miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

Fotovoltaicele produceau energie cărbunele gazele

Fotovoltaicele produceau, duminică, mai multă energie decât cărbunele sau gazele, arată economedia.ro, citând datele Transgaz. Însă duminică, la prânz, România era și exportator net de energie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Astfel, fotovoltaicele produceau duminică 853 MW, respectiv 14,5% din energia consumată, în timp ce gazele produceau 853 MW, iar cărbunele 815 MW, respectiv 14,36% și 13,85% din consum. Ziua de duminică a fost una extrem de însorită, cu consum redus, specific weekend-ului. Amintim totodată că centrala Petrom în cogenerare pe gaze de la Brazi a intrat în revizie la 1 martie și va rămâne oprită până la sfârșitul lunii mai, o revizie planificată și anunțată de Petrom, potrivit datelor Transelectrica. Citește și: Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW „Cu acest aport de peste 800 MW, parcurile fotovoltaice sunt, temporar, a treia sură de generare de energie electrică a țării, după centralele hidro și după cele două unități nucleare de la Cernavodă.O situație rară, dacă nu o premieră, dar care ar putea deveni ceva obișnuit în zilele de vară, pe fondul proiectelor de mii de MW anunțați în solar”, scrie economica.ro. Tot duminică, la prânz, România era exportator net de energie.

Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Foto: Facebook
Capacităţile de producere a energiei surse regenerabile au crescut de trei ori Foto: Facebook
Mediu

Capacităţile producere energiei surse regenerabile

Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW, faţă de 61,6 MW la finele anului 2018, arată Agenţia pentru Eficienţă Energetică din Republica Moldova. Capacităţile de producere a energiei surse regenerabile au crescut de trei ori „Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile înregistrează o creştere semnificativă în Republica Moldova. Potrivit datelor din oficiu disponibile ale Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, capacităţile instalate de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice ce valorifică surse regenerabile de energie (centrale electrice fotovoltaice, eoliene, hidroelectrice şi în cogenerare pe biogaz), au crescut de 3 ori din anul 2018”, arată agenţia, citată de news.ro. Astfel, la finele anului 2022, puterea totală instalată constituia 206,81 MW, faţă de 61,6 MW la finele anului 2018. Eolienele, principala sursă Mai mult de jumătate din totalul capacităţilor de generare a energiei electrice din surse de energie regenerabile revin instalaţiilor eoliene (56%), urmate de centralele electrice fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, cu 29%, centralele hidroelectrice cu 8% din capacităţi şi centralele electrice în cogenerare pe biogaz cu o pondere de 7%. Instalaţiile fotovoltaice au înregistrat un salt semnificativ în evoluţia capacităţilor de producere a energiei electrice – de aproape 15 ori în 5 ani. Astfel, capacităţile de producere a energiei electrice prin intermediul instalaţiilor fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, au crescut de la 4,02 MW, în anul 2018, la 60,13 MW în 2022. Contorizarea netă include capacităţile de producere ale consumatorilor, persoane fizice sau juridice, care deţin în proprietate centrale electrice pentru consum propriu şi care au dreptul să livreze în reţea surplusul de energie produsă. La sfârşitul anului 2022, au fost înregistraţi 1.886 de beneficiari ai mecanismului de sprijin Contorizare netă, număr cumulativ pentru perioada 2018-2022, cu o putere totală cumulativă de 33,47 MW. La finele anului 2018 erau doar 57 de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă, cu o capacitate cumulativă de 542,3 kW. Citește și: Albania: Ultimul râu sălbatic din Europa, declarat parc naţional Capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul instalaţiilor eoliene a crescut de circa 3 ori – de la 35,6 MW în 2018 la 115,1 MW în 2022. Totodată, capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice în cogenerare pe biogaz au crescut de aproape 2,7 ori sau de la 5,7 MW la 15,3 MW.

Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune Foto: New England PO
Mediu

Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune

E.ON va amenaja 13.000 km de coridoare verzi de-a lungul liniilor aeriene de înaltă tensiune, până în 2030, anunță compania. Coridoarele se vor întinde din Suedia la Marea Neagră, dintre care 370 km în România. Coridoare verzi de-a lungul liniilor de înaltă tensiune E.ON are în vedere inventarierea biotopului de pe aproximativ 200 de hectare şi implementarea conceptului Ecological Corridor Management pe o suprafaţă de 60 de hectare în cele şase judeţe din Moldova în care Delgaz Grid activează pe zona de electricitate (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui). "Modelul tradiţional de asigurare a funcţionării în siguranţă a liniilor electrice în zonele împădurite este de asigurare a unor culoare de trecere prin eliminarea totală a vegetaţiei de sub acestea şi din zona limitrofă. Gestionarea ecologică a traseelor liniilor electrice presupune că numai vegetaţia care reprezintă o ameninţare directă pentru liniile electrice să fie eliminată. Copacii, tufişurile şi arbuştii cu creştere lentă sunt păstraţi cât mai mult posibil. Crengile tăiate sunt lăsate pe pământ, creând oportunităţi importante pentru cuibăritul păsărilor. Acest lucru creşte biodiversitatea florei şi faunei sub linii. Compania colaborează în cadrul proiectului cu administratorii fondului forestier, universităţi, ONG-uri din România, dar şi cu Institutul European pentru Managementul Coridoarelor Ecologice din Germania. Ecosistemele sănătoase şi stabile sunt un element important pentru reducerea încălzirii globale, deoarece stochează CO2", se arată în comunicat. Biotopuri pe suprafața echivalentă cu 100.000 terenuri de fotbal Grupul E.ON precizează că va crea, de la Marea Neagră până în Suedia, biotopuri importante sub cei 13.000 de kilometri de linii de înaltă tensiune din zonele forestiere, echivalentul unei suprafeţe a 100.000 de terenuri de fotbal. E.ON este partener al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, care a declarat perioada 2020-2030 "Deceniul pentru refacerea ecosistemului". Citește și: Cine conduce ASF, instituția care trebuia să prevină dezastrul Euroins: Nicu Marcu, a absolvit facultatea la 29 de ani, ex-contabil la Ocolul Calafat. Trei ani în Parlament, a vorbit o dată Delgaz Grid, compania de distribuţie din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de 25.000 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Alba, Harghita, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Suceava, Neamţ şi Bacău) şi o reţea de electricitate de peste 81.000 km în şase judeţe din Moldova (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui).

Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă Foto: RFI
Mediu

Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă

O zonă istorică din Sinaia va fi distrusă, pentru a face loc unei parcări cu șapte etaje, semnalează mai multe organizații, printre care Eco-Civica, Greenpeace și Agent Green. Parcarea ar urma să apară aproape de gara din oraș, pe aleea Caraiman. Citește și: Cine conduce ASF, instituția care trebuia să prevină dezastrul Euroins: Nicu Marcu, a absolvit facultatea la 29 de ani, ex-contabil la Ocolul Calafat. Trei ani în Parlament, a vorbit o dată Zonă istorică din Sinaia va fi distrusă Primarul orașului spune că are toate documentele în regulă și că a câștigat și în instanță dreptul de a merge mai departe cu acest proiect. Un miting va avea loc sâmbătă, la ora 11, în fața Primăriei Sinaia, anunță RFI România. „Nemulțumirea este legată de faptul că urmează să fie distrusă aleea Caraiman din orașul Sinaia, aceea care urcă de la gară până în centrul orașului, pentru a face loc unei construcții având ca destinație parcare. Considerăm că o parcare putea să fie amplasată într-o altă zonă, nu distrugând aleea Caraiman, care are o valoare arhitecturală și o valoare simbolică foarte mare pentru orașul Sinaia și reprezintă de asemenea distrugerea unui spațiu verde (...). Ar fi distrusă, în sensul că întreaga alee ar fi înlăturată, întreaga vegetație înlăturată și acolo ar apărea o construcție având ca destinație parcare, pe mai multe etaje”, a declarat la acest post de radio Cătălin Rădulescu, avocata asociației Agent Green. Avocata s-a întrebat de ce nu poate fi construită parcarea din Sinaia în altă zonă a stațiunii: „Este oportun să distrugă aleea Caraiman, cu valoarea ei arhitecturală și simbolică, cu spațiu verde? Chiar nu există alt spațiu unde să amplaseze o parcare?”.

Ultimul râu sălbatic din Europa a fost declarat parc național Foto: Facebook
Mediu

Albania: Ultimul râu sălbatic din Europa, declarat parc naţional

Ultimul râu sălbatic din Europa, aflat în Albania, a fost declarat parc naţional. Guvernul Albaniei a declarat cursul râului Vjosa, sudul ţării, parc naţional, marcând o victorie pentru ecologişti care luptă de ani de zile împotriva planurilor pentru hidrocentrale de-a lungul căii navigabile, relatează Reuters. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ultimul râu sălbatic din Europa Ecologiştii şi oamenii de ştiinţă au numit Vjosa ultimul râu „sălbati” din Europa, deoarece curge neîntrerupt pe o distanţă de 270 km (170 mile) din Grecia prin sudul Albaniei până la Marea Adriatică, fără baraje sau hidrocentrale. În râu s-ar afla aproximativ 1.000 de specii, între care anghila europeană şi specii de plante endemice pe cale de dispariţie. Declararea Vjosa şi afluenţilor săi parc naţional va opri proiectele de construcţie. Premierul albanez Edi Rama a declarat că va exista un buget iniţial de 80 de milioane de dolari pentru a construi noi fabrici pentru ca apele uzate să nu ajungă în râu. "Astăzi protejăm pentru totdeauna ultimul râu sălbatic al Europei", a spus Rama în cursul unei ceremonii în oraşul Tepelena (sud), la aproximativ 215 kilometri de capitala Tirana. "Să nu uităm că acest parc va avea 12.700 de hectare de teren şi este un parc uriaş care străbate întregul teritoriul al ţării", a subliniat el. Albania produce aproape toată energia electrică din hidrocentrale şi intenţionează să construiască 30 de hidrocentralede-a lungul râului pentru a satisface cererea crescândă de energie. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială "Acesta este un moment istoric pentru Vjosa... Vjosa va curge în sfârşit liber pentru totdeauna", a scris ONG-ul EcoAlbania pe pagina sa de Facebook.

Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente Foto: Facebook Water and Climate Coalition
Mediu

Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente

Jumătate din banii cheltuiți pe vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente pentru a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor planetei, arată un studiu ONU. Oprirea consumului de apă îmbuteliată ar reduce, de asemenea, eficient poluarea cu plastic, având în vedere că aproximativ 85% dintre sticle ajung în gropi de gunoi, adaugă raportul. Alegerile consumatorilor rămân influenţate de prejudicii persistente, subliniază autorii studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente "Percepţia este că apa îmbuteliată este opţiunea mai sănătoasă", a declarat Zeineb Bouhlel, autoarea principală a studiului. "Dar noi am demonstrat că nu este neapărat cazul şi că oamenii plătesc mult mai mult pentru apă îmbuteliată, de la 150 la 1.000 de ori mai mult decât pentru un litru de apă de la robinet", a explicat cercetătoarea de la Institutul pentru Apă, Mediu şi Sănătate din cadrul Universităţii Naţiunilor Unite, cu sediul la Hamilton, în Canada. Poluanţi au fost găsiţi în sute de mărci de apa îmbuteliată în peste 40 de ţări, depăşind adesea standardele locale sau globale, explică raportul. Acesta avertizează, de asemenea, asupra lipsei de reglementare care să încadreze industria apei îmbuteliate şi subliniază incapacitatea guvernelor de a ţine pasul cu expansiunea galopantă a acestui sector. "Recoltarea necontrolată a apei subterane pentru îmbuteliere" ar putea duce în cele din urmă la epuizarea sau diminuarea drastică a pânzelor freatice, remarcă autorii studiului. Două miliarde de oameni încă nu au acces la apă potabilă de calitate, menţionează Vladimir Smakhtin. S-au facut totuşi unele progrese, susţine studiul. În 2020, 74% din populaţia lumii avea acces la apă potabilă de la robinet, în creştere faţă de 62% cu 20 de ani în urmă. Dar "suntem foarte departe" de a atinge obiectivul Naţiunilor Unite de a face apa potabilă accesibilă tuturor până în 2030, avertizează cercetătorul, adăugând că "tendinţa actuală nu este sustenabilă". Companiile ar trebui obligate să raporteze câtă apă folosesc Autorii raportului au cerut, de asemenea, o mai mare transparenţă şi stabilirea unor măsuri juridice care să le impună companiilor să declare public cantităţile de apă recoltate şi să evalueze consecinţele activităţilor lor asupra mediului. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială În ultimul deceniu, vânzările globale de apa îmbuteliată au crescut cu 73% la aproape 270 de miliarde de dolari şi 350 de miliarde de litri.

Consiliul Judeţean Bihor construieşte platforme de colectarea deşeurilor Foto: News.ro
Mediu

Consiliul Judeţean platforme colectarea deşeurilor

Consiliul Judeţean Bihor construieşte 32 de platforme de colectarea deşeurilor. Valoarea totală estimată a proiectului se ridică la 35.470.158,34 lei, fără TVA. Termenul pentru depunerea ofertelor este 19 aprilie 2023, iar finanţarea va fi asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, arată news.ro. Consiliul Judeţean construieşte platforme de colectarea deşeurilor Potrivit Consiliului Judeţean Bihor, centre de colectare a deşeurilor prin aport voluntar vor fi construite în localităţile Auşeu, Avram Iancu, Balc, Borş, Bunteşti, Chişlaz, Cociuba Mare, Copăcel, Drăgăneşti, Lazuri de Beiuş, Lăzăreni, Nojorid, Paleu, Spinuş, Ştei şi Vaşcău. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acestea se vor adăuga altor 16 platforme prevăzute în Beiuş, Marghita, Salonta, Aleşd (acestea sunt în curs de finalizare a lucrărilor), Valea lui Mihai şi Săcueni, Sântandrei, Tinca, Ceica, Oşorhei, Tileagd, Vadu Crişului, Bratca, Popeşti, Sânmartin şi Sânnicolau Român (acestea au fost lansate în licitaţie deja, iar ofertele sunt în evaluare). „În fiecare centru vor fi amplasate containere de mari dimensiuni pentru colectarea separată a următoarelor tipuri de deşeuri: materiale textile, bunuri reutilizabile, metalice, obiecte de uz casnic, sticlă, electrice/electrocasnice/electronice, materiale plastice, hârtie/carton, lemn/mobilier, vegetale, resturi din construcţii şi deşeuri care au un conţinut periculos. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială Consiliul Judeţean Bihor finanţează construirea şi dotarea platformelor. Primăriile vor asigura condiţiile necesare exploatării acestor centre de colectare separată a deşeurilor şi vor crea regulamentul prin care acestea vor putea deservi şi alte unităţi administrativ-teritoriale. Fiecare cetăţean va putea depozita, cu titlu gratuit, în primii 3 ani de funcţionare a platformelor”, a transmis CJ Bihor.

Continuă saga canalului Bîstroe, primele măsurători (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Mediu

Continuă saga canalului Bîstroe, primele măsurători

Continuă saga canalului Bîstroe, primele măsurători. Partea ucraineană a dat un acord parţial pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia (partea ucraineană), începând de vineri, a anunţat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook. Continuă saga canalului Bîstroe, primele măsurători Potrivit acestuia, acordul priveşte sectorul cuprins între km 22 şi km 116 pe acest braţ al Dunării, iar măsurătorile se vor desfăşura doar pe timpul zilei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În discuţiile anterioare cu oficialităţile ucrainene, am solicitat ca măsurătorile pe braţul Chilia să înceapă de la km 11. Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale braţului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe canalul Bâstroe. În condiţiile în care inclusiv reprezentanţii Comisiei Europene au susţinut solicitările României, consider că este în interesul ambelor ţări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braţ Chilia şi pe canalul Bâstroe", a spus Grindeanu. Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, la Călăraşi, că măsurători pe canalul Bâstroe şi braţul Chilia se vor face numai după ce vine aprobarea de la partea ucraineană, iar ulterior echipele tehnice vor putea merge în teren. Un protocol, aprobat "A fost o întâlnire tripartită între reprezentanţii Comisiei Europene, partea tehnică ucraineană şi partea tehnică a noastră, a României. A fost agreat un protocol pentru perioada imediat următoare. Din datele care ne-au fost raportate, urma ca în înţelegere deplină şi acord cu partea ucraineană şi cu reprezentanţii Comisiei, ca în perioada următoare să primim aprobare pentru executarea măsurătorilor pe braţul Chilia, pe partea ucraineană şi, ulterior, pe canalul Bâstroe. (...). Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Ca atare, în funcţie de momentul în care va veni această aprobare, echipele tehnice vor merge în teren. Dacă nu, se va discuta şi se va clarifica situaţia cu partea ucraineană", a precizat Nicolae Ciucă. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, a declarat luni, la Braşov, că în continuare aşteaptă acordul scris al părţii ucrainene pentru a putea finaliza măsurătorile de pe canalul Bâstroe, el menţionând totodată că, din informaţiile primite de la oficialii ţării vecine, lucrările efectuate inclusiv anul acesta ar fi fost unele de întreţinere, care nu au afectat semnificativ debitele Dunării.

Piața mașinilor electrice crește, dar lent (sursa: Facebook/VW)
Mediu

Piața mașinilor electrice crește, dar lent

Piața mașinilor electrice crește, dar lent. Interesul pentru maşinile electrice şi hibride se menţine ridicat în rândul consumatorilor, în principal datorită costului mai redus cu alimentarea, comparativ cu motoarele pe combustie internă, preocupărilor cu privire la protecţia mediului şi stimulentelor acordate de autorităţi pentru cumpărarea unui autovehicul nepoluant. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Asta reiese din studiul Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study, derulat în 24 de ţări din întreaga lume, dintre care nouă din Europa. Piața mașinilor electrice crește, dar lent Pe de altă parte, preţurile încă ridicate, autonomia limitată, timpul necesar pentru alimentare şi infrastructura de încărcare deficitară rămân principalele argumente contra unei astfel de alegeri. Cei mai mulţi consumatori din Marea Britanie (77%), Germania (75%), Belgia (75%), Austria (65%), Franţa (65%) şi Italia (51%) spun că ar prefera să îşi încarce maşina electrică acasă, mai arată studiul. Totuşi, în ţările europene analizate, tranziţia de la motoarele pe combustie internă la cele electrice se produce lent. Proporţia celor care ar opta pentru un motor pe benzină sau motorină la următoarea achiziţie rămâne încă ridicată în Austria (54%), Turcia (54%), Germania (51%), Polonia (49%), Marea Britanie (49%), Franţa (47%) şi Belgia (47%). Doar în Italia (unde 22% dintre consumatori ar opta pentru motor pe benzină sau motorină) şi Spania (31%), motoarele pe combustie internă pierd cu adevărat teren. În plus, mulţi dintre cei care se declară interesaţi de o maşină electrică ar renunţa la o astfel de achiziţie dacă ar apărea pe piaţă un combustibil sintetic, nepoluant, pentru motoarele cu combustie internă, procentul acestora variind între 44% în Belgia şi 63% în Turcia. Creșteri la electrice și în România "Preferinţa în creştere pentru maşinile electrice este evidenţiată şi de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile, chiar dacă datele pe 2022 arată că motoarele tradiţionale continuă să acapareze mai mult de jumătate din vânzările de maşini în statele Uniunii Europene. În România, anul trecut, vânzările de maşini electrice au crescut cu aproximativ 10.000 de unităţi, cel mai mare avans fiind înregistrat în cazul celor pe baterie (+83,5%, pe locul patru în UE după Cipru, Letonia şi Bulgaria). Cu toate acestea, autovehiculele pe baterie reprezintă mai puţin de un sfert din totalul celor electrice vândute în România în 2022 şi sub 10% din total. Şi pentru români, principalele motive de reticenţă în alegerea unei maşini electrice sunt legate de infrastructura precară de încărcare şi de autonomia limitată, la care se adaugă durata scurtă de viaţă a bateriei şi, la anumite modele, faptul că bateria nu poate fi înlocuită", a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România. Termenul de livrare Calitatea autovehiculului rămâne principalul criteriu în decizia de achiziţie a unei anumite mărci, dar termenul de livrare devine tot mai important în actualul context dominat de sincopele de pe lanţurile de aprovizionare. Timpul de aşteptare acceptabil variază de la ţară la ţară - în timp ce 85% dintre consumatorii din Turcia şi 77% din cei din Spania consideră că acesta nu poate depăşi cinci săptămâni, jumătate dintre austrieci şi 57% dintre belgieni sunt dispuşi să aştepte mai mult de atât. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Totodată, majoritatea participanţilor la studiu apreciază beneficiile dotărilor cu tehnologie, care permit conectarea autovehiculului la surse de informare referitoare la stadiul sau planificarea verificărilor necesare în procesul de întreţinere, la blocajele din trafic şi rutele alternative sau la siguranţa traseului planificat. La realizarea studiul Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study au participat mai mult de 26.000 de consumatori din 24 de ţări, dintre care mai mult de 10.000 din nouă ţări europene - Germania, Italia, Austria, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Spania, Polonia şi Turcia.

Amenzi uriașe pentru deșeuri depozitate neautorizat (sursa: Facebook/Garda de Mediu Braila)
Mediu

Amenzi uriașe pentru deșeuri depozitate neautorizat

Amenzi uriașe pentru deșeuri depozitate neautorizat. O societate din Brăila, care are ca obiect de activitate colectare de deşeuri, a fost sancţionată de comisarii Gărzii de Mediu cu o amendă în valoare de 60.000 de lei pentru depozitarea deşeurilor în spaţii neautorizate. Amenzi uriașe pentru deșeuri depozitate neautorizat "Urmare a unei sesizări înregistrată la Garda Naţională de Mediu (GNM) Comisariatul Judeţean Brăila referitoare la activitatea unui agent economic care colectează diverse deşeuri, pe care le depozitează atât pe terenul proprietate, cât şi pe cele din vecinătate, comisarii GNM au constatat că cele sesizate se confirmă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe amplasamentul în discuţie s-au identificat depozitări în spaţii neamenajate a unor deşeuri rezultate din construcţii şi desfiinţări, apreciate la 750 mc, precum şi resturi vegetale", se arată într-un comunicat de presă al Gărzii de Mediu Brăila. Societatea în cauză a încălcat prevederile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, prin depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări pe terenuri aflate în afara spaţiilor autorizate în acest scop, motiv pentru care a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 60.000 lei. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Comisarii de mediu au impus "măsuri de sistare a operaţiunilor de depozitare a oricărui tip de deşeu pe amplasamentul în cauză, precum şi colectarea, transportarea şi valorificarea/eliminarea deşeurilor existente". În cazuri precum cel de la Comănești, însă, legea nu a fost aplicată.

Firmele românești, afectate de schimbările climatice (sursa: Facebook/European Investment Bank)
Mediu

Firmele românești, afectate de schimbările climatice

Firmele românești, afectate de schimbările climatice. Întreprinderile româneşti percep schimbările climatice şi accesul la finanţare drept ameninţări pentru afacerile lor, potrivit Sondajului Băncii Europene de Investiţii privind investiţiile, prezentat în cadrul unei conferinţe organizate la Banca Naţională a României. Firmele românești, afectate de schimbările climatice Cercetarea arată că aproape 69% dintre firmele din România raportează că evenimentele meteorologice le-au afectat negativ activitatea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aproape jumătate dintre firmele româneşti (49%) au dezvoltat sau au investit deja în măsuri de consolidare a rezistenţei la riscurile fizice cauzate de schimbările climatice. Această rată este substanţial mai mare decât media UE (33%) şi este în concordanţă cu pierderile mai mari percepute din cauza evenimentelor climatice extreme, potrivit unui comunicat al băncii. Criza energetică a amplificat îngrijorările cu privire la creşterea preţurilor la energie, 90% dintre firme menţionând costurile energiei drept o preocupare pentru investiţii pe termen lung. Aproximativ 35% dintre firmele din România au investit în îmbunătăţirea eficienţei energetice în ultimul an, aproape de media UE de 40%. BNR și BEI, parteneriat lung Patru din cinci firme româneşti chestionate în EIBIS au identificat disponibilitatea de personal calificat ca un obstacol în calea investiţiilor. Lipsa de personal calificat a fost o problemă în special la firmele de producţie industrială (87%) şi de infrastructură (81%). "Felicit BEI pentru implicarea şi susţinerea constantă pentru angajarea tuturor părţilor interesate din România, prin această serie de evenimente. A devenit deja o tradiţie, aceasta fiind cea de-a şasea conferinţă pe care o găzduim şi o co-organizăm împreună. România şi BEI au un lung istoric de parteneriat fructuos, care a generat proiecte în sectoare importante ale economiei. Am încrederea că vom continua să construim pe baza acestui parteneriat important, abordând provocările şi oportunităţile în continuă schimbare. [...] În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Digital - da, energie - ba Discursul principal al vicepreşedintelui BEI, Lilyana Pavlova, şi cel al guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precum şi prezentarea directorului departamentului economic al BEI, Debora Revoltella, au evaluat starea economiei româneşti, percepţiile întreprinderilor cu privire la provocările cu care se confruntă şi oportunităţile apărute în contextul tranziţiei verzi. Firmele româneşti au devenit mai digitale, au dezvoltat mai des produse noi şi şi-au scurtat lanţurile de aprovizionare. Acum folosesc tehnologii digitale avansate la fel de des ca în Statele Unite şi UE, conform rezultatelor EIBIS. Cu toate acestea, în faţa noilor şocuri, vulnerabilitatea persistă. Firmele româneşti sunt mai susceptibile să sufere din cauza costurilor ridicate ale energiei şi a înăspririi condiţiilor de finanţare. În general, firmele au o perspectivă negativă asupra viitorului, în special în ceea ce priveşte climatul economic. Accesul la finanţare este îngrijorător. Proporţia firmelor româneşti care au declarat că se confruntă cu constrângeri de finanţare (15,2%) depăşeşte media UE (6,2%) şi este cel mai ridicat procent înregistrat până acum pentru România în seria Sondajului BEI. Tranziția ecologică, o problemă "Mediul economic actual din România face ca investiţiile publice şi private în energie regenerabilă să fie extrem de rentabile. Sprijinul politic în Europa trebuie să se asigure că implementarea unor astfel de investiţii nu durează prea mult, pentru a menţine competitivitatea pe piaţa globală. Utilizarea tuturor finanţărilor disponibile României, inclusiv a fondurilor UE din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, al Invest EU şi al programelor operaţionale 2021-2027 este esenţială. Combinarea resurselor disponibile de granturi ale UE cu împrumuturi, capitaluri proprii, resurse proprii sau alte forme de instrumente financiare va fi crucială pentru a promova o economie mai ecologică în România şi capacitatea acesteia de a se baza pe resurse energetice sigure şi previzibile. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Există, de asemenea, o mare nevoie ca firmele şi autorităţile publice să abordeze lipsa de personal calificat şi de finanţare necesare pentru tranziţia ecologică", a declarat directorul Departamentului economic al BEI, Debora Revoltella. Banca Europeană de Investiţii (BEI) a prezentat joi rezultatele Sondajului său anual de investiţii în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Naţională a României. Sondajul arată că, în medie, firmele din România au ieşit din pandemie într-o formă relativ bună şi au folosit criza ca pe o oportunitate de schimbare. Sondajul BEI a vizat peste 12.000 de întreprinderi din Uniunea Europeană şi 800 de firme din SUA.

Tone de uraniu, pierdute în Libia (sursa: Facebook/IAEA)
Mediu

Tone de uraniu, pierdute în Libia

Tone de uraniu, pierdute în Libia. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat miercuri dispariţia a aproximativ 2,5 tone de uraniu natural dintr-un sit din Libia, potrivit unui comunicat. Tone de uraniu, pierdute în Libia În timpul unei vizite întreprinse marţi, inspectorii ONU "au descoperit că zece containere cu aproximativ 2,5 tone de uraniu natural sub formă de concentrat de uraniu ("tort galben") nu erau acolo unde au fost declarate de autorităţi", a scris directorul general ai AIEA Rafael Grossi într-un raport către statele membre. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online AIEA precizează că va efectua verificări suplimentare pentru "clarificarea circumstanţelor dispariţiei acestui material nuclear şi a localizării sale actuale", dar nu furnizează detalii despre situl în cauză. Libia a renunţat la programul de dezvoltare a armelor nucleare în 2003, sub conducerea fostului lider Muammar Gaddafi. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră De la căderea sa în 2011, după 42 de ani de dictatură, Libia s-a cufundat într-o criză politică majoră, cu puteri rivale bazate în est şi în vest, o multitudine de miliţii, mercenari împrăştiaţi în toată ţara, pe un fundal de interferenţe străine. Două guverne se luptă pentru putere, unul cu sediul la Tripoli şi recunoscut de ONU, celălalt susţinut de mareşalul Khalifa Haftar.

Începe campania de colectare a deşeurilor voluminoase Foto: Televiziunea Rășinari
Mediu

Începe campania de colectare a deşeurilor voluminoase

În Covasna începe campania de colectare a deşeurilor voluminoase din gospodăriile din mediul rural, a anunțat operatorul regional de salubritate Tega din Sfântu Gheorghe. Începe campania de colectare a deşeurilor voluminoase Acţiunea va începe în data de 20 martie în localitatea Bixad şi va continua, apoi, în celelalte localităţi în care operează această companie, urmând să se încheie pe 7 iulie a.c. în localitatea Chilieni. "Ideea este să colectăm din comune lucruri pe care nu le putem strânge altfel: mobilă veche, anvelope, deşeuri electronice, haine vechi şi, bineînţeles, sticlă, pentru care vom da o jumătate de litru de bere la fiecare 5 kilograme (...) La fel ca în anii trecuţi, şi anul acesta Tega va colecta deşeuri electronice mari şi mici, pentru care societatea va credita valoarea deşeurilor din factura de transport a deşeurilor", a declarat directorul companiei de salubritate, Mathe Laszlo. În municipiul Sfântu Gheorghe, colectarea deşeurilor voluminoase are loc pe tot parcursul anului, iar societatea de salubritate va ridica piesele de mobilier vechi din faţa scăriilor de bloc sau de la intrarea caselor particulare în baza unei programări telefonice prealabile la numărul 0267 310 123. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit Conducerea Tega a precizat că această campanie vizează doar obiectelor voluminoase şi deşeurilor electronice din gospodăriile populaţiei, nu şi deşeurile menajere sau cele reciclabile, cum ar fi platic, hârtie sau metal, care sunt colectate în mod curent.

Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022 Foto: Facebook
Mediu

Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022

Direcţia Silvică Bihor a stabilit două recorduri în 2022: peste 1,5 milioane de puieţi plantaţi şi o acţiune de mega-voluntariat, a anunţat directorul Teodor Suciu, cu ocazia demarării Lunii plantării arborilor. La acțiunea de voluntariat au participat peste 1.500 de persoane, într-o singură zi. Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022 „Ca în fiecare an, iată că dăm startul Lunii plantării arborilor, în eforturile pe care le facem an de an în asigurarea continuităţii în spaţiu şi timp a pădurilor. Anul 2022 a fost anul provocării pentru silvicultorii bihoreni, deoarece am avut un program record de împădurire, an ce a fost încheiat cu plantarea a peste 1,5 milioane de puieţi, record în cel puţin ultimii 20 de ani. Tot în domeniul împăduriri, anul trecut am avut o altă acţiune record - o plantare la care au participat peste 1.500 de voluntari, o acţiune unică în judeţul nostru, ca anvergură, care a avut ca urmare plantarea într-o singură zi a peste 26.000 de puieţi. A fost un lucru extraordinar pentru mine, pentru că am văzut în teren oameni din toate categoriile sociale, implicaţi, preocupaţi să dea o mână de ajutor", a declarat miercuri, pe teren, directorul Direcţiei Silvice Bihor, ing. Teodor Suciu. O altă acţiune similară de voluntariat, care să depăşească ca amploare cea de anul trecut, va avea loc, potrivit directorului Suciu, în data de 19 martie, la Ocolul Silvic Tinca şi va fi organizată în colaborare cu Asociaţia "Cătunul Verde", Asociaţia "Crişana 6", Clubul sportiv Rune şi Asociaţia Masai. Se plantează gorun, stejar pedunculat şi paltin de munte Deschiderea "Lunii plantării arborilor" a avut loc pe un şantier de 1,2 hectare în pădurea comunei Paleu, unde vor fi plantaţi 6.000 de puieţi de gorun, stejar pedunculat şi paltin de munte, dintr-un amplu program al instituţiei pe acest an, de peste 1,27 milioane de puieţi din 18 specii diferite. Primii puieţi de stejar au fost plantaţi în acest areal de directorul Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu şi inspectorul şef al Gărzii Forestiere Oradea, Dan Maxim, cărora li s-au alăturat şi ceilalţi specialişti, prezenţi pentru acest eveniment, reprezentanţi ai Gărzii Forestiere şi ai Direcţiei Silvice Bihor. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit De ce este nevoie pentru o bună plantare "Pentru o bună plantare, într-o groapă cu dimensiuni de 30 cm, se pune pe fundul gropii pământ afânat; se aşează puietul cu rădăcina mocirlită, peste care se pun două cazmale de pâmânt, se bătătoreşte bine în jurul tulpinii călcând, după care se mai pun două-trei cazmale de pământ şi se calcă din nou de jur-împrejur. La final, deasupra, pământ afânat. Dacă e nevoie, în grădină, se udă cu o jumătate de găleată de apă. În pădure, sperăm să îi ude ploaia," a precizat inginerul Gheorghe Roman, responsabil regenerare la Ocolul silvic Oradea. Directorii silvicultori au verificat apoi modul de efectuare a lucrărilor de pregătire a terenului, iar directorul Suciu a discutat cu muncitorii zilieri din echipa prezentă la faţa locului. Potrivit responsabilului cu regenerarea pădurilor la DS Bihor, ing. Mircea Faur, în acest an, Direcţia Silvică Bihor va regenera o suprafaţă de 554,55 hectare din care 394,15 ha regenerări naturale şi 160,40 ha împăduriri. Pentru consolidarea plantaţiilor executate în anii anteriori se vor executa completări pe o suprafaţă de 86,20 ha şi refaceri plantaţii vechi calamitate pe 6,37 ha. Deoarece planurile nu sunt deloc reduse, şi pentru a putea fi realizate, directorul Suciu a menţionat că, aşa cum au lucrat şi în anii anteriori, se utilizează un sistem dual de achiziţionare directă a forţei de muncă, muncitori zilieri, respectiv prin achiziţionarea de servicii de la societăţi atestate. Bani din PNRR pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi O noutate pentru acest an, a subliniat directorul Suciu, completat de inspectorul şef Dan Maxim, este finanţarea la care se poate apela pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi, din PNRR. Chiar D.S. a pregătit un astfel de proiect pentru 55 de hectare pădure proprietate publică a statului şi altul pentru alte 16 hectare administrate, urmând să fie depuse spre finanţare. "Ministerul Mediului vine în sprijinul beneficiarilor cu anumite sume în două componente: pentru reîmpădurirea terenurilor afectate de calamităţi, respectiv pentru împădurirea terenurilor agricole, cu sume atât pentru plantare, cât şi pentru întreţinerea culturilor. (...) Sesiunea de depunere a proiectelor a fost deschisă în 25 noiembrie anul trecut şi continuă până în anul 2026, dar cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că primul venit e şi primul servit," a precizat Dan Maxim.

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice Foto: Facebook BMW
Mediu

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice, a anunțat această companie, care se aşteaptă ca până în a doua parte a deceniului vehiculele exclusiv electrice să reprezinte peste 50% din noile vânzări, "cu mult înainte" de ţinta sa din 2030. Compania germană preconizează să aibă în producţie o maşină alimentată cu hidrogen în a doua parte a deceniului, a anunţat miercuri producătorul auto german. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice Până în 2025, vehiculele exclusiv electrice vor reprezenta o pătrime din noile vânzări BMW, ajungând la o treime până în 2026, o ţintă ambiţioasă faţă de nivelul actual. În ultimul trimestru al anului trecut, livrările grupului BMW au crescut cu 10,6%, pe măsură ce blocajele de aprovizionare au fost eliminate. În plus, BMW a livrat anul trecut 215.755 de vehicule BMW şi MINI complet electrice, în creştere cu 107,7% comparativ cu 2021. Unul dintre cei mai vocali susţinători ai tehnologiei pilelor de combustie cu hidrogen ca opţiune alături de vehiculele alimentate cu baterii, directorul general al BMW, Oliver Zipse, a explicat că nu exclude să aibă în producţie o maşină alimentată cu hidrogen în a doua parte a deceniului. "Vedem vehiculele alimentate cu hidrogen ca o completare semnificativă la mobilitatea electrică", a declarat Zipse la prezentarea rezultatelor anuale. În prezent, compania testează în diverse ţări modelul BMW iX5 Hydrogen, cu o autonomie de 500 km şi capacitatea de realimentare în trei-patru minute, a informat într-un comunicat grupul german. BMW a confirmat rezultatele preliminare publicate săptămâna trecută, conform cărora a înregistrat la divizia auto o marjă operaţională de 8,6%, un profit înainte de taxe şi dobânzi de 10,6 miliarde de euro şi un flux de numerar de 11,1 miliarde de euro. Miercuri, BMW a estimat pentru 2023 la divizia auto o marjă operaţională de 8% - 10%, după ce obiectivul stabilit anul trecut era un nivel între 7% - 9% target, şi a informat că se aşteaptă anul acesta la o cerere stabilă pe piaţa maşinilor sale de lux, în pofida inflaţiei ridicate şi a majorării dobânzilor. Totuşi, compania se aşteaptă la o uşoară scădere a înmatriculărilor pe piaţa din Europa, în timp ce rivala Volkswagen previziona o creştere de peste 5%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră