Mediu
Europa folosește masiv pesticide, deși toxice
Europa folosește masiv pesticide, deși toxice. Agenţia Europeană pentru Mediu a făcut apel miercuri la reducerea utilizării de pesticide, care continuă să fie vândute în Europa cu toate că poluează apa, solul şi aerul, subminează biodiversitatea şi favorizează dezvoltarea bolilor.
Europa folosește masiv pesticide, deși toxice
"În Europa celor 27, vânzările de pesticide au rămas relativ stabile, la circa 350.000 de tone pe an între 2011 şi 2020", notează agenţia UE, pe baza cifrelor Eurostat.
Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online
În 2020, au fost detectate niveluri preocupante de pesticide în 22% din siturile supravegheate pe râurile şi lacurile din Europa. Cel mare număr de depăşiri ale pragului de preocupare a fost înregistrat în cazul substanţelor imidacloprid, din familia insecticidelor neonicotinoide, şi metaclor, un erbicid, la nivelul întregii Europe, dar mai ales în nordul Italiei şi nord-estul Spaniei.
În apele subterane, cele mai frecvente depăşiri ale cotei de îngrijorare le-a înregistrat atrazina, un erbicid interzis încă din 2007.
Pesticidele atacă mai mult copiii
Pentru om, expunerea la pesticide chimice, în principal prin alimente, dar şi pe cale aeriană, în regiunile cu agricultură intensivă, este legată de dezvoltarea de boli cardiace, respiratorii şi neurologice, precum şi a cancerelor, subliniază raportul.
Mai mult, "s-a constatat cu îngrijorare că toate pesticidele controlate (...) au fost detectate în concentraţii mai ridicate la copii decât la adulţi", notează Agenţia europeană pentru mediu.
Un studiu realizat în principal în Spania, Letonia, Ungaria, Republica Cehă şi Regatul Ţărilor de Jos între 2014 şi 2021 a stabilit că cel puţin două pesticide erau prezente în organismul a 84% dintre participanţi.
În acelaşi timp, poluarea cu pesticide antrenează pierderea biodiversităţii în Europa, aflându-se la originea unui declin important al populaţiilor de insecte, ceea ce ameninţă rolul esenţial al acestora în producţia alimentară. Un studiu german a evidenţiat un declin de 76% al insectelor zburătoare în zonele protejate într-o perioadă de 27 de ani şi a identificat pesticidele ca fiind unul dintre factorii acestei scăderi.
Germania și Franța, campioane la volum
Vânzările de pesticide s-au diminuat în 11 state membre între 2011 şi 2020, cele mai semnificative scăderi fiind observate în Republica Cehă, Portugalia şi Danemarca. La polul opus, Letonia şi Austria au cunoscut cele mai ridicate niveluri de creştere a acestor vânzări. Ca volume, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Germania şi Franţa.
De altfel, Germania şi Franţa, alături de Spania şi Italia, sunt ţările în care au fost vândute cele mai mari cantităţi din majoritatea grupelor de substanţe active şi sunt şi cele mai mari producătoare agricole din UE, sector în care folosirea pesticidelor este necesară pentru a susţine randamentul culturilor.
Potrivit AEM, 83% din solurile agricole testate în cadrul unui studiu realizat în 2019 conţineau pesticide.
Agroecologia, un vis frumos
Agenţia europeană notează că cei 27 trebuie să-şi diminueze dependenţa de pesticide adoptând alte modele din agricultură, cum este agroecologia.
Un raport al Autorităţii europene pentru securitatea alimentară EFSA publicat tot miercuri arată pe de altă parte că în 2021 96% dintre alimentele analizate nu depăşeau limitele autorizate de reziduuri de pesticide. Cel mai ridicat nivel de depăşiri ale nivelului admis de pesticide a fost observat în cazul grepfrutului, care provine în principal din import, şi au fost introduse noi controale, a precizat EFSA.
Citește și: Viitorul zborurilor low cost, incert: UE va impune cote obligatorii de combustibil cu emisii foarte scăzute de CO2, mult mai scump decât kerosenul
Comisia Europeană a prezentat la mijlocul anului trecut o propunere legislativă vizând, între altele, reducerea utilizării şi riscurilor legate de pesticidele chimice cu 50% până la sfârşitul deceniului în curs. Această propunere a fost însă intens contestată, criticii exprimându-şi preocuparea faţă de impactul ei asupra industriilor agricole şi a securităţii alimentare europene.
