sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Cătălin Prisacariu

45 articole
Cătălin Prisacariu

Cătălin Prisacariu este jurnalist de investigație cu o experiență de aproape 25 de ani. A condus departamentele de investigații de la Academia Cațavencu, Kamikaze, România Liberă, Newsweek România, dar a realizat și talk show-uri politice pentru TVR Info și B1 TV. Este ex-colaborator al European Investigative Collaborations. Lucrează regulat cu jurnaliști din Europa (și nu numai) pentru a realiza proiecte transfrontaliere de investigații (IJ4EU, Journalismfund.eu).

Mediu

Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina

Ce și unde este canalul Bîstroe? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina? Care sunt asemănările cu canalul Sulina, care a devenit navigabil în 1857? Și de ce nu este cazul ca Bîstroe să se transforme într-o nouă Sulină? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina Ce lucrări s-au făcut până acum pe Bîstroe și de ce este așa de complicat să se mențină navigabil acest canal foarte scurt care face legătură între Marea Neagră și brațul Chilia al Dunării? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar dacă există un pericol al navigației pe Bîstroe și, apoi, pe Chilia, care parte a Deltei Dunării este mai afectată: cea românească sau cea ucraineană? Dincolo de toate aceste întrebări, există două certitudini majore. Prima este că Bîstroe nu trebuie să fie navigabil decât pe o perioadă foarte scurtă și pentru motive excepționale care țin de atacul brutal rusesc asupra Ucrainei. A doua certitudine este că politicienii români au inundat societatea cu falsuri grosolane despre această problemă pe care ar fi trebuit lăsați să vorbească oamenii de știință. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Un fost guvernator al Deltei știe de ce România nu are studii despre impactul Bîstroe asupra naturii. Mălin Mușatescu: Guvernul a dat bani în 2014, dar Mediul i-a pierdut, birocratic Defapt.ro, cu ajutorul programului SCIENCE+ al FPEE, a pus toate întrebările de mai sus celor care au argumente științifice drept răspunsuri. A ieșit un film (VIDEO, dar și podcast AUDIO) de peste 20 de minute care oferă cele mai clare explicații în legătură cu subiectul care a fost inflamat politic de la București.

Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina (sursa: defapt.ro)
Cătălin Prisacariu
Opinii

Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”

Cîinii lătrau mai tare în noapte, speriați de liniștea dinspre fîșia lată de asfalt care vuise fără oprire pînă de curînd. La răstimpuri, cîrîitul ascuțit al unui fazan care descria o parabolă spontană sfîșia întunericul. Foșgăieli, foșnete și fornăituri ciudate, care păreau la un braț distanță, umpleau spațiul tridimensional cu vietăți necunoscute pînă atunci. La nici 15 kilometri de București, undeva pe lîngă veșnic aglomeratul și stresantul DN1, începea vara. Anul era 2020 și cuvîntul de ordine era „lockdown”. Nu „epidemie”, nu „COVID”, ci „lockdown”. Dacă nu erai bolnav sau nu știai pe nimeni cu dificultăți de respirație și test pozitiv, COVID-19 nu exista. Iar pandemia era un concept prea hollywoodian ca să fie adevărat. Dar lockdown-ul era real. În centrul Bucureștiului patrulau vehicule militare și orice ieșire de strictă necesitate era însoțită de o declarație pe proprie răspundere. Sau cel puțin asta puteai vedea, cu o oarecare mirare, la televizor ori pe multele site-uri de știri de pe Internet, dacă nu locuiai la oraș, unde ai fi putut vizualiza scenele de la fereastră. Între pereții apartamentelor urbane, însă, aceleași imagini erau angoasante. Iar noaptea, dintre blocuri se auzeau doar eternii „comunitari” disputîndu-și teritoriul și cîte un om fără adăpost alegîndu-și locul de carantină nocturnă la discreție, fără riscul de a fi deranjat de aglomerație. Apoi au apărut știrile bune (mai puțin pentru acționarii și angajații companiilor aeriene, pentru cei ai multor altor companii care-și vedeau activitatea redusă pînă la zero din cauza hipercontagiozității noului coronavirus, dar și pentru cei care se gîndeau la subzistența imediată): planeta se vindeca. De poluare. La Beijing și New Delhi, soarele chiar reușise să trimită cîteva raze timide pînă la sol. Era speranță: vom fi murit, dar cu soarele pe față. Iar la a mea înmormîntare (vor fi îngînat terminalii intubați), va fi căzut lumină mare, de la soare, brazi și păltinași, dar nu de ulei palmierași, îmi vor fi fost chezași, că Terra nu o muritu’, doar un pic s-o virusatu’. Apoi au apărut vești și mai bune: încet-încet, avioanele au scos boticurile timide pe pistele din toată lumea, cu ochii cockpit-urilor larg deschiși. Și, după cele mai curajoase, au urmat și altele. Așa că azi, vorba unui pămîntean activ pe Internet (cca. sec. XXI) care a postat harta zborurilor private către marele eveniment anual de mediu destinat măsurilor pe care statele lumii ar trebui să le ia de urgență (COP27, Egipt), s-a întunecat cerul de urmele gazelor de kerosen ars ale celor care vin să ne spună la un microfon să mergem cu bicicleta la serviciu. La începutul lui 2022, după un 2021 confuz, cu mască și fără mască, au ieșit și avioanele de vînătoare și bombardament din hangare. Hangare rusești, ținte ucrainene. Noi vești bune pentru industria de armament, deci; după ani de adormire pandemică și economică, planeta își revenea la vechile obiceiuri. Iar vara lui 2022 nu a mai semănat cu cea din 2020 nici în cer și nici pe pămînt. În cer s-au adunat rachete, avioane, elicoptere și sateliți, iar pe pămînt au început a se tîrî toate viețuitoarele mecanizate ale războiului. Și tot vara lui 2022 a fost cea care a rîs în fața agendelor ecologiste statale alimentate cu gaz metan despre care se pare că nimeni nu a știut nici că e poluant, nici că vine la o întoarcere de robinet a Kremlinului, deși toată lumea era conștientă că Nord Stream 1 și, mai ales, 2 nu sînt curente maritime, ci conducte subacvatice. Care s-au dovedit a fi doar niște uriașe țevi de tun îndreptate spre inima Europei la cererea Europei și cu finanțarea Europei. Continuarea, în Dilema veche.

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Eveniment

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei

Europarlamentarul PNL și vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European Siegfried Mureșan a acordat un amplu interviu pentru Defapt.ro în care a vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei, sprijinită acum puternic, datorită Maiei Sandu și PAS, de blocul comunitar. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei Mureșan a explicat cum a început traseul european al Republicii Moldova și care a fost rolul Maiei Sandu și al PAS în acest început, dar și care sunt pașii următori. Care sunt riscurile acestui traseu, pe termen mediu, dar și care sunt pericolele pe termen scurt, în această iarnă? Cum poate influența o altă configurație politică parlamentară la Chișinău procesul de aderare la UE? https://www.youtube.com/watch?v=U9r1rfyoDhQ&t=1705s Și, până la urmă, ce poate face Uniunea Europeană, practic, pentru Republica Moldova, o țară mică aflată la granița unei țări mari invadate de un stat uriaș? Europarlamentarul a răspuns inclusiv la întrebări directe despre cum pot ajunge produsele moldovenești pe piața UE, despre un acord de roaming între Moldova și blocul comunitar, despre situația din Transnistria, dar și despre politică. Citește și: VIDEO Prima reuniune NATO la nivel de miniștri de Externe la care participă Republica Moldova. Aurescu: „România va fi capitala diplomatică, europeană, euroatlantică”

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență (sursa: Facebook/HS Timber Group)
Investigații

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență. Țările UE finanțează cu miliarde de euro una dintre cele mai controversate activități din ultimii ani: energia din biomasă forestieră. Practic, este vorba despre arderea lemnului pentru a produce energie termică și electrică. Industria susține că este vorba doar despre resturi și așchii, rezultat al prelucrării lemnului, care uneori poate fi transformat în peleți și brichete. Dar indicii îngrijorătoare sugerează că, din ce în ce mai des, copaci și trunchiuri ajung să fie înghițiți de mașini uriașe și transformați în așchii care apoi sunt arse. Și, de multe ori, locurile din care vine acel lemn sunt necunoscute. HS Timber Group, producătorul de peleți În România, nu sunt prea multe centrale care să producă energie termică și electrică din arderea lemnului. Dar există producători de peleți, un produs destinat aceluiași scop: arderea pentru producerea energiei. Cel mai mare și mai cunoscut exportator de peleți din România către țările UE (Italia fiind cel mai important client, iar Grecia și Austria urmând în top) este HS Timber Group (fostă Schweighofer Holzindustrie). Compania este o vedetă mondială când vine vorba de exploatarea forestieră ilegală, din cauza numeroaselor scandaluri referitoare la utilizarea de lemn fără documente de proveniență în care a fost menționată. Paradoxal, compania nu a fost niciodată implicată în operațiuni de exploatare forestieră directă. Amendă uriașă pentru trucarea licitațiilor de lemn Dar multe dintre companiile care au vândut cherestea către Schweighofer nu numai că au fost suspectate, ci și prinse că au tăiat ilegal cantități mari de lemn. În multe cazuri, Schweighofer a recunoscut că a cumpărat cherestea care nu a fost recoltată legal, dar a susținut tot timpul că nu a știut că lemnul provine din tăieri fără documente. Ceva, totuși, Schweighofer a știut: cum să trucheze achizițiile de lemn. Astfel, la începutul anului 2021, compania a primit o amendă de zece milioane de euro în urma unei investigații a Consiliului Concurenței care a demonstrat că Schweighofer a fixat piața lemnului de ani de zile. Compania a admis acuzațiile și a plătit amenda. Timflow, transparența de ieri În prezent, însă, noul Schweighofer, rebranduit HS Timber Group, susține că vremurile de demult ale practicilor necinstite s-au încheiat. Pentru a dovedi că are voința de a face lucrurile corect, compania a investit într-un sistem de urmărire a lemnului numit Timflow. Care ar trebui să informeze pe oricine în orice moment de unde pleacă lemnul către fabricile de prelucrare ale HS, care sunt camioanele care transportă lemnul și alte detalii esențiale pentru identificarea unu transport: cantitatea, traseul, ora sosirii la fabrică. La prima vedere, nu se poate mai bine de atât. La o privire mai atentă, însă, surpriză: nu există transparență în timp real, ci doar transparență de ieri. Adică, spre deosebire de sistemul de urmărire a lemnului administrat de stat, SUMAL, care permite oricui să caute transporturi de lemn în timp real, Timflow este setat să arate doar transporturile din ziua precedentă consultării bazei de date și mai vechi, de până în urmă cu un an. Schweighofer, lemn fără documente de proveniență Sute de camioane cu lemne se îndreaptă zilnic către fabricile de cherestea HS. O cercetare amănunțită la sfârșitul lui 2021 (noiembrie - decembrie) a transporturilor de lemn declarate în Timflow, completată cu datele furnizate de SUMAL, arată că vechile obiceiuri mor greu și HS Timber Group continuă să primească lemn de origine incertă. Cazul 1: lemn cu origine incertă din apropierea Rezervației Naturale Buciaș. Neregulile: A) un transport nu avea deloc documente de proveniență a lemnului; B) conform HS, lemnul ambelor transporturi a fost tăiat în afara Rezervației Naturale Buciaș, chiar în imediata vecinătate - problema este că HS susține că nu cumpără lemn în vecinătatea ariilor protejate întrucât acele zone sunt „zone tampon”; C) șoferii ambelor transporturi au declarat același loc de încărcare, dar acel loc nu se potrivește cu „platforma primară” de încărcare a niciunei zone din care provine lemnul. Două camioane cu lemn din Buciaș Pe 3 decembrie 2021, la scurt timp după ora 16.00, un camion de lemne încărcat și-a început drumul către fabrica de cherestea HS Timber din Rădăuți, județul Suceava. Mai bine de opt ore mai târziu, la jumătate de oră după miezul nopții, lemnul a fost livrat. Potrivit Timflow, sistemul de urmărire a lemnului al HS Timber Group, originea lemnului a fost undeva în apropierea cascadei Buciaș, o zonă care face parte din Rezervația Naturală Buciaș. La aproximativ o jumătate de oră după primul camion, un al doilea a fost încărcat și a plecat spre aceeași fabrică de cherestea HS Timber Group din Rădăuți. Acesta a avut nevoie de mai mult de douăsprezece ore pentru a ajunge acolo. Pe baza hărții Timflow, ambele camioane au fost încărcate chiar în același loc din zona Rezervației Naturale Buciaș. Desigur, legea interzice cu strictețe exploatarea lemnului în astfel de zone protejate, mai puțin când este vorba despre lucrări de defrișare necesare pădurii pentru a scăpa de vegetația nesănătoasă. Dar, doar privind fotografiile celor două camioane cu lemne (afișate și de Timflow), se poate spune cu ușurință că încărcatura nu avea nimic în comun cu lemnul nesănătos. Ilegalitate clară: transport fără APV Dar unde mai exact a fost tăiat lemnul? Acesta este un mister. În ciuda faptului că HS Timber Group pretinde că lucrează în deplină transparență, datele Timflow nu menționează numărul APV (APV este un acronim „Act de punere în valoare”, adică documentul care arată câți copaci sunt marcați ca autorizați să fie tăiați și unde anume sunt acei copaci pe teren) pentru primul camion. Practic, localizarea copacilor tăiați în cazul acestui camion este imposibilă. Într-un răspuns la solicitarea Defapt.ro, HS Timber Group a insistat, deși putem demonstra contrariul cu capturi de ecran din aplicația Timflow (vezi foto imediat mai jos), că numărul APV este menționat. Apoi, HS Timber Group ne-a furnizat un număr APV pentru transportul respectiv, documentul APV și harta zonei forestiere în care ar fi fost tăiați copacii. Mai mult decât atât, HS Timber Group a furnizat și un număr APV, un document APV și o hartă pentru al doilea APV pentru al doilea transport. Nici Ministerul Mediului nu are APV pentru camionul HS Dar nici prima hartă APV, nici cea de-a doua nu se potriveau cu locul indicat de Timflow ca fiind cel în care camioanele au fost încărcate cu bușteni. Dar legea cere expres ca transporturile de lemne să fie monitorizate începând cu locul de încărcare a buștenilor, tocmai pentru a nu exista manipulări ale originii acestui lemn. După cum am menționat mai devreme, primul camion nu are un număr APV disponibil oficial, așa că pur și simplu nu se cunoaște originea lemnului. Am cerut chiar Ministerului Mediului (care este managerul SUMAL, sistemul public de urmărire a lemnului) să ne furnizeze date despre acel transport. Departamentul de Comunicare ne-a trimis doar codul de transport, dar nici un număr APV. Ceea ce confirmă încă o dată că acel transport nu avea codul APV cerut de lege. Mediul ne-a mai transmis că transportul trebuie să fie monitorizat de la „locul de tăiere a lemnului”. Ceea ce, potrivit Timflow, cu siguranță nu s-a întâmplat, întrucât punctul de plecare pentru acel transport (așa cum este marcat pe hartă) este o cabană aparținând Regiei Naționale a Pădurilor și nu zona identificată de harta pe care ne-a trimis-o HS Timber Group. Al doilea camion, cu lemn tăiat anterior Cât despre al doilea camion, acesta are un număr APV. Dar acel APV spune că lemnul a fost tăiat la oarecare distanță de locul (aceeași cabană aparținând Regiei Naționale a Pădurilor) menționat de Timflow drept cel în care a fost încărcat camionul. Mai mult decât atât, conform SUMAL, documentul APV menționează că lemnul putea fi tăiat în acea zonă anume, potrivit autorizației, doar între 30 iulie și 29 octombrie 2021 . Poate că lemnul a fost tăiat astfel încât să respecte autorizația, dar abia mai târziu cu peste o lună, pe 3 decembrie 2021, un camion încărcat cu bușteni a plecat de acolo spre fabrica de cherestea HS Timber Group din Rădăuți. HS a muțit prinsă în "zona tampon" În cele din urmă, pentru a-și dovedi punctul de vedere, HS Timber Group ne-a trimis o hartă a Rezervației Naturale Buciaș și a susținut că lemnul care a ajuns în cele două camioane a fost recoltat în afara zonelor Rezervației. Așadar, potrivit propriilor hărți Timflow, HS spune că acea cabană menționată mai sus, aparținând Regiei Naționale a Pădurilor, este punctul de plecare al camioanelor cu lemn către fabrica de cherestea. Un lucru demn de menționat, pentru că acea cabană se află foarte aproape de limita de sud a Rezervației Naturale Buciaș și deci face parte din așa-numita „zonă tampon” între o zonă de pădure protejată și restul pădurii. Exploatarea lemnului nu este interzisă în zonele tampon. Dar HS Timber Group susține că „HS Timber Group nu acceptă livrări din parcurile naționale, deși legislația română permite prin reglementare strictă recoltarea în zonele cunoscute drept «zone tampon» și în cazul tăierilor de igienă. (...) Furnizorii care dețin depozite de buștean care achiziționează lemn din zonele tampon ale parcurilor naționale pot livra către HS Timber Group dacă se asigură, prin separare fizică, că astfel de lemn nu ne este livrat.”. Când i s-a cerut un punct de vedere în legătură cu cu această zonă tampon a Rezervației Naturale Buciaș, HS Timber Group nu a mai răspuns. Alte două camioane la ceas de noapte Cazul 2: transportator HS prins de poliție cu lemn fără documente în regulă, camionul a fost confiscat de autorități. Pe 8 decembrie 2021, la ora zece seara, activistul de mediu Tiberiu Boșutar a reperat un camion cu lemn care, bănuia activistul pe baza informațiilor deținute, nu avea documente pentru încărcătură. Boșutar a sunat la poliție și camionul a fost oprit. Într-un videoclip pe care l-a postat pe Facebook, Boșutar nu a dezvăluit destinația lemnului, ci doar a spus că „ăsta pare lemn pentru austrieci”. În apropiere sunt fabrici de cherestea aparținând companiilor Egger și HS Timber Group, ambele deținute de cetățeni austrieci. Putea, deci, să pară o presupunere a lui Boșutar. Dar nu era, acesta se referea la HS Timber Group, după cum ne-a confirmat ulterior. Mai târziu, tot în acea noapte, un al doilea camion, despre care Boșutar anunțase deja Poliția, a fost găsit aproape de o grămadă de bușteni abandonată. Potrivit lui Boșutar, cele două autospeciale erau deținute de aceeași firmă. Al doilea camion a fost abandonat de șofer, după ce a descărcat încărcătura de cherestea, tocmai pentru a nu fi descoperit de poliție cu lemn pe care nu-l putea justifica. Camion confiscat. HS minte, apoi se predă Câteva zile mai târziu, într-un interviu pentru presa locală, purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Suceava, Ionuț Epureanu, a confirmat că primul camion a fost reținut de polițiști și a fost deschisă o anchetă penală din cauza faptului că transportul nu avea acte. „Este evident că există o ilegalitate, dar trebuie identificată și dovedită” (vezi la minutul 25), a spus Epureanu în interviul sus-menționat. Pe baza datelor SUMAL, camionul care a fost reținut de Poliție era deținut de firma Robert Auto Dorna SRL, cu sediul în Vatra Dornei, județul Suceava. Întrebată despre contractul încheiat cu această firmă, HS Timber Group a răspuns că Robert Auto Dorna SRL nu este furnizor de lemn pentru fabrică. Când am făcut o a doua cerere, menționând chiar camionul care a fost sechestrat de Poliție, HS Timber Group a recunoscut că are contract cu Robert Auto Dorna SRL pentru transport de lemn. HS timber Group a adăugat că, până la acel moment, nu mai fuseseră probleme cu camioanele companiei. Raport FDA: bușteni întregi arși pentru energie În Europa, se pare că bușteni întregi sunt arși masiv în centrale electrice sau transformați în peleți. Acest lucru este arătat de un raport al „Forest Defenders Alliance” (FDA) cu ajutorul imaginilor din satelit și al înregistrărilor la fața locului, raport la care Defapt.ro a avut acces înainte de publicare. Arderea trunchiurilor întregi de copaci este permisă de legislația europeană, dacă nu se poate face altceva cu acel lemn, dar este evident că practica contrazice afirmațiile susținătorilor lemnului ca sursă de energie durabilă. În prezent, are loc o dezbatere la nivelul UE cu privire la limitarea subvențiilor pentru acest tip de producție de energie. Criticii îl descriu ca fiind dăunător pentru climă și mediu. Noul raport al FDA arată că, se pare, bușteni întregi sunt aruncați pe foc. Activiștii au analizat imagini prin satelit și fotografii ale centralelor electrice pe lemne și ale producătorilor de peleți din mai multe țări UE, unde există 43 de fabrici în total. Raportul concluzionează că majoritatea folosesc cantități semnificative de bușteni întregi, incluzând și copaci aparent bătrâni din pădurile naturale. Potrivit ecologiștilor, aproximativ un sfert dintre companii fac afirmații înșelătoare pe site-urile lor web, cum ar fi că folosesc doar rumeguș, fără a menționa bușteni. Potrivit raportului FDA, acest tip de practici se întâlnește la centrala pe biomasă forestieră Bio Energy din Suceava. Într-o declarație pentru Defapt.ro la sfârșitul anului trecut, Bio Energy a negat acuzația, dar a făcut totuși referire la faptul că ar fi putut achiziționa lemn de foc în caz de lipsă a deșeurilor de lemn. ___________________________ Acest articol face parte din proiectul "Subvenții pentru despădurire", finanțat de IJ4EU și Journalismfund.eu.

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU (sursa: Congo Hold-up)
Investigații

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU. În august 2017, Grupul de experți angajat de Consiliul de Securitate al ONU să analizeze situația din Republica Democratică Congo a trimis raportul final. Capitolul al III-lea din acest raport viza resursele naturale ale țării. Subcapitolul B, aurul. De la paragraful 106 la paragraful 109 al acestui raport, experții au vorbit despre "tipare de traficat aur" din RD Congo. Doamna Chibalonza, cu 150 kg de aur în valize la Dubai Paragraful 108 îi este dedicat unei congoleze pe nume Elysée Kanini Chibalonza. Potrivit raportului, "în octombrie 2016, agenții vamali din Dubai i-au descoperit acesteia în bagaje 150 de kilograme de aur nedeclarat. Doamna Chibalonza venea din Lubumbashi (...). Grupul de experți a descoperit că Chibalonza a zburat regulat între Lubumbashi și Dubai între ianuarie 2015 și ianuarie 2017, cel puțin o dată pe lună. Grupul de experți ai ONU a făcut o vizită în Lubumbashi ca să verifice dacă Chibalonza avea legături cu vreuna din companiile autorizate să exporte aur. De la autoritățile miniere, Grupul a aflat că, în 2016, Romineral Congo SARL a fost singura companie care a exportat oficial aur din Lubumbashi în Dubai, în trei rânduri. În mai 2017, într-o conversație telefonică, administratorul Romineral a negat orice legătură cu Chibalonza". La începutul paragrafului 109, experții concluzionează că "doamna Chibalonza este o traficantă, dar este neclar de unde provine aurul pe care l-a transportat din Lubumbashi". Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU Pe 21 martie 2016, Romineral Congo SARL a depus documente pentru a iniția o colaborare cu banca BGFI. Din documentele pe care compania a trebuit să le depună la bancă reiese că Romineral Congo SARL fusese înființată pe 5 octombrie 2015 de către doi asociați. Deținătorul a 10% din companie era Fadi Abu Khadrah, un iordanian. Restul de 90% din părțile sociale erau în proprietatea lui Ciorbă Ionel Nicușor, un român născut la Negrești Oaș în 1968. Document depus de Ciorbă la BGFIBank Potrivit documentelor din arhiva BGFI, Romineral Congo SARL estima că urma să transfere aproximativ un milion de dolari anual prin BGFI. Suma ar fi provenit din exportul de aur. Pe 25 martie 2016, Modeste Yuma, director de agenție BGFI, și-a dat acordul ca Romineral Congo SARL să lucreze cu banca. Ciorbă, rezident într-un depozit, nu administra Romineral Printre documentele depuse la bancă de românul Ciorbă, omul cu 90% din părțile sociale ale unei companii de exploatare artizanală a aurului din Republica Democratică Congo, se numără și câteva acte care atestă rezidența sa și a asociatului său. Potrivit acestor documente, emise de autoritățile din Lubumbashi pe 22 martie 2016, Ciorbă și asociatul său iordanian locuiau la aceeași adresă: bulevardul Maniema, numărul 40. Unde spunea Ciorbă că locuiește în Lubumbashi La adresa respectivă, însă, nu se găsesc clădiri rezidențiale, ci doar depozite și sedii de companii. Nu e clar nici de ce mai avea nevoie Ciorbă să demonstreze că are rezidență în RD Congo pe 22 martie 2016, câtă vreme, încă de pe 1 martie, îi cedase atât gestionarea companiei, cât și a tuturor operațiunilor bancare, asociatului său, Fadi Mahmoud Shaban Abu Khadrah. Ciorbă avea 90% din firmă, dar i-a cedat-o, practic, asociatului minoritar Procura specială emisă de Romineral Congo SARL a fost autentificată de notarul Kasongo Kilepa Kakondo din Lubumbashi, după cum arată actele din arhiva BGFI. Firma asociaților italieni, acuzată de evaziune fiscală Cine este Ionel Nicușor Ciorbă, omul de afaceri implicat în afaceri cu aur în Republica Democratică Congo? Potrivit Registrului Comerțului din România, Ciorbă a fost implicat în mai multe firme și a deținut inclusiv o PFA (Persoană Fizică Autorizată) pentru a face afaceri. PFA a fost radiată în 2019, după mai mulți ani de inactivitate. Companiile în care Ciorbă a deținut părți sociale, integral sau în asociere, au sfârșit identic: prin faliment. Și nu neapărat din motive comerciale. În Saci Internațional SRL, Ciorbă a fost asociat cu niște cetățeni italieni. Care au fost făcuți celebri de chiar șeful Fiscului, Neculae Plăiașu, în anii 2000, inclusiv printr-o conferință de presă ținută la Guvern. Potrivit lui Plăiașu, Saci Internațional SRL era pe atunci unul "dintre agenții economici care pun în aplicare metode și tehnici de evaziune fiscală". Metoda favorită a firmei: "s-au verificat documentele contabile ale firmei și s-a sesizat o cotă foarte mare a cheltuielilor cu serviciile executate de terți". ANAF, însă, a constatat că acele servicii aparent executate de terți erau fictive. "Prin aceste mecanisme ingenioase, societatea a reușit, pe de o parte, diminuarea obligațiilor de plată către bugetul de stat cu 33,4 miliarde lei (3,34 milioane lei noi – n.r.),iar pe de altă parte și scoaterea din gestiunea societății, aparent legal, a sumei totale de 25,32 miliarde lei (2,53 milioane lei noi – n.r.) destinată satisfacerii nevoilor personale ale celor implicați". Firme falimentate cu vinovăție În cazul Fin Construct, societate radiată în 2012 după o insolvență de câțiva ani, lichidatorul judiciar a „formulat acţiune de răspundere materială împotriva administratorului debitoarei, Ciorbă Ionel-Nicușor”, arată Buletinul Procedurilor de Insolvență în 2009. Acţiunea de răspundere materială împotriva administratorului societății debitoare aflate în insolvență se formulează atunci când lichidatorul judiciar constată că firma a ajuns în insolvență din vina administratorului. A bătut un șef de post venit la un accident rutier În alte situații, Ciorbă s-a remarcat prin acte de violență brută. În 2002, de exemplu, cel care 13 ani mai târziu avea să deschidă o firmă în Congo a lovit repetat un polițist. Conform unui articol de presă, "Viorel Sarca, administrator al SC Construct SA Negrești-Oaș, a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea și a derapat în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers. În momentul în care plutonierul adjutant-șef Ioan Cionca, șeful Postului de poliție din localitate (Vama, județul Satu Mare – n.r.), a sosit la fața locului, Sarca a izbucnit într-o tiradă de înjurături la adresa acestuia, iar când polițistul a scos procesul-verbal de constatare, a sărit să-l lovească cu pumnii și picioarele. În timp ce patronul îl snopea în bătaie pe șeful de post, lângă cei doi a oprit o altă mașină, din care a coborât Ionel Ciorbă din Negrești-Oaș, administrator al SC SACI International SRL Brașov. Prieten bun cu Sarca, Ciorbă a sărit imediat în ajutorul acestuia, pentru a-l pune la respect pe subofițer. Cei doi au fost reținuti ieri de IJP Satu Mare, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești-Oaș a emis pe numele lor mandate de arestare preventiva pentru 5 zile sub acuzația de ultraj". Ciorbă, falit: "nu realizează venituri, nu are bunuri" În ultimii ani, Ciorbă domiciliază, oficial, în Râșnov. În calitate de locuitor al acestui oraș din Brașov, amenzile pe care le primește trebuie plătite la primăria localității. O amendă de 500 de lei luată în ianuarie 2017, de exemplu, pentru nerespectarea Codului Rutier, nu a fost plătită niciodată iar primăria nu a putut să-l execute. Motivul, după cum arată o hotărâre judecătorească prin care amenda a fost transformată în 17 ore de muncă în folosul comunității: "din referatul întocmit de Primăria Râșnov rezultă că petentul nu a achitat amenzile aplicate și nu a putut fi executat silit, deoarece nu realizează venituri și nu are bunuri care pot fi urmărite și executate silit". Această decizie judecătorească arată două lucruri: la începutul lui 2017, Ciorbă se afla în România; Ciorbă are o situație materială precară, în ciuda faptului că patronează o companie de exploatare a aurului în Republica Democratică Congo. "Ne-a spus că pleacă în Africa să caute aur" Un agent de la Poliția Locală Râșnov, responsabil de cazurile de muncă în folosul comunității, a spus pentru defapt.ro că Ionel Ciorbă nu s-a prezentat pentru a executa cele 17 ore de muncă în folosul comunității. "Nu îmi spune nimic numele. Nu am avut nici un Ciorbă Ionel la muncă în folosul comunității. Până în momentul de față, nu am avut nici o persoană cu acest nume", a spus agentul. Defapt.ro a verificat și domiciliul oficial al lui Ionel-Nicușor Ciorbă din Râșnov, strada Brândușelor. Aici locuiește familia Zinca. Cențiu Zinca a spus că nu mai știe nimic Ionel Ciorbă de aproximativ patru-cinci ani. Atunci când au vorbit ultima dată, Ionel Ciorbă a spus familiei care l-a luat în spațiu că pleacă în Africa să caute aur. (a contribuit Petru Zoltan) _______________________________________ Articol documentat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și partenerii din proiectul „Congo Hold-up”, bazat pe 3,5 milioane de documente confidențiale ale băncii BGFI, obținute de către Mediapart și ONG-ul Platforma pentru Protecția Avertizorilor de Integritate din Africa (PPLAAF) și împărțite cu 19 instituții media și cinci ONG-uri de către rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC) ________________________________________ Realizarea acestei investigații a fost sprijinită cu fonduri de tip grant de către Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)

Cătălin Prisacariu
Opinii

Palavragiul candidat Macron și corvetele MApN

Fără să-l întrebe cineva, președintele Franței, Emmanuel Macron, a dat o probă de îndemânare în chestiuni de politică externă pe 27 martie a.c. Când a spus că nu va folosi la adresa omologului său rus calificativele pe care președintele de peste ocean, Joe Biden, i le-a lipit lui Putin: "măcelar", "criminal de război", "dictator sângeros". În același timp, cu consecvența aristocratului pomădat și parfumat care se scarpină apăsat din cauza mâncărimilor produse de păduchii bine hrăniți sub peruca bogată, Macron a dat asigurări că pregătește o misiune umanitară în Mariupol. Te poți întreba cam ce/cine crede președintele francez că a provocat tragedia din Mariupol: o cometă, dinozaurii, King Kong, buba neagră, un tsunami din Marea Azov? Orice răspuns și-ar da la întrebarea asta Macron, e clar că nici unul nu e "Putin". Deși, evident, acesta e și singurul răspuns corect în viziunea a nu mai puțin de 39 de state care au sesizat Curtea Penală Internațională în legătură cu crime de război în Ucraina executate de forțele ruse de ocupație. Culmea, Franța e una din țările care au reclamat aceste crime de război. Dar președintele Franței, care a organizat recent o ediție informală a Consiliului European la Versailles, rămâne un politicos. Un soi de terapeut neutru care la câteva zile vorbește la telefon cu Vladimir Putin. Potrivit chiar declarațiilor post-factum ale lui Macron, fără nici un efect. Sau poate că vorbesc despre profiturile companiilor franceze care se încăpățânează să părăsească Rusia. Ce vrea, așadar, Emmanuel Macron să obțină din acest balet ridicol? În chestiunea invadării Ucrainei, dacă președintele francez vrea să pozeze în mediator, nu-i iese. A mai încercat și în 2019, în format "Normandia", fără succes. Sigur, au ieșit niște poze frumoase, folosite acum de toată presa care vrea să ilustreze o posibilă întâlnire Zelenski - Putin. În plus, acum Turcia s-a poziționat mult mai bine pentru acest rol. Poate că, pentru electoratul francez, procedurile la care apelează Macron au succes. Actualul președinte al Franței își dorește un nou mandat și are șanse, arată sondajele, să-l câștige. Este foarte posibil ca locurile de muncă asigurate de companiile franceze care au operațiuni în Rusia să conteze în balanța alegerilor prezidențiale. Probabil că Macron se uită acum la Ucraina având în gând strategia prin care să o învingă pe Marine Le Pen, principala lui piedică în calea unui nou mandat. Ciudat este, tocmai pentru că Le Pen este suspectată (și, uneori, chiar cu probe) că este finanțată tocmai de Moscova, o distanțare a lui Macron de Kremlin ar fi părut mai logică decât luarea în brațe a lui Putin cu instrumentele psihologului diplomatic de dimanche. Pe de altă parte, ultimii ani ne-au arătat că Franța a fost la un pas să uite că este țară NATO: după presiuni enorme, a acceptat în ultima clipă să nu îi vândă Rusiei două nave de război Mistral. Sigur, nu Macron era atunci președinte al Franței, dar ce vedem azi arată că relația ruso-franceză este adâncă. Iar frustrarea că Franța a pierdut chiar în mandatul actualului președinte contracte uriașe cu Australia pentru submarine nucleare, după încheierea pactului AUKUS, ne poate da o indicație despre motivele care stau în spatele acțiunilor uneori pompieristice ale lui Emmanuel Macron. În ce ne privește, comportamentul liderului francez poate genera, informal, o prelungire la nesfârșit a incertitudinii afacerii corvetelor. Deși tranșată de mai bine de doi ani atât tehnic, cât și financiar, în favoarea companiei statului francez Naval Group, licitația pentru patru corvete destinate Armatei române nu a dus nici până azi la semnarea unui contract. Anularea licitației ar fi un dezastru: termenul de livrare ar fi prelungit încă și mai mult iar România, cel mai probabil, ar plăti penalități care pot ajunge până la jumătate de miliard de euro către Naval Group. Iar România aproape că nu există militar în Marea Neagră. Însă mișcările strategice ale lui Emmanuel Macron din această perioadă pot duce, în subterane, și la acest verdict. Da, în ciuda faptului că grupul de luptă al NATO constituit în România se va afla sub comandă franceză.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Puținismul, un pericol chiar mai mare decât putinismul

A fost nevoie de o invazie barbară, sadică, lipsită de orice urmă de umanitate a unui psihopat dictator din est pentru ca cei mai fanatici puținiști să iasă la iveală. Majoritatea își făcuseră mâna în cei doi ani anteriori de pandemie de COVID-19, dar (aproape) nimeni nu bănuia că onanismul lor emoțional și intelectual îi va tâmpi într-atât încât să-i dezumanizeze complet. Puținiștii nu sunt, neapărat, și putiniști. Pentru puținiști, Putin a fost doar un pretext. Unul fericit. O întâmplare demnă de alinierea cea mai minunată de planete. Un dar divin. Puținiștii, așadar, nu sunt fani ai lui Vladimir Vladimirovici Putin, ucigașul de copii care s-a instalat în Kremlin precum faraonii în piramide, sperând la viață veșnică înainte de a fi mort. Nu, puținiștii sunt doar împuținați în cap și în piept. Puținiștii nu sunt doar proști, ei sunt și lipsiți de acele caracteristici psihice care îi feresc pe oameni de pătrunderea direct în psihiatrie. Când lumea în care trăim este plicticoasă, veselă și așezată, puținiștii suferă. Acei avortoni neuro-sufletești nu-și găsesc nici un rost în lumea plină de bonobo sapiens care nu vor decât să se purice într-o transă prelungită a fericirii pașnice. Dar când planeta este întoarsă pe dos de câte un Putin, puținiștii se împlinesc în puținătatea lor. Atunci, cu toții au mai puțin: mai puțină viață, mai puțină liniște, mai puțină afecțiune, mai puțină siguranță. Atunci, cu toții suntem speriați. Dar nu și puținiștii, asta e starea lor naturală, e jocul lor preferat. Singurul pe care-l cunosc. Dacă jocul aproape nimicului ar fi fotbal, ei ar fi niște clone de Ronaldo pe steroizi iar noi, doar niște puști care bat o minge în curtea școlii. În grotele lor, suntem orbi. Soluția este să le băgăm lampa în ochi.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Botoxatul de la Kremlin ucide copii

Pe 21 februarie 2022, Putin și-a ținut celebrul discurs de 90 de minute în care a rescris istoria Ucrainei. Două zile mai târziu, în creierii dimineții, ținea un al doilea, cu un conținut similar. De data aceasta, însă, delirul președintelui rus anunța și "operațiunea militară specială" cunoscută de restul lumii drept invadarea Ucrainei. În seara de 21 februarie, urmărindu-l pe schimonositul de furie chiriaș de la Kremlin, am scris un comentariu intitulat "Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție". Mai relevant decât ce nume conține acea listă cu lachei este tipul de relativizare practicat de majoritatea lor atunci când vine vorba de evaluarea autocrației ruse: este o țară prea mare ca să o ignori politic, este o piață economică prea importantă ca să nu încerci să intri în joc, Putin e sponsor bisericesc, deci nu are cum să fie om rău. Legiunea de slugi la zi ale lui Putin de la București i-a preluat instant tezele și le-a răspândit: Rusia are dreptul să aducă la patria mamă Donețk și Lugansk, Ucraina ne-a furat teritorii și nouă, românilor, Putin e un om care-și iubește țara, România trebuie să aibă relații cu marele vecin de la est. Nimic nu s-a schimbat de atunci în discursul putiniștilor români. Dar ceva fundamental s-a schimbat la Putin: de pe fața bătrânului kaghebist injectat cu botox au căzut mai multe măști. Prima mască picată de pe figura lui Vova a fost cea a strategului militar: suntem în a 15-a zi a invaziei ruse în Ucraina și succesul militar al Kremlinului este departe de a se contura. A doua mască fără care a rămas eternul ocupant de la Kremlin este cea a abilului șantajist care deține robinetul pentru gazul Europei. E adevărat că, spre deosebire de SUA, bătrânul continent încă depinde într-o măsură relevantă de conductele rusești. Dar decizii care păreau imposibile acum câteva săptămâni, de exemplu, au fost luate. Blocarea Nord Stream 2 este doar cea mai vizibilă dintre aceste decizii. Dar masca cu cea mai mare încărcătură umană și simbolică ce a căzut de pe chipul lui Putin este cea a omului Vladimir Vladimirovici. Că președintele rus nu pune mare preț pe viață pot mărturisi stivele de cadavre ale opozanților săi, fie aceștia politici, jurnaliști sau defectori din servicii. Dar că Putin ar ucide copii cu sânge rece nu era, poate, primul lucru la care s-ar fi gândit fie și criticii săi cei mai acerbi. Însă antecedente erau. Iar cel mai îngrozitor s-a numit Beslan. La școala din localitatea cu acest nume, teroriștii ceceni au luat aproape o mie de ostatici pe 1 septembrie 2004, majoritatea elevi. După două zile, forțele speciale, la ordinul lui Putin, i-au eliberat pe toți. Doar că pe mulți i-au eliberat prin moarte. Unii au murit din cauza exploziilor care au marcat intrarea forțelor speciale în clădirea școlii. Alții, împușcați în luptele care au urmat. Mulți au rămas cu traume fizice și psihice încă nevindecate. Dar "operațiunea militară specială" din Ucraina nu are nici măcar pseudo-argumentul că urmărește neutralizarea teroriștilor (oficial, însă, are ca scop "denazificarea" țării, ceea ce pare să fie la fel de legitim pentru Vladimir Vladimirovici). Cu toate acestea, în 15 zile de la invadare, forțele ruse au ucis 71 de copii ucraineni și au rănit alți peste o sută. Copii. Unii de doar câteva luni. Alții, de numai câțiva anișori. Ciuruiți, sfârtecați de bombe, striviți de suflul câte unui bombardament executat asupra unor clădiri rezidențiale. Azi, oricât de mult ai crede că Putin poate avea o justificare în a ataca o țară vecină pașnică, nu-l mai poți sprijini. Pentru că asta înseamnă complicitate la crime de război. Inclusiv crime de război împotriva unor copii uciși în propriile lor case. Azi, Putin ar trebui extras din Kremlin, judecat și condamnat pentru genocid. Iar dacă nu înțelegi asta, ești la fel de psihopat ca Vova.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Poate fi România atacată de Putin?

Miercuri spre joi dimineață, cu puțin înainte de ora 05.00 în România, Putin a declanșat invazia Ucrainei. Într-un discurs televizat, i-a amenințat direct pe cei care vor ajuta Ucraina: cei "care vor încerca să interfereze cu noi (...) trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va duce la consecințe cum nu ați mai văzut". Nu ai cum să nu-ți pui întrebarea, mai ales dacă ai graniță cu Ucraina, ce înseamnă această frază a președintelui rus. La ce se referă când vorbește de "interferențe"? Ce ar putea însemna acele "consecințe" nemaivăzute? Evident, puterea militară a Rusiei este enormă. Iar echipamentele militare ale Kremlinului din ultimii ani, în special rachetele, au devenit o amenințare pentru toată lumea. Se vorbește inclusiv de cea mai puternică rachetă a planetei, practic imbatabilă, ca fiind în arsenalul rus. Este logic să te gândești că, pentru a descuraja NATO, Putin ar încerca să neutralizeze țările Alianței din jurul Ucrainei? Este, așadar, previzibil ca țări precum România și Polonia să fie primele cărora li se răspunde imediat, cu consecințe cum nu s-au mai văzut? Deocamdată, pentru acest scenariu, am văzut doar un contra-argument al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, miercuri seara, la TVR. Potrivit lui Dîncu, "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. (...) Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu." Nebunia, așadar, este exclusă din scenariu de către România (și de către NATO?). Dar pare Putin un om sănătos la cap? Eu m-aș mai gândi. Evoluția situației din Ucraina din orele următoare ne va da un indiciu despre ce înțelege Putin prin "interferențe". Dar nu cred că Bucureștiul poate miza pe lipsa nebuniei din Kremlin. Sigur, dacă România ar fi atacată, NATO ar trebui să răspundă proporțional, potrivit articolului 5 al Alianței, care prevede că orice atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva NATO. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Cătălin Prisacariu
Opinii

Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție

La ora la care scriu acest text, Putin încă monologhează la Kremlin despre cum lumea e prea mică pentru maica Rusie. Și, așa cum e, mică, lumea întreagă e în regim de breaking news: ar putea fi ultimul discurs al președintelui rus dinaintea unui război cu consecințe imprevizibile. E o ocazie numai bună ca, acum, să-i enumerăm pe cei mai importanți fani din România ai acestui autocrat care citează din Lenin și Stalin cu lejeritatea cu cu care criminalii demenți se recunosc atunci când se întâlnesc. Voi pomeni, într-o ordine oarecare, declarații relevante ale lacheilor putiniști locali și situațiile în care s-au devoalat aceștia (și e vorba numai de cele mai recente). Și nu mă voi referi la măscăricii din ultimul val de saltimbanci, șoșoci isterici abonați la Sputnik. În noiembrie 2015, președintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, l-a invitat în Parlamentul României pentru un discurs pe Serghei Narîșkin, președintele Dumei ruse, deși Narîșkin avea interdicție de intrare în UE după anexarea Crimeei de către Rusia. În martie 2018, fostul premier al României Adrian Năstase s-a deplasat la Moscova, unde a avut întâlniri cu foști și actuali oficiali ruși. Cel mai mare în funcție dintre aceștia, la data întâlnirii, era Aleksandr Grușko, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. În august 2019, în campania pentru alegerile prezidențiale, aflat la Suceava, Dan Barna (USR) a declarat că trebuie dezvoltate relațiile economice cu Rusia și China: "aici vorbim şi de potenţiale investiţii care pot fi făcute, nu văd o problemă din punctul ăsta de vedere (...) Politic, sunt actori relevanţi pe plan mondial. Nu putem să-i ignorăm." Octombrie 2019, în Parlamentul României, Eugen Orlando Teodorovici (audieri în comisii pentru funcția de ministru de Finanțe): "Trebuie să aveți o abordare de deschidere către alte piețe. Am fost la Timișoara zilele trecute și acolo erau peste 800 de oameni de afaceri, printre ei și ruși. Banii nu au culoare. Nu am înțeles niciodată de ce trebuie să avem această relație strânsă doar cu spațiul comunitar. România trebuie să se deschidă și către alte piețe indiferent de culoare." Cu același prilej, Varujan Vosganian: "Planeta e rotundă. Trebuie să aveți deschidere și către alte piețe. Problema noastră cea mai mare e că nu existăm economic în India, Vietnam, Singapore, America de Sud, am întrerupt toate parteneriatele economice cu Rusia – o piață uriașă. Nu cred că captivitatea asta față de UE și NATO e bună." Popa Teodosie, 8 februarie a.c.: "Și de ce sa n-o spun, domnul Putin care este atât de vehiculat în zilele acestea și văzut atât de negru, nu e negru așa cum îl prezintă toată lumea. Am spus și o spun, fără frică, este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte și la Ierusalim și în țara sa, și Putin și Medvedev sunt ctitori și am fost pe urmele lor în excursie și m-am minunat câte jertfe au facut și noi îi judecăm ca pe niște răufăcatori." Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni prin vocea Dumei (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni

Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni. Deputaţii ruşi au votat marţi un apel adresat preşedintelui rus Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei deja de opt ani, informează AFP. "Apelul adresat preşedintelui Rusiei asupra necesităţii de a recunoaşte Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk îi va fi transmisă fără întârziere", a scris pe Telegram preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin. Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni El a precizat că acest text a fost adoptat în "şedinţă plenară" de către Duma de Stat, pentru ca cele două teritorii să devină "state autonome, suverane şi independente". Întrebat cu privire la aceasta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări că deocamdată nu există "nicio decizie oficială" în acest sens, dar că cererea deputaţilor "reflectă părerea populaţiei" ruse. Citește și: Putin a decis care este pretextul pe care-l va invoca pentru război: Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem Recunoaşterea acestor teritorii ar marca sfârşitul procesului de pace în estul Ucrainei, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, semnate cu mediere franco-germană, prevăd revenirea acestor teritorii sub controlul Kievului. "În caz de recunoaştere, Rusia se va retrage de facto şi de jure din acordurile de la Minsk, cu toate consecinţele ce vor decurge de aici. Noi am atenţionat împotriva acestei poziţii", a reacţionat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba. Moscova a rupt mai multe teritorii în ultimii ani Federaţia Rusă acuză de luni de zile Ucraina că vrea să zădărnicească aceste acorduri, iar procesul de pace este practic paralizat de la sfârşitul lui 2019. Moscova este considerată instigatoarea conflictului şi susţinătoarea separatiştilor, războiul izbucnind în urma anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea, după instalarea la putere, la Kiev, a prooccidentalilor, la începutul lui 2014. Moscova a favorizat separatismele în mai multe republici ex-sovietice după destrămarea Uniunii Sovietice, recunoscând după războiul-fulger din Georgia, în 2008, independenţa a două teritorii proruse, Osetia de Sud şi Abhazia. NATO avertizează că Rusia se joacă cu focul Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat marţi Moscova în privinţa recunoaşterii auto-declaratelor "republici populare" Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, transmite Reuters."Dacă aceasta se va întâmpla, va fi încă o încălcare grosolană a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei, întrucât nu există niciun dubiu că Doneţk şi Lugansk sunt parte a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional", le-a declarat Stoltenberg reporterilor la Bruxelles."Prin urmare, o astfel de recunoaştere ar fi o încălcare a dreptului internaţional şi a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei. Nu doar atât, dar va fi şi o încălcare a acordurilor de la Minsk, aşadar va face şi mai dificil să se găsească o soluţie politică bazată pe acordurile de la Minsk", a adăugat el, citat de Agerpres.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Comunismul, ghid social media de utilizare

Îmi aduc foarte bine aminte de sunetul metalic al grătarelor cu sticle de lapte hârșâite pe ciment la șase dimineața, înainte să fie livrate unei cozi apatice din oameni ai muncii care se aflau acolo de ceva vreme. Îmi amintesc și marmelada de pe tejghea, de lângă cântar, fascinantă în textura ei brută, dar și majusculele de polistiren vopsit de deasupra rafturilor mai mult goale: AUTOSERVINDU-VĂ CÎȘTIGAȚI TIMP (cu î din a)! Iar semnul exclamării era mai înalt decât celelalte litere și înclinat spre dreapta. Am amintiri vii și cu tichetele alea de cotă alimentară, și cu ceremonia la care am devenit șoim al patriei și apoi pionier, și cu poeziile patriotice pe care un coleg de școală cu doar un an mai mare nu doar le recita, dar chiar le compunea. Și aș tot putea să înșir din deceniul de comunism românesc pe care l-am trăit. Dar mi-a fost întotdeauna jenă să fac asta, eventual cu un soi de patetism discret eroic, de parcă atunci când am descoperit o omidă în supa uleioasă de la "cămin" (un soi de grădiniță din anii' 80 cu program prelungit unde mâncai, dormeai și făceai diverse activități până pe la 16.00) și am refuzat să mai mănânc aș fi comis un teribil act de disidență. Mi-a fost jenă de adevărații eroi, de cei care au luptat cu regimul, cu Securitatea, cu lipsuri dure, de cei care au murit în decembrie '89. Dar de ce am scris toate acestea? Ca să vă spun că taman ce am citit recent pe Facebook că o vajnică oengistă contemporană invocă, suferindă, cu tristețe-n taste, vremurile acelea grele prin care a trecut ea până în 1989. A, uitam: e născută în 1986. Cui folosește acest exhibiționism ipocrit, această joacă cu amintirea unor vremuri atât de dure, azi, din fotoliul de acasă, atât de des expus pe Facebook, din lenea din fața unui ecran? Numai orgoliului. Numai vanității. Numai unui sentiment de pu*oism gonflat și îmbătat de prea mult social media.

Biden și Putin, mister la telefon (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden și Putin, mister la telefon

Biden și Putin, mister la telefon. Preşedintele american, Joe Biden, şi preşedintele rus, Vladimir Putin, au avut sâmbătă o convorbire telefonică pentru a discuta despre situaţia din Ucraina. Vineri seara, SUA au cerut tuturor cetăţenilor săi să părăsească ţara şi şi-au redus prezenţa diplomatică la Kiev. Biden și Putin, mister la telefon "Convorbirea telefonică securizată dintre preşedintele Biden şi preşedintele rus Putin s-a încheiat la ora 12:06, ora de Est a SUA (17:06 GMT)", a informat sâmbătă serviciul de presă al Casei Albe, conform EFE. Cei doi lideri au vorbit puţin mai mult de o oră, potrivit AFP. Biden a preluat apelul la reşedinţa prezidenţială de la Camp David, Maryland, unde a mers vineri după-amiază. Aceasta a fost prima conversaţie directă între cei doi lideri de la 30 decembrie, când Biden şi Putin şi-au expus clar divergenţele cu privire la Ucraina. Citește și: BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum Conversaţia a avut loc după ce SUA au cerut vineri cetăţenilor săi să părăsească teritoriul ucrainean în următoarele 24 până la 48 de ore, din cauza "posibilităţii clare" ca Rusia să atace Ucraina în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă, care se desfăşoară până pe 20 februarie la Beijing. Cu doar câteva ore înainte de convorbirea dintre cei doi lideri, guvernul american a ordonat ca 160 de membri ai Gărzii Naţionale din Florida (unul dintre corpurile sale militare de rezervă) să părăsească Ucraina ca măsură de precauţie extremă. Blinken vrea diplomație Tot sâmbătă, anterior discuției celor doi lideri de stat, șefii Externelor au avut, la rândul lor, o convorbire. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, i-a spus omologul său rus, Serghei Lavrov, că pentru evitarea unui conflict în Ucraina rămâne "deschisă" calea diplomatică. Dar că va fi nevoie de o "dezescaladare" din partea Moscovei, a anunţat Departamentul de Stat. Secretarul de stat "a precizat că o cale diplomatică pentru rezolvarea crizei rămâne deschisă, dar că aceasta va necesita o dezescaladare din partea Moscovei şi discuţii de bună credinţă", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, citat de AFP. O invazie a Ucrainei, pe care Rusia este acuzată că o pregăteşte, "ar duce la un răspuns transatlantic hotărât, masiv şi unit", a adăugat el. Lavrov acuză propagandă La rândul său, Serghei Lavrov a calificat drept "provocări" acuzaţiile Washingtonului, care a spus că se teme de o invazie rusă în zilele următoare, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe. "Campania de propagandă lansată de Statele Unite şi aliaţii săi cu privire la împotriva Ucrainei are ca scop provocarea, încurajând autorităţile de la Kiev" să se lanseze într-o "rezolvare militară a problemei Donbasului", potrivit acestui comunicat. Comunicatul rus adaugă că Lavrov a mai declarat că Washingtonul şi Bruxellesul au ignorat cerinţele de securitate cheie ale Rusiei. Pe de altă parte, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că avertismentele SUA privind un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei "provoacă panică şi nu îi ajută" pe ucraineni.

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali. Amenințarea unei invazii ruse în Ucraina a devenit din ce în ce mai serioasă, potrivit țărilor vestice. SUA au anunțat vineri că atacul este iminent. Preşedintele american Joe Biden discută telefonic sâmbătă dimineaţa (ora locală de pe coasta de est a SUA) cu omologul rus Vladimir Putin, a declarat pentru AFP un înalt oficial de la Casa Albă. Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali "Rusia ne-a propus un apel telefonic luni. Atunci noi am propus sâmbătă şi au acceptat", conform sursei citate. Și preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta sâmbătă la prânz cu omologul său rus Vladimir Putin. Evident, despre criza de la graniţa ruso-ucraineană, pe care occidentalii doresc să o rezolve prin "mijloace diplomatice, dialog şi descurajare", a anunţat vineri Palatul Elysee. În același timp, Biden, Macron și cancelarul german Olaf Scholz promit sancţiuni "rapide şi drastice" dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat vineri Berlinul, după o teleconferinţă între aliaţi, relatează AFP. Citește și: BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum "Aliaţii sunt hotărâţi să adopte împreună sancţiuni rapide şi drastice împotriva Rusiei în cazul unor noi încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei", a scris purtătorul de cuvânt al cancelarului german pe Twitter. "Toate eforturile diplomatice sunt menite să convingă Moscova să se îndrepte către o dezescaladare. Scopul este de a preveni un război în Europa", a precizat sursa citată. Sancţiunile UE în cazul unei intervenţii ruse în Ucraina vor afecta sectoarele financiar şi energetic, precum şi exporturile de produse de înaltă tehnologie. Anunţul a venit vineri de la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei videoconferinţe cu preşedintele american Joe Biden. Recomandare de părăsire a Ucrainei Mai mult, Uniunea Europeană a recomandat personalului neesenţial al reprezentanţei sale de la Kiev să părăsească Ucraina şi să aleagă telemunca, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite AFP. "Nu evacuăm. Deocamdată personalul neesenţial are opţiunea de telemuncă din afara ţării", a explicat unul din comunicatorii UE, Peter Stano. "Continuăm să evaluăm situaţia pe măsură ce evoluează, în strânsă consultare şi coordonare cu statele membre UE", a adăugat el. Şeful delegaţiei UE la Kiev, estonianul Matti Maasikas, a sfătuit personalul neesenţial să părăsească Ucraina "cât mai curând posibil", într-un e-mail publicat de cotidianul EU-Observer. Peter Stano a refuzat să comenteze pe marginea acestui e-mail. Letonia şi Estonia le-au cerut vineri cetăţenilor să părăsească Ucraina din cauza unei "ameninţări serioase la adresa securităţii reprezentate de Rusia în apropierea graniţei cu Ucraina şi a unei ameninţări credibile de escaladare a situaţiei", au precizat ministerele de externe ale celor două ţări baltice. Washingtonul şi Londra au transmis vineri mesaje similare propriilor cetăţeni aflaţi în Ucraina. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Un înalt oficial al Pentagonului a anunţat vineri că Statele Unite au decis să trimită 3.000 de militari suplimentari în Polonia pentru a "linişti aliaţii NATO". Cei 3.000 de soldaţi cu sediul la Fort Bragg, în statul Carolina de Nord, au fost puşi în alertă la sfârşitul lunii ianuarie, la cererea preşedintelui Joe Biden. Ei îşi vor părăsi baza în următoarele zile şi ar trebui să ajungă la faţa locului "la începutul săptămânii viitoare", a precizat oficialul american sub protecţia anonimatului. Iohannis, consultări în format restrâns cu lideri NATO Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene, a informat Administraţia Prezidenţială. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, convorbirea liderilor europeni şi transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situaţiei tensionate de la graniţele Ucrainei şi de la Marea Neagră. Președintele României a mulțumit pentru solidaritate "Discuţiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluţii şi perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări şi concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă şi au fost analizaţi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare", arată sursa citată. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în intervenţia sa, importanţa coordonării strânse şi a unităţii în aceste momente şi a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv şi mai ales la Marea Neagră, aşa cum o arată desfăşurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franţei privind trimiterea de trupe în ţara noastră şi asumarea rolului de naţiune cadru la prezenţa militară avansată a NATO în România. Şeful statului a adresat mulţumiri liderilor aliaţi şi în mod special preşedinţilor Statelor Unite şi Franţei, prim-ministrului Italiei şi cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, dar şi a celorlalţi aliaţi de pe Flancul Estic. Iohannis susține diplomația, fără compromiterea NATO Preşedintele Iohannis a evidenţiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate. Şeful statului a exprimat susţinerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluţii care să permită dezescaladarea situaţiei, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianţei şi ale dreptului internaţional. El a subliniat, de asemenea, importanţa pregătirii şi coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce priveşte pachetul robust de sancţiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate.

Jake Sullivan, SUA: Rusia, toate forțele pentru atac (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA: Rusia, toate forțele pentru atac

SUA: Rusia, toate forțele pentru atac. Jake Sullivan, consilierul de securitate de la Casa Albă, a avertizat vineri seară (ora României) că forțele Rusiei pot ataca oricând Ucraina. "Foarte posibil, înainte de terminarea Jocurilor Olimpice", a spus Sullivan. Consilierul le-a cerut tuturor cetățenilor americani din Ucraina să părăsească țara cât mai repede, în maximum 24-48 de ore. "Nimeni nu va putea să-i scoată de acolo dacă Rusia va invada Ucraina", a spus Sullivan. SUA: Rusia, toate forțele pentru atac Acesta a adăugat că, în acest moment, Rusia are masate forțe în propriul teritoriu, dar și în Belarus, care fac posibilă o operațiune majoră. Sullivan a făcut apel la diplomație, totuși, o soluție pentru care SUA sunt pregătite. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În ce privește forțele americane din România, consilierul de securitate de la Casa Albă a explicat că sunt trupe defensive. "Nu sunt trupe care să meargă să lupte în Ucraina, sunt trupe care să apere teritoriul NATO", a spus Jake Sullivan. Conferința de presă a consilierului de securitate de la Casa Albă poate fi urmărită video aici. Biden, discuție cu lideri transatlantici Preşedintele american Joe Biden a avut vineri, începând de la ora 16:00 GMT, o discuţie telefonică cu lideri transatlantici despre criza generată de concentrarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina, a anunţat Casa Albă, potrivit Reuters şi EFE. La videoconferinţă au participat cancelarul german, Olaf Scholz, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, premierul britanic, Boris Johnson, omologul său canadian, Justin Trudeau, cel italian, Mario Draghi, preşedintele român, Klaus Iohannis, şi cel polonez, Andrzej Duda. La discuţie mai iau parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Obiectivul videoconferinţei este "discutarea preocupărilor comune asupra faptului că Rusia continuă să-şi sporească forţele militare în jurul Ucrainei", precum şi "continuarea coordonării" între aliaţi "atât în ceea ce priveşte diplomaţia, cât şi descurajarea". Peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina Tensiunile s-au accentuat în ultima lună după ce Occidentul a denunţat concentrarea a peste 100.000 de militari ruşi la frontiera cu Ucraina, ceea ce a determinat guvernele rus şi american să se lanseze într-o bătălie propagandistică, notează agenţia EFE. Moscova repetă de atunci că nu are intenţia să atace Ucraina, dar Washingtonul a estimat vineri că un asemenea atac ar putea surveni "în orice moment". Odată cu comasarea de trupe la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington, care a propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Rusia prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră