vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

375 articole
Mediu

Vântul puternic trimite energia eoliană ieftină la export

Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export în Ungaria și Bulgaria., arată Economedia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export Azi, la ora 05.00, de dimineață, 2.517 MW erau produși în eolian, în timp ce exporturile de electricitate erau de peste 2.650 de MW, un nivel record pentru o piață de energie care, în mod uzual, înregistrează deficite pe relația export/import. Mai mult, exportul net s-a păstrat și pe timpul zilei, chiar dacă la valori mult mai mici când consumul intern crește. „La o producție de 8.300 de MW, un export de 2.670 MW înseamnă o treime. 30% din producția de energie a României se exporta, azi, de dimineață, aproape toată fiind energie eoliană. Explicația rezidă din faptul că, în primul rând, această energie, potrivit legii regenerabilelor, este preluată în sistem. În al doilea rând, este ieftină, fiind subvenționată de toți consumatorii români (prin sistemul certificatelor verzi – n.r.), iar energia ieftină curge către piețele mai scumpe, în acest caz, Ungaria și Bulgaria, pe principiul vaselor comunicante. Potrivit datelor OPCOM, operatorul pieței de energie, pe fiecare interval orar, România este exportator net, iar beneficiarii exporturilor de energie de la noi sunt vecinii Bulgaria și Ungaria”, explică economedia.ro. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Capacitatea instalată în eolian este de circa 3.000 de MW. La o producție de peste 2.600 MW, înseamnă că, azi, aproape toate morile de vânt se învârt și produc curent.

Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export în Ungaria și Bulgaria Foto: Economedia
Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cu privire la consecinţele topirii gheţarilor Foto: Facebook
Mediu

Ministerul Mediului consecinţele topirii gheţarilor

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cercetătorilor cu privire la consecinţele topirii accelerate a gheţarilor şi îndeamnă la acţiuni comune pentru protejarea mediului, mizând pe aportul elevilor şi profesorilor, se arată într-un comunicat de presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cu privire la consecinţele topirii gheţarilor "Este timpul să acţionăm fiecare, de la marii până la micii consumatori, pentru a proteja planeta noastră şi a preveni efectele distructive ale crizei climatice. Nu putem susţine emisiile de carbon în acelaşi ritm pentru mult timp fără să riscăm să depăşim punctele de inflexiune. Niciun efort nu ar trebui considerat a fi "prea mic", deoarece împreună putem face schimbări semnificative. Chiar dacă lucrurile nu arată deloc bine, am încredere că noi oamenii suntem capabili să avem grijă de planeta noastră şi să intervenim acum pentru a proteja viitorul nostru şi al generaţiilor viitoare", a declarat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici La jumătatea primului punct critic Un studiu publicat recent în Geophysical Research Letters cu privire la stratul de gheaţă din Groenlanda arată că eliberarea a 1.000 miliarde de tone de carbon va duce la topirea porţiunii sudice a stratului de gheaţă, iar până la 2.500 de miliarde de tone de emisii de carbon vor face ca aproape întregul strat de gheaţă să dispară. Se estimează că 500 de miliarde de tone de carbon au fost deja adăugate, ceea ce ne plasează aproape la jumătatea primului punct critic. De asemenea, Groenlanda pierde în fiecare an 255 de miliarde de tone de gheaţă, iar observaţiile anterioare au concluzionat că o creştere a temperaturii globale cu 1-3°C ar putea să provoace topirea ireversibilă a calotei glaciare din Groenlanda. Totodată, Clubul alpin austriac a emis o "alertă roşie" în raportul său pe anul 2022, document în care s-a constatat faptul că, în cei 132 de ani de când se fac măsurători, niciodată gheţarii nu s-au retras într-un ritm atât de alarmant: în medie, 89 de gheţari monitorizaţi s-au retras cu aproape 29 de metri, iar gheţarul Schlatenkees din Tirol s-a retras cu aproape 90 de metri. Consecinţa poate fi chiar dispariţia completă a gheţarilor din Austria în 2075 cel mai târziu. Jumătate din gheţarii Terrei sunt condamnaţi să dispară până la sfârşitul acestui secol, potrivit unui studiu publicat în revista Science. „Mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări” "Conştientizarea este primul pas, dar unul absolut esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ele există, sunt aici, le vedem şi le simţim. Din păcate. Iar consecinţele nu sunt doar schimbarea peisajului, topirea angrenând creşterea nivelului oceanului planetar, inundaţii în unele locuri şi secete în altele, dezechilibre climatice, pierderi în materie de biodiversitate (dispariţia unor specii), mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări (de exemplu, cu substanţe chimice dăunătoare rămase captive în gheţari) sau crize alimentare ca urmare a terenurilor agricole care devin neutilizabile", a subliniat Ionuţ-Sorin Banciu. Potrivit secretarului de stat, este important să evidenţiem rolul esenţial pe care îl are responsabilul de mediu în şcoli. "Ştim că în această perioadă şcolile organizează activităţi în cadrul programelor "Săptămâna altfel" şi "Săptămâna verde", acestea constituind o oportunitate de a veni în sprijinul curiozităţii pe care tinerii o manifestă faţă de mediu. Aceste activităţi nu trebuie doar "bifate", ci este nevoie de un grad înalt de angajament şi o cercetare prealabilă din partea profesorilor pentru a găsi soluţiile optime de a le insufla tinerilor dragostea faţă de natură, dar şi de a le putea pune la dispoziţie cadrul şi instrumentele necesare prin care aceştia să-şi pună în practică viziunile verzi. Consider că tinerii vor fi un factor determinant în combaterea schimbărilor climatice prin implicarea lor activă în proiecte şi acţiuni de mediu, iar MMAP le stă la dispoziţie tuturor cadrelor didactice care doresc să elaboreze planuri de activităţi cu elevii pe tematici de mediu", a spus Ionuţ-Sorin Banciu.

Reţeaua de staţii de încărcare EVconnect va depăşi pragul de 500 de staţii publice electrice în acest an Foto: News.ro
Mediu

EVconnect depăşi pragul 500 de staţii publice electrice

Reţeaua de staţii de încărcare EVconnect va depăşi pragul de 500 de staţii publice electrice în acest an, urmând ca până în 2025 reţeaua să cuprindă cel puţin 3.000 de staţii de încărcare. ”EVconnect, una dintre cele mai extinse reţele de staţii de încărcare vehicule electrice din România, va depăşi pragul de 500 de staţii de încărcare publice electrice disponibile prin aplicaţie posesorilor de maşini electrice şi plug-in hybrid până la sfârşitul anului 2023, urmând ca până în 2025 reţeaua să cuprindă cel puţin 3.000 de staţii de încărcare maşini electrice”, anunţă compania, citată de news.ro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online EVconnect va depăşi pragul de 500 de staţii publice electrice Reţeaua EVconnect a depăşit, în 2023, pragul de 300 de staţii publice de încărcare. Dezvoltarea infrastructurii de încărcare a fost realizată doar din surse de finanţare proprii. Anul trecut, în reţeaua EVconnect s-au înregistrat 166.244 de sesiuni de încărcare, însumând 2,37 Gwh, ceea ce reprezintă o reducere a amprentei de CO2 cu 1.989 tone. Peste 10.000 de utilizatori au încărcat maşinile în mod constant din cei 23.000 de utilizatori EVconnect. ”Una din cele mai mari provocări în exploatare pentru menţinerea funcţionarii corecte a staţiilor este dată de multe ori de instabilitatea reţelelor electrice, fluctuaţiile constante de tensiune şi reţeaua electrică învechită sau capacităţile insuficiente de putere, în special în zonele urbane central”, spun reprezentanţii companiei. Staţiile de încărcare vehicule electrice EVconnect sunt amplasate în centre comerciale (Cora, AFI, Shopping City, Iulius Mall, Palas Mall, Veranda Mall etc.), la dealerii auto (Dacia, Renault, Casa Auto, etc.) şi în locaţii cheie din marile oraşe din România. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici La o staţie de încărcare de 50 kW, majoritatea maşinilor electrice se încarcă în 45-60 de minute. Ţinta companiei este de a extinde reţeaua instalând staţii de 60 KW şi mai puternice, astfel asigurând încărcarea în cel mai scurt timp, dar şi a staţiilor AC de 7-22 KW pentru a crea o capilaritate urbană, necesară încărcării de zi cu zi.

Vor planta 70 de arbori pe aliniamentul râului Dâmboviţa Foto: Parcul Văcărești
Mediu

Vor planta 70 de arbori pe aliniamentul râului Dâmboviţa

Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) şi Asociaţia Parcul Văcăreşti vor planta 70 de arbori pe aliniamentul râului Dâmboviţa între Podul Mihai Bravu şi Podul Nicolae Grigorescu. Vor participa 50 de voluntari şi personal de specialitate, informează ALPAB, prin intermediul unui comunicat de presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vor planta 70 de arbori pe aliniamentul râului Dâmboviţa Vor fi plantaţi şi îngrijiţi 70 de frasini, tei şi paltini, cu vârste de peste cinci ani şi o circumferinţă a trunchiului între 20 şi 25 de centimetri. Proiectul face parte din programul "România plantează pentru mâine", iniţiat de o coaliţie de şase organizaţii neguvernamentale: Mai mult Verde, Act for Tomorrow, Viitor Plus, Plantăm Fapte Bune în România, Pădurea Copiilor şi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti. Iniţiativa este sprijinită financiar de compania OMV Petrom. "Pe 8 aprilie vom planta pe aliniamentele stradale dintre Parcul Natural Văcăreşti şi râul Dâmboviţa, 70 de arbori şi specii locale rezistente la condiţiile oraşului care vor dezvolta, în timp, un ecosistem sănătos ce va aduce beneficii mediului urban. Această iniţiativă aduce în comun resurse şi competenţe, fiind un semnal foarte bun pentru sprijinirea parteneriatelor între mediul instituţional, ONG-uri şi companii private", a precizat directorul ALPAB, Corina Bega. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Coridoarele verzi-albastre Potrivit directorului Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, Dan Bărbulescu, proiectul vizează creşterea numărului de arbori şi îngrijirea coridoarelor verzi - albastre din proximitatea Parcului Natural Văcăreşti, pentru o mai bună conexiune între zonele naturale şi semi-naturale ale oraşului. "În acelaşi timp, acţiunea este şi un bun exemplu de colaborare între factori interesaţi precum ONG-uri, instituţii publice, companii private şi voluntari. Dorim să promovăm un exemplu de succes care poate conduce la schimbarea felului în care arată Bucureştiul şi la felul în care locuitorii acestora interacţionează cu spaţiile verzi", a declarat Bărbulescu. Alături de asociaţie, ALPAB a pregătit şi sădit, la finalul lunii martie, un spaţiu de 500 de mp, situat pe malul râului Dâmboviţa, în proximitatea Parcului Natural Văcăreşti. "Au fost plantate peste 15 specii de plante şi care, treptat, se vor autosusţine şi vor putea asigura un habitat pentru insecte polenizatoare, hrană pentru păsări şi vor contribui la conectarea spaţiilor verzi care sunt adevărate 'coridoare verzi' pentru infrastructura verde - albastră a oraşului", a menţionat ALPAB.

Bere și apă contra sticlă reciclabilă (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe)
Mediu

Bere și apă contra sticlă reciclabilă

Bere și apă contra sticlă reciclabilă. Aproape 90 de tone de sticlă au fost colectate de operatorul regional de salubritate Tega, în cadrul unei acţiuni organizate în municipiul Sfântu Gheorghe la sfârşitul săptămânii trecute. Bere și apă contra sticlă reciclabilă Potrivit conducerii societăţii, este o cantitate "record", iar pentru a stimula cetăţenii să participe la acţiune, Tega a oferit câte o jumătate de litru de bere sau un litru de apă minerală în schimbul a 5 kilograme de sticlă predate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Este clar că oamenilor le place această campanie, deoarece de ani de zile vedem cum mulţi oameni aduc sticlă colegilor noştri care îi aşteaptă în diverse locaţii din oraş. La prima colectare de sticlă din acest an, acest lucru a însemnat 1.168 de persoane care au depus o cantitate record de sticlă, 89.711 kg, adică aproape 90 de tone de sticlă au fost colectate de către oamenii din Sfântu Gheorghe, ceea ce vorbeşte de la sine", a declarat luni directorul societăţii Tega, Mathe Laszlo. Potrivit conducerii societăţii, Tega a dat la schimb 15.272 de beri şi 2.536 de sticle de apă, cea mai mare cantitate de sticlă fiind colectată la punctul din zona Gării: 8.665 kg vineri şi 9.785 kg sâmbăta trecută. Următoarele beri, la vară În urma acţiunilor organizate anul trecut s-au adunat 124.585 kg de sticlă în municipiul Sfântu Gheorghe, din care 66.674 kg în luna martie. Următoarea acţiune de colectare de sticle va avea loc în cursul verii, la o dată ce va fi anunţată din timp. Operatorul regional de salubritate Tega derulează în această perioadă şi o campanie de curăţenie de primăvară în localităţile din mediul rural, în cadrul căreia colectează gratuit obiectele nefolositoare şi deşeurile electronice din gospodăriile populaţiei. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Campania va dura până pe 7 iulie, iar în această perioadă oamenii pot preda atât aparate electrice şi electronice defecte, hainele vechi, cât şi obiecte voluminoase, cum ar fi mobilă veche sau anvelope uzate. Caravana va trece, pe baza unui program prestabilit, prin toate localitate din judeţul Covasna. Societatea de salubritate atrage atenţia că această campanie vizează doar obiectele voluminoase şi deşeurile electrice, nu şi deşeurile menajere sau cele reciclabile, cum ar fi hârtie, metal sau plastic, care sunt colectate în mod curent din gospodăriile populaţiei.

Gaze "fantomă" cu efect de seră (sursa: pexels.com/Athena)
Mediu

Gaze "fantomă" cu efect de seră

Gaze "fantomă" cu efect de seră. În pofida faptului ca au fost interzise în urmă cu peste 35 de ani, clorofluorocarburile (CFC), cunoscute pentru efectele lor dăunătoare asupra stratului de ozon, au atins niveluri record în 2020, potrivit unui studiu publicat luni, relatează AFP. Gaze "fantomă" cu efect de seră CFC-urile sunt gaze puternice cu efect de seră care captează căldura de până la 10.000 de ori mai eficient decât dioxidul de carbon, principalul responsabil de încălzirea planetei, potrivit unor date furnizate de Global Carbon Project. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Folosite pe scară largă ca agenţi frigorifici şi în aerosoli în anii '70 şi '80, au fost în cele din urmă interzise în 1987 în timpul Protocolului de la Montreal, după descoperirea găurii în stratul de ozon deasupra Antarcticii ca urmare a utilizării lor. Această gaură se reduce încet, iar ONU-Mediu estima în ianuarie ca ar putea fi redusă în decurs de patru decenii deasupra Antarcticii. Dar atunci de ce atâta perseverenţă astăzi? Potrivit studiului publicat în revista Nature Geoscience, care a analizat cinci CFC-uri din 2010 până în 2020, această creştere recentă a lor este cauzată probabil de scurgeri în timpul producţiei de substanţe chimice destinate să înlocuiască CFC-urile, în special hidrofluorocarburile (HFC). Utilizări nedeclarate? Într-adevar, acordul de la Montreal limitează eliberarea de substanţe care epuizează stratul de ozon şi care s-ar putea dispersa, dar nu interzice utilizarea lor în producerea altor produse chimice ca materii prime sau subproduse. Aceşti înlocuitori de CFC urmează să fie eliminaţi treptat în următoarele trei decenii în baza unui amendament recent la tratatul din 1987. Utilizările nedeclarate ar putea fi, de asemenea, la originea acestei creşteri. Potrivit lui Luke Western de la Universitatea din Bristol şi Global Monitoring Laboratory (laboratorul de supraveghere mondială), coautor al studiului, aceste emisii au avut până în prezent un impact modest asupra stratului de ozon. Acestea sunt echivalente cu emisiile de CO2 ale Elveţiei în 2020 sau aproximativ 1% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din SUA. CFC poate fi ultimul cui din coșciug Dar dacă tendinţa rapidă de creştere a CFC-urilor va continua, impactul acestora va creşte atât asupra stratului de ozon, cât şi asupra încălzirii globale. Prin urmare, cercetătorii numesc rezultatele lor drept "avertizare timpurie". Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei În 2018, oamenii de ştiinţă au descoperit deja că ritmul de încetinire a CFC-urilor s-a redus la jumătate faţă de ultimii cinci ani. La acea vreme, dovezile indicau fabrici din estul Chinei, potrivit cercetătorilor. Odată ce producţia de CFC a încetat în această regiune, atunci reducerea părea să revină. Studiul publicat luni indică faptul că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a cunoaşte sursa precisă a creşterii recente a emisiilor de CFC. Dar "eradicarea acestor substanţe ar fi o victorie uşoară în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", a subliniat Luke Western.

În Deltă, românii și ucrainenii braconează (sursa: Facebook/Garda de Coastă)
Mediu

În Deltă, românii și ucrainenii braconează

În Deltă, românii și ucrainenii braconează. Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au ridicat în vederea confiscării bunuri în valoare de 23.000 de lei, peste 2,6 kilometri de plase monofilament şi 160 de kilograme de peşte în timpul unor acţiuni desfăşurate la finele săptămânii trecute pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol. Bărci confiscate Potrivit unei informări a Gărzii de Coastă, acţiunile au avut loc în perioada 31 martie-2 aprilie, în diferite zone din judeţele Constanţa şi Tulcea, iar cele mai multe plase monofilament, cu o lungime totală de 2,6 kilometri, au fost ridicate în vederea confiscării vineri, 31 martie, pe lacul Istria. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La observarea poliţiştilor de frontieră, cele patru persoane au sărit în apă, au abandonat ambarcaţiunile şi au trecut pe malul opus prin vegetaţia abundentă. Au fost descoperite 60 de kilograme de caras şi plase monofilament în lungime totală de 2.600 metri, bunuri care au fost ridicate în vederea confiscării împreună cu cele două ambarcaţiuni, trei rezervoare de combustibil şi trei motoare. Cercetările sunt continuate în vederea identificării autorilor", se menţionează în comunicatul transmis luni de Garda de Coastă. În Deltă, românii și ucrainenii braconează Cele două ambarcaţiuni abandonate au fost estimate la 8.000 de lei, iar motoarele acestora ar costa 15.000 de lei, potrivit sursei. În timpul acţiunilor, poliţiştii de frontieră ai Sectorului Chilia, Delta Dunării, au înregistrat două cazuri de ambarcaţiuni ucrainene în apropierea malului românesc, în ambele situaţii pescarii întorcându-se pe malul ucrainean şi lăsând în apele teritoriale româneşti 156 de metri de plase monofilament, respectiv 30 de metri de plase monofilament. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Potrivit sursei citate, în toate cazurile prezentate, poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă, sub coordonarea parchetelor competente, desfăşoară cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni la regimul braconajului piscicol.

Via Transilvanica, deja plină de gunoaie (sursa: Facebook/Primăria comunei Ciugud)
Mediu

Via Transilvanica, deja plină de gunoaie

Via Transilvanica, deja plină de gunoaie. Angajaţii Primăriei Ciugud au umplut zeci de saci cu gunoaiele adunate de pe malurile râului Mureş şi de pe Via Transilvanica, rută care traversează comuna pe şapte kilometri, potrivit unei postări publicate luni pe pagina de Facebook a instituţiei. Via Transilvanica, deja plină de gunoaie "Două camioane pline cu gunoaie!!! Aceasta este doar o parte din imaginea nepăsării şi nesimţirii celor care consideră Râul Mureş o mare groapă de gunoi. Colegii noştri au reuşit să 'pescuiască', în ultimele zile, o parte dintre PET-urile, sticlele şi gunoaiele aduse de apele râului şi depuse pe maluri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O parte dintre gunoaie au fost adunate şi de pe Via Transilvanica, rută care traversează, pe o lungime de peste 7 kilometri, Comuna Ciugud. Să ştiţi că aceste gunoaie nu sunt aruncate de cetăţenii noştri, dar suntem nevoiţi să consumăm timp şi resurse pentru a le aduna", au transmis cei de la Primăria Ciugud. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Aceştia au adăugat că este "trist" că se înregistrează o astfel de poluare. Au publicat şi câteva fotografii sugestive.

Pești, la peste 8.000 metri adâncime (sursa: uwa.edu.au)
Mediu

Pești, la peste 8.000 metri adâncime

Pești, la peste 8.000 metri adâncime. Oamenii de ştiinţă din cadrul unei expediţii ştiinţifice japonezo-australiene au capturat şi au filmat pentru prima dată peşti la o adâncime de peste opt kilometri sub suprafaţa oceanului. Pești, la peste 8.000 metri adâncime Coordonatorul ştiinţific al expediţiei, profesorul Alan Jamieson, a precizat luni că doi peşti-melc au fost prinşi în capcane montate la o adâncime de 8.022 de metri în fosa oceanică a Japoniei, aflată în sudul ţării, în cadrul unei expediţii cu durata de două luni, realizată de o echipă de la Universitatea Australiei de Vest (UWA) şi Universitatea pentru Ştiinţă Marină din Tokyo. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Peştii, aparţinând speciei Pseudoliparis belyaevi, sunt primii capturaţi la o adâncime mai mare de 8.000 de metri, au precizat coordonatorii expediţiei. Ei nu au precizat mărimea peştilor capturaţi, dar se cunoaşte că exemplarele acestei specii pot să atingă o lungime de aproape 11 centimetri. Camerele de luat vederi (VIDEO) operate de la distanţă şi coborâte de pe nava DSSV Pressure Drop, pe care se aflau membrii expediţiei, parte dintr-un studiu cu durata de zece ani despre populaţia de peşti de mare adâncime, au înregistrat totodată o specie necunoscută de peşte-melc, care înota la o adâncime de 8.336 de metri în fosa oceanică Izu-Ogasawara, din largul coastelor sudice ale Japoniei. Apele adânci, cea mai mare parte a planetei "Fosele oceanice japoneze sunt locuri incredibile pentru explorări; sunt atât de bogate în vieţuitoare, chiar până la adâncimea lor maximă", a spus Alan Jamieson, fondatorul Minderoo-UWA Deep Sea Research Centre. "Le spunem copiilor chiar de la vârste fragede, de la doi sau trei ani, că fundul oceanului este un loc teribil şi înspăimântător, unde nu ar trebui să mergi, dar pe care ajungi să-l îndrăgeşti cu timpul", a mai spus Alan Jamieson. Citește și: Trump, sfidător la adresa procurorului care-l cercetează în cazul plății către o fostă divă porno, anunță că va face o declarație de acasă după primul termen "Nu apreciem suficient faptul că (apele adânci) reprezintă cea mai mare parte a planetei noastre, iar resursele ar trebui canalizate spre înţelegerea efectelor pe care acţiunile noastre le au asupra acestor zone, precum şi spre înţelegerea modului în care ele funcţionează", încheiat Jamieson.

Lebădă atacată cu pietre de tineri (sursa: Facebook/Claudiu Fiu)
Mediu

Lebădă atacată cu pietre de tineri

Lebădă atacată cu pietre de tineri. Masculul de lebădă "Tică", simbol al oraşului Târgu Jiu, a fost rănit grav în zona capului după ce a fost atacat cu pietre, vineri, de către un grup de tineri pe un lac de acumulare din zona Insuliţa, în cartierul Bicaz al municipiului, a anunţat consilierul local Claudiu Fiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS). Lebădă atacată cu pietre de tineri Lebăda rănită grav în zona capului a fost transportată la un cabinet veterinar pentru a fi îngrijită de către angajaţii AJVPS Gorj. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Incredibil ce 'oameni' avem în jurul nostru...Incredibil în ce lume trăim. Astăzi un grup de tineri fără pic de educaţie a aruncat cu pietre în pasărea simbol a oraşului Târgu Jiu...Masculul de lebădă 'Tică'. Acesta se afla pe apă în imediata apropiere a zonei unde femela lui cuibăreşte. Avem aceste informaţii de la un martor care a văzut de la distanţă. (...) Cer ajutorul tuturor celor care deţin informaţii sau camere video şi care pot ajuta la identificarea acestor derbedei. Incidentul a avut loc în cartierului Bicaz, pe lacul de acumulare din zona Insuliţa în jurul orelor 12,00. Nu înţeleg şi nu voi înţelege niciodată gestul", a scris consilierul local vineri, pe pagina lui de Facebook. O viață plină de pericole Acesta a relatat că perechea de lebede era în al 12-lea an de când îi bucură pe locuitorii zonei cu frumuseţea şi gingăşia lor, însă nu este prima dată când au avut parte de astfel de episoade dificile - şi-au mai pierdut toţi puii într-un an când lacul a fost golit, anul trecut le-au fost furaţi trei boboci, iar femela a fost şi ea rănită după ce s-a accidentul într-o linie de troleu. "Perechea de lebede are 12 ani de convieţuire, a trecut prin perioade dificile, şi-au pierdut toţi puii în anul când lacul a fost golit. Femela a mai suferit un accident în linia de troleu, iar anul trecut i-au fost furaţi trei din cei şase boboci după primele zile de la eclozare. Acum masculul este rănit foarte grav la cap şi are probleme neurologice. A fost transportat la un cabinet veterinar de către angajaţii AJVPS Gorj. Sper să nu-l pierdem, altfel pierdem o pereche de păsări delicate, care ne-au bucurat 12 ani cu frumuseţea şi gingăşia lor", a menţionat vicepreşedintele AJVPS Gorj. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Acesta mai spune că se aşteaptă ca şi poliţiştii să facă demersuri pentru a obţine informaţiile necesare identificării şi pedepsirii tinerilor care l-au atacat şi rănit pe Tică. "Ruşine derbedeilor, ruşine părinţilor voştri, sper să fiţi identificaţi cât mai repede şi să plătiţi pentru faptă! Îmi doresc ca instituţiile de forţă măcar să încerce obţinerea informaţiilor necesare pedepsirii acestor neoameni", a mai scris consilierul local, pe Facebook.

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin. Preţul la energie electrică a crescut simţitor, dar, spun mulţi proprietari, tot mai ieftin este să se încarce un vehicul electric decât să se alimenteze un vehicul tradiţional cu motor cu ardere internă. Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin Problema este disconfortul şi durata încărcării, precum şi autonomia maşinii la drumuri mai lungi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Calculele arată însă că, plătind aproximativ 19 lei, poţi parcurge 100 de km cu o maşină electrică, faţă de 60 de lei (în medie) pentru aceeaşi distanţă făcută cu o maşină pe benzină sau diesel. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare În condiţiile în care şi preţurile la combustibil au crescut semnificativ în ultima vreme. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic Foto: Facebook
Mediu

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic

Oradea va beneficia de finanțare european pentru un parc fotovoltaic. Valoarea totală a proiectului este de circa 16 milioane d eeuro. Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a semnat vineri la Oradea contractele de finanţare pentru şase proiecte europene gestionate de acest municipiu, în valoare totală de 90 milioane euro, unul din ele fiind al unui parc fotovoltaic cu peste 15.000 de panouri fotovoltaice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic „Doar două autorităţi publice locale au avut această iniţiativă. Oradea şi Braşov au făcut proiecte să valorifice cât mai bine potenţialul de energie solară şi să treacă într-o nouă etapă a dezvoltării municipiilor şi judeţelor astfel încât să producă şi să comercializeze energie verde", a declarat Boloş, referindu-se la viitorul parc fotovoltaic, care va fi amplasat în jurul haldei de gunoi din străzile Matei Corvin şi Santăului, pe o suprafață de 12,5 hectare. Parcul fotovoltaic va fi gestionat de la distanţă, prin fibră optică, cu ajutorul unor echipamente de monitorizare şi control, explică Bihoreanul. Și vicepreşedintele Consiliului Județean, Mircea Mălan, a semnat cu ministrul Boloş, în numele CJ, contractul de finanţare pentru două proiecte în valoare totală de opt milioane euro. Termenul de finalizare a lucrărilor este de un an. Acesta este al doilea proiect privind dezvoltarea unui parc fotovoltaic lansat de municipalitatea orădeană în ultimul an. În ședința din luna mai Consiliul Local a aprobat închiderea haldei de zgură a CET-ului de la Santău Mic și montarea de panouri fotovoltaice. "Primul proiect se referă la realizarea a 16 centre de depozitare a deşeurilor mari în aport voluntar. Este vorba de un proiect care va fi derulat împreună cu cele 16 primăriii pe teritoriul cărora există aceste platforme", a declarat vicepreşedintele. Consiliul Judeţean Bihor a organizat deja licitaţie cu clauză suspensivă pentru amenajarea platformelor şi a primit 41 de oferte din partea firmelor interesate. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari Mircea Mălan s-a ocupat personal de formalitățile pentru proiect și a convins primarii din județ de utilitatea lui, fapt pentru care a și semnat contractul, în timp ce președintele CJ, Ilie Bolojan, l-a urmărit din sală.

Ministrul Energiei: Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind cât mai bun,aprobat în această sesiune parlamentară Foto: Facebook
Mediu

Suntem deschişi avem un proiect de lege offshore-wind

Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind cât mai bun,aprobat în această sesiune parlamentară, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu. Guvernul lucrează, împreună cu Banca Mondială la un proiect de Lege offshore wind, care va fi trimis în Parlament, a mai precizat demnitarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind „Dacă discutăm despre legea offshore wind, da, în Guvern lucrăm împreună cu Banca Mondială pe un proiect de lege pe care evident că îl vom trimite în Parlament spre aprobare. Nu va fi Ordonanţă aprobată de către Guvern, va fi un proiect pe care îl trimitem către Parlament.(...) Sigur, suntem deschişi să avem un proiect cât mai bun de lege offshore şi să-l avem aprobat în această sesiune parlamentară, pentru că este vital să avem un proiect de lege, ca să putem da drumul la investiţiile în energie eoliană offshore în Marea Neagră", a spus ministrul la o conferinţă pe teme de energie, organizată de DC Media Grup. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari

UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Foto: News.ro
Mediu

UE accelereze procesul renunţare carburanţii fosili

UE a convenit joi să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili, fiind gata să-şi intensifice obiectivele de adoptare a energiei regenerabile pentru 2030. Negociatorii Consiliului European şi ai Parlamentului au ajuns joi la un acord provizoriu pentru a furniza 42,5% din energia blocului celor 27 de naţiuni din tehnologii regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, până la sfârşitul deceniului, a declarat parlamentarul UE Markus Pieper, pe Twitter, citat de news.ro. Pieper a descris acordul drept ”o zi bună pentru tranziţia energetică a Europei”. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Acordul va include o încărcare indicativă” suplimentară de 2,5 de puncte procentuale, pentru a permite blocului să ajungă la o cotă de 45%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta urmează să înlocuiască obiectivul actual al directivei UE privind energiile regenerabile, privind o cotă de 32% de energie regenerabilă până în 2030, care este în vigoare din decembrie 2018. Propunerea trebuie acum aprobată de reprezentanţii statelor membre UE în Consiliu şi apoi în Parlament. Astfel de acorduri sunt de obicei adoptate cu modificări minime. UE a spus că doreşte să fie neutră în carbon până în 2050. Pe termen mediu, doreşte ca emisiile nete de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, ceea ce UE numeşte planul său ”Fit for 55”. Pachetul ”Fit for 55” a fost prezentat pentru prima dată în iulie 2021 şi urmăreşte să alinieze cadrul legislativ al UE în materie de climă şi energie cu obiectivul său de neutralitate climatică pentru 2050. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, şi criza energetică care a urmat au schimbat fundamental peisajul energetic al regiunii în ultimele luni. Legislatorii blocului au fost supuşi presiuni pentru a aduce obiectivele regiunii în conformitate cu această nouă realitate. UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice UE s-a angajat să renunţe la combustibilii fosili ruşi până în 2027, ca răspuns la ostilităţile preşedintelui Vladimir Putin din Ucraina. Cercetările publicate la sfârşitul lunii februarie de grupul independent de energie Ember au arătat că rata de instalare proiectată de UE a aşa-numitelor tehnologii de energie curată era pe cale să depăşească aşteptările pachetului său ”Fit for 55”. Analiştii de la Ember au avertizat că UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice, păstrând un obiectiv scăzut. Arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul şi gazul este principalul motor al crizei climatice.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră