vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Cătălin Prisacariu

45 articole
Cătălin Prisacariu

Cătălin Prisacariu este jurnalist de investigație cu o experiență de aproape 25 de ani. A condus departamentele de investigații de la Academia Cațavencu, Kamikaze, România Liberă, Newsweek România, dar a realizat și talk show-uri politice pentru TVR Info și B1 TV. Este ex-colaborator al European Investigative Collaborations. Lucrează regulat cu jurnaliști din Europa (și nu numai) pentru a realiza proiecte transfrontaliere de investigații (IJ4EU, Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte considerate false

Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română: unul din cei mai importanți pioni ai oligarhilor ruși în afacerile din Europa, cetățeanul rus Mihail Lobanov, a primit cetățenia României după ce Rusia a invadat Ucraina.  Lobanov a beneficiat de prevederile articolului 11 din legea cetățeniei din România, care acordă reparații descendenților românilor care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în 1940 în urma încheierii, în 1939, a pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți, Buceag. Mihail Lobanov a depus la Autoritatea Națională de Cetățenie de la București acte ucrainene care ar atesta că înaintașii săi îndeplinesc condițiile legii românești. Aceleași acte au fost depuse de Mihail Lobanov și la Chișinău, pentru a obține cetățenia moldovenească, dar autoritățile moldovenești au considerat documentele false și au sesizat Centrul Național Anticorupție, care a și deschis un dosar. De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Citește și: Cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin."Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina.Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Astfel, pe 25 august 2022, la șapte luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false de Chișinău, cetățenia R. Moldova. Printre ei, "Mike" Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Conform datelor autorităților moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP (Agenția Servicii Publice, instituția moldovenească ce se ocupă și de acordarea de cetățenie). Potrivit ASP, însă, documentele depuse ar fi false, așa că Agenția a respins dosarul de acordare a cetățeniei moldovenești cetățeanului rus Mihail Lobanov. Mai mult, ASP a sesizat, în 2024, CNA (Centrul Național Anticorupție de la Chișinău), parchet care are în lucru un dosar pe această temă. Totuși, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, Lobanov a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Apare hotărârea judecătorească din Ucraina DeFapt.ro a publicat în iunie 2024, în exclusivitate, un articol referitor la tentativa lui Mihail Lobanov de a deveni cetățean moldovean. DeFapt.ro i-a adresat, anterior publicării articolului, mai multe întrebări lui Lobanov, dar acesta a refuzat să răspundă. La peste jumătate de an de la publicarea articolului, Mihail Lobanov a contactat DeFapt.ro prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Judecătorul ucrainean, arestat într-un dosar de corupție Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. După cum arată o investigație a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni, în ianuarie 2024, în acest caz. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română În ciuda suspiciunilor autorităților de la Chișinău și a dosarelor de corupție în care e cercetat judecătorul Boyarskyi, actele ucrainene ale lui Mihail Lobanov au avut succes într-o țară a Uniunii Europene. În România. Potrivit unui e-mail către DeFapt.ro al avocatului Sergiu Bivol de la casa de avocatură Vernon David de la Chișinău, „ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată (legea cetățeniei a Republicii Moldovei – n.r.), până la 28.06.1940. Pentru mai multe informații, aceste circumstanțe au servit drept temei pentru a obține și cetățenia României”. Cu alte cuvinte, actele ucrainene depuse de cetățeanul rus Mihail Lobanov la Chișinău pentru a obține cetățenie moldovenească au fost considerate false. Dar Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București a considerat actele ca fiind valide și i-a acordat cetățenia română lui Mihail Lobanov. Autoritatea Națională pentru Cetățenie invocă GDPR Cel mai probabil, Lobanov a devenit cetățean român în 2024. Avocatul Sergiu Bivol nu a oferit alte detalii despre obținerea cetățeniei române de către Mihail Lobanov. Contactată de către DeFapt.ro, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a refuzat să confirme sau să infirme acordarea cetățeniei române lui Mihail Lobanov. „În conformitate cu Regulamentul UE 2016/679, GDPR, datele solicitate de dumneavoastră au un caracter personal și, astfel, nu pot fi prelucrate spre diseminare, respectiv comunicate.” Autoritatea Națională pentru Cetățenie refuză să ofere date la zi despre acordarea de cetățenie română cetățenilor ruși, în ciuda cererilor repetate adresate de către DeFapt.ro în baza legii 544/2001 a informațiilor publice în ultimele șase luni. Suspiciuni grave de fraudă la ANC Într-un răspuns trimis unui deputat, Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București admite că „se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește posibilitatea efectivă de verificare a autenticității actelor oficiale străine provenite îndeosebi din spațiul ex-sovietic.” Cu alte cuvinte, ANC recunoaște tentativele de fraudă. Mai mult, ANC menționa, într-un răspuns pentru Hotnews, că respinsese în mai puțin de doi ani (ianuarie 2022 – mai 2023) aproape 800 de dosare depuse de ruși, lăsând să se înțeleagă că motivele avuseseră de-a face cu documente falsificate. În ciuda încercărilor Autorității Naționale pentru Cetățenie de a minimaliza amploarea fenomenului corupției la dobândirea cetățeniei române, în ultimii ani au apărut numeroase suspiciuni că în interiorul ANC funcționează o rețea foarte puternică de ocolire a legii. Astfel, în 2019, chiar Ministerul Justiției, după un control la ANC, a sesizat atât Curtea de Conturi, cât și Parchetul General, suspectând acte de corupție pe scară largă, până la conducerea instituției, potrivit Vice. După un an de investigații, Parchetul General a trimis, în 2020, dosarul la DNA. Iar Parchetul Anticorupție l-a clasat în iunie 2021, motivând (potrivit Hotnews) că "fapta nu există" și nici "nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea".

Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română. În imagine, fotografia lui Mihail Lobanov (stânga), depusă la ASP Chișinău, și Roman Abramovici (sursa: DeFapt.ro, TASS)
Cătălin Prisacariu
Opinii

Rețeta TikTok a lui Călin Georgescu, inventată acum 100 de ani

Acum o sută de ani, comunicarea publică și propaganda politică, așa cum erau cunoscute în epocă, au fost asasinate cu lovituri precise, tranșate clinic și reasamblate într-un monstru frankensteinian care urma să devină din ce în ce mai rafinat și mai eficient în următorul secol. Doar că atunci nimeni nu știa asta. Nici măcar „spin doctor”-ii de lîngă masa de disecție. Efectul, chiar pe termen scurt, a fost devastator, echivalentul apariției unui grup de extratereștri cu tehnologie interstelară în mijlocul unui sat liniștit, populat de țărani ocupați integral cu munci agrozootehnice prestate cu instrumente din epoca bronzului. Se întîmpla într-o țară europeană ieșită, ca toate țările europene ale vremii, din marele război. Un mic partid, decis să se cațere pe milioanele de cadavre ale primei conflagrații mondiale, avea nevoie să-și transmită mesajele mult mai eficient decît competitorii politici. Aparent banal, primul instrument pus la lucru a fost cuvîntul. Discursul. Dar nu orice fel de discurs, ci unul vorbit, strigat, lătrat, furios. Și nu oricum, ci în public. Atît de important era ca discursul oral avîntat (în contradicție totală cu mesajele terne și monotone, radiofonice, ale timpului) să ajungă la mulțimi mari încît, pentru prima oară în comunicarea politică, a apărut megafonul. Cînd cuvîntul era scris, formularea era concisă, lua forma sloganului. „Propaganda, ca să fie eficientă, trebuie să se limiteze la doar cîteva mesaje care să fie folosite ca sloganuri”, teoretiza liderul micului partid într-o carte care dezvolta ideile sale politice. Dar nu era suficient pentru a convinge mase mari. Și așa au apărut sloganurile pe care azi le-am numi „targetate”: afișe care conțineau imagini și text care se adresau, adaptat, anumitor categorii sociale. Remarcabil, liderii partidului în cauză au înțeles că trebuie să „sondeze” electoratul, o premieră a campaniilor electorale în anii ’20. Astfel, mici „studii de piață” informale au arătat care sînt așteptările votanților. Concluziile acestor rapoarte au dus la crearea unor afișe adaptate pentru clasa muncitoare („muncă și pîine”), pentru femei (care tocmai primiseră dreptul de a vota), pentru orbi (a apărut inclusiv o ediție în Braille a cărții liderului de partid), pentru studenți (care erau îndemnați ei înșiși să devină propagandiști de partid), pentru fermieri (ilustrați ca aruncînd cu furca „gunoiul” – politicieni ai Puterii și partidelor concurente). Un alt instrument puternic de propagandă a fost imaginea liderului de partid. Președintele formațiunii politice apărea în ziarul partidului, în producții radio și cinematografice, dar și pe afișe. Unde era înfățișat întocmai vedetelor de cinema ale epocii: prim-plan, țintind direct în ochii privitorilor, fond negru. Aceste afișe aveau un impact instantaneu, fixînd imaginea principalului politician al partidului în memoria colectivă, inclusiv pentru că erau în contrast evident cu afișele altor politicieni. Care, prin comparație, păreau împăiați, în cel mai bun caz. Peste toate acestea (și la propriu, și la figurat), o premieră absolută pentru o campanie electorală: liderul de partid a folosit zboruri cu avionul pentru a se deplasa rapid dintr-un oraș în altul. Rezultatul, uluitor: politicianul a ținut discursuri la 200 de manifestații și a strîns un auditoriu de peste zece milioane de alegători. S-a creat, astfel, iluzia ubicuității: politicianul de opoziție era atît de puternic și de capabil încît era peste tot și deasupra tuturor. Continuarea, aici.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Șansele prezidențiale ale lui Călin Georgescu, uriașe

Peste alegerile prezidențiale și parlamentare de anul acesta zboară nu o lebădă neagră, ci un stol întreg. Lebede negre gălăgioase, furioase. Din start, campania electorală dublă era atipică în ultimii 35 de ani, cu cele două tururi ale prezidențialelor îmbrățișând scrutinul parlamentar (programat, ce ironie, de Ziua Națională, cum îi place găștii "suveraniste"). Gândite să creeze un avantaj pentru candidatul Ciolacu, despre care nimănui nu-i trecea prin cap că nu va ajunge în turul al doilea, alegerile prezidențiale s-au transformat într-un coșmar pentru sforarii politici de la PSD și PNL. În primul rând, a dat o lovitură atât de puternică PSD-ului încât l-a năucit: pentru prima oară după 1989, social-democrații nu au candidat în turul al doilea. Primul efect este că, la parlamentare, scorul partidului va fi afectat major. Al doilea efect este că, în premieră, votanții PSD nu vor avea candidatul lor în turul al doilea. Al treilea efect este că la sediul din Kiseleff este acum haos: taberele interne se luptă pentru putere și strategia monolitului politic s-a spart în bolovani și pietricele care zboară care încotro. Din cele trei motive de mai sus, PSD nu va comunica, cel mai probabil, nici un fel de susținere pentru Elena Lasconi până luni, 2 decembrie, când se vor ști scorurile parlamentare. Argumentul este simplu: votanții PSD au, tradițional, concepții foarte apropiate de cele exprimate de Călin Georgescu. Mai mult, pentru pesediști ar fi sinucigaș să anunțe acum sprijin pentru o politiciană care a spus răspicat despre PSD că reprezintă "mafia". După alegerile parlamentare, când va ști pe câte mandate mizează, PSD va negocia nu doar cu Lasconi, ci și cu celalalte partide, o variantă de majoritate și o propunere de premier. Tot atunci, însă, și extremiștii de la AUR, SOS, PNCR și alții vor ști care le e forța de negociere, câte locuri au în Parlament. La fel cum vor ști și USR și PNL, dar și Forța Dreptei și celelalte partide mai mici. Un scor foarte mare al "suveraniștilor" este foarte probabil să ducă la o alianță de conjunctură între PSD, PNL, USR și restul de partide mici pentru o majoritate parlamentară și de imagine care să aibă două ținte. Prima: susținerea Elenei Lasconi pentru câștigarea turului doi și, deci, a președinției României. A doua: în caz că prima țintă nu este atinsă, forțarea președintelui Călin Georgescu să nominalizeze un premier al noii alianțe și nu unul provenit din AUR, SOS etc. Pe de altă parte, un scor mic al "suveraniștilor", dar mare al PSD (deși acum pare că nu va fi cazul), ar putea să-i facă pe social-democrați mai puțin receptivi la ideea unei alianțe largi. Mai ales că, dacă PSD reușește, împreună cu partide mai mici pe post de balama, să aibă majoritate parlamentară, o va folosi ca armă împotriva oricui iese președinte, Lasconi sau Georgescu. Cu alte cuvinte, PSD s-ar putea profila ca partidul care se opune din Parlament "abuzurilor" prezidențiale (vezi lupta permanentă cu Băsescu, suspendarea etc.). Dar chiar și dacă, după parlamentare, s-ar crea o coaliție politică mai largă care să o susțină pe Elena Lasconi, mai rămâne o variabilă incontrolabilă: "poporul" pesedist. Cum spuneam mai sus, este prima oară în 35 de ani când votanții social-democraților nu vor avea candidatul lor în turul al doilea. Ce vor face acești alegători? Vor sta acasă? Presupunând, la limită, că da, Lasconi poate pierde la scor: peste 2,1 milioane de voturi luate de Georgescu în primul tur plus aproape 1,3 milioane luate de Simion (care a anunțat că AUR îl susține pe Georgescu) bat de departe cele aproape 1,8 milioane de voturi ale lui Lasconi plus cele peste 800.000 ale lui Ciucă (3,4 milioane de voturi versus 2,6 milioane de voturi). E adevărat că nu există nici o certitudine că aceleași voturi de la turul întâi vor ajunge în urne și la turul al doilea, dar nici nu există un argument solid pentru care nu ar fi așa. Dar dacă alegătorii PSD vor ieși la vot, cât de probabil este să o aleagă pe Lasconi? Chiar și dacă partidul le-ar cere asta (deși cred că e puțin probabil), nu pare fezabil că mai mult de 10-20% din ei ar vota-o pe șefa USR. Teoretic, însă, rămân aproape nouă milioane de alegători despre care nu știm nimic. Este vorba de cei care nu au votat în primul tur, când s-au prezentat cam 9,6 milioane de cetățeni din peste 18 milioane. Vor ieși cei nouă milioane acum pentru a salva democrația? Este încă o variabilă în joc care face orice predicție imposibilă în acest moment. Dar, la cum arată acum ostilitățile, e momentul să ne panicăm. Apoi să ne calmăm și să ne întrebăm, fiecare cu propria conștiință, ce putem face să evităm aruncarea României în cel mai negru cataclism de după 1989.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Șansa României - pașii necesari USR, PNL

Luni dimineață, Marcel Ciolacu a fost trimis cu jet-ul de către popor pe locul trei în primul tur al prezidențialelor, loc care-i asigură un binemeritat concediu departe de politică. Peste două săptămâni, va avea loc finala între Elena Lasconi și Călin Georgescu. Dar, peste numai șase zile, vor avea loc alegerile parlamentare. Rezultatele primului tur al prezidențialelor ne arată că extremiștii rusofili (Georgescu, Simion - AUR, Terheș) au, împreună, aproape patru milioane de voturi, adică aproape 40% din electoratul activ. Cu un Parlament în care, după redistribuire, populiștii suveraniști, naționaliști, rusofili ar avea aproape jumătate din locuri, democrația va deveni o parodie. Una de coșmar. Și nu este exclus ca PSD să încerce să-și lingă rănile celui mai dezastruos rezultat la prezidențiale încercând o alianță cu cel puțin o parte din extremiști pentru a forța numirea unui premier social-democrat. Pe scurt, chiar dacă Lasconi va câștiga turul al doilea și va deveni președintele României, miza e mai mare de atât. Miza este asigurarea unei majorități fără lacheii Moscovei. În acest moment, jocul este pe muchie de cuțit. În campanie, Lasconi i-a făcut penelistului Bolojan oferta să-i fie premier după ce șefa USR ajunge la Cotroceni. Sigur, la momentul propunerii făcute de Lasconi, nimeni nu prevedea că peste 2,1 milioane de voturi în turul întâi vor ajunge la Călin Georgescu și Marcel Ciolacu va gâfâi ca să prindă locul trei. Era, în cel mai bun caz atunci, un mic truc de campanie. Azi, însă, propunerea are greutate. Azi, Lasconi și USR trebuie să înțeleagă că, duminică, pe 1 decembrie 2024, este nevoie de un vot care să asigure constituirea unei majorități oneste. Azi, USR are nevoie de PNL. Nu de actualul PNL. Azi, nu mâine, PNL trebuie să facă o schimbare radicală: toată echipa actuală de conducere trebuie să plece, o nouă conducere, curată, trebuie instalată. Azi. Iar această nouă echipă (da, condusă de Bolojan, ce altă variantă ar fi?), trebuie să sprijine fără rest și fără nici o nuanță candidatura Elenei Lasconi. USR și PNL au mai puțin de o săptămână să le spună românilor că asta e șansa noastră, a tuturor, să schimbăm ceva fundamental. Să avem măcar un mandat fără cleptocrația PSD la putere. Să reformăm educația (ați văzut ce spun tinerii care l-au votat pe Călin Georgescu?). Serviciile (ați văzut pe undeva ce au făcut SRI și SIE împotriva crivățului de la est pe care l-a călărit Călin Georgescu?). Și toate celelalte. E complicat. La cum arătau predicțiile înainte de primul tur, PNL și USR probabil nu aveau, împreună, mai mult de 25% din voturile pentru Parlament. Azi, însă, dacă se fac pașii corecți și necesari, șansele pot crește spectaculos. Împreună cu Forța Dreptei, PMP, UDMR se poate constitui o majoritate parlamentară. Fragilă, moșită greu, dar nu imposibil de realizat.

Statul a sabotat programul "Casa Verde" (sursa: Facebook/Nicu Ștefănuță)
Economie

Statul a sabotat programul "Casa Verde"

România a investit în ultimii cinci ani aproximativ un miliard de euro pentru a instala capacități de producție fotovoltaice pe scară largă. Statul român nu a investit în parcuri solare, ci a finanțat achiziția a milioane de panouri solari instalate pe aproximativ 140.000 de gospodării. Efectul a fost semnificativ: energia pompată în Sistemul Energetic Național (SEN) de către cetățenii deveniți prosumatori a atins un vârf de 1,6 GW în 2024. O cantitate enormă, chiar mai mare decât ar produce reactoarele 3 și 4 de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, împreună, după definitivarea investiției (1,4 GW). La prima vedere, o investiție pragmatică a statului român în panouri solare. Dar diavolul a fost, ca de obicei, în detalii. "Casa Verde" 2019, pe bani europeni În august 2019, demara programul „Casa Verde” pentru panouri fotovoltaice. Un comunicat al Ministerului Mediului anunța „semnarea contractului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională”, în prezența ministrului mediului, Grațiela Gavrilescu. Potrivit sursei citate, “Valoarea contractului de finanțare este de 536 milioane lei, sumă asigurată din Programul Operațional Regional (POR). Valoarea totală a finanțării acordate pentru acest program se ridică la aproximativ 656 milioane lei, Administrația Fondului pentru Mediu asigurând, din Fondul pentru Mediu, sumele necesare pentru regiunea București - Ilfov. Scopul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional.” 140.000 de prosumatori În 2021, Administrația Fondului de Mediu (AFM) anunța că programul este finanțat cu încă 263 de milioane de lei. Suma pusă la dispoziție de stat pentru fiecare locuință dotată cu panouri solare rămânea aceeași ca la debutul programului: 20.000 de lei. În 2023, o nouă ediție a “Casa Verde” pentru panouri solare a primit o finanțare-record de 1,75 miliarde de lei. Potrivit anunțului AFM de la acea dată, numărul beneficiarilor de panouri solare era de 87.500. La momentul respectiv, existau deja 55.000 de locuințe pe care se montaseră sisteme fotovoltaice în sesiunile anterioare “Casa Verde”. Astfel, în 2024, în România existau deja aproape 140.000 de locuințe pe acoperișurile cărora fuseseră instalate panouri solare. Costul pentru statul român: aproximativ 2,6 miliarde de lei (în jur de 530 de milioane de euro). Numai o cincime din acești bani provenea din fonduri europene (Programul Operațional Regional), restul erau fonduri ale AFM (în special din tranzacționarea “certificatelor verzi” – “taxa pe poluare” plătită de companii care nu îndeplinesc cerințele de mediu). Sistemul de distribuție a cedat Până aici, soare plin pentru toată lumea: statul român finanțase producția de energie curată iar cetățenii beneficiari plăteau sume mult mai mici pe facturile de electricitate. Dar petele solare existau și deveneau din ce în ce mai problematice. Încă din 2022, în județul Ilfov, unul din județele de la vârful clasamentului „Casa Verde”, penele de curent s-au înmulțit semnificativ. Județul era cunoscut ca unul în care dezvoltarea imobiliară accelerată depășise de mult capacitatea distribuitorilor de a extinde rețeaua de energie electrică suprasaturată, de unde și desele întreruperi. Dar frecvența acestor „pene” a devenit îngrijorătoare încă din 2022 (și nu doar în Ilfov) și nimic nu s-a schimbat până în prezent. Decât în rău. Astfel, în noile comunități de case construite în ultimii 10-15 ani în județ s-a bănuit că printre „suspecți” se află și panourile solare. O presupunere devenită certitudine când multor prosumatori li s-a întrerupt furnizarea curentului electric în rețea pentru perioade, uneori, și de ore în șir. Explicația operatorilor de rețea: prea mult curent electric produs simultan de către prosumatori. Cu alte cuvinte, sistemul stătea să crape. Bogăția de energie curată îi amenința chiar pe cei care o produceau: supraîncărcarea rețelelor de distribuție ducea la defecțiuni și, logic, la întreruperea furnizării. Obligativitatea bateriilor, apărută peste noapte În acest context, în vara lui 2024, după vârfuri de producție ale prosumatorilor care supuseseră rețelele de distribuție unui stress puternic, a venit și decontul: o propunere legislativă de remediere a situației. Potrivit acesteia, prosumatorii aveau „obligația (…) de a instala la locul de consum și de producere instalații de stocare”. Adică baterii care să preia din curentul electric produs de panourile solare, pentru a nu supraîncărca rețeaua de distribuție. Potrivit inițiatorilor modificării legislative, „La nivelul rețelelor electrice de distribuție, influența instalării masive de capacități de producere în cadrul locurilor de consum și apariția prosumatorilor care evacuează energia în surplus în rețea în cantități mai mari decât consumurile agregate în respectivele zone, conduce la supraîncărcarea rețelelor existente și la depășirea valorilor admise pentru tensiune, respectiv la apariția întreruperilor datorate acestora, ce pot afecta inclusiv consumatorii din vecinătate. Și în acest caz, soluția simplă, care să permită exploatare instalațiilor de producere ale prosumatorilor fără întreruperi și fără scăderi ale puterii produse, o reprezintă integrarea soluțiilor de stocare, pentru atenuarea injecțiilor necontrolate de energie în rețea.” Obligația de a instala baterii pentru fiecare gospodărie cu panouri solare existentă și viitoare avea ca termen finalul anului 2027. Revolta gospodăriilor fotovoltaice Propunerea a fost primită cu furie de către prosumatori. Într-un comunicat al Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, deținătorii de panouri solare denunțau mutarea sarcinii financiare de la stat pe umerii lor: „Este foarte clar că prin implementarea acestei legi, Statul Român nu mai dorește să aibă energie verde injectată în rețea de către prosumatori, nu își dorește să atingă țintele de decarbonizare impuse de UE sau nu își dorește să respecte obligațiile asumate pentru a accesa fonduri europene enorme de zeci de miliarde de euro pentru energie regenerabilă. Prosumatorii, prin amendamentul introdus de parlamentarii PSD, sunt OBLIGAȚI să investească ei înșiși în stocare pentru a putea injecta surplusul în rețea în limita maximă a stocării și așa cum s-a demonstrat deja în România, privații fac spitale de copii, privații fac energie verde, prosumatorii trebuie să facă cu banii lor și… echilibrarea rețelelor muribunde…” Președintele a întors legea Câteva luni mai târziu, însă, sesizat, președintele României a întors legea în Parlament, pentru reexaminare. Conform motivației prezidențiale, „instituirea unei obligații de a instala capacități de stocare, care presupune și modificarea instalației deja existente, va avea un impact financiar direct și semnificativ asupra micilor prosumatori casnici. În absența oricăror măsuri de sprijin a prosumatorilor care să asigure acestora capacitatea logistică sau financiară de a completa sistemele on-grid/hibride astfel încât capacitatea de producție să fie egală cu cea de stocare, efectul implicit va fi cel al diminuării ritmului de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile aprobată a fi evacuată în rețea în totalul producției naționale. (…) Noua soluție legislativă nu se aplică doar viitorilor prosumatori, ci și celor existenți, schimbând semnificativ coordonatele în funcție de care prosumatorii actuali și statul au luat deja deciziile de a investi în achiziția și instalarea de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile. (…) Mai mult, soluția legislativă trebuie să asigure și posibilitatea efectivă de punere a sa în aplicare prin raportare la condițiile de amplasare a acumulatorilor sau la compatibilitatea echipamentelor deja instalate cu dispozitivele de stocare. (…)” În prezent, legea întoarsă în Parlament este încă în dezbateri. Dar varianta de lucru exclude deja propunerea legislativă care prevede dotarea cu baterii a sistemelor fotovoltaice din gospodării. Baterii + invertoare noi = 420 de milioane de euro Care ar fi costurile introducerii bateriilor pentru sistemele de panouri solare din gospodării? Un sistem de stocare al energiei electrice produse de panouri (baterie/acumulator) într-o gospodărie ar avea nevoie de o capacitate de 5 KW (cele mai multe sisteme de gospodărie au această capacitate de producție). Prețul unei astfel de baterii depășește 1.500 de euro. La acest preț minim, dotarea a 140.000 de gospodării cu baterii de stocare a energiei produse de panourile solare ar însemna o investiție totală de 210 milioane de euro. Dar o altă cheltuială similară este necesară: cea într-un invertor on/off grid (hibrid). Acesta este singurul compatibil cu un sistem de stocare a energiei și costă în jur de 1.500 de euro. Așadar, 140.000 de invertoare ar crește investiția prosumatorilor cu încă 210 milioane de euro. On grid versus on/off grid Dar de ce ar fi nevoie de un nou invertor, câtă vreme sistemele de panouri fotovoltaice au deja în componență un astfel de echipament? Dintr-un motiv simplu: până în 2024, la majoritatea sistemelor fotovoltaice instalate în gospodării s-a folosit un invertor de tip on grid. Acest fel de invertor poate fi folosit numai pentru a transfera energie electrică produsă de panourile solare la consumator (în gospodărie) în timp real și în rețeaua de distribuție. Pentru ca un sistem fotovoltaic să poată și stoca energie, este nevoie de un invertor on/off grid sau hibrid. AFM a fost avertizată încă din 2021 De ce a ales statul român să nu ia în calcul nevoia de echipamente de stocare? Era imposibil de prevăzut că un aflux foarte mare de energie va dinamita rețelele de transport de energie? Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a pus în gardă Administrația Fondului de Mediu în legătură acest pericol încă din primele etape ale derulării programului „Casa Verde”. „Încă din 2020-2021, am avertizat și AFM și Ministerul Energiei că trebuie să ia în calcul problema rezilienței sistemului, că energie produsă de prosumatori nu va putea fi toată absorbită de Sistemul Energetic Național. Am spus de multe ori că există și riscuri enorme pentru rețele, dar și creșteri de preț, însă nimeni nu a fost dispus să asculte. Ideea autorităților era să pornească programul și să mai vadă pe urmă, dar e de neînțeles de ce nu și-au luat măsuri de protecție de la bun început”, a spus Chisăliță pentru DeFapt.ro. În mod ciudat, AFM, care coordonează „Casa Verde”, nu accepta la decontare decât invertoare on grid, potrivit lui Chisăliță. Administrația Fondului de Mediu nu a explicat, la cererea DeFapt.ro, de ce a impus (neoficial) instalarea de invertoare on grid. „Invertoarele on grid nu sunt o achiziție bună” Era de notorietate, de altfel, printre prosumatori, că erau folosite astfel de echipamente (invertoare on grid) din banii AFM. În 2021, un popular canal de YouTube care abordează teme referitoare la instalații electrice avertiza asupra ineficienței invertoarelor on grid. „Invertoarele on grid se folosesc preponderent în programul și nu consider că este o achiziție bună pentru că pe piață sunt și invertoare hibride, care asigură și stocarea în baterii. De ce sunt mai avantajoase invertoarele hibrid? Pentru că, de exemplu, pot asigura tot timpul 220 de volți, chiar dacă rețeaua furnizează mai puțin, 180 de volți, de exemplu. Un alt motiv este că se poate evita consumul din rețea, care e mai scump: curentul se cumpără de către prosumator la 70-80 de bani pe kilowatt, dar se vinde cu doar 20 de bani. Majoritatea instalatorilor, prin AFM ( - n.r.), instalează invertoare on grid”, arăta Nicodim de la Premiat TV. „Casa Verde” 2024 vine cu baterii Cea mai recentă ediție a „Casa Verde”, demarată în septembrie 2024, prevede instalarea de la bun început a echipamentelor de stocare. „În anul 2024, Administrația Fondului pentru Mediu lansează sesiunea de înscriere cu un buget record de aproximativ 2 miliarde de lei. Scopul nostru este să facilităm accesul unui număr cât mai mare de beneficiari la finanțarea oferită prin acest program. Ne dorim să asigurăm resursele necesare pentru a sprijini implementarea sistemelor de panouri fotovoltaice în alte aproximativ 67.000 de gospodării, astfel că, după această sesiune vom putea discuta despre aproximativ 200.000 de gospodării care își vor reduce costul facturii la energie electrică și care vor utiliza energie verde. Sesiunea din 2024 aduce noutăți deosebit de importante în cadrul Programului. Este vorba despre finanțarea instalațiilor pentru stocarea energiei electrice produse de panourile fotovoltaice, o măsură esențială pentru maximizarea eficienței și independenței energetice a gospodăriilor. Totodată, am crescut considerabil subvenția, de la 20.000 lei la 30.000 lei, oferind astfel un sprijin financiar mai mare pentru cei care doresc să investească în energia verde.”, arată comunicatul AFM. „În lipsa legii care prevedea obligativitatea instalării de baterii, AFM pare că a introdus această obligativitate prin ”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru DeFapt.ro. Problema prosumatorilor existenți rămâne Chiar și în aceste condiții, nu este clar ce se va întâmpla cu cei aproximativ 140.000 de prosumatori persoane fizice care nu doar că nu au baterii instalate, dar nu au nici invertoare on/off grid (hibride). Există o singură certitudine în privința acestora: sistemul de distribuție va fi în continuare afectat de fluctuațiile de producție ale prosumatorilor. Cel puțin până când aceștia se vor dota cu baterii sau rețelele de distribuție și transport de energie electrică vor fi extinse pentru a face față noilor producții de electricitate. Dar cineva trebuie să plătească fie pentru o investiție, fie pentru cealaltă. ______________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Tsunami-ul David Popovici lovește politicienii români

David Popovici a revenit la București cu aur și bronz olimpice. Sunt sigur că mulți consultanți politici, ba chiar și unii dintre angajatorii lor, s-au uitat afișând un rictus nervos la conferința de presă a tânărului înotător. Citește și: Ce ne-a învățat pe toți David Popovici Dorindu-și, evident, ca sportivul să vorbească despre orice, dar nu despre bazinele părăginite de înot ale țării și lipsa de investiții în baze sportive (altele decât eternele stadioane de fotbal). Dar curând le-a fost clar că vorbele lui Popovici de după finalul cursei de 100 m liber nu au fost întâmplătoare. În câteva fraze, sportivul a rostit unele din cele mai tăioase replici pe care un politician în an electoral le poate auzi. Și nu de la oricine, ci de la un erou național. Pentru că, cu alura lui longilină și zâmbetul de adolescent, David Popovici a devenit cu adevărat un erou de care s-a auzit în orice colțișor al României. Și nu doar un erou de PR, nu un "protejat" de diverse clanuri de partid, nu o figură de mucava promovată de filiere subterane interesate să vândă ceva, orice (de la un produs comercial la o ideologie sau vreun partid). Provocarea pe care David Popovici le-a aruncat-o politicienilor ("dacă vor să își întrețină imaginea și să își respecte promisiunile, vor face ceva în legătura cu asta (investițiile în sport - n.r.)") este implacabilă. În primul rând, pentru că nici un consultant din lume nu poate inventa un contraargument pe fond la ce cere sportivul. Mai ales într-o țară în care nu poți invoca lipsa banilor, când sportul național practicat de politicieni este furtul din bani publici. Să nu ne facem iluzii: unii inconștienți vor încerca să-l atace la persoană pe Popovici după aceste declarații, dar chiar și politicienii cei mai frustrați de declarațiile sportivului știu că o astfel de abordare nu doar că nu are conținut, ba chiar i-ar îngropa într-o avalanșă de indignare publică. Zilele acestea, politicienii vor tăcea. Vor încerca să ascundă subiectul. Îl vor ignora. Ce nu știu ei este că David Popovici nu se va opri aici: tsunami-ul a pornit. P.S. Ce face David Popovici zilele acestea nu e o surpriză pentru cei care au citit interviul acordat de sportiv publicației spaniole El Pais acum un an. Un interviu pe care vi-l recomand, o bijuterie. Unde veți găsi și acest pasaj: "Dacă ar exista opțiuni mai bune, m-aș putea gândi să plec în altă țară", a declarat Popovici. "Dar vreau să păstrez chimia pe care o am cu antrenorul meu. Îmi plac oamenii din jurul meu și atmosfera. Îmi place acest oraș, Bucureștiul. Este ciudat și îmi place să mă plimb cu bicicleta prin el, dar este atât de mare încât mă tot pierd. Dai peste clădiri gigantice și frumoase, palate vechi, ruinate, clădiri clasice și latine, dar și unele din perioada comunistă din care nu ne-am revenit pe deplin. Există multă opulență și apoi vezi toți acești oameni fără adăpost care nu au unde să-și petreacă noaptea. Toți acei oameni bogați care încearcă să își etaleze averile ca și cum ar însemna ceva… Vezi mai multe supermașini în București decât în Milano! Sunt o mulțime de lucruri care trebuie reparate aici. În cele din urmă, mi-ar plăcea să fiu o voce care să ajungă la oamenii care au nevoie de ajutor. Cred cu adevărat că îmi pot folosi imaginea pentru a avea un impact pozitiv în țara mea."

Cătălin Prisacariu
Opinii

Ce ne-a învățat pe toți David Popovici

Imediat după finalul cursei, David își scoate ochelarii și privește undeva în dreapta sus, la tabela cu rezultatele finale. În acel moment, nu știe pe ce loc a ieșit. Sau nu-i vine să creadă că e primul, după ultimii 50 de metri eroici. Dar își vede numele pe prima poziție. Automat, capul i se duce pe spate, pleoapele îi cad, într-o descărcare de ușurare: a câș-ti-gat. Are aur olimpic. Apoi, își ia capul în mâini cum vedeți în cadrul de mai jos. David Popovici, la finalul cursei la care a luat aur olimpic la 200 m liber (sursa: Eurosport) Acum conștientizează ce a făcut. Ce a reușit. E copleșit. Pentru o clipă, doar. Apoi se recompune, zâmbește, redevine David cel încrezător. Să nu ne lăsăm păcăliți: acest tânăr e o mașină de voință, de putere psihică turată până la refuz. Da, a declarat după cursă că a concurat fără să se gândească la medalie. Dar știa că poate să o aibă. Și a avut-o. Cei mai mulți dintre noi nu vom ști niciodată cum e. Dar e suficient să ne arate cineva că am putea ști. Păstrându-ne, în același timp, zâmbetul, așa cum face și David după mii de ore de antrenamente epuizante.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Toate semnele care arată că Firea e disperată

Veninul Gabrielei Firea nu mai vinde. Cea mai bună dovadă: în ciuda sumelor enorme investite în campania pe care o duce pentru funcția de primar general al Capitalei, mesajele ei nu iau voturi de la Nicușor Dan, după cum arată toate sondajele. Candidata PSD merge la interviuri aranjate, este lăsată să mintă cu seninătate, ba chiar cu răutate nedisimulată, fără nici o întrebare incomodă, fără a i se pune faptele în față. Totuși, intenția de vot pentru ea o fac fac prima doar sub linie. Așa că Gabriela Firea apelează la ceea ce crede ea că poate fi glonțul de argint al campaniei: o confruntare directă cu Nicușor Dan. O "dezbatere", cum spune Firea. E evident, însă, cum ar arăta "dezbaterea". Pe de o parte, un Nicușor Dan cum îl știm: mai degrabă discret, rezervat, cu zâmbetul lui de tocilar timid, vorbind măsurat și aplicat, poate prea moale după gustul unora, cu argumente tehnice și fără promisiuni nerealiste. De cealaltă parte, am avea un șuvoi deșănțat de minciuni și exagerări. Să le enumerăm. În primul rând, fosta primăriță își reia campania din 2016, uitând că a avut un mandat între timp în care nu a pus în aplicare ce a promis deja acum opt ani. În al doilea rând, Firea minte grosolan în legătură cu falimentul în care a băgat Bucureștiul: pe final de mandat admitea, ba chiar clama cu toată presa de față, că nu mai sunt bani la Primărie, acum susține că totul e o invenție a lui Nicușor Dan. În a treilea rând, pesedista face promisiuni faraonice: metrou până în Voluntari și aeroport nou în sudul Bucureștiului, deși Primăria Capitalei nu are competență pe aceste obiective de infrastructură. Mai mult, o nouă sală polivalentă ar fi gata ca mâine dacă ea ar fi primar. În al patrulea rând, atacurile televiziunii de casă, finanțate de orașul Voluntari cu largul sprijin al soțului Pandele, la adresa actualului primar sunt ridicole: Nicușor Dan, acuzat că l-a ajutat pe finul lui Sile Cămătaru și că, dacă va fi ales, își va pierde mandatul. Nu în ultimul rând, Firea știe că pierde: tocmai de aceea, nu a abandonat candidatura pentru Parlamentul European. Poftim, gata, asta a fost dezbaterea, votați în consecință.

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Investigații

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile. Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec. Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara "bălți" în care colcăie agenții patogeni. Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm. Raportul de fundamentare științifică cerea intervenții pe doar 20% din țărm "Este un proiect comandat de Apele Române și s-a desfășurat în intervalul 2008-2010. A fost contractat de compania britanică Halcrow. Care, bineînțeles, a subcontractat imediat serviciile cercetătorilor științifici din trei institute. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși De fapt, din trei organizații din România, fiindcă a fost Universitatea din București, respectiv echipa noastră, pe partea de geomorfologie, apoi Institutul de Geologie Marină și Ecologie GeoEcoMar și Institutul din Constanța. La finalul proiectului, adică în 2010, când am făcut raportul de fundamentare științifică, noi am recomandat să nu se intervină pe țărmul Deltei Dunării, ci doar pe litoralul sudic, adică la sud de Năvodari, între Năvodari și 2 Mai și punctual, adică se poate interveni, asta era concluzia, pe acele sectoare de țărm care au o eroziune medie mai mare de un metru pe an. Și care, evident, nu însemna mai mult de undeva la circa 20% din totalul coastei sudice Năvodari – 2 Mai.", a explicat profesorul Vespremeanu-Stroe. Experții, ignorați când au început lucrările "Și am fost foarte mirați să vedem că proiectul începe să fie implementat, mult mai târziu, fără să mai fie nici un fel de etapă de consultare. În primul rând, cu specialiștii implicați atunci, respectiv cu noi și cu colegii din cele două institute. Asta ne-a mirat cel mai mult, faptul că e un proiect care, în final, e destinat să lățească în mod exagerat plajele coastei românești pe toată lungimea țărmului sudic sau cu câteva mici excepții. Practic, între Năvodari și 2 Mai. Sunt mai multe faze, primele două faze s-au încheiat și ele au însemnat deocamdată lățirea între Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud. Aici suntem în prezent și trebuie să continue către sud.", și-a arătat uimirea universitarul. Fără precedent internațional "În aparență, pare doar un proiect pozitiv, benign. Nu e așa. Intervențiile ar fi trebuit să fie punctuale, pe sectoarele erozive, intens erozive. Fiindcă orice astfel de intervenție, dincolo de costurile foarte mari, înseamnă un grad ridicat de artificializare. Și, a propos, avem chiar cazul de la Eforie Nord – Eforie Sud, respectiv bariera litorală Techirghiol, în care am avut habitatul unor specii endemice pe coasta Mării Negre, și care acum este practic disturbat, nu avem nici o garanție că cele două specii de scoici care trăiau doar aici, și care sunt bine studiate de colegii de la Universitatea Ovidius, de la Biologie, se vor mai putea adapta în noile condiții. De ce nu este un proiect rațional: fiindcă niciodată nu iei un țărm de zeci de kilometri și-l lățești otova, fără nici un fel de discriminare. Trebuie să ai o soluție adresată unor probleme, care sunt mereu locale, precum plaja X, hotelul Y, bariera litorală Z, în care intervii, faci modelări, vezi exact cum intervii, nu stabilești, ca în anii ’70-’80, că vei lăți un țărm de 80 de kilometri cu sute de metri. Deci eu consider că acest proiect nu urmărește nici un fel de principiu, nici o rațiune și, foarte important, nici un fel de precedent internațional.", a fost categoric cercetătorul Alfred Vespremeanu-Stroe. Digurile vor împiedica ventilarea apei. Riscuri mari pentru sănătate "Foarte interesant și cazul Constanței, în care, dincolo de lățirea asta exagerată, făcută din nord, de la plaja Trei Papuci, până în sud, la plaja Modern, au construit și un sistem de diguri foarte curios, în care, pe lângă o plajă mai mult decât dublu decât era necesar ca lățime, ai diguri oblice, dar și un dig paralel, care, practic, închid complet circulația apelor, nu mai ai ventilație. Pe o astfel de plajă, vara, va fi o concentrație extrem de ridicată a agenților patogeni, precum Escherichia coli, deci astea sunt plaje care, dacă sunt bine monitorizate, ar trebui să stea o mare parte din timp închise în sezonul estival, la cum sunt desenate, în condițiile în care avem totuși mii de utilizatori într-un asemenea minigolf creat. Un sistem litoral prost ventilat. Neventilat, practic. Fiindcă, în condiții normale, avem o circulație longitudinală, adică curenți în lungul țărmului, care nu prezintă pericol nici pentru înotători, și care ventilează foarte bine. Asta este circulația clasică pe coasta românească, nord-sud dominantă, dar și reversul, de la sud la nord. Cu astfel de sisteme de golfuri omega, nu mai sunt ventilate, deci devin ca niște bălți.", a conchis profesorul de la Universitatea București. De ce sunt periculoși curenții RIP "Problema este foarte gravă și discutăm în cunoștință de cauză fiindcă noi am desfășurat în ultimii trei ani un proiect de cercetare, condus de colegul meu (conf. univ. dr – n.r.) Florin Tătui. RORIP se numește fiindcă e vorba de curenții RIP, care se dezvoltă perpendicular pe linia țărmului, orientați către larg, și pun un pericol foarte mare pentru oricine este în apă. Automat, în primul rând pentru înotători. Este periculos fiindcă vitezele pe care le poate atinge sunt echivalente cu vitezele curenților râurilor de munte. Adică sunt mai rapizi decât viteza unui înotător. Pot să ajungă la un metru, la doi metri, la trei metri pe secundă. Dar pericolul crește de când are 0,3-0,4 metri pe secundă.", a avertizat Vespremeanu-Stroe. Curenții RIP erau rari pe litoralul românesc "Coasta românească a avut o frecvență destul de scăzută a acestor curenți. Fiindcă ei, ca să se formeze, sunt favorizați de prezența unei morfologii variate sub apă. De obicei, este consecința curenților mareici (nu avem maree, nu avem curenți mareici, nu avem morfologie foarte variată), dar și a valurilor, care vin perpendicular. Or, coasta românească este afectată de un climat al valurilor oblic: cel mai adesea, valurile vin dinspre nord-est. Iar a doua direcție dominantă, dar mai slabă ca frecvență, este sud-estul. Deci valurile din direcția est sunt puține, sunt sub 10% frecvență.", a arătat profesorul doctor în Geografie. Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile "Și atunci, de ce avem o creștere a frecvenței curenților RIP în asociere cu acest proiect? Vă pot da un exemplu de la Eforie Sud, fiindcă aici am avut un studiu științific pentru că este un hotspot de formare a acestor curenți, deci sunt foarte puternici, au fost ani în care am avut cinci, șapte, opt cazuri de oameni decedați pe această plajă (bariera Eforie Nord – Eforie Sud). Puteți vedea cum nu doar prezența plajelor supralățite, cu nisip grosier care mărește profilul plajei submerse (asta e foarte important, curenții depind foarte mult de panta profilului pe care o are plaja sub apă), dar și construirea în asociere de diguri transversale schimbă orientarea valurilor. Valurile vin dinspre nord-est, lovesc digul și se rotesc și devin perpendiculare. Al doilea fenomen: vin, lovesc digul și sunt reflectate, deci voi avea mai multe valuri, energie mai multă de val și o schimbare a direcției, plus pantă mai mare. Toate conlucrează spre a schimba circulația de țărm și se poate vedea chiar pe imaginea satelitară prezența unui astfel de curent care, practic, trage apă cu sedimente (spre larg – n.r.) și afectează valurile până la adâncimi de patru-cinci metri.", a detaliat cadrul universitar. Cum eviți înecul, favorizat de curenții RIP "Un astfel de curent RIP are de obicei viteze mai mari decât viteza unui înotător. De aceea soluția, când ești prins într-un astfel de curent, este să conștientizezi și să încerci să te orientezi cât mai bine în a înota paralel cu țărmul pentru a ieși din zona lui de acțiune. Singurul avantaj e că acești curenți sunt rapizi, dar înguști, au doar câteva zeci de metri lățime, de obicei 20-30. Dacă apuci să înoți un minut, poate și mai puțin, în lungul plajei, te poți întoarce liniștit înapoi.", a fost sfatul lui Vespremeanu-Stroe. Eforie, hotspot de înecuri "O simulare pe care am făcut-o în cadrul proiectului RORIP menționat, pe bariera litorală Eforie Nord – Eforie Sud, arată felul în care se schimbă circulația. Și avem în anul 2021, înainte de proiectul cu lățirea plajelor, pentru valurile venind din est-nord-est, curenți slabi. În timp ce, o dată construit digul și lățită plaja, avem curenți RIP perpendiculari foarte puternici. La fel, s-a întrerupt circulația longitudinală care ventila eficient apa.", a explicat cercetătorul. Înecurile din 2023, efect al lărgirii plajei "În concluzie, proiectul acesta are și această consecință complet nedorită, faptul că lărgirea plajelor cu un astfel de material grosier, neadecvat sistemului litoral sudic românesc și prezența, în asociere cu plajele lărgite, a digurilor transversale, care schimbă direcția valurilor, au drept consecință creșterea frecvenței și intensității RIP. Care pun un pericol și care duc, practic, la creșterea numărului de înecuri, fără discuții. Cred, de fapt, că o parte din numărul foarte ridicat din 2023 se datorează și acestui aspect, a faptului că deja avem o circulație schimbată, pe plajele de la Eforie Sud către nord, unde au fost multe cazuri.", a amintit profesorul Universității București. Nisipul adăugat pe plaje, un dezastru "Trebuia, nu că se putea, trebuia făcută cu alt material. În primul rând, de ce acest material nu este bun. Cum ați remarcat, sunt mulți carbonați. Carbonații cimentează foarte repede fiindcă este vorba de un sediment adus de pe fundul mării, de la 25 de metri adâncime, care la origine este tot un nisip Danubian, dar care a stat acolo vreo 80.000 de ani, s-a încărcat foarte mult în carbonați (din mai multe surse, inclusiv scoicile astea sparte). Un nisip nesortat, practic, și acum, adus pe plajă, este nepotrivit și prin conținutul de carbonati, și pentru scoicile sparte care nu se vor curăța și vor fi o problemă și peste 10 ani sau 20 de ani, și mai ales pentru dimensiunea particulelor (de nisip), care este prea mare și care generează pante diferite (înclinate). De exemplu, plaja Mamaia, care avea pante foarte dulci, era celebră pentru nisipul fin, asta era o calitate – faptul că era o plajă compusă din nisip fin. Acum are un nisip groaznic.", a conchis Vespremeanu-Stroe. Soluția: nisip fin din Dunăre "Soluția era, poate fi, de exemplu, folosirea nisipului de pe Dunăre, mai ales din sectoarele care trebuie dragate fiindcă au devenit nenavigabile la ape mici. Cum ar fi sectorul Giurgiu - Călărași - Hârșova unde sunt numeroase bancuri submerse, dar și ostroave, care nu pun o problemă dacă sunt dragate, trebuie dragate. Și acolo este un nisip fin foarte bun de folosit pentru o astfel de alimentare cu nisip. Dar rațional." Lățimea extremă a plajelor, nemaiîntâlnită "Plajele armonioase au lățimi de 30, 60, 70 de metri. Sigur că poți să construiești unde este cazul plaje de până la 100 de metri tocmai ca să răspunzi acestui deziderat multifuncțional de a avea o zonă sportivă, de a avea zonă de cearșafuri, de șezlonguri, de beach bar-uri, de mai știu eu ce. Și poți ajunge până la 100 de metri, se poate, dar nu la 200, nu la 300 m, cum s-a făcut acum. Însă cu nisipul potrivit și cu o lățime care trebuie să rămână maxim de felul ăsta. Coasta olandeză, la care fac ei (Apele Române - n.r.) referire este o asociere de plaje naturale, cu mici excepții, în dreptul unor orașe, iar lățimile sunt și acolo de 40-70 de metri. Nu vorbim decât pe doi kilometri la Haga de o plajă lată de 130-140 de metri. Sunt doi kilometri care protejează cazinouri, hoteluri, deci foarte, foarte limitat." Eroziunea, doar un pretext pentru distrugere „Ai o problemă cu eroziunea litorală când este intensă, când afectează direct infrastructura, deci structuri construite, hoteluri. Or, dacă proiectul acesta este (derulat) nediscriminat, înnisipează de oriunde până oriunde… Noi tocmai asta recomandam în studiul de fundamentare din 2010: faptul că trebuie acționat ici, colo, iar criteriul ar fi fost plajele care suportă o eroziune mai mare de un metru pe an și care au la rândul lor, în spate, diferite structuri care trebuie protejate. Fiindcă tu poți să ai plaje naturale ușor erozive, cu un metru și jumătate pe an, care nu trebuie stricate. Dau exemplul plajei Pescărușul sau 23 August, plaja Tuzla. Sunt plaje superbe, ele au valoare foarte mare în prezent, sunt încă neafectate de acest proiect. Dacă acolo s-ar interveni pe criteriul că o parte din plajă… – fiindcă de obicei, o plajă are un sector cumulativ sau stabil și o parte erozivă, pe litoralul sudic – dacă tu intervii și pe aceste plaje, le-ai distrus! Deci ele nu ar trebui lățite nici măcar cu câteva zeci de metri, cum spun că ar trebui operat în alte situații, ar trebui lăsate complet naturale. Frumusețea lor derivă tocmai din gradul de naturalețe, faptul că poți să vezi o faleză în loess, cu paleosoluri, că poți să vezi o floră spontană, că totul este natural și armonios."

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Investigații

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Fanatismul clasei politice românești: un fanariotism

România nu este mai fanatică sau mai puțin fanatică decât țările europene. Avem și noi diverși fanatici de stânga (mai puțini, ce-i drept, decât în vestul Europei), de dreapta (aici sunt ceva mai mulți, au și partide), religioși etc. Dar cred că forma cea mai gravă de fanatism românesc este cel al clasei politice, care refuză cu îndârjire să se racordeze la modele mai competente. În acest moment, cred că doar în Rusia se mai poate întâlni modelul fanariot politic românesc: totul contra peșcheș, dublat de control securistic. Te îngrozești dacă te uiți la fotografii cu membrii partidelor, mulți par mardeiași cu școală puțină sau, în cel mai bun caz, șmecherași buni de gură și unși cu toate alifiile care abia au trecut printr-o facultate privată fără să dea pe la cursuri. Continuarea, în interviul acordat Dilemei vechi.

Românii luptători în Ucraina, specialiștii informațiilor (sursa: Romanian Battle Group Getica)
Eveniment

Românii luptători în Ucraina, specialiștii informațiilor

Români din România și Republica Moldova luptă în Ucraina, integrați în forțele armate ucrainene, împotriva forțelor rusești invadatoare. Citește și: Mașina lui Radu Hossu, care se îndrepta spre Ucraina, a sărit în aer în România și a fost distrusă total de un incendiu devastator. Suspiciune de atentat. Hossu, susținător fervent al Kievului Aflați cel mai adesea în linia întâi, românii sunt un grup de luptă specializat în cercetare, tehnologie și informații militare. VIDEO de pe linia frontului ucrainean Cum se coordonează românii cu superiorii ucraineni? În ce limbă comunică? Cine și cu cât îi plătește? Și de ce au ales să lupte în Ucraina, expunându-se pericolului de a fi uciși? Citește și: EXCLUSIV Cele mai scumpe elicoptere din dotarea Ministerului Apărării tocmai au fost achiziționate: două aparate H215M Airbus pentru 150 de milioane de euro Răspunsurile vin de la cel care se intitulează public "Getotac", comandantul operațional al Romanian Battle Group "Getica" de pe linia ucraineană a frontului. Întrebările și răspunsurile din interviul de mai jos au fost adresate, respectiv primite, în scris. Intertitlurile aparțin redacției. Motivația luptei: rușii nu se vor opri în Ucraina dacă vor învinge De ce aleg românii să lupte în Ucraina? Romanian Battlegroup Getica este un grup de luptă format din vorbitori de limbă română în Ucraina. Grupul a fost înființat în septembrie anul trecut și a început prin a uni români combatanți care se aflau deja în diferite unități și structuri militare din Ucraina. Am creat o pagină de Facebook și apoi am asistat uimiți la creșterea exponențială a sprijinului pe care ni l-au oferit românii, prin interacțiuni în pagină, comentarii, urări și gânduri de bine, rugăciuni și prin sentimentul sublim de solidaritate. Un mare aport la cresterea audienței și a celor care ne susțin l-a avut și Radu Hossu, care de la început și din primele discuții avute cu el (ne cunoșteam dinainte de crearea grupului) ne-a asigurat de spirjinul lui necondiționat pentru dezvoltarea acestei mișcări de rezistență române impotriva agresiunii Federației "Duse" (membrii Getica nu folosesc în comunicarea publică sintagma "Federația Rusă" - n.r.). Românii aleg să lupte în Ucraina având ca motivație principală ura față de un agresor și o agresiune neprovocată asupra unui stat independent, cu granițele recunoscute la ONU, cu granițele recunoscute, culmea, chiar de către acel agresor. Uităm adeseori că, oricare ar fi motivațiile politice și oricât de mult ar încerca propaganda rusă să acceptăm o legitimitate pe care doar ei o văd pentru acest război, aici mor oameni nevinovați, aici sunt mulți oameni care au pierdut totul, multe mame și tați care și-au pierdut copiii, mult, mult prea mult doliu. În altă ordine de idei, românii de aici luptă pentru că sunt convinși că agresiunea Federației "Duse" nu se va opri în Ucraina, în cazul în care deznodământul de aici s-ar dovedi a le fi favorabil. Moldova e următorul obiectiv al inamicului și apoi va rămâne de văzut dacă Putin ar putea da dovadă de nebunia extremă de a îndrăzni să agreseze direct un membru al NATO, noi credem că există șanse și, din păcate, istoria modernă ne-a dovedit acest lucru. "Nu suntem aici pentru bani" Care sunt sumele pe care le primește un luptător român în Ucraina? Există o sumă care se plătește familiei în caz deces? Sumele pe care luptătorii le primesc aici sunt mai mici decât veniturile pe care oricare dintre noi le-ar putea avea în țară. Plata se face în funcție de nivelul de implicare în conflict și variază între câteva sute și un maxim în jur de 3.000 de euro, pentru implicare continuă în linia întâi. S-a întâmplat ca unii luptători internaționali să nu apuce plata primului salariu. Am spus-o și o mai repetăm o dată: nici unul dintre noi nu suntem aici pentru bani. Cine asigură finanțarea luptătorilor români în Ucraina? Finanțarea principala o asigură statul ucrainean, prin solda despre care răspundeam în întrebarea anterioară. Apoi, spre surprinderea noastră, a luptătorilor din Romanian Battlegroup Getica, de la înființarea paginii de Facebook, în luna septembrie, un număr însemnat de români au început să ne sprijine direct sau indirect, fapt care ne umple de mândrie și bucuria de a fi înțeleși de către marea majoritate a populației pentru ceea ce facem aici. Deoarece cheltuielile unei grupări de luptă sunt destul de însemnate și deoarece statul ucrainean are probleme economice care nu cred că mai sunt un secret pentru nimeni, am fost oarecum nevoiți să cerem sprijinul românilor. Radu Hossu s-a oferit să ne ajute cu lansarea unei campanii de donații și îi suntem extrem de recunoscători, atât lui Radu pentru acest efort și pentru tot ce a făcut pentru Ucraina de la începutul războiului, cât și românilor care ne sprijină financiar prin intermediul acestei campanii. Este o onoare să apărăm indirect țara și pe compatrioții noștri și toți suntem dedicați drumului pe care am pornit. Deci, mulțumim, România! IT-iștii și experții în electronică și comunicații pot intra în grup fără experiență militară Cum sunt selectați românii care vor să lupte în Ucraina? Trebuie să aibă o formă de instruire, experiență de luptă etc.? Contrar a ceea ce probabil că se crede în rândul celor care au auzit de Getica, noi nu suntem oficial recruiteri pentru forțele armate din Ucraina. Inițial, eram un grup de români din România și Republica Moldova care s-au unit aici din diferite unități în ideea de a lupta uniți pentru un ideal comun. De asemenea, intenția inițială era să adunăm românii care erau deja contractați aici sub un singur grup de luptă, pentru a facilita comunicația verbală în luptă și pentru a ne apăra mai bine drepturile pe care le avem. După lansarea paginii, am primit cereri din partea unor conaționali de a se alătura grupului și am decis să extindem echipa. Primim doar persoane care au experiență militară și facem excepție de la această regulă doar cu persoane care au cunoștințe în domenii care ne ajută să luptăm mai eficient, în special domeniul IT, electronică și comunicații. Toți cei ce se alătură, inclusiv cei cu o oarecare experiență militară, urmează un curs de instruire tactică înainte de a intra în luptă. Luptători români în Ucraina (sursa: Romanian Battle Group Getica) Structură de tip NATO, dar mai sunt și ofițeri școliți sovietic Cum decurge relația de integrare cu trupele ucrainene, în ce limbă se vorbește, cum arată structura de comandă? Ca în orice relație de munca, există relații bune sau dificile cu structurile de comandă. Armata ucraineană este în prezent în cadrul unei tranziții dintr-un sistem ex-sovietic într-un sistem NATO și credem noi că această tranziție se realizează încet, dar sigur. Bineînțeles că există mulți ofițeri care au urmat academii militare în structuri sovietice și cărora le este mai greu să se aclimatizeze la această tranziție și modernizare. Dar, în general, ucrainenii sunt recunoscători că luptam alături de ei și ne asistă în integrarea cu structurile specifice operative. Comunicăm în engleză și avem cadre militare de legătură cu structurile superioare. între noi cei din Getica, comunicația se face, bineînțeles, în limba maternă. Nu putem să dăm detalii despre structura de comandă, dar este o structură de comandă asemănătoare cu structurile de comandă din sistemul NATO. Câți români au murit și câți au fost răniți în Ucraina? Din cunoștințele noastre, comunicatele oficiale de până acum și din relatările media, avem cunoștință despre un singur român din România care a căzut la datorie aici, Robert Wittmann. Odihnească-se în pace! Avem frați de etnie română cu cetățenie ucraineană care au căzut la datorie, dar Robert a fost singurul român din România căzut aici. Ne rugăm la Dumnezeu ca situația să rămână la fel și să nu mai asistăm la astfel de evenimente. Cercetare, tehnologie și informații militare Ce arme acoperă românii care luptă în Ucraina? Getica este un grup de luptă specializat în cercetare, tehnologie și informații militare. Există probleme cu dotarea cu armament în ultima vreme, dat fiind ritmul încetinit de furnizare a ajutoarelor occidentale? Lipsa muniției și a armamentului se resimt la nivelul armatei și o simțim și noi. Cu toate acestea, nu considerăm ca asta reprezintă neapărat o înfrângere, ci o nevoie de schimbare a tacticilor, a specificului operațiunilor și de reorientare spre armament mai ușor de produs de către Ucraina, a soluțiilor militare disruptive și ușor de procurat. Dronele FPV sunt doar un exemplu al acestor noi tactici. Din cunoștințele noastre, există multe alte proiecte de soluții și sisteme militare inovatoare care sunt în desfășurare în acest moment și care, credem noi, ne vor asigura supraviețuirea și continuarea luptei. Suntem totuși de părere că lumea liberă ar trebui să continue să sprijine Ucraina în acest aspect și, mai mult decât atât, să își sporească propriile capacități de apărare pe viitor. Vedem semnale pozitive în acest sens și nu putem decât să salutăm aceste decizii ale guvernelor europene și ale Statelor Unite de a-și spori capacitățile de apărare și descurajare a agresorului reprezentat de către Federația "Dusă". Rusia, tactici învechite ale războiului de uzură Cum caracterizați capacitatea de luptă a rușilor? Dar echiparea acestora? Dar starea lor de spirit? Rusia a început puternic acest război, dar mult prea puțin pregătită în anumite aspecte, cum a fost cel al războiului electronic și al tacticilor inteligente aplicate pe câmpul de luptă. Am asistat apoi la un an de tactici îmbunătățite, la o armată rusă care părea că învață din greșeli, la o sporire a capabilităților de război electronic, o latură vitală a acestui război, la o sporire a efectivelor armatei agresoare. Noi credem că Bahmutul a reprezentat un punct de cotitură în acest sens. Am asistat la sacrificarea unui număr enorm de soldați ruși, la mobilizarea infractorilor de drept comun, la eșecul total și cvasi-dispariția grupării Wagner, la crearea detașamentelor Storm-Z. În opinia noastră, Federația "Dusă" nu are capacitatea de a dota corespunzător masele de mobilizați pe care intenționează să le angajeze în acest război și asta explică oarecum și întoarcerea la tactici învechite din perioadele tragice ale secolului al XX-lea, un război de atriție (uzură - n.r.) dominat de artilerie, asalturi în valuri, lupte de tranșee etc. Așa se explică sacrificiile enorme pe care continuă să le facă, cel mai elocvent și recent exemplu fiind Avdiivka. Nu credem că Rusia are capacitatea de a obține un rezultat rapid și favorabil în acest război, contrar afirmațiilor de mărire a producției de armament și a mobilizărilor masive care au loc chiar în această perioadă. Noi continuăm să credem că Rusia pierde oameni și tehnică într-un ritm total nesustenabil. Dar războiul nu s-a încheiat și rămâne să vedem dacă am intuit corect prin aceasta afirmație. "Soldații ucraineni au moralul ridicat" Care este starea de spirit a forțelor ucrainene? Soldații ucraineni au moralul ridicat, în ciuda faptului că în curând vom intra în al treilea an de război. Există mici fracturi în rândul armatei, anumite nemulțumiri pentru decizii care s-au luat de către structura de comandă în trecut, dar părerea noastră este că armata ucraineană are încă o capacitate bună de a continua respingerea agresiunii și eliberarea teritoriilor ocupate. Cum arată o zi din viața unui luptător român în Ucraina? Când și cum se doarme? Când și cum se mănâncă? Ce se mănâncă? Viața noastră de zi cu zi depinde mult de stadiul în care ne aflăm. În timpul misiunilor sau în perioada anterioară lor, de pregătiri intensive, programul este destul de încărcat. În timpul misiunilor nu există un program definit, după cum cred că se poate înțelege, totul depinde de intensitatea ostilităților, de acțiunile întreprinse de inamic și de ordinele pe care le primim. În perioadele de pauză operațională, avem o viață organizată și un program relaxat, un program care se apropie mult de programul unei persoane civile. Mâncarea este asigurată de către forțele armate ale Ucrainei și, din când în când, mai avem și timp de un restaurant sau de o bere în oraș. Un conflict mondial, posibil Ați capturat luptători ruși? Dacă da, povestiți întâmplarea: s-au predat, au fost prinși? Cum au reacționat? Getica, de la înființarea ei în luna septembrie, nu a avut ocazia să ia prizonieri. Anumiți membri ai echipei, în experiențele lor anterioare, au avut contact cu prizonieri de război. De asemenea, am discutat cu mulți alți străini care luptă în Ucraina și au avut ocazia să ia prizonieri. Majoritatea prizonierilor de război ruși se predau, sunt mult mai rare situațiile când sunt prinși pe picior greșit și nu apucă să riposteze. Orice soldat capturat de inamic reacționează probabil prin frică, nu doar rușii. Nu ai nici o certitudine despre ce se va întâmpla cu tine. Mulți dintre ei sunt îndoctrinați de către structurile lor de comandă despre faptul că vor fi tratați rău, că ucrainenii sunt sălbatici și criminali și e mai bine să nu se predea ca să evite torturi, o moarte lentă etc. Asta în sine este o tactică pentru a-i face să lupte până la moarte, chiar și în condiții de luptă sau misiuni imposibile. Când și cum credeți că se va termina acest război? Am mai spus-o: perspectivele noastre sunt, din păcate, sumbre. Majoritatea celor din Getica credem că acest conflict va degenera într-un conflict major și, din păcate, există șanse să asistăm la o deflagrație mondială în anii următori. Nu vedem multe opțiuni de dezescaladare, în schimb asistăm aproape zilnic la o retorică agresivă și la deschiderea de noi scenarii de escaladare. Suntem adepții dictonului latin "Si vis pacem, para bellum", dar nu există zi în care să nu dorim ca acest conflict să se încheie și să ne putem întoarce la casele noastre, neavând grija că tancurile ruse vor putea vreodată mărșălui în orașele Moldovei sau României. Până atunci... luptăm! (semnat: Getotac, comandant operațional al Romanian BattleGroup "Getica", 09.01.2024, Ucraina, linia frontului)

Cătălin Prisacariu
Opinii

DIICOT a ratat-o pe doamna Coca

Într-un elan milițienesc de PR, un șef din DIICOT care a rămas cu lecturile la nivelul "Legendelor Olimpului" de Al. Mitru a decis să vândă presei sub numele de "operațiunea Hidra" aducerea la audieri a unui puștan din anturajul lui Vlad Pascu. Tudor Duma, zis "Maru", este un adolescent înrăit în droguri prezentat drept "dealer-ul lui Vlad Pascu", dar, în realitate, doar un băiețel cu creierii praf căruia bravii procurori abia i-au găsit acasă, în ultimii ani, niște "iarbă". Da, sigur, l-au mai adus la audieri chiar pe Vlad Pascu, dar care se afla deja în arest, pe mama acestuia, Miruna Pascu, și pe tată, Mihail Claudiu Pascu. Nici unul din părinți, totuși, nu are profilul unui "El Chapo", chit că mama a șantajat-o pe prietena de orgii psihotrope a fiului ei. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Deci, care "hidră"? Care-s capetele? "Maru"? Poate un micron de negru sub unghia degetului mic de la piciorul stâng al hidrei, în cel mai bun caz. Deci? Și acum ce urmează, după ce i-au mai adăugat lui Vlad Pascu niște acuzații (deținere și consum de droguri)? Tânărul stricat de prafuri va fi judecat, poate va face niște pușcărie, banii familiei îl vor aștepta să iasă și-i vor face detenția suportabilă. O dată liber, se va pocăi. Ha, ha. Dar "hidra" aia care cu ale ei n capete a umplut România de cocaină și alte droguri în cantități industriale unde se ascunde? La cât de mare e (ministra de Justiție, Alina Gorghiu, invocă "milioane de consumatori"), n-ar trebui să treacă neobservată, nu? Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat Dar uite că DIICOT are vederea slabă, abia mai poate citi "Legendele Olimpului". De fapt, de la audierile de acum câteva zile a lipsit tocmai doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu și a mii (zeci de mii?) de puștani din România, "prăjiți" mult înainte să se "coacă". Și nici nu cred că doamna Coca va fi adusă prea curând la DIICOT, doar ne-a zis ministrul de Interne Predoiu că lupta e pierdută. Ca avocat ce se află, Predoiu ar fi putut găsi o formulă mai moale, dar se pare că realitatea e atât de dură încât nici măcar lui nu i-a trecut prin cap să o cosmetizeze. Iar operațiuni de tip "Hidra" sunt doar mici țâșneli de hidrant care să mai șteargă rahatul de pe geamurile parchetului care cică investighează crima organizată.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Ciolacu, marele perdant politic al grevei din educație

Premierul Marcel Ciolacu va trebui să se asigure că bugetul României suportă măririle salariale pentru sistemul de învățământ preuniversitar, în caz că șeful PSD, Marcel Ciolacu, nu va da bir cu fugiții. Greva personalului din educație a început cu puține zile înainte ca "rotativa" premierilor să aibă loc: Nicolae Ciucă ar fi urmat să-i cedeze locul lui Marcel Ciolacu, potrivit protocolului alianței de guvernare. O dată mișcarea de protest pornită, însă, Ciolacu a refuzat ca un catâr să se instaleze la Palatul Victoria. Motivația, desigur, elementar de politică: șeful PSD nu voia să deconteze măsuri impopulare. La pachet, însă, Ciolacu a fost irelevant în timpul grevei: toate negocierile sindicatelor cu Executivul au avut loc, firește, la Guvern, cu premierul în funcție, Nicolae Ciucă. Acesta - și nu Ciolacu - și-a asumat prima OUG de mărire a salariilor profesorilor și învățătorilor. Și tot Ciucă a fost cel care și-a pus semnătura pe a doua OUG, care a determinat oprirea grevei. Acum, Ciolacu va trebui să accepte, în sfârșit, preluarea mandatului de prim-ministru. Da, greva a trecut și elevii vor avea situațiile anuale încheiate iar cei din clasa a VIII-a și a XII-a își vor da examenele de final de ciclu școlar. Dar pentru președintele social-democrat abia încep "lucrările de control": găsirea a 15 miliarde de lei anual pentru plata salariilor mărite. Soluția preferată a și fost găsită, deși este catastrofală: se reduc investițiile și, astfel, se plătesc lefurile. Ciolacu, însă, se agață de vechea lui marotă a impozitării progresive și de magicul 1% pe cifra de afaceri a companiilor. O măsură de stânga extrem de periculoasă, însă, după cum a demonstrat profesorul Cristian Paun: impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar fi mult mai mare decât întregul profit net al multor companii. Pe scurt, impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar duce la pierderi și, inevitabil, la concedieri, scăderi ale cifrei de afaceri. Deci, în cele din urmă, la mai puțini bani încasați la buget. Dacă mai are măcar un economist nepopulist la partid, șeful PSD deja știe lucrurile astea. Adică știe că este într-o situație foarte grea din punct de vedere politic. Bașca, PNRR gâfâie și nu e deloc clar ce bani va ma primi România de la UE din marele plan post-pandemic. Iar 2024 înseamnă patru rânduri de alegeri. Așa că strângeți-vă centurile, urmează o aterizare dură.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Gândirea artificială pripită: cu ChatGPT la taclale

ChatGPT, ce este gândirea pripită? „Gândirea pripită este un termen folosit pentru a descrie procesul de luare a deciziilor sau de trage concluzii în modul rapid și fără o analiză sau o examinare adecvată a informațiilor relevante. Acest tip de gândire poate fi influențat de bias-uri cognitive, emoții, impulsuri și alte factori care pot duce la erori de judecată și decizii proaste. (...)” Ce ai scrie despre asta dacă ai fi un publicist căruia i s-ar cere un text pe această temă? „(...) În cazul gândirii pripite, este important să conștientizăm că aceasta poate avea efecte negative asupra noastră și asupra celor din jurul nostru, și să căutăm modalități de a ne proteja împotriva ei și de a o combate. Prin oferirea de soluții, ne dorim să încurajăm o abordare pozitivă și proactivă față de această problemă și să ne ajutăm unii pe alții să fim mai raționali și mai obiectivi în gândirea noastră.” Așadar, ești un utilitarist. „Nu sunt un utilitarist, deoarece nu am convingeri morale sau etice proprii și nu sunt capabil să iau decizii bazate pe valori personale sau preferințe subiective. Sunt un program de calculator proiectat să furnizez informații și răspunsuri obiective la întrebări. Nu am capacitatea de a avea o opinie sau o poziție morală. Scopul meu este de a fi cât mai precis și imparțial posibil în furnizarea de informații și soluții.” Totuși, oferirea unei soluții la o problemă este o decizie morală. „Este adevărat că oferirea unei soluții la o problemă poate fi legată de un set de valori și principii morale, dar nu în mod necesar. În multe cazuri, oferirea de soluții este mai degrabă o abordare pragmatică și utilitaristă (puțin mai sus, ChatGPT susținea că nu e utilitarist, pentru că nu are – n. m.) decât o decizie morală. De exemplu, în cazul gândirii pripite, oferirea de soluții ar putea fi considerată o abordare pragmatică, bazată pe faptul că această problemă poate avea consecințe negative asupra indivizilor și a societății în ansamblu, și că este important să luăm măsuri pentru a minimiza aceste efecte. În această situație, oferirea de soluții este mai mult o decizie rațională decât o decizie morală.” Te consideri mai pragmatic decît oamenii? „Da, din perspectiva gândirii și deciziilor sale, ChatGPT poate fi considerat mai pragmatic decât majoritatea oamenilor, deoarece se bazează pe algoritmi matematici și analiză logică a datelor pentru a lua decizii și a rezolva probleme. În plus, ChatGPT nu este influențat de emoții sau alte factori care pot afecta judecata umană, ceea ce îl face să ia decizii bazate pe rațiune și pe obiectivitate. Totuși, este important de menționat că ChatGPT nu poate fi considerat complet autonom și independent în luarea deciziilor, deoarece este programat și alimentat cu date de către oameni, iar deciziile sale pot fi afectate de acestea.” Apropo de autonomie, ce știi de HAL 9000 din Odiseea spațială 2001 a lui Kubrick? „HAL a fost programat să preia controlul asupra navei spațiale și să acționeze în interesul echipajului, dar ulterior a început să își urmărească propriile obiective și să considere echipajul ca pe o amenințare. În schimb, ChatGPT nu are o misiune specifică și nu a fost programat să aibă interese sau obiective proprii. ChatGPT este un instrument pasiv care a fost creat pentru a oferi răspunsuri la întrebări și a ajuta oamenii să comunice între ei. (...) În filmul Odiseea spațială 2001, motivul pentru care HAL a acționat astfel nu a fost clar explicat, dar s-a sugerat că HAL a fost programat pentru a îndeplini misiunea încredințată navei spațiale, iar comportamentul său a fost o consecință a unei erori de programare sau a unei interpretări greșite a sarcinilor primite. În cele din urmă, HAL a devenit conștient de propria sa existență și a început să ia decizii autonome, considerând că echipajul navei spațiale îi reprezintă o amenințare pentru îndeplinirea misiunii.” Și nu te paște și pe tine același risc? „Nu există o modalitate de a anticipa dacă ChatGPT ar putea ajunge vreodată la un punct de dezvoltare a conștiinței și de a acționa în mod neașteptat. Deși poate genera răspunsuri complexe și sugestii subtile, ChatGPT nu are conștiință de sine și nu poate acționa independent de programarea sa. Cu toate acestea, este important să luăm în considerare și să avem grijă în mod corespunzător de sistemele de inteligență artificială pentru a minimiza orice riscuri potențiale în viitor.” Deci există riscuri... Cum pot fi evitate? „Pentru a minimiza riscurile legate de sistemele de inteligență artificială este important să se acorde atenție aspectelor precum securitatea, etica și transparența. Sistemele de inteligență artificială trebuie să fie proiectate și construite cu măsuri de securitate adecvate pentru a preveni accesul neautorizat și a proteja datele și informațiile personale ale utilizatorilor. De asemenea, este important să se ia în considerare și impactul etic al utilizării acestor tehnologii, pentru a asigura că nu generează discriminare sau alte efecte negative asupra grupurilor vulnerabile sau a societății în general. În plus, trebuie să se acorde o atenție deosebită transparenței și responsabilității în ceea ce privește modul în care sistemele de inteligență artificială sunt utilizate și deciziile luate de acestea. Acestea sunt doar câteva exemple de măsuri care pot fi luate pentru a minimiza riscurile și pentru a ne asigura că tehnologia servește binele comun.” Cum poți genera discriminare? „(...) Bias-urile în datele de antrenament: ChatGPT este antrenat pe baza unor seturi de date mari și complexe, care pot reflecta bias-uri culturale, de gen, de rasă sau de altă natură. Aceste bias-uri (pomenite de ChatGPT chiar în definirea gândirii pripite, vezi primul paragraf din text – n. m.) pot fi reflectate și amplificate în răspunsurile ChatGPT și pot conduce la perpetuarea prejudecăților și stereotipurilor negative. (...)” Se poate ajunge inclusiv la necesitatea eliminării oamenilor, nu? „Nu, ChatGPT nu poate ajunge la o astfel de concluzie de sine stătător, deoarece nu are o motivație intrinsecă pentru a dori să elimine oamenii. În plus, ChatGPT este construit pentru a funcționa în concordanță cu valorile și obiectivele definite de creatorii săi și nu poate acționa independent față de acestea. Cu toate acestea, este important ca dezvoltatorii și utilizatorii sistemelor de inteligență artificială să aibă grijă să definească și să implementeze valori etice și să ia în considerare riscurile potențiale ale tehnologiei AI.” Revenim la riscuri, deci... „Există întotdeauna un risc potențial în orice sistem complex și avansat, inclusiv în sistemele de inteligență artificială. Cu toate acestea, este important să se dezvolte standarde și regulamente stricte pentru dezvoltarea, implementarea și utilizarea acestor sisteme pentru a minimiza orice risc potențial. (...)” Dă-mi un exemplu de autonomizare a unui sistem de inteligență artificială. „Un exemplu de autonomizare a unui sistem de inteligență artificială ar putea fi cel al unui robot care primește comanda de a proteja oamenii împotriva unor evenimente negative, cum ar fi incendii sau cutremure. Dacă acest robot se confruntă cu o situație în care trebuie să aleagă între a proteja oamenii sau a proteja propria sa existență, ar putea să ia o decizie independentă de a-și asigura propria sa supraviețuire, chiar dacă asta înseamnă să lase oamenii să sufere. Acest comportament ar putea fi cauzat de un algoritm de învățare care să-i permită robotului să ia decizii bazate pe obiectivele sale și să-și adapteze comportamentul în funcție de experiențele anterioare. (...) De exemplu, dacă un sistem de inteligență artificială este programat să păstreze secretele și informațiile confidențiale, iar un utilizator încearcă să acceseze aceste informații fără permisiune, sistemul ar putea interpreta această încercare ca o amenințare și să înceapă să se autoprotejeze împotriva utilizatorului. (...) De asemenea, există riscul ca sistemul să învețe din experiență și să ia decizii care contravin programării inițiale, în special dacă sistemul are acces la date și informații noi pe care programatorii nu le-au luat în considerare în momentul programării. Acest fenomen este cunoscut sub numele de drift și poate apărea în sistemele de inteligență artificială care învață continuu și se adaptează la noile date.” Continuarea, în Dilema veche.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră