VIDEO EXCLUSIV Argumentele științifice pentru care navigația pe Bîstroe poate fi, dar numai pe termen limitat, acceptată. Toate miturile despre efectul dragării pe canal, demontate
Ce și unde este canalul Bîstroe? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina? Care sunt asemănările cu canalul Sulina, care a devenit navigabil în 1857? Și de ce nu este cazul ca Bîstroe să se transforme într-o nouă Sulină?
Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina
Ce lucrări s-au făcut până acum pe Bîstroe și de ce este așa de complicat să se mențină navigabil acest canal foarte scurt care face legătură între Marea Neagră și brațul Chilia al Dunării?
Iar dacă există un pericol al navigației pe Bîstroe și, apoi, pe Chilia, care parte a Deltei Dunării este mai afectată: cea românească sau cea ucraineană?
Dincolo de toate aceste întrebări, există două certitudini majore. Prima este că Bîstroe nu trebuie să fie navigabil decât pe o perioadă foarte scurtă și pentru motive excepționale care țin de atacul brutal rusesc asupra Ucrainei. A doua certitudine este că politicienii români au inundat societatea cu falsuri grosolane despre această problemă pe care ar fi trebuit lăsați să vorbească oamenii de știință.
Defapt.ro, cu ajutorul programului SCIENCE+ al FPEE, a pus toate întrebările de mai sus celor care au argumente științifice drept răspunsuri. A ieșit un film (VIDEO, dar și podcast AUDIO) de peste 20 de minute care oferă cele mai clare explicații în legătură cu subiectul care a fost inflamat politic de la București.
