miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant în următorii 5 ani, nu doar la nivelul României, ci şi al Europei, oul fiind una dintre proteinele cele mai ieftine pe care le putem produce, a declarat, miercuri, directorul executiv al companiei Carmistin, Andrei Brumaru. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant „Cererea pentru ouă va fi din ce în ce mai mare. Este una dintre proteinele cele mai ieftine pe care le putem produce şi, cu siguranţă, în următorii 5 ani cererea pentru ouă va creşte în ritm destul de accelerat, la fel cum va creşte şi pentru canea de pui bio. Noi atacăm zona de ouă bio în momentul ăsta, iar de un an şi ceva am autorizat şi abatoarele de producţie carne pentru a putea sacrifica şi a produce carne bio, pentru că noi credem foarte mult în producţia de alimente sănătoase şi atunci strategia noastră de dezvoltare este în direcţia aceasta. Vrem să producem hrană cât mai sănătoasă şi cât mai sustenabilă", a afirmat el. Potrivit acestuia, creşterea de cheltuieli pentru ouă şi carne bio este estimată undeva între 35% şi 40%. „Toate păsările trebuie să crească şi să aibă acces în exterior” "Dar nu totul pleacă de la cheltuieli. Fluxul şi tehnologia de a produce bio este cu totul şi cu totul altceva. În primul rând, ai nevoie între 2 şi 3 ani ca să certifici că terenul pe care urmează să produci cereale bio şi, respectiv, să faci ferme bio trebuie să treacă printr-o perioadă de reconversie, perioadă care durează 2-3 ani, în funcţie de tipul de cultură - perenă sau sezonieră, după care îţi construieşti ferma şi respecţi regulamentele europene care te certifică producător bio. De la suprafaţa exterioară - deci toate păsările trebuie să crească şi să aibă acces în exterior şi discutăm de 4 metri pătraţi pe cap de pasăre - şi pentru ouă şi pentru carne, apoi sunt condiţiile legate de furaj. Toate furajele pe care le mănâncă animalele respective sunt din producţie certificată bio. Este necesară o unitate specială care să producă furajul ăsta, care să fie la rândul ei certificată ca unitate producătoare de furaje bio. Apoi este ciclul de producţie: la carne de pasăre discutăm de un ciclu de 82 de zile în care puiul trebuie să stea în adăpost, versus un pui convenţional sau industrial care are o perioadă de creştere în medie de 41-42 de zile. Deci, toată tehnologia de a produce bio este diferită şi astăzi nu este o piaţă foarte dezvoltată din cauza preţurilor, care sunt ceva mai mari, dar cu siguranţă trendul şi direcţia în care se va merge asta va fi, iar pe noi ne interesează să mergem în direcţia asta", a explicat Brumaru, cu prilejul lansării noului produs - ouăle bio din gama La Provincia. El a subliniat că prin aceste investiţii nu se urmăreşte câştigul, ci "mai degrabă vrem să fim primii care pun piciorul în zona asta, să educăm piaţa cu privire la alimentaţia sănătoasă şi să ne facem o imagine de companie car care are un portofoliu diversificat şi produce hrană sănătoasă". „Vrem să educăm piaţa vizavi de produsele bio” "Nu vrem să ajungem la nişte volume uriaşe, nu ăsta este scopul nostru. De altfel, noi nu putem produce cât putem vinde. Capacitatea noastră de producţie este mică şi vrem să educăm piaţa vizavi de produsele bio. Capacitatea de producţie astăzi este undeva la 35.000 de ouă bio pe zi. Comparativ cu producţia de ouă, este undeva la 70%, adică 70% bio şi 30% ouă convenţionale. Nu ne interesează să intrăm pe piaţa de ouă, ci ne interesează să intrăm în piaţa de hrană sănătoasă", a afirmat directorul executiv al companiei. Andrei Brumaru a adăugat că deocamdată ouăle bio nu vor ajunge la export, ci se vor vinde în retail şi în magazinele companiei, tip băcănie. De săptămâna viitoare, ouăle bio La Provincia vor putea fi găsite şi în magazine. În ceea ce priveşte situaţia cu cerealele din Ucraina, Brumaru spune că aceasta a afectat direct şi compania, întrucât cerealele nu sunt de cea mai bună calitate. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice „Cerealele din Ucraina nu au calitatea pe care o au cerealele româneşti” "Noi suntem şi producători de cereale, suntem şi mari consumatori de cereale. Cu siguranţă, situaţia de astăzi nu este una favorabilă nici pentru producători, nici pentru consumatorii de cereale, pentru că nu este predictibilitate. Atâta vreme cât noi nu ştim dacă preţul este unul corect, dacă va creşte, dacă va scădea, suntem, să spunem, într-o piaţă instabilă, care nu poate să aducă nimic bun. Problema cu cerealele din Ucraina ne-a afectat şi a afectat întreaga industrie, pentru că cerealele din Ucraina nu au calitatea pe care o au cerealele româneşti, dar cu toate astea au dus la o scădere a preţului în ultimele trei luni, care nu e justificată, deoarece costurile de producţie în vară au fost cu totul şi cu totul altele. În momentul ăsta fermierii sunt în situaţia în care nu-şi pot valorifica recoltele, stau cu ele stocate pentru că preţul e mult prea jos şi ar marca nişte pierderi uriaşe", a arătat acesta. Carmistin îşi acoperă sub 20% necesarul de cereale din producţia proprie, iar restul cumpără de la fermierii români. "Nu ne acoperim necesarul din producţia proprie. Avem undeva sub 20%. Dar tot ce consumăm ca cereale luăm din România. Nu ne uităm pe achiziţia de cereale din Ucraina. România este o ţară cu potenţial uriaş agricol şi este păcat să nu valorificăm potenţialul ăsta, să exportăm cereale şi să importăm carne de pui sau, dacă discutăm de porc, este şi mai complicat”, a adăugat Brumaru.

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant Foto: Mother Earth news
România a ajuns la 27.590 vehicule electrice Foto: Dacia.ro
Mediu

România a ajuns la 27.590 vehicule electrice

România a ajuns la 27.590 vehicule electrice şi 3.300 încărcătoare publice, după ce anul trecut au fost înmatriculate la fel de multe maşini electrice ca în ultimii 10 ani cumulat, în timp ce numărul încărcătoarelor publice de pe teritoriul ţării abia a depăşit borna de 3.300, conform unei analize realizate de unul dintre cei mai importanţi jucători în domeniul mobilităţii electrice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România a ajuns la 27.590 vehicule electrice Analiza semnalează că, în primele două luni ale anului 2023, au fost înmatriculate cumulat 2.247 vehicule electrice, dintre care 35 LCV. Luna ianuarie, cu 1.132 EV, a înregistrat o creştere de 80% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar luna februarie a bifat o evoluţie de 108%, faţă de anul trecut, cu 1.115 unităţi înmatriculate. Pe podium a rămas în continuare modelul Dacia Spring, cu 1.057 de unităţi înregistrate (497 în ianuarie şi 560 în februarie). Pe segmentul high-end, unde sunt contabilizate modele ale mărcilor Audi, BMW, Mercedes-Benz şi Porche, s-au înregistrat cumulat 190 de unităţi în cele două luni. Totodată, în ceea ce ţine de infrastructura de încărcare, pe teritoriul României se regăseau, la finele lunii februarie, 3.389 încărcătoare publice, fără restricţii (dintre care 857 CCS/CHAdeMO şi 2.492 Type 2), distribuite în 1.503 locaţii (conform portalului PlugShare). "Rezultatele extraordinare de anul trecut ne demonstrează că românii sunt din ce în ce mai deschişi către e-mobility şi, mizând pe tendinţele ascendente, ne aşteptăm ca 2023 să fie o perioadă cel puţin la fel de productivă pentru piaţa vehicule electrice. Momentan ne bucurăm de un început de an promiţător şi, prin intermediul domeniului nostru de activitate, ne concentrăm toate eforturile în a aduce plus valoare acestui segment pe plan local", a declarat Claudiu Suma, CEO Lektri.co. Dacia Spring, lider de piață Conform rezultatelor de anul trecut, piaţa de vehicule electrice din România a depăşit pragul de 25.000 de unităţi înmatriculate, numărul de EV înmatriculate în 2022 egalând numărul total realizat în precedenţii 10 ani. Dacia Spring a avut o cotă de piaţă de 55%, volumul de unităţi înregistrate de acest model egalând numărul total de vehicule electrice înmatriculate în 2021. Mai mult, în luna decembrie a fost cea mai înmatriculată maşină nouă, indiferent de motorizare (EV sau ICE). Pe locul al doilea în clasamentul înmatriculărilor EV din 2022 se află Tesla. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice Lektri.co a fost înfiinţată în 2018 la Timişoara şi numără în prezent 20 de angajaţi. Lektri.co este un brand al grupului SafeFleet, cu activităţi în industria mobilităţii şi oferă soluţii de încărcare a maşinilor electrice pentru utilizatorii casnici, companii care doresc să implementeze staţii de încărcare pentru angajaţi şi domeniile HoReCa şi retail. Staţiile de încărcare ale companiei sunt utilizate în România, Serbia, Polonia, Germania, Franţa şi Italia.

Fond de investiţii în eficienţă energetică Foto: Facebook Romania Frumoasa
Mediu

Fond de investiţii în eficienţă energetică

Suntem pe ultimii 50 de metri pentru a înfiinţa un fond de investiţii în eficienţă energetică, pentru a subvenţiona audituri pentru IMM, a anunțat Cristian Ilie, director general Direcţia "Eficienţă Energetică" din ministerul Energiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fond de investiţii în eficienţă energetică „Suntem pe ultima sută de metri, sau poate chiar ultimii 50 de metri, pentru înfiinţarea unui fond de investiţii în eficienţă energetică, iar acesta va ajuta, va subvenţiona, o parte din auditurile către IMM-uri. Pentru că de IMM-uri vorbim. Firmele mari au grijă pentru eficienţa energetică. Firmele mari au chiar obligaţia prin lege de avea un manager energetic care să le optimizeze consumurile. În schimb, pentru IMM-uri, care sunt majoritatea societăţilor din România, acest lucru nu există. De aceea cred că este necesar acest ajutor, unu - pentru a putea să-şi facă auditurile energetice, să ştie cum ar putea să-şi scadă consumul, şi, în al 2-lea rând, pentru promovarea serviciilor energetice de performanţă, acele ESCO", a explicat Cristian Ilie la conferinţa Energy R/Evolution, organizată de Wall-Street.ro. El a adăugat că există şi un draft de Hotărâre de Guvern, ce va fi lansată curând, privind contractul-cadru pentru proiect, pentru contractele ESCO, pentru UAT-uri. Directorul din Ministerul Energiei a mai subliniat că din punct de vedere al eficienţei energetice există o obligativitate ca clădirile administraţiei publice centrale şi locale să fie eficientizate şi există bani pentru asta. „Eficienţa energetică nu înseamnă să mai punem o pătură pe noi sau să stăm întuneric” "Ministerul Dezvoltării, pentru spaţiul de clădire, are obligativitatea pentru a lua măsurile. De fapt şi localităţile cu peste 20.000 de locuitori au obligativitatea de a avea un manager energetic care să optimizeze fluxurile, să poată să facă în fiecare an propuneri de scădere a consumului, de eficientizare. Deci iluminatul în primul rând, să trecem pe LED, sau transportul, să avem transport electric, sisteme de management al energiei(...) Eficienţa energetică nu înseamnă să mai punem o pătură pe noi sau să stăm întuneric. Înseamnă să avem acelaşi nivel de confort, poate mai mult, dar cu consum mai mic", a spus Cristian Ilie. Acesta a anunţat că la Ministerul Energiei se lansează anul acesta câteva apeluri de proiecte pe fondul de modernizare, cel mai aşteptat fiind programul Cheie 1, pentru proiecte de producere de energie electrică din surse regenerabile. "Cheia 1 a fost deja împărţit în patru direcţii. Vor fi patru apeluri. Unul va fi pentru agricultori. Fermierii erau cumva frustraţi că nu aveau şi ei, erau cumva excluşi de la fonduri. Iar acel call, acel apel (de proiecte n.r) îl facem în parteneriat cu AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale n.r). După care avem pentru UAT-uri, pentru unităţile administrativ teritoriale, proiecte de producere pentru nevoile proprii. Şi asta este necesar, pentru că era o problemă să avem pe fiecare casă din oraş câte un panou. Acum există posibilitatea de a produce centralizat în localitate şi de a consuma de exemplu la şcoli, la creşe, în alte zone. Este posibil, bineînţeles respectând acelaşi furnizor şi acelaşi distribuitor, deci trebuie să fie nişte condiţii", a precizat Ilie. „Facem şi agent termic, căldură, facem şi curent, amândouă cu înaltă eficienţă” Celelalte două direcţii pe Programul cheie 1 se referă la firme. Una este pentru auto-consum şi alta este pentru producători de energie. Directorul din Ministerul Energiei a menţionat şi Programul Cheie 5, care vizează cogenerarea de înaltă eficienţă, o nevoie resimţită mai ales la nivelul Capitalei. "A doua măsură pe care aş vrea să o menţionez vizavi de eficienţă energetică, şi pe asta o simţim cu toţii, mai ales cei care sunt din Bucureşti, este cogenerarea de înaltă eficienţă. Deci ar trebui să investim şi avem în această Cheie de finanţare 5 bani pentru construcţie şi modernizare pentru centrale de cogenerare de înaltă eficienţă. Ce înseamnă cogenerare? Că facem şi agent termic, căldură, facem şi curent, amândouă cu înaltă eficienţă, pentru că obţii mai mult decât dacă faci doar curent sau doar termic. Şi inclusiv pentru reabilitarea reţelelor de termoficare, la care, după cum ştim, sunt oarecare probleme, adică, chiar dacă noi facem căldura cum trebuie, până ajunge la utilizator se pierde", a punctat Cristian Ilie. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice

Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului (sursa: Facebook/Ministerul Mediului - România)
Mediu

Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului

Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului. Instituția a pregătit o nouă finanţare pentru protejarea oamenilor şi a bunurilor create de om, care este asigurată din Fondul pentru Mediu, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, la conferinţa de presă (VIDEO) despre implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun. Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului "Am pregătit o nouă finanţare pentru protejarea oamenilor şi a bunurilor create de om. Programul este implementat de Administraţia Fondului pentru Mediu. Este în Monitorul Oficial ghidul care a apărut acum două-trei zile. S-a publicat oficial şi ghidul de finanţare. Ieri, AFM a publicat şi calendarul de depunere a proiectelor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Probabil a suferit o mică modificare din cauza perioadei de sărbători, dar în principiu este astăzi deschisă posibilitatea creării conturilor pentru potenţialii beneficiari şi, săptămâna viitoare, începe înscrierea efectivă a cererilor de finanţare în program. Vom finanţa garduri electrice, sisteme de protecţie pentru unităţile administrativ-teritoriale, garduri, garduri electrice. Beneficiarii pot fi atât UAT-uri, primăriile, cât şi persoanele juridice, companii din agricultură, PFA-uri, persoane fizice, asociaţii, asociaţii de vânătoare, asociaţii de proprietari, instituţii publice, deci toată plaja de beneficiari care pe suprafeţele deţinute sau suprafeţele avute în proprietate, pe suprafeţele care trebuie protejate gospodării, terenuri agricole, pot instala aceste sisteme de protecţie", a declarat Barna Tanczos. Persoanele fizice, 15.000 de lei El a subliniat că, pentru persoanele fizice, suma maximă care poate fi alocată este de 15.000 lei, pentru persoane juridice este de 500.000 lei, iar pentru instituţii, autorităţi administrativ-teritoriale, suma maximă este de un milion de lei. "Suma de cinci milioane pentru autorităţile administraţiei publice centrale se poate aloca pentru acele instituţii centrale care au suprafeţe mari în administrare şi care vor să implementeze proiecte de genul acesta. Citește și: Un urs ucis lunar în ultimii doi ani pentru 25 atacuri în comunități umane. Alte 537 de atacuri ale urșilor, rezolvate printr-o simplă alungare sau prin relocare Deci avem toată plaja de beneficiari, începând de la persoana fizică până la autorităţile administraţiei publice centrale. În cazul în care programul este derulat în condiţii optime, deja anul acesta beneficiarii pot instala primele garduri care sunt finanţate din acest program", a precizat ministrul.

Mihaiu, garantat SOV, anti-Ucraina via AUR (sursa: Facebook/AUR)
Mediu

Mihaiu, garantat SOV, anti-Ucraina via AUR

Mihaiu, garantat SOV, anti-Ucraina via AUR. Liviu Mihaiu, jurnalist, activist de mediu şi fost guvernator al Deltei Dunării, a afirmat miercuri că problemele cu Delta Dunării au fost generate de guvernanţi, nu de ucraineni, atenţionând că în 20 de ani am putea pierde Delta "fără să mai sape ucrainenii Chilia". Mihaiu, garantat SOV, anti-Ucraina via AUR "Faptul că la ora asta avem mari probleme cu Delta nu li se datorează ucrainenilor, ci se datorează guvernanţilor. Delta, în ritmul în care se află astăzi, de neglijenţă şi de abuz şi de braconaj şi de poluare, cred că în 20 de ani o pierdem, fără să mai sape ucrainenii Chilia", a precizat Mihaiu la Palatul Parlamentului, la conferinţa (VIDEO) organizată de AUR cu tema "Canalul Bîstroe - interes naţional, dezinformare sau trădare?". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În opinia lui, problema generată pe Canalul Bîstroe are două soluţii: diplomatică sau tehnică. "Soluţia diplomatică există, dar trebuie spusă ferm, elegant, civilizat, de la toate tribunele. Avem comisari europeni, mă refer la Adina Vălean, care se ocupă de transport, care trebuie să se opună vehement. După părerea mea, lobby-ul europarlamentar este foarte important, intervenţiile în plenul Parlamentului European, care să arate faptul că Ucraina vrea să distrugă Delta prin săparea acestui canal navigabil Chilia. Citește și: Un urs ucis lunar în ultimii doi ani pentru 25 atacuri în comunități umane. Alte 537 de atacuri ale urșilor, rezolvate printr-o simplă alungare sau prin relocare A doua soluţie este cea tehnică, adică în cazul în care nu ne înţelegem cu ei (...), am putea să le deviem mare parte din debitul Chiliei, nu numai în Lunca Dunării (...), în amonte. Avem acest buton (...), de a-i lăsa fără apă. Asta ar fi partea tehnică şi în raport faţă de ceea ce s-a întâmplat până acum", a susţinut Liviu Mihaiu.

Lunar, 22 de atacuri ale urșilor (sursa: Facebook/Romsilva)
Mediu

Lunar, 22 de atacuri ale urșilor

Lunar, 22 de atacuri ale urșilor. Peste 80% dintre intervenţiile în ceea ce priveşte ursul brun sunt de alungare şi aproximativ 10% sunt intervenţii de relocare, în doi ani, din totalul de peste 500 de intervenţii în baza Ordonanţei 81, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos. Lunar, 22 de atacuri ale urșilor "Modificarea legislaţiei s-a întâmplat încă din primele luni ale guvernării noastre şi Ordonanţa de Urgenţă 81, care a fost aspru criticată că va duce la un măcel şi va duce la intervenţii necontrolate ale omului în populaţia de urs, îşi arată efectele benefice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nu există nicio dată care să confirme aceste temeri menţionate în perioada respectivă. Nici 5% din intervenţii nu sunt de recoltare. Avem 25 de extrageri în doi ani de zile din totalul de peste 500 de intervenţii în baza Ordonanţei 81. Peste 80% dintre intervenţii sunt intervenţii de alungare, adică problema se rezolvă printr-o alungare - şi undeva la 10% sunt intervenţiile de relocare", a declarat Barna Tanczos, la conferinţa de presă despre implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun. El a precizat că în total sunt 471 de alungări, 66 de relocări şi 25 de extrageri, în doi ani de zile, pe baza Ordonanţei 81. Ursul trebuie protejat în sălbăticie "Sunt cifre concrete, oficiale, care demonstrează faptul că această măsură de intervenţie imediată a ajutat comunităţile locale, acolo unde primarul, medicul veterinar, asociaţia de vânătoare şi jandarmeria au înţeles că aceste echipe de intervenţie pot veni în sprijinul cetăţenilor şi pot rezolva probleme punctuale, concrete - şi pot îndepărta pericolul care există asupra vieţii umane, asupra gospodăriei unui cetăţean. Cred că este unul dintre elementele de succes din pachetul nostru de măsuri", a mai spus Barna Tanczos. Ministrul Mediului a subliniat că prevenirea condiţionării şi habituării exemplarelor de urs este un alt obiectiv foarte important. Citește și: Albinele, esențiale pentru producțiile agricole, ajutate deocamdată mai degrabă prin petiții, decât prin politici europene reale "Ursul este un animal sălbatic şi toate măsurile trebuie duse în direcţia respectivă. Această specie trebuie protejată în habitatul natural, nu în sat, nu în lanul de porumb, nu în imediata vecinătate a aşezărilor umane, nu lângă om. Habitatul ursului este în pădure, omul trebuie protejat. Un alt aspect foarte important pe care l-am avut în vedere din primul moment este protejarea vieţii umane, care a fost elementul de bază al tuturor proiectelor şi tuturor măsurilor pe care le-am implementat în ultimii doi ani", a adăugat ministrul.

La Fukushima, radiațiile afectează și roboții (sursa: Facebook/Tokyo Electric Power Company Holdings, Incorporated)
Mediu

La Fukushima, radiațiile afectează și roboții

La Fukushima, radiațiile afectează și roboții. Noi imagini filmate cu ajutorul unui robot în interiorul unui reactor devastat al centralei nucleare Fukushima Daiichi, din nord-estul Japoniei, au dezvăluit stricăciuni importante în fundaţii şi o mare cantitate de resturi radioactive, informează miercuri AFP. Haos în interiorul reactorului 1 Tokyo Electric Power (Tepco), operatorul centralei aflate în curs de dezmembrare, a publicat marţi fragmente cu aceste imagini luate în interiorul reactorului nr. 1, unul din cele trei ale căror miezuri au intrat în fuziune în 2011 după seismul urmat de un tsunami uriaş. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Există zone pe care nu le-am putut vedea" în interiorul acestui reactor, însă pagubele sunt probabil "întinse pe multe locuri", a declarat un responsabil al Tepco într-o conferinţă de presă. Filmul a arătat mai ales ziduri de beton sparte din care ieşea armătura de oţel, şi resturi în grămezi de jumătate de metru înălţime. Aceste imagini dovedesc încă o dată sarcina colosală pe care o reprezintă decontaminarea şi dezmembrarea centralei Fukushima Daiichi, ce ar mai urma să se întindă pe decenii. La Fukushima, radiațiile afectează și roboții În reactoarele 1 şi 3, combustibilul şi alte materiale s-au topit în timpul catastrofei, iar apoi s-au solidificat în deşeuri înalt radioactive. Extragerea acestor deşeuri nu va putea fi realizată decât cu roboţi pilotaţi de la distanţă, însă demararea acestei operaţiuni extrem de complexe se află în întârziere, din cauza pandemiei şi a unor dificultăţi tehnice. Citește și: Albinele, esențiale pentru producțiile agricole, ajutate deocamdată mai degrabă prin petiții, decât prin politici europene reale "Din cauza nivelurilor de radiaţie ridicate în interiorul reactoarelor, înţeleg că roboţii care utilizează semi-conductori nu funcţionează la fel de bine" cum era prevăzut, a declarat luni într-o conferinţă de presă guvernatorul departamentului Fukushima, Masao Uchibori. Guvernatorul a cerut Tepco să efectueze noi teste de rezistenţă antiseismică a centralei, în timp ce localnicii se tem de o agravare a situaţiei dacă o nouă catastrofă naturală de mare amploare se va produce.

Albinele, în pericol: decimate de pesticide (sursa: pexels.com/Alexas Fotos)
Mediu

Albinele, în pericol: decimate de pesticide

Albinele, în pericol: decimate de pesticide. Comisia Europeană a salutat miercuri iniţiativa cetăţenească europeană "Salvaţi albinele şi fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos" şi recunoaşte importanţa sa, în special deoarece crizele interconectate legate de schimbările climatice, poluare şi pierderea biodiversităţii reprezintă provocări din ce în ce mai mari pentru agricultura şi securitatea alimentară a Europei. Albinele, în pericol: decimate de pesticide Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, succesul iniţiativei cetăţeneşti este un semn clar al sprijinului public larg pentru acţiuni în favoarea polenizatorilor, a biodiversităţii şi a agriculturii durabile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest context, Comisia solicită Parlamentului European şi Consiliului să ajungă la acorduri rapide şi ambiţioase cu privire la propunerile legislative deja prezentate, care vor contribui la protejarea şi refacerea polenizatorilor în Europa şi la transpunerea în legislaţie a ambiţiilor cetăţenilor. "Această iniţiativă subliniază că trebuie să îi sprijinim, mai mult ca niciodată, pe fermierii europeni pentru a asigura aprovizionarea cu alimente şi protejarea naturii. Acesta este motivul pentru care politica agricolă comună îi ajută pe fermieri să consolideze protecţia polenizatorilor, de exemplu prin sprijinirea conservării habitatelor, a agriculturii ecologice, a agroecologiei şi a programelor apicole durabile. Multă birocrație, puțină eficiență Cu cât lucrăm mai mult cu fermierii în vederea protejării polenizatorilor, cu atât vom înregistra mai multe progrese pentru asigurarea securităţii alimentare durabile", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Printre acţiunile Comisiei din cadrul Pactului verde european menite să asigure sustenabilitatea sistemelor alimentare se numără, în special: Strategia UE "De la fermă la consumator" şi Strategia privind biodiversitatea, Regulamentul privind refacerea naturii, Regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor, Iniţiativa revizuită a UE privind polenizatorii, Noul pact pentru polenizatori, precum şi noua politică agricolă comună a UE pentru perioada 2023-2027. Împreună, aceste propuneri şi iniţiative ale Comisiei reprezintă un răspuns cuprinzător la solicitările formulate în ICE.

AFM deschide sesiunea de finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică Foto: Romsilva
Mediu

AFM finanţare protecţia speciilor de faună sălbatică 

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) deschide sesiunea de finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică, începând de miercuri putându-se crea conturile de utilizator. Din 10 aprilie se vor putea depune cererile de finanţare, bugetul fiind de 70 de milioane de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online AFM deschide sesiunea de finanţare privind protecţia speciilor de faună sălbatică ”Administraţia Fondului pentru Mediu anunţă deschiderea sesiunii de finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice”, precizează AFM, citat de news.ro. Instituţia precizează că, începând cu data de 05 aprilie 2023, solicitanţii persoane fizice şi juridice pot accesa aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de AFM, doar pentru crearea conturile de utilizator. Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Laurenţiu Adrian Neculaescu, a explicat că acest program are scopul de a proteja speciile de faună sălbatică. ”În contextul actual, în care prezenţa animalelor este tot mai des întâlnită în interiorul culturilor sau aşezărilor, fiind pusă în pericol atât viaţa oamenilor, cât şi a animalelor, AFM vine în ajutorul cetăţenilor prin acordarea de finanţare în vederea achiziţionării dispozitivelor destinate reducerii conflictelor om-animal”, a declarat Laurenţiu Adrian Neculaescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu. ”Scopul programului îl reprezintă protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege ori prin efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice sau al altor dispozitive destinate reducerii conflictelor om—animal, implementării măsurilor de intervenţie, precum şi în vederea alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor sălbatice în interiorul culturilor sau aşezărilor”, a precizat AFM. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici

Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export în Ungaria și Bulgaria Foto: Economedia
Mediu

Vântul puternic trimite energia eoliană ieftină la export

Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export în Ungaria și Bulgaria., arată Economedia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export Azi, la ora 05.00, de dimineață, 2.517 MW erau produși în eolian, în timp ce exporturile de electricitate erau de peste 2.650 de MW, un nivel record pentru o piață de energie care, în mod uzual, înregistrează deficite pe relația export/import. Mai mult, exportul net s-a păstrat și pe timpul zilei, chiar dacă la valori mult mai mici când consumul intern crește. „La o producție de 8.300 de MW, un export de 2.670 MW înseamnă o treime. 30% din producția de energie a României se exporta, azi, de dimineață, aproape toată fiind energie eoliană. Explicația rezidă din faptul că, în primul rând, această energie, potrivit legii regenerabilelor, este preluată în sistem. În al doilea rând, este ieftină, fiind subvenționată de toți consumatorii români (prin sistemul certificatelor verzi – n.r.), iar energia ieftină curge către piețele mai scumpe, în acest caz, Ungaria și Bulgaria, pe principiul vaselor comunicante. Potrivit datelor OPCOM, operatorul pieței de energie, pe fiecare interval orar, România este exportator net, iar beneficiarii exporturilor de energie de la noi sunt vecinii Bulgaria și Ungaria”, explică economedia.ro. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Capacitatea instalată în eolian este de circa 3.000 de MW. La o producție de peste 2.600 MW, înseamnă că, azi, aproape toate morile de vânt se învârt și produc curent.

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cu privire la consecinţele topirii gheţarilor Foto: Facebook
Mediu

Ministerul Mediului consecinţele topirii gheţarilor

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cercetătorilor cu privire la consecinţele topirii accelerate a gheţarilor şi îndeamnă la acţiuni comune pentru protejarea mediului, mizând pe aportul elevilor şi profesorilor, se arată într-un comunicat de presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cu privire la consecinţele topirii gheţarilor "Este timpul să acţionăm fiecare, de la marii până la micii consumatori, pentru a proteja planeta noastră şi a preveni efectele distructive ale crizei climatice. Nu putem susţine emisiile de carbon în acelaşi ritm pentru mult timp fără să riscăm să depăşim punctele de inflexiune. Niciun efort nu ar trebui considerat a fi "prea mic", deoarece împreună putem face schimbări semnificative. Chiar dacă lucrurile nu arată deloc bine, am încredere că noi oamenii suntem capabili să avem grijă de planeta noastră şi să intervenim acum pentru a proteja viitorul nostru şi al generaţiilor viitoare", a declarat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici La jumătatea primului punct critic Un studiu publicat recent în Geophysical Research Letters cu privire la stratul de gheaţă din Groenlanda arată că eliberarea a 1.000 miliarde de tone de carbon va duce la topirea porţiunii sudice a stratului de gheaţă, iar până la 2.500 de miliarde de tone de emisii de carbon vor face ca aproape întregul strat de gheaţă să dispară. Se estimează că 500 de miliarde de tone de carbon au fost deja adăugate, ceea ce ne plasează aproape la jumătatea primului punct critic. De asemenea, Groenlanda pierde în fiecare an 255 de miliarde de tone de gheaţă, iar observaţiile anterioare au concluzionat că o creştere a temperaturii globale cu 1-3°C ar putea să provoace topirea ireversibilă a calotei glaciare din Groenlanda. Totodată, Clubul alpin austriac a emis o "alertă roşie" în raportul său pe anul 2022, document în care s-a constatat faptul că, în cei 132 de ani de când se fac măsurători, niciodată gheţarii nu s-au retras într-un ritm atât de alarmant: în medie, 89 de gheţari monitorizaţi s-au retras cu aproape 29 de metri, iar gheţarul Schlatenkees din Tirol s-a retras cu aproape 90 de metri. Consecinţa poate fi chiar dispariţia completă a gheţarilor din Austria în 2075 cel mai târziu. Jumătate din gheţarii Terrei sunt condamnaţi să dispară până la sfârşitul acestui secol, potrivit unui studiu publicat în revista Science. „Mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări” "Conştientizarea este primul pas, dar unul absolut esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ele există, sunt aici, le vedem şi le simţim. Din păcate. Iar consecinţele nu sunt doar schimbarea peisajului, topirea angrenând creşterea nivelului oceanului planetar, inundaţii în unele locuri şi secete în altele, dezechilibre climatice, pierderi în materie de biodiversitate (dispariţia unor specii), mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări (de exemplu, cu substanţe chimice dăunătoare rămase captive în gheţari) sau crize alimentare ca urmare a terenurilor agricole care devin neutilizabile", a subliniat Ionuţ-Sorin Banciu. Potrivit secretarului de stat, este important să evidenţiem rolul esenţial pe care îl are responsabilul de mediu în şcoli. "Ştim că în această perioadă şcolile organizează activităţi în cadrul programelor "Săptămâna altfel" şi "Săptămâna verde", acestea constituind o oportunitate de a veni în sprijinul curiozităţii pe care tinerii o manifestă faţă de mediu. Aceste activităţi nu trebuie doar "bifate", ci este nevoie de un grad înalt de angajament şi o cercetare prealabilă din partea profesorilor pentru a găsi soluţiile optime de a le insufla tinerilor dragostea faţă de natură, dar şi de a le putea pune la dispoziţie cadrul şi instrumentele necesare prin care aceştia să-şi pună în practică viziunile verzi. Consider că tinerii vor fi un factor determinant în combaterea schimbărilor climatice prin implicarea lor activă în proiecte şi acţiuni de mediu, iar MMAP le stă la dispoziţie tuturor cadrelor didactice care doresc să elaboreze planuri de activităţi cu elevii pe tematici de mediu", a spus Ionuţ-Sorin Banciu.

Reţeaua de staţii de încărcare EVconnect va depăşi pragul de 500 de staţii publice electrice în acest an Foto: News.ro
Mediu

EVconnect depăşi pragul 500 de staţii publice electrice

Reţeaua de staţii de încărcare EVconnect va depăşi pragul de 500 de staţii publice electrice în acest an, urmând ca până în 2025 reţeaua să cuprindă cel puţin 3.000 de staţii de încărcare. ”EVconnect, una dintre cele mai extinse reţele de staţii de încărcare vehicule electrice din România, va depăşi pragul de 500 de staţii de încărcare publice electrice disponibile prin aplicaţie posesorilor de maşini electrice şi plug-in hybrid până la sfârşitul anului 2023, urmând ca până în 2025 reţeaua să cuprindă cel puţin 3.000 de staţii de încărcare maşini electrice”, anunţă compania, citată de news.ro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online EVconnect va depăşi pragul de 500 de staţii publice electrice Reţeaua EVconnect a depăşit, în 2023, pragul de 300 de staţii publice de încărcare. Dezvoltarea infrastructurii de încărcare a fost realizată doar din surse de finanţare proprii. Anul trecut, în reţeaua EVconnect s-au înregistrat 166.244 de sesiuni de încărcare, însumând 2,37 Gwh, ceea ce reprezintă o reducere a amprentei de CO2 cu 1.989 tone. Peste 10.000 de utilizatori au încărcat maşinile în mod constant din cei 23.000 de utilizatori EVconnect. ”Una din cele mai mari provocări în exploatare pentru menţinerea funcţionarii corecte a staţiilor este dată de multe ori de instabilitatea reţelelor electrice, fluctuaţiile constante de tensiune şi reţeaua electrică învechită sau capacităţile insuficiente de putere, în special în zonele urbane central”, spun reprezentanţii companiei. Staţiile de încărcare vehicule electrice EVconnect sunt amplasate în centre comerciale (Cora, AFI, Shopping City, Iulius Mall, Palas Mall, Veranda Mall etc.), la dealerii auto (Dacia, Renault, Casa Auto, etc.) şi în locaţii cheie din marile oraşe din România. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici La o staţie de încărcare de 50 kW, majoritatea maşinilor electrice se încarcă în 45-60 de minute. Ţinta companiei este de a extinde reţeaua instalând staţii de 60 KW şi mai puternice, astfel asigurând încărcarea în cel mai scurt timp, dar şi a staţiilor AC de 7-22 KW pentru a crea o capilaritate urbană, necesară încărcării de zi cu zi.

Vor planta 70 de arbori pe aliniamentul râului Dâmboviţa Foto: Parcul Văcărești
Mediu

Vor planta 70 de arbori pe aliniamentul râului Dâmboviţa

Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) şi Asociaţia Parcul Văcăreşti vor planta 70 de arbori pe aliniamentul râului Dâmboviţa între Podul Mihai Bravu şi Podul Nicolae Grigorescu. Vor participa 50 de voluntari şi personal de specialitate, informează ALPAB, prin intermediul unui comunicat de presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vor planta 70 de arbori pe aliniamentul râului Dâmboviţa Vor fi plantaţi şi îngrijiţi 70 de frasini, tei şi paltini, cu vârste de peste cinci ani şi o circumferinţă a trunchiului între 20 şi 25 de centimetri. Proiectul face parte din programul "România plantează pentru mâine", iniţiat de o coaliţie de şase organizaţii neguvernamentale: Mai mult Verde, Act for Tomorrow, Viitor Plus, Plantăm Fapte Bune în România, Pădurea Copiilor şi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti. Iniţiativa este sprijinită financiar de compania OMV Petrom. "Pe 8 aprilie vom planta pe aliniamentele stradale dintre Parcul Natural Văcăreşti şi râul Dâmboviţa, 70 de arbori şi specii locale rezistente la condiţiile oraşului care vor dezvolta, în timp, un ecosistem sănătos ce va aduce beneficii mediului urban. Această iniţiativă aduce în comun resurse şi competenţe, fiind un semnal foarte bun pentru sprijinirea parteneriatelor între mediul instituţional, ONG-uri şi companii private", a precizat directorul ALPAB, Corina Bega. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Coridoarele verzi-albastre Potrivit directorului Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, Dan Bărbulescu, proiectul vizează creşterea numărului de arbori şi îngrijirea coridoarelor verzi - albastre din proximitatea Parcului Natural Văcăreşti, pentru o mai bună conexiune între zonele naturale şi semi-naturale ale oraşului. "În acelaşi timp, acţiunea este şi un bun exemplu de colaborare între factori interesaţi precum ONG-uri, instituţii publice, companii private şi voluntari. Dorim să promovăm un exemplu de succes care poate conduce la schimbarea felului în care arată Bucureştiul şi la felul în care locuitorii acestora interacţionează cu spaţiile verzi", a declarat Bărbulescu. Alături de asociaţie, ALPAB a pregătit şi sădit, la finalul lunii martie, un spaţiu de 500 de mp, situat pe malul râului Dâmboviţa, în proximitatea Parcului Natural Văcăreşti. "Au fost plantate peste 15 specii de plante şi care, treptat, se vor autosusţine şi vor putea asigura un habitat pentru insecte polenizatoare, hrană pentru păsări şi vor contribui la conectarea spaţiilor verzi care sunt adevărate 'coridoare verzi' pentru infrastructura verde - albastră a oraşului", a menţionat ALPAB.

Bere și apă contra sticlă reciclabilă (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe)
Mediu

Bere și apă contra sticlă reciclabilă

Bere și apă contra sticlă reciclabilă. Aproape 90 de tone de sticlă au fost colectate de operatorul regional de salubritate Tega, în cadrul unei acţiuni organizate în municipiul Sfântu Gheorghe la sfârşitul săptămânii trecute. Bere și apă contra sticlă reciclabilă Potrivit conducerii societăţii, este o cantitate "record", iar pentru a stimula cetăţenii să participe la acţiune, Tega a oferit câte o jumătate de litru de bere sau un litru de apă minerală în schimbul a 5 kilograme de sticlă predate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Este clar că oamenilor le place această campanie, deoarece de ani de zile vedem cum mulţi oameni aduc sticlă colegilor noştri care îi aşteaptă în diverse locaţii din oraş. La prima colectare de sticlă din acest an, acest lucru a însemnat 1.168 de persoane care au depus o cantitate record de sticlă, 89.711 kg, adică aproape 90 de tone de sticlă au fost colectate de către oamenii din Sfântu Gheorghe, ceea ce vorbeşte de la sine", a declarat luni directorul societăţii Tega, Mathe Laszlo. Potrivit conducerii societăţii, Tega a dat la schimb 15.272 de beri şi 2.536 de sticle de apă, cea mai mare cantitate de sticlă fiind colectată la punctul din zona Gării: 8.665 kg vineri şi 9.785 kg sâmbăta trecută. Următoarele beri, la vară În urma acţiunilor organizate anul trecut s-au adunat 124.585 kg de sticlă în municipiul Sfântu Gheorghe, din care 66.674 kg în luna martie. Următoarea acţiune de colectare de sticle va avea loc în cursul verii, la o dată ce va fi anunţată din timp. Operatorul regional de salubritate Tega derulează în această perioadă şi o campanie de curăţenie de primăvară în localităţile din mediul rural, în cadrul căreia colectează gratuit obiectele nefolositoare şi deşeurile electronice din gospodăriile populaţiei. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Campania va dura până pe 7 iulie, iar în această perioadă oamenii pot preda atât aparate electrice şi electronice defecte, hainele vechi, cât şi obiecte voluminoase, cum ar fi mobilă veche sau anvelope uzate. Caravana va trece, pe baza unui program prestabilit, prin toate localitate din judeţul Covasna. Societatea de salubritate atrage atenţia că această campanie vizează doar obiectele voluminoase şi deşeurile electrice, nu şi deşeurile menajere sau cele reciclabile, cum ar fi hârtie, metal sau plastic, care sunt colectate în mod curent din gospodăriile populaţiei.

Gaze "fantomă" cu efect de seră (sursa: pexels.com/Athena)
Mediu

Gaze "fantomă" cu efect de seră

Gaze "fantomă" cu efect de seră. În pofida faptului ca au fost interzise în urmă cu peste 35 de ani, clorofluorocarburile (CFC), cunoscute pentru efectele lor dăunătoare asupra stratului de ozon, au atins niveluri record în 2020, potrivit unui studiu publicat luni, relatează AFP. Gaze "fantomă" cu efect de seră CFC-urile sunt gaze puternice cu efect de seră care captează căldura de până la 10.000 de ori mai eficient decât dioxidul de carbon, principalul responsabil de încălzirea planetei, potrivit unor date furnizate de Global Carbon Project. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Folosite pe scară largă ca agenţi frigorifici şi în aerosoli în anii '70 şi '80, au fost în cele din urmă interzise în 1987 în timpul Protocolului de la Montreal, după descoperirea găurii în stratul de ozon deasupra Antarcticii ca urmare a utilizării lor. Această gaură se reduce încet, iar ONU-Mediu estima în ianuarie ca ar putea fi redusă în decurs de patru decenii deasupra Antarcticii. Dar atunci de ce atâta perseverenţă astăzi? Potrivit studiului publicat în revista Nature Geoscience, care a analizat cinci CFC-uri din 2010 până în 2020, această creştere recentă a lor este cauzată probabil de scurgeri în timpul producţiei de substanţe chimice destinate să înlocuiască CFC-urile, în special hidrofluorocarburile (HFC). Utilizări nedeclarate? Într-adevar, acordul de la Montreal limitează eliberarea de substanţe care epuizează stratul de ozon şi care s-ar putea dispersa, dar nu interzice utilizarea lor în producerea altor produse chimice ca materii prime sau subproduse. Aceşti înlocuitori de CFC urmează să fie eliminaţi treptat în următoarele trei decenii în baza unui amendament recent la tratatul din 1987. Utilizările nedeclarate ar putea fi, de asemenea, la originea acestei creşteri. Potrivit lui Luke Western de la Universitatea din Bristol şi Global Monitoring Laboratory (laboratorul de supraveghere mondială), coautor al studiului, aceste emisii au avut până în prezent un impact modest asupra stratului de ozon. Acestea sunt echivalente cu emisiile de CO2 ale Elveţiei în 2020 sau aproximativ 1% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din SUA. CFC poate fi ultimul cui din coșciug Dar dacă tendinţa rapidă de creştere a CFC-urilor va continua, impactul acestora va creşte atât asupra stratului de ozon, cât şi asupra încălzirii globale. Prin urmare, cercetătorii numesc rezultatele lor drept "avertizare timpurie". Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei În 2018, oamenii de ştiinţă au descoperit deja că ritmul de încetinire a CFC-urilor s-a redus la jumătate faţă de ultimii cinci ani. La acea vreme, dovezile indicau fabrici din estul Chinei, potrivit cercetătorilor. Odată ce producţia de CFC a încetat în această regiune, atunci reducerea părea să revină. Studiul publicat luni indică faptul că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a cunoaşte sursa precisă a creşterii recente a emisiilor de CFC. Dar "eradicarea acestor substanţe ar fi o victorie uşoară în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", a subliniat Luke Western.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră