termen lung nu se poate face decât cu investitorii privaţi. "Pe de altă parte, investitorii privaţi în aceste momente dificile, au nevoie de capitalul de încredere din partea statului. Şi aici, bineînţeles, nu ne dorim un stat majoritar, nu ne dorim un stat care să vină să intervină în piaţă, în competitivitate. Avem nevoie de un stat care să acţioneze acolo unde trebuie şi să sprijine", a punctat ministrul.

Pădurile montane dispar într-un ritm tot mai alert Foto: Conservation Carpathia/ Călin Șerban
Mediu

Pădurile montane dispar într-un ritm tot mai alert

Pădurile montane dispar într-un ritm tot mai alert, arată un studiu publicat în revista One Earth. Exploatarea forestieră, incendiile şi agricultura provoacă dispariţia acestor păduri. Munţii găzduiesc 85% din păsările, mamiferele şi amfibienii lumii, în special în păduri, ceea ce face ca pierderea acestora să fie alarmantă pentru biodiversitate. Citește și: Virgil Popescu: România şi-a asumat, fără tăgadă, anul 2032 pentru scoaterea cărbunelui Pădurile montane dispar într-un ritm tot mai alert Pădurile montane acopereau 1,1 miliarde de hectare în anul 2000, potrivit autorilor acestui studiu publicat în revista One Earth. Cu toate acestea, cel puţin 78,1 milioane de hectare - o suprafaţă mai mare decât cea a statului american Texas, reprezentând 7,1% din total, au dispărut între 2000 şi 2018, au determinat cercetătorii folosind date din satelit. Iar ritmul dispariţiei pădurilor montane se accelerează: pierderile recente au fost de 2,7 ori mai mari decât la începutul secolului. Autorii acestui studiu avertizează în special asupra faptului că zonele cele mai afectate (42% din total), unde ritmul dispariţiei e cel mai accelerat, sunt pădurile tropicale montane, zone vitale pentru biodiversitate şi refugiul a numeroase specii ameninţate. Altitudinea şi pantele abrupte au limitat în trecut exploatarea acestor păduri de către oameni, notează cercetătorii. De la începutul secolului însă, ele au fost din ce în ce mai vizate pentru lemn şi agricultură. Exploatarea forestieră este responsabilă pentru 42% din pierderile de păduri montane, urmată de incendiile de pădure (29%), agricultura itinerantă (15%) şi agricultura permanentă sau semipermanentă (10%), se arată în studiu. Potrivit cercetării, dispariţia pădurilor montane este cea mai pronunţată în Asia: 39,8 milioane de hectare, adică puţin peste jumătate din totalul pierderilor. America de Sud, Africa, Australia şi Europa au înregistrat, de asemenea, pierderi semnificative. În unele zone, oamenii de ştiinţă au observat o regenerare a pădurilor montane, dar nu întotdeauna şi a speciilor locale şi, mai ales, fără a fi compensate pierderile, a subliniat Xinyue He, coautoare a studiului.

Hidroelectrica şi Masdar vor realiza parcuri eoliene Foto: Facebook Hidroelectrica
Mediu

Hidroelectrica şi Masdar vor realiza parcuri eoliene

Hidroelectrica şi Masdar, din Emiratele Arabe Unite, vor realiza parcuri eoliene off-shore şi parcuri solare flotante în România. Ele au semnat luni, la Abu Dhabi, un joint venture agreement care angajează cele două companii într-un demers investiţional comun. Citește și: Virgil Popescu: România şi-a asumat, fără tăgadă, anul 2032 pentru scoaterea cărbunelui Hidroelectrica şi Masdar vor realiza parcuri eoliene Evenimentul a fost girat de prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi a omologului său din UAE, alături de numeroşi înalţi oficiali din ambele state", se arată într-un comunicat al Hidroelectrica. Masdar este unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel global, cu proiecte realizate în 40 de ţări şi cu o experienţă de 16 ani în dezvoltarea şi construcţia de capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile, şi are un portofoliu de 23 GW instalaţi. Conform datelor furnizate de companie, din 2006, Masdar a investit în principal în proiecte de energie solară şi eoliană, valoarea combinată a acestora ridicându-se la peste 30 de miliarde de dolari. „Parafarea de către Hidroelectrica şi Masdar a unuia dintre cele mai importante acorduri de joint venture destinate investiţiilor energetice din ţara noastră arată hotărârea în ceea ce priveşte realizarea de investiţii şi, în acelaşi timp, atestă deschiderea statului român şi a companiilor româneşti pentru colaborări serioase, cu parteneri puternici. Experienţa în dezvoltarea şi construcţia capacităţilor de energie regenerabilă, puterea financiară a Masdar, combinată cu expertiza locală a Hidroelectrica şi resursele proprii ale companiei pot revoluţiona atât ritmul de dezvoltare, cât şi dimensiunea investiţiilor din ţara noastră. Împreună cu Masdar, vizăm investiţii în zona tehnologiilor fotovoltaice plutitoare şi eoliene offshore, zona de maximă expertiză a partenerului nostru şi, în acelaşi timp, zona noastră de maxim interes asumată prin planurile strategice de dezvoltare ale companiei", a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

Virgil Popescu: România şi-a asumat, fără tăgadă, anul 2032 pentru scoaterea cărbunelui 
Mediu

România şi-a asumat 2032 pentru scoaterea cărbunelui 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat, la Prima News, că România şi-a asumat, „fără tăgadă”, anul 2032 pentru „scoaterea cărbunelui”. El a susținut că, pentru punerea în conservare a unităţilor de la Rovinari „nu vorbim de niciun fel de disponibilizare”. Citește și: Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW România şi-a asumat anul 2032 pentru scoaterea cărbunelui „Prin PNRR aveam obligaţia să facem această lege a decarbonării, prin PNRR s-a replicat, în oglindă, acest plan de restructurare aprobat al CE Oltenia, în legea decarbonării, ceea ce este foarte important România şi-a asumat, fără tăgadă, anul 2032, de scoatere a cărbunelui”, a spus ministrul, citat de news.ro, despre închiderea exploatărilor pe cărbune. Virgil Popescu a precizat că la finalul anului trecut trebuia în planul de restructurare al CEO Oltenia să treacă în conservare două unităţi, unitatea 3 şi 7 Rovinari. „Fiind o criză energetică, la sfârşitul anului trecutm am prelungit, nu le-am trecut în conservare până în 30 septembrie, aceste două unităţi, din discuţiile cu Comisia Europeană, termenul de 30 septembrie se devansează în cursul lunii iunie, discutând cu compania şi neexistând probleme vizavi de această punere în conservare. Nu închidere, nu tăiere”, a arătat el, precizând că ele pot fi redeschise oricând. Virgil Popescu a mai arătat că a fost foarte bine că au fost ţinute în exploatare aceste unităţi în această iarnă. ”România nu a avut absolut nicio problemă, în această iarnă, cu criza energetică, nici cu energia electrică nici cu gazele naturale”, a completat el. „Cred că avem o abordare moderată, sustenabilă, România este o ţară care neneficiază de energie nucleară, Germania nu are aceste ambiţii de a avea energie nucleară”, a mai spus ministrul Energiei. Potrivit ministrului, anul 2032 este un termen suficient de lung pentru a nu periclita sistemul energetic naţional şi pentru ca forţa de muncă de acolo să meargă în altă zonă. „Este un deficit de muncă” Virgil Popescu a precizat că pentru punerea în conservare a unităţilor de la Rovinari „nu vorbim de niciun fel de disponibilizare”. „Este un deficit de muncă”, a spus Popescu, afirmând că CEO Oltenia şi-a asumat prin planul de restructurare că din 2026 avem doar trei unităţi de producere a energiei pe bază de cărbune, împreună cu două cariere care vor deservi aceste trei unităţi, care vor rămâne la dispoziţie până în 2030, aproximativ 40% din producţie.

Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Foto: Facebook
Mediu

Fotovoltaicele produceau energie cărbunele gazele

Fotovoltaicele produceau, duminică, mai multă energie decât cărbunele sau gazele, arată economedia.ro, citând datele Transgaz. Însă duminică, la prânz, România era și exportator net de energie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Astfel, fotovoltaicele produceau duminică 853 MW, respectiv 14,5% din energia consumată, în timp ce gazele produceau 853 MW, iar cărbunele 815 MW, respectiv 14,36% și 13,85% din consum. Ziua de duminică a fost una extrem de însorită, cu consum redus, specific weekend-ului. Amintim totodată că centrala Petrom în cogenerare pe gaze de la Brazi a intrat în revizie la 1 martie și va rămâne oprită până la sfârșitul lunii mai, o revizie planificată și anunțată de Petrom, potrivit datelor Transelectrica. Citește și: Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW „Cu acest aport de peste 800 MW, parcurile fotovoltaice sunt, temporar, a treia sură de generare de energie electrică a țării, după centralele hidro și după cele două unități nucleare de la Cernavodă.O situație rară, dacă nu o premieră, dar care ar putea deveni ceva obișnuit în zilele de vară, pe fondul proiectelor de mii de MW anunțați în solar”, scrie economica.ro. Tot duminică, la prânz, România era exportator net de energie.

Capacităţile de producere a energiei surse regenerabile au crescut de trei ori Foto: Facebook
Mediu

Capacităţile producere energiei surse regenerabile

Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW, faţă de 61,6 MW la finele anului 2018, arată Agenţia pentru Eficienţă Energetică din Republica Moldova. Capacităţile de producere a energiei surse regenerabile au crescut de trei ori „Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile înregistrează o creştere semnificativă în Republica Moldova. Potrivit datelor din oficiu disponibile ale Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, capacităţile instalate de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice ce valorifică surse regenerabile de energie (centrale electrice fotovoltaice, eoliene, hidroelectrice şi în cogenerare pe biogaz), au crescut de 3 ori din anul 2018”, arată agenţia, citată de news.ro. Astfel, la finele anului 2022, puterea totală instalată constituia 206,81 MW, faţă de 61,6 MW la finele anului 2018. Eolienele, principala sursă Mai mult de jumătate din totalul capacităţilor de generare a energiei electrice din surse de energie regenerabile revin instalaţiilor eoliene (56%), urmate de centralele electrice fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, cu 29%, centralele hidroelectrice cu 8% din capacităţi şi centralele electrice în cogenerare pe biogaz cu o pondere de 7%. Instalaţiile fotovoltaice au înregistrat un salt semnificativ în evoluţia capacităţilor de producere a energiei electrice – de aproape 15 ori în 5 ani. Astfel, capacităţile de producere a energiei electrice prin intermediul instalaţiilor fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, au crescut de la 4,02 MW, în anul 2018, la 60,13 MW în 2022. Contorizarea netă include capacităţile de producere ale consumatorilor, persoane fizice sau juridice, care deţin în proprietate centrale electrice pentru consum propriu şi care au dreptul să livreze în reţea surplusul de energie produsă. La sfârşitul anului 2022, au fost înregistraţi 1.886 de beneficiari ai mecanismului de sprijin Contorizare netă, număr cumulativ pentru perioada 2018-2022, cu o putere totală cumulativă de 33,47 MW. La finele anului 2018 erau doar 57 de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă, cu o capacitate cumulativă de 542,3 kW. Citește și: Albania: Ultimul râu sălbatic din Europa, declarat parc naţional Capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul instalaţiilor eoliene a crescut de circa 3 ori – de la 35,6 MW în 2018 la 115,1 MW în 2022. Totodată, capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice în cogenerare pe biogaz au crescut de aproape 2,7 ori sau de la 5,7 MW la 15,3 MW.

Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune Foto: New England PO
Mediu

Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune

E.ON va amenaja 13.000 km de coridoare verzi de-a lungul liniilor aeriene de înaltă tensiune, până în 2030, anunță compania. Coridoarele se vor întinde din Suedia la Marea Neagră, dintre care 370 km în România. Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune E.ON are în vedere inventarierea biotopului de pe aproximativ 200 de hectare şi implementarea conceptului Ecological Corridor Management pe o suprafaţă de 60 de hectare în cele şase judeţe din Moldova în care Delgaz Grid activează pe zona de electricitate (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui). "Modelul tradiţional de asigurare a funcţionării în siguranţă a liniilor electrice în zonele împădurite este de asigurare a unor culoare de trecere prin eliminarea totală a vegetaţiei de sub acestea şi din zona limitrofă. Gestionarea ecologică a traseelor liniilor electrice presupune că numai vegetaţia care reprezintă o ameninţare directă pentru liniile electrice să fie eliminată. Copacii, tufişurile şi arbuştii cu creştere lentă sunt păstraţi cât mai mult posibil. Crengile tăiate sunt lăsate pe pământ, creând oportunităţi importante pentru cuibăritul păsărilor. Acest lucru creşte biodiversitatea florei şi faunei sub linii. Compania colaborează în cadrul proiectului cu administratorii fondului forestier, universităţi, ONG-uri din România, dar şi cu Institutul European pentru Managementul Coridoarelor Ecologice din Germania. Ecosistemele sănătoase şi stabile sunt un element important pentru reducerea încălzirii globale, deoarece stochează CO2", se arată în comunicat. Biotopuri pe suprafața echivalentă cu 100.000 terenuri de fotbal Grupul E.ON precizează că va crea, de la Marea Neagră până în Suedia, biotopuri importante sub cei 13.000 de kilometri de linii de înaltă tensiune din zonele forestiere, echivalentul unei suprafeţe a 100.000 de terenuri de fotbal. E.ON este partener al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, care a declarat perioada 2020-2030 "Deceniul pentru refacerea ecosistemului". Citește și: Cine conduce ASF, instituția care trebuia să prevină dezastrul Euroins: Nicu Marcu, a absolvit facultatea la 29 de ani, ex-contabil la Ocolul Calafat. Trei ani în Parlament, a vorbit o dată Delgaz Grid, compania de distribuţie din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de 25.000 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Alba, Harghita, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Suceava, Neamţ şi Bacău) şi o reţea de electricitate de peste 81.000 km în şase judeţe din Moldova (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui).

Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă Foto: RFI
Mediu

Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă

O zonă istorică din Sinaia va fi distrusă, pentru a face loc unei parcări cu șapte etaje, semnalează mai multe organizații, printre care Eco-Civica, Greenpeace și Agent Green. Parcarea ar urma să apară aproape de gara din oraș, pe aleea Caraiman. Citește și: Cine conduce ASF, instituția care trebuia să prevină dezastrul Euroins: Nicu Marcu, a absolvit facultatea la 29 de ani, ex-contabil la Ocolul Calafat. Trei ani în Parlament, a vorbit o dată Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă Primarul orașului spune că are toate documentele în regulă și că a câștigat și în instanță dreptul de a merge mai departe cu acest proiect. Un miting va avea loc sâmbătă, la ora 11, în fața Primăriei Sinaia, anunță RFI România. „Nemulțumirea este legată de faptul că urmează să fie distrusă aleea Caraiman din orașul Sinaia, aceea care urcă de la gară până în centrul orașului, pentru a face loc unei construcții având ca destinație parcare. Considerăm că o parcare putea să fie amplasată într-o altă zonă, nu distrugând aleea Caraiman, care are o valoare arhitecturală și o valoare simbolică foarte mare pentru orașul Sinaia și reprezintă de asemenea distrugerea unui spațiu verde (...). Ar fi distrusă, în sensul că întreaga alee ar fi înlăturată, întreaga vegetație înlăturată și acolo ar apărea o construcție având ca destinație parcare, pe mai multe etaje”, a declarat la acest post de radio Cătălin Rădulescu, avocata asociației Agent Green. Avocata s-a întrebat de ce nu poate fi construită parcarea din Sinaia în altă zonă a stațiunii: „Este oportun să distrugă aleea Caraiman, cu valoarea ei arhitecturală și simbolică, cu spațiu verde? Chiar nu există alt spațiu unde să amplaseze o parcare?”.

Ultimul râu sălbatic din Europa a fost declarat parc național Foto: Facebook
Mediu

Albania: Ultimul râu sălbatic din Europa, declarat parc naţional

Ultimul râu sălbatic din Europa, aflat în Albania, a fost declarat parc naţional. Guvernul Albaniei a declarat cursul râului Vjosa, sudul ţării, parc naţional, marcând o victorie pentru ecologişti care luptă de ani de zile împotriva planurilor pentru hidrocentrale de-a lungul căii navigabile, relatează Reuters. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ultimul râu sălbatic din Europa Ecologiştii şi oamenii de ştiinţă au numit Vjosa ultimul râu „sălbati” din Europa, deoarece curge neîntrerupt pe o distanţă de 270 km (170 mile) din Grecia prin sudul Albaniei până la Marea Adriatică, fără baraje sau hidrocentrale. În râu s-ar afla aproximativ 1.000 de specii, între care anghila europeană şi specii de plante endemice pe cale de dispariţie. Declararea Vjosa şi afluenţilor săi parc naţional va opri proiectele de construcţie. Premierul albanez Edi Rama a declarat că va exista un buget iniţial de 80 de milioane de dolari pentru a construi noi fabrici pentru ca apele uzate să nu ajungă în râu. "Astăzi protejăm pentru totdeauna ultimul râu sălbatic al Europei", a spus Rama în cursul unei ceremonii în oraşul Tepelena (sud), la aproximativ 215 kilometri de capitala Tirana. "Să nu uităm că acest parc va avea 12.700 de hectare de teren şi este un parc uriaş care străbate întregul teritoriul al ţării", a subliniat el. Albania produce aproape toată energia electrică din hidrocentrale şi intenţionează să construiască 30 de hidrocentralede-a lungul râului pentru a satisface cererea crescândă de energie. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială "Acesta este un moment istoric pentru Vjosa... Vjosa va curge în sfârşit liber pentru totdeauna", a scris ONG-ul EcoAlbania pe pagina sa de Facebook.

Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente Foto: Facebook Water and Climate Coalition
Mediu

Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente

Jumătate din banii cheltuiți pe vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente pentru a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor planetei, arată un studiu ONU. Oprirea consumului de apă îmbuteliată ar reduce, de asemenea, eficient poluarea cu plastic, având în vedere că aproximativ 85% dintre sticle ajung în gropi de gunoi, adaugă raportul. Alegerile consumatorilor rămân influenţate de prejudicii persistente, subliniază autorii studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente "Percepţia este că apa îmbuteliată este opţiunea mai sănătoasă", a declarat Zeineb Bouhlel, autoarea principală a studiului. "Dar noi am demonstrat că nu este neapărat cazul şi că oamenii plătesc mult mai mult pentru apă îmbuteliată, de la 150 la 1.000 de ori mai mult decât pentru un litru de apă de la robinet", a explicat cercetătoarea de la Institutul pentru Apă, Mediu şi Sănătate din cadrul Universităţii Naţiunilor Unite, cu sediul la Hamilton, în Canada. Poluanţi au fost găsiţi în sute de mărci de apa îmbuteliată în peste 40 de ţări, depăşind adesea standardele locale sau globale, explică raportul. Acesta avertizează, de asemenea, asupra lipsei de reglementare care să încadreze industria apei îmbuteliate şi subliniază incapacitatea guvernelor de a ţine pasul cu expansiunea galopantă a acestui sector. "Recoltarea necontrolată a apei subterane pentru îmbuteliere" ar putea duce în cele din urmă la epuizarea sau diminuarea drastică a pânzelor freatice, remarcă autorii studiului. Două miliarde de oameni încă nu au acces la apă potabilă de calitate, menţionează Vladimir Smakhtin. S-au facut totuşi unele progrese, susţine studiul. În 2020, 74% din populaţia lumii avea acces la apă potabilă de la robinet, în creştere faţă de 62% cu 20 de ani în urmă. Dar "suntem foarte departe" de a atinge obiectivul Naţiunilor Unite de a face apa potabilă accesibilă tuturor până în 2030, avertizează cercetătorul, adăugând că "tendinţa actuală nu este sustenabilă". Companiile ar trebui obligate să raporteze câtă apă folosesc Autorii raportului au cerut, de asemenea, o mai mare transparenţă şi stabilirea unor măsuri juridice care să le impună companiilor să declare public cantităţile de apă recoltate şi să evalueze consecinţele activităţilor lor asupra mediului. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială În ultimul deceniu, vânzările globale de apa îmbuteliată au crescut cu 73% la aproape 270 de miliarde de dolari şi 350 de miliarde de litri.

Consiliul Judeţean Bihor construieşte platforme de colectarea deşeurilor Foto: News.ro
Mediu

Consiliul Judeţean platforme colectarea deşeurilor

Consiliul Judeţean Bihor construieşte 32 de platforme de colectarea deşeurilor. Valoarea totală estimată a proiectului se ridică la 35.470.158,34 lei, fără TVA. Termenul pentru depunerea ofertelor este 19 aprilie 2023, iar finanţarea va fi asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, arată news.ro. Consiliul Judeţean construieşte platforme de colectarea deşeurilor Potrivit Consiliului Judeţean Bihor, centre de colectare a deşeurilor prin aport voluntar vor fi construite în localităţile Auşeu, Avram Iancu, Balc, Borş, Bunteşti, Chişlaz, Cociuba Mare, Copăcel, Drăgăneşti, Lazuri de Beiuş, Lăzăreni, Nojorid, Paleu, Spinuş, Ştei şi Vaşcău. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acestea se vor adăuga altor 16 platforme prevăzute în Beiuş, Marghita, Salonta, Aleşd (acestea sunt în curs de finalizare a lucrărilor), Valea lui Mihai şi Săcueni, Sântandrei, Tinca, Ceica, Oşorhei, Tileagd, Vadu Crişului, Bratca, Popeşti, Sânmartin şi Sânnicolau Român (acestea au fost lansate în licitaţie deja, iar ofertele sunt în evaluare). „În fiecare centru vor fi amplasate containere de mari dimensiuni pentru colectarea separată a următoarelor tipuri de deşeuri: materiale textile, bunuri reutilizabile, metalice, obiecte de uz casnic, sticlă, electrice/electrocasnice/electronice, materiale plastice, hârtie/carton, lemn/mobilier, vegetale, resturi din construcţii şi deşeuri care au un conţinut periculos. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială Consiliul Judeţean Bihor finanţează construirea şi dotarea platformelor. Primăriile vor asigura condiţiile necesare exploatării acestor centre de colectare separată a deşeurilor şi vor crea regulamentul prin care acestea vor putea deservi şi alte unităţi administrativ-teritoriale. Fiecare cetăţean va putea depozita, cu titlu gratuit, în primii 3 ani de funcţionare a platformelor”, a transmis CJ Bihor.

Continuă saga canalului Bîstroe, primele măsurători (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Mediu

Continuă saga canalului Bîstroe, primele măsurători

Continuă saga canalului Bîstroe, primele măsurători. Partea ucraineană a dat un acord parţial pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia (partea ucraineană), începând de vineri, a anunţat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook. Continuă saga canalului Bîstroe, primele măsurători Potrivit acestuia, acordul priveşte sectorul cuprins între km 22 şi km 116 pe acest braţ al Dunării, iar măsurătorile se vor desfăşura doar pe timpul zilei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În discuţiile anterioare cu oficialităţile ucrainene, am solicitat ca măsurătorile pe braţul Chilia să înceapă de la km 11. Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale braţului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe canalul Bâstroe. În condiţiile în care inclusiv reprezentanţii Comisiei Europene au susţinut solicitările României, consider că este în interesul ambelor ţări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braţ Chilia şi pe canalul Bâstroe", a spus Grindeanu. Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, la Călăraşi, că măsurători pe canalul Bâstroe şi braţul Chilia se vor face numai după ce vine aprobarea de la partea ucraineană, iar ulterior echipele tehnice vor putea merge în teren. Un protocol, aprobat "A fost o întâlnire tripartită între reprezentanţii Comisiei Europene, partea tehnică ucraineană şi partea tehnică a noastră, a României. A fost agreat un protocol pentru perioada imediat următoare. Din datele care ne-au fost raportate, urma ca în înţelegere deplină şi acord cu partea ucraineană şi cu reprezentanţii Comisiei, ca în perioada următoare să primim aprobare pentru executarea măsurătorilor pe braţul Chilia, pe partea ucraineană şi, ulterior, pe canalul Bâstroe. (...). Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Ca atare, în funcţie de momentul în care va veni această aprobare, echipele tehnice vor merge în teren. Dacă nu, se va discuta şi se va clarifica situaţia cu partea ucraineană", a precizat Nicolae Ciucă. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, a declarat luni, la Braşov, că în continuare aşteaptă acordul scris al părţii ucrainene pentru a putea finaliza măsurătorile de pe canalul Bâstroe, el menţionând totodată că, din informaţiile primite de la oficialii ţării vecine, lucrările efectuate inclusiv anul acesta ar fi fost unele de întreţinere, care nu au afectat semnificativ debitele Dunării.

Piața mașinilor electrice crește, dar lent (sursa: Facebook/VW)
Mediu

Piața mașinilor electrice crește, dar lent

Piața mașinilor electrice crește, dar lent. Interesul pentru maşinile electrice şi hibride se menţine ridicat în rândul consumatorilor, în principal datorită costului mai redus cu alimentarea, comparativ cu motoarele pe combustie internă, preocupărilor cu privire la protecţia mediului şi stimulentelor acordate de autorităţi pentru cumpărarea unui autovehicul nepoluant. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Asta reiese din studiul Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study, derulat în 24 de ţări din întreaga lume, dintre care nouă din Europa. Piața mașinilor electrice crește, dar lent Pe de altă parte, preţurile încă ridicate, autonomia limitată, timpul necesar pentru alimentare şi infrastructura de încărcare deficitară rămân principalele argumente contra unei astfel de alegeri. Cei mai mulţi consumatori din Marea Britanie (77%), Germania (75%), Belgia (75%), Austria (65%), Franţa (65%) şi Italia (51%) spun că ar prefera să îşi încarce maşina electrică acasă, mai arată studiul. Totuşi, în ţările europene analizate, tranziţia de la motoarele pe combustie internă la cele electrice se produce lent. Proporţia celor care ar opta pentru un motor pe benzină sau motorină la următoarea achiziţie rămâne încă ridicată în Austria (54%), Turcia (54%), Germania (51%), Polonia (49%), Marea Britanie (49%), Franţa (47%) şi Belgia (47%). Doar în Italia (unde 22% dintre consumatori ar opta pentru motor pe benzină sau motorină) şi Spania (31%), motoarele pe combustie internă pierd cu adevărat teren. În plus, mulţi dintre cei care se declară interesaţi de o maşină electrică ar renunţa la o astfel de achiziţie dacă ar apărea pe piaţă un combustibil sintetic, nepoluant, pentru motoarele cu combustie internă, procentul acestora variind între 44% în Belgia şi 63% în Turcia. Creșteri la electrice și în România "Preferinţa în creştere pentru maşinile electrice este evidenţiată şi de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile, chiar dacă datele pe 2022 arată că motoarele tradiţionale continuă să acapareze mai mult de jumătate din vânzările de maşini în statele Uniunii Europene. În România, anul trecut, vânzările de maşini electrice au crescut cu aproximativ 10.000 de unităţi, cel mai mare avans fiind înregistrat în cazul celor pe baterie (+83,5%, pe locul patru în UE după Cipru, Letonia şi Bulgaria). Cu toate acestea, autovehiculele pe baterie reprezintă mai puţin de un sfert din totalul celor electrice vândute în România în 2022 şi sub 10% din total. Şi pentru români, principalele motive de reticenţă în alegerea unei maşini electrice sunt legate de infrastructura precară de încărcare şi de autonomia limitată, la care se adaugă durata scurtă de viaţă a bateriei şi, la anumite modele, faptul că bateria nu poate fi înlocuită", a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România. Termenul de livrare Calitatea autovehiculului rămâne principalul criteriu în decizia de achiziţie a unei anumite mărci, dar termenul de livrare devine tot mai important în actualul context dominat de sincopele de pe lanţurile de aprovizionare. Timpul de aşteptare acceptabil variază de la ţară la ţară - în timp ce 85% dintre consumatorii din Turcia şi 77% din cei din Spania consideră că acesta nu poate depăşi cinci săptămâni, jumătate dintre austrieci şi 57% dintre belgieni sunt dispuşi să aştepte mai mult de atât. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Totodată, majoritatea participanţilor la studiu apreciază beneficiile dotărilor cu tehnologie, care permit conectarea autovehiculului la surse de informare referitoare la stadiul sau planificarea verificărilor necesare în procesul de întreţinere, la blocajele din trafic şi rutele alternative sau la siguranţa traseului planificat. La realizarea studiul Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study au participat mai mult de 26.000 de consumatori din 24 de ţări, dintre care mai mult de 10.000 din nouă ţări europene - Germania, Italia, Austria, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Spania, Polonia şi Turcia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră