sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Cătălin Prisacariu

45 articole
Cătălin Prisacariu

Cătălin Prisacariu este jurnalist de investigație cu o experiență de aproape 25 de ani. A condus departamentele de investigații de la Academia Cațavencu, Kamikaze, România Liberă, Newsweek România, dar a realizat și talk show-uri politice pentru TVR Info și B1 TV. Este ex-colaborator al European Investigative Collaborations. Lucrează regulat cu jurnaliști din Europa (și nu numai) pentru a realiza proiecte transfrontaliere de investigații (IJ4EU, Journalismfund.eu).

Eveniment

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin. Potrivit acestui document, semnat la 4 iulie 2003, fiecare din cele două state este liber să-și configureze politica de securitate. În contextul masării a peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din România. Provocările oficialilor de la Moscova „Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură”, a spus recent ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova. Mai mult, lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la București, a mers chiar mai departe și a cerut "garanții scrise" că scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu o armă îndreptată împotriva Rusiei. Replica ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu, a fost una neclară și neconvingătoare. "Noi nu credem că este nevoie de garanții scrise în această situație. De fapt, ceea ce încearcă Rusia este mai degrabă o reîmpărțire a lumii pe hârtie, a construi noi sfere de influență. La asta se referă Federația Rusă atunci când vorbește despre garanții scrise. Garanțiile pe care le oferă NATO și lumea occidentală sunt cele legate de valorile pe care le servesc aceste țări", a răspuns Dîncu, la RFI. Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin Ministrul român al Apărării avea la îndemână, însă, ar fi putut invoca o altă "garanție scrisă". Și anume, tratatul semnat la 4 iulie 2003 "privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă". Potrivit acestui tratat, "Părţile contractante (...) reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi (...)". În aceste condiții, provocările rusești în chestiunea scutului de la Deveselu sunt, în mod evident, încălcări ale tratatului. O afirmație pe care Vasile Dîncu, ministru al Apărării dintr-un stat NATO, nu vrea sau nu poate să o facă atunci când vorbește cu Kremlinul.

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin (sursa: kremlin.ru)
Ministrul Firea nu poate repatria copilul românilor din Danemarca (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Investigații

Ministrul Firea nu poate repatria copilul

Ministrul Firea nu poate repatria copilul din Danemarca. Încă de duminică, 6 februarie a.c., Gabriela Firea a început să se laude cu ultima ei mare realizare. Și anume, repatrierea copilului unei familii de români din Danemarca. Luni dimineață, a continuat să țină populația la curent cu acțiunile ei. "Am transmis în această dimineață o scrisoare oficială din partea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse către Ministerul Afacerilor Sociale și Persoanelor Vârstnice din Danemarca prin care solicităm o soluție de comun acord pentru aducerea în țară a copilului familiei Rotundu, evident când starea de sănătate îi va permite acest lucru.", a scris Firea pe Facebook. Ba chiar a postat și textul scrisorii trimise în Danemarca, în facsimil. Ministrul Firea nu poate repatria copilul din Danemarca Dar ce nu a spus ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse din România, Gabriela Firea, este că scrisoarea nu valorează nimic legal și oficial. De fapt, instituția care va cere statului danez repatrierea copilului familiei de români este Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA). Până în urmă cu o lună, Autoritatea nici măcar nu se afla în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES). Ci în subordinea Ministerului Muncii. De altfel, site-ul Autorității spune în continuare că se subordonează Muncii, nici nu au apucat să schimbe identitatea de internet. Site-ul ANDPDCA la data de 7 februarie 2022 (sursa: andpdca.gov.ro) Printr-o Hotărâre de Guvern din 5 ianuarie a.c., însă, s-a decis "organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse". Prin această HG, ANDPDCA a trecut în subordinea ministerului condus de Gabriela Firea. Potrivit legii, însă, nu ministerul condus de Firea se va ocupa de repatrierea copilului din Danemarca, ci Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții. Repatrierea, cerută legal de ANDPDCA Potrivit unui funcționar din sistemul de protecție a copilului, Autoritatea face constant astfel de cereri. "Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, după ce se consultă cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul de unde este familia copilului aflat în altă țară, cere autorităților din acea țară repatrierea copilului în astfel de cazuri. Autoritatea face acest lucru indiferent cărui minister îi este subordonată. De altfel, nici nu are nevoie de încuviințare, solicitare din partea ministerului, oricare ar fi acesta. Doamna Firea a făcut doar un simplu exercițiu de imagine scriind pe Facebook despre acest demers, dar, legal, nu are nici o legătură cu acesta, procesul este în exclusivitate în sarcina Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, cum a fost întotdeauna.", a spus sursa citată. Firea s-a dat singură de gol De altfel, chiar Gabriela Firea admite, în scrisoarea adresată ministerului danez al Afacerilor Sociale și Vârstnicilor, că de proces se ocupă Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții. Fragment din scrisoarea trimisă de Gabriela Firea în Danemerca (sursa: Facebook/Gabriela Firea) Mai mult, ca să-și acopere exercițiul de PR, Firea anonimizează în scrisoarea publicată pe Facebook adresa ANDPDCA. Firea a anonimizat adresa ANDPDCA (sursa: Facebook/Gabriela Firea)

Cătălin Prisacariu
Opinii

PSDMR, partidul care ține țara

Orban a fost premier și șef la PNL, apoi nu a mai fost premier. Așa a ajuns Cîțu premier, apoi șef la PNL. Iar Orban a plecat din PNL, împreună cu niște loiali. Apoi Cîțu nu a mai fost premier, pentru că stelele s-au aliniat pentru Ciucă. Nu e clar dacă Ciucă are vreun viitor politic de calibrul unui șef de partid, dar acum PNL e rupt între liderul din Modrogan și cel de la Victoria. Iar o parte din parlamentari sunt la Orban în bucătărie. Cioloș a fost și el premier și șef de partid și acum e doar șef de partid. Barna a fost doar vicepremier și șef de partid și acum nu mai e nici una. Așa că Cioloș și Barna se ceartă. Și Drulă, cel puțin deocamdată, să se uite. Și Valeriu Nicolae să le dea diagnostice pe Facebook. Simion, Târziu și Lavric au fost șefi de cuib în fanteziile lor și acum își împart conducerea AUR în viața reală, dar când nu mai ai o Șoșoacă ce ar putea să țină șandramaua pe umerii proprii, scenariul PPDD pare mai aproape decât și-ar fi închipuit adversarii. Tomac nu a fost mai nimic, în afară de cărător de geantă al lui Băsescu și șef la PMP, un partid inventat de și pentru Băsescu. Cristian Diaconescu a fost ministru și este actualul șef la PMP. Așa că Tomac și Diaconescu nu se înghit. Anul este 2022 iar contextul, complex: pandemie de SARS-CoV-2, criză a prețurilor la energie, Rusia la granițele Ucrainei. Cine sunt, în acest peisaj, cei mai responsabili oameni politici din România? Simplu: Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor. Ați auzit de vreun conflict în PSD ori UDMR? Ați citit scrisorele penibile conținând râci și umori politice scurse de pe la social-democrați ori de la udemeriști? Se înjură "pe surse" pesediștii sau reprezentanții politici ai maghiarimii? Nu. Ați văzut? Despre asta e vorba. În ciuda tuturor cutumelor și așteptărilor politic-electorale, USR și PMP pierd puncte când sunt în opoziție, mai ocupate să se sinucidă, decât să atace puterea. La fel de paradoxal, PSD se va consolida la putere, întrucât pare singurul partid care știe ce trebuie să facă (sau măcar mimează, dar o face cu talent și disciplină). Singura structură politică ce pierde hemoragic puncte electorale la putere este PNL, dar nu pentru cum guvernează, ci pentru scandalurile cîțo-iohanniene anterioare formării Executivului uselist cu repetiție. În tot acest arhipelag parlamentar, cu insulițe care apar și dispar în funcție de valuri, terenul cel mai stabil este sub steagurile PSD și UDMR. Dacă li se va cere, Ciolacu și Kelemen pot racola suficienți parlamentari de la PNL, AUR și chiar USR (nu că ar mai avea nevoie) ca să asigure o majoritate care să facă Legislativul funcțional. Sigur că acel Parlament nu ar mai fi chiar unul democratic, dar ar fi unul care să ia decizii. Acesta este scenariul la care PNL, USR, AUR și PMP trebuie să cugete în perspectiva lui 2024. Pentru trei din aceste partide, nici măcar nu e clar dacă vor mai exista în 2024. Pentru aceleași trei, dacă vor supraviețui până atunci, foarte probabil e să nu treacă pragul de acces în Parlament. Deocamdată, în loc să cugete, însă, acele partide sunt ocupate să transmită mugete spre electorat, dar și spre membrii tribalizați. Dacă nu-și vor schimba strategia, PSDMR va fi singurul partid relevant în 2024.

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu pentru datorii neplătite la stat de peste 47.500 de lei în 2009. Explicația Fiscului: actualul șef al PSD nu a fost de rea-credință atunci când a refuzat să mai plătească taxe la stat. Astfel, după definitivarea falimentului firmei Diesel Tanck SRL, debitul a rămas neacoperit. ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu În noiembrie 2009 la șapte ani de la înființarea firmei, Administrația Finanțelor Publice Buzău a cerut insolvența Diesel Tanck SRL. Potrivit sentinței judecătorești 1.234/2009 a Tribunalui Buzău, „creditorul Administrația Finanțelor Publice Buzău (…) a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC Diesel Tanck SRL (…) în vederea recuperării unei creanțe totale în sumă de 47.524,00 lei. În motivarea cererii sale, creditorul a arătat că, în fapt, potrivit Titlului executoriu nr. 149 din 20 iulie 2009, debitorul datorează bugetului general consolidat al statului suma de 47.524,00 lei. Din analiza situației debitorului s-a constatat că ultima plată către bugetul general consolidat a fost efectuată de acesta la data de 18 martie 2009.” Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului În aprilie 2010, instanța a decis intrarea în faliment a firmei, întrucât „debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare”. Firma fusese înființată de Marcel Ciolacu și administrată de acesta. Jumătate din părțile sociale ale firmei erau ale soției lui Ciolacu. Faliment cu țeapă la stat de Crăciun, în 2010 În final, în decembrie 2010, Tribunalul Buzău a decis definitivarea falimentului și radierea firmei familiei Ciolacu. Potrivit sentinței 1.305/2010, „lichidatorul judiciar a constatat că societatea debitoare nu deține bunuri şi nu are creanțe de încasat”. Prin urmare, datoria către Administrația Finanțelor Publice Buzău, de 47.524 de lei, nu a mai fost plătită niciodată. Marcel Ciolacu a refuzat orice comentariu pe subiectul Diesel Tanck SRL, deși i s-a cerut cu insistență o reacție. ANAF a aruncat pisica la lichidator Defapt.ro a cerut ANAF Buzău să arate dacă inspectorii fiscali s-au îndreptat împotriva lui Ciolacu pentru a recupera datoria către stat. ANAF a răspuns prompt că nu. Fiscul a invocat atât absența bunurilor care ar fi putut fi valorificate, cât și lipsa cererii lichidatorului de a-l "antrena" pe Ciolacu în demersul de recuperare a datoriei. În textul răspunsului, ANAF a făcut și o greșeală în numele firmei: "TRANCK" în loc de "TANCK". ANAF a aruncat pisica la lichidatorul judiciar (sursa: defapt.ro) După cum se poate vedea din răspunsul ANAF, inspectorii fiscali se derobează de orice răspundere și îl invocă pe lichidator, potrivit legii 85/2006, a insolvenței. Într-adevăr, legea 85/2006 spune, la articolul 138, alineatul 1, că "La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, să fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolventa a debitorului". Articolul 138, alin. 3, spune și că "Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) şi răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie." Or, ANAF era cel mai mare creditor al benzinăriei lui Ciolacu. Ciolacu a falimentat firma cu bună-credință Fiscul avea la îndemână și Codul fiscal pentru a tranșa problema. La articolul 27, alineatul 2, Codul prevede situațiile în care "Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, în condiţiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta" și administratorii. La fel de adevărat e că argumentul esențial este ca administratorul să fi acționat cu rea-credință. Că a fost sau nu Ciolacu de rea-credință când nu a mai plătit taxele, ANAF nu a cercetat.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Marcelică, mic escroc economic, mare șarlatan politic

De la amețitoarea înălțime a studiilor lui de Drept la fantomatica Ecologică, terminate la 28 de ani, Marcel Ciolacu a emis următorul panseu economic: "Nu cred că o să ajute TVA zero la alimente. Deja avem un TVA redus la alimente. Am văzut alte țări europene că au luat altfel de măsuri. Au plafonat prețul la alimentele de bază. Se pare că este mult mai bine." Remarcați tăria opiniilor specializate ale lui Marcelică: "nu cred", respectiv "se pare". Omul, pe undeva, e sincer, nu vrea să ne facă să credem, cumva, că ar ști despre ce vorbește. Nici vorbă! Cel mult, el crede sau nu. Iar lucrurile "se pare" că ar sta cumva sau altcumva, nu că chiar fi (ceea ce ar presupune o certitudine, deci o oarecare formă de cunoaștere). Altfel, în perversitatea lui naturală, în șmecheria lui de piețar, Ciolacu știe ce face: gâdilă melancolia unei categorii care încă își mai amintește comunismul, acel regim în care, deși nu aveai hârtie igienică și nici prea multe alimente, aveai siguranța serviciului și a unui apartament, maică, nu ca acum... Nu m-ar mira ca vreun consilier mai pricopsit să-i spună că ideile astea demne de lagărul sovietic au priză și la hipsterii contemporani, care ar putea să vadă în Marcelinho nu un fel de Hagi al finanțelor, ci direct un Ronaldinho al economiei. Pe scurt, însă, e clar că șeful PSD nu urmărește decât un câștig electoral de etapă, facil: dacă viața s-a scumpit, trebuie s-o ieftinim. Noi, statul. Adică noi, politicienii. Direct, cu mânuțele noastre intervenționiste de social-democrați curați, cinstiți și empatici. Nivelul macroeconomic, însă, i se potrivește lui Marcel ca imaginea de macho lui Dragnea (of, s-o fi împăcat cu Irinuca?). Nivelul micro, însă, e viața lui Marcelică. Dacă ați ratat informația esențială a maturității lui Ciolacu, aceasta este că omul trăiește dintr-un chioșc amplasat în piața din Buzău. Un chioșc magic: într-un an, din vândut eugenii și plastice chinezești, s-a trezit cu ditamai profitul de un milion de lei. Când să explice miracolul, a arătat înspre nevastă și frate, administratorii chioșcului. Un modest. Însă, în cariera lui, omul își făcuse deja norma de minuni. Una se terminase, fără glorie, cu o țeapă de 11.000 de euro dată statului, după ce o benzinărie administrată de actualul șef al PSD falimentase discret. La o altă țeapă, generată tot de un faliment, Marcelică al nostru fusese doar patron spiritual, cu 10%. Celelalte 90% din părțile sociale fuseseră ale altui corifeu pesedist buzoian, Ion Vasile. Numele infamiei: TV Buzău. Un canal de propagandă politică (o spune CNA) care se finanța din banii comunelor din județul lui Ciolacu. Așadar, când cariera economică îți e jalonată de o televiziune de partid falimentară, finanțată din bani publici ai comunelor, de o benzinărie falimentară și aia și de un chioșc miraculos, cred și eu că pasul următor e să dai soluții de macroeconomie din fruntea celui mai mare partid din România. Diferența e că, dacă fanteziile preorășenești ale lui Ciolacu se pun în practică, falimentul ne va costa un pic mai mult decât anterioarele năzbâtii de business ale lui Marcelică.

Sinecuriștii de partid și de stat (sursa: gov.ro)
Mediu

Sinecuriștii de partid și de stat

Discreți până la inexistență publică, ei și ele par să fie doar invenții ale unui sistem. Păpuși scoase la vedere, cu nume fictive, bune doar să fie trecute pe statele de plată ale unor instituții de stat. Unele din aceste instituții au aceleași atribute ca și încasatorii: fantome rătăcite în stufoasa pădure birocratică a mecanismului public, atribuții vagi, titulaturi ridicol-pompoase. Și rezultate îndoielnice, în caz că sunt descoperite vreodată prin vreun raport ieșit cine știe cum la iveală. Defapt.ro îi va scoate la lumină de prin cotloanele obscure ale sistemului, acest univers paralel de partid și de stat care se conduce după propriile reguli. Doar câteva exemple, mai jos. Multe altele urmează. Portretul sinecuristului la stat: absolvent de universitate privată, funcționar, membru în patru CA-uri Fantoma care încasează zeci de mii de euro de la CEC și Fizica Pământului

Compensarea facturilor de energie, o rușine (sursa: economica.net)
Eveniment

Compensarea facturilor de energie, o rușine

Compensarea facturilor de energie, o rușine. Toată clasa politică s-a lăudat în octombrie 2021 că va suporta costul crescut al energiei electrice și al gazelor. O lege a fost dezbătută și votată rapid, pe baza unei OUG. Rezultatul este cunoscut: facturi enorme au inuntat piața consumatorilor casnici. Uneori, facturile imense ar fi fost și mai mari, în realitate, fără compensare. Compensarea facturilor de energie, o rușine Legea, însă, a fost foarte proastă de la bun început iar plafonul de compensare a fost mult prea ridicat. Ca urmare, consumatorii casnici au preluat mai toată povara facturilor iar statul a compensat sume derizorii. Citește și: Francisc Doboș, parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze, întreabă dacă să-și mai ia un job Astfel, potrivit unui răspuns al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), la cererea defapt.ro, compensările au fost următoarele: energie electrică în noiembrie 2021: 10,3 milioane de lei Compensarea statului la electricitate în noiembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) gaze naturale în noiembrie 2021: 19,2 milioane lei Compensarea statului la gaze naturale în noiembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) energie electrică în decembrie 2021: 26,1 milioane de lei Compensarea statului la electricitate în decembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) gaze naturale în decembrie 2021: 128,7 milioane lei Compensarea statului la gaze naturale în decembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) Compensare medie de un leu pe lună la electricitate În total pe cele două luni din 2021, sumă nu depășește 185 de milioane de lei, adică în jur de 38 de milioane de euro. În România, există aproximativ 8,7 milioane de clienți casnici de energie electrică. În medie, fiecare a beneficiat de o compensare de puțin peste un leu și zece bani în noiembrie și doi lei și douăzeci de bani în decembrie. Clienții casnici de gaze naturale sunt aproximativ patru milioane în România. În medie, fiecare a beneficiat de o compensare de cinci lei în noiembrie și de 32 de lei în decembrie.

Miliarde de euro, disponibile pentru România, dar greu de absorbit, spune Marcel Boloș (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Miliarde de euro, disponibile pentru România

Zeci de miliarde de euro, disponibile pentru România din surse europene până în 2027. Numai în următoarele 23 de luni, rata de absorbție va trebui să fie de peste 600 de milioane de euro lunar. Într-un interviu pentru defapt.ro, Marcel Boloș, fostul ministru al Fondurilor Europene, a identificat obstacolele în calea acestui obiectiv. "Astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%" "De regulă când vorbim despre absorbția de fonduri europene, nu vorbim de sumele efectiv rambursate de la CE, vorbim de sumele solicitate la rambursare și pre finanțarea inițială, există un anume decalaj între momentul solicitării rambursării și rambursării efective, dar în cutuma generală include ceea ce am menționat. Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” Cred că atunci când am plecat eu de la minister, adică la sfârșitul lui 2020, rata de absorbție era circa 50,3%, în valoare nominală cam 15,5 miliarde euro dintr-o alocare totală de 30,8 miliarde, vorbind aici despre toate fondurile europene. Astăzi, alocarea la care ne raportam a fost suplimentată prin fondurile aferente REACT-EU și restul suplimentărilor din pachetul Next Generation EU pentru cadrul financiar 2014-2020, ajungând la circa 34,8 miliarde euro. Pe parcursul anului 2021 au intrat în țară 4,2 miliarde de euro, raportându-ne la noua alocare, astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%.", a detaliat Boloș. "Am lansat apeluri de proiecte de 8,5 miliarde de euro" "Cât am fost eu ministru, au intrat în țară 5,6 miliarde de euro, pe parcursul unui an și două luni. Dar cred că marele plus al pandemiei, din punct de vedere al flexibilităților create pe zona fondurilor europene la nivel european, a fost că în mandatul de ministru am putut lansa apeluri de proiecte în valoare de aproximativ 8,5 miliarde euro, sume care astăzi sunt în mare parte contractate și care vor genera absorbție în anii imediat următori. Pachetele CRII și CRII+ de la nivel european, ne-au permis în anul 2020 să orientăm fondurile nelansate și economiile din implementarea programelor către nevoile imediate date de pandemie: șomaj tehnic, investiții în infrastructura sanitară, stimulentul pentru personalul medical, susținerea companiilor prin granturi pentru capital de lucru. A fost un an interesant și bun pentru fondurile europene, pentru care de fiecare dată țin să le mulțumesc specialiștilor de la Ministerul Fondurilor Europene, pentru că s-a făcut mult bine pentru oameni și mediul de afaceri.", a arătat fostul ministru. "Provocările următorilor doi ani sunt imense" "Provocările următorilor doi ani sunt imense, pentru că avem de accelerat ritmul cum nu am mai facut-o până acum. La nivelul tuturor fondurilor europene, dacă astăzi avem 19,7 miliarde euro atrași, până la 31 decembrie 2023 trebuie să ajungem la 34,8 miliarde. Doar la nivelul MIPE și MLPDA prin programele gestionate trebuie să atragem undeva la aproape 11 miliarde de euro. Efortul instituțional, dar și al beneficiarilor, cât și portofoliul limitat de proiecte de la acest moment face foarte dificilă această misiune, dar nu imposibilă. Cât am fost ministru am utilizat la maximum mecanismul supracontractării, încercând să finanțăm zonele unde aveam proiecte în detrimentul altora unde acestea pentru moment lipseau din diferite motive – întârzieri ale apelurilor, întârzieri în pregătire sau maturitatea documentațiilor. Cred că a fost o decizie înțeleaptă, care a contribuit la creșterea absorbției în perioada respectivă, dar și după aceea.", a adăugat actualul consilier al premierului Nicolae Ciucă. "Va fi dificil, dar nu imposibil" "Dacă ne uităm înainte și vedem că avem încă aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aici PNRR, programele operaționale viitoare, fondurile din agricultură și din zona tranziției juste, provocările sunt imense. Măsurile trebuie să vizeze urgent atât pregătirea de proiecte, alocarea de fonduri în acest sens, dar și închiderea negocierilor și pornirea rapidă a viitoarelor programe operaționale, cât și implementarea în termenele prevăzute a intervențiilor din cadrul PNRR. Va fi dificil, dar nu imposibil.", a pronosticat Boloș. "Se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali" Boloș a vorbit și despre Programul Operațional Regional: "Problema cred că vine de la faptul că necesitatea descentralizării a fost înțeleasă în România mult prea târziu. Mă uit la PO Regional 2007-2013 și văd că acolo nu au existat aceleași probleme ca astăzi și cred că acest lucru vine și datorită dimensionării aparatului care gestionează aceste fonduri în raport cu anvelopele bugetare sau alocările pe care le gestionează. Agențiile pentru Dezvoltare Regională au un rol foarte important, de aceea când am fost ministru am continuat procesul început de predecesoarea mea de la vremea respectivă, doamna ministru Roxana Mînzatu, respectiv descentralizarea fondurilor europene și transformarea ADR-urilor în autorități de management. Câteodată relația între centru și teritoriu nu a fost optimă, uneori fie în lansarea apelurilor, fie în etapele de contractare, fie de rambursare efectivă se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali, iar după două exerciții financiare regiunile au învățat să gestioneze fonduri europene." "Toate întârzierile inițiale le vedem acum" "Cu pre-finanțările încasate, la finalul anului 2021 programul a atras circa 3,7 miliarde euro dintr-un total de 6,9 miliarde, ceea ce înseamnă cred cam 54-55%. Ar mai rămâne cam 3,2 miliarde euro. Programul este supracontractat în prezent, iar dacă proiectele vor merge, sunt optimist în ceea ce privește închiderea programului cu rată de absorbție mare. Beneficiarii sunt mulți, la fel și proiectele, la acest moment, ele urmând să producă cheltuieli în următorii doi ani. Dacă ne gândim, perioada de programare a început mai târziu, cam prin 2016, ceea ce riscăm să se întâmple și acum dacă nu vom avea Acordul de Parteneriat cât mai repede aprobat. Toate întârzierile inițiale le vedem acum, dar cred că se poate recupera la cum arată lucrurile astăzi în ceea ce privește contractarea.", a spus Boloș. Regretul mandatului de ministru "În ceea ce privește POR, am un mare regret, măsurile 2.1 și 2.2 pentru investiții la nivelul mediului de afaceri. Când am plecat de la MIPE eram în discuții cu colegii de la MLPDA, respectiv AM POR să finanțăm acele portofolii de proiecte din listele de rezervă din PNRR, adică proiecte care deja există, fuseseră evaluate, deci trecuseră prin furcile caudine ale birocrației fondurilor europene, doar trebuiau contractate. A fost abandonat demersul ulterior, dar cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă preluarea la finanțare a acestora, asta ar fi contribuit rapid și la absorbția pe PNRR.", a conchis ex-ministrul. "Noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul" Actualul consilier al premierului a vorbit și despre PNDL3: "Programul propus de Guvernul Cîțu a venit cu îmbunătățiri semnificative, în raport cu programele anterioare – PNDL 1 și 2. Este clar că trebuie să se asigure o complementaritate între investițiile care vor fi selectate la finanțare din cadrul PNDL. Adică să finanțezi din bugetul acestui program doar acele proiecte necesare în comunitățile locale, care nu pot fi finanțate prin PNRR și/sau programele operaționale. Sunt anumite tipuri de proiecte care nu pot fi finanțate din fonduri europene, datorită momentului istoric în care ne aflăm, paradigma europeană spre care trebuie să ne orientăm și noi viitoarele portofolii de investiții se referă la tranziția verde și digitală, dar noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul. Este clar că trebuie să asiguri o sursă de finanțare și pentru aceste categorii de investiții, dar nu fără să te uiți la sustenabilitatea investiției și la beneficiile pe care ea le aduce, în raport cu costurile, pentru că până la urmă vorbim de bani publici. Aici, în cazul guvernanței programului vor trebui asigurate mecanismele procedurale prin care autoritățile de management care finanțează proiecte din fonduri europene, să excludă din motive de eligibilitate date de regulamentele europene posibila finanțare a portofoliului de proiecte ce va fi finanțat în cadrul acestui program."

Cătălin Prisacariu
Opinii

Simion și Târziu sunt Firicel, Celentano

Dacă ar fi simpatici, George Simion și Claudiu Târziu ar fi copiile identice ale personajelor Firicel și Celentano din "Las Fierbinți". Simion ar fi ideal pe o tarla, cu o sapă în mână, pare genul care poate prăși o zi întreagă de vară, printre sudălmi, cântece de voie bună și câte un scuipat gros, din când în când, în brazdă. Târziu, e de altă parte, este un soi de Celentano care nu bea, dar care expune același tip de panseuri-clișeu, de birt sătesc, cizelate vag de mersul la școală până în clasa a VIII-a (nu ca ceilalți, doar până într-a IV-a). Dar Simion și Târziu nu sunt simpatici. Nici măcar antipatici nu sunt. Sunt mult mai mult de atât. Sunt doi triști furioși că trebuie să urle la lume că există. Ambii știu despre ei înșiși că nu vor fi niciodată mai mult decât niște mediocri. Iar ce face AUR de câțiva ani încoace e un plan destul de bine alcătuit încât să nu fie opera unora care nu au prea multe idei. E suficient să privești ce anume fac acești doi mediocri în ultima vreme. La prima vedere, ai zice că sunt la un pas de insurecție. De fapt, toate acțiunile lor sunt gândite cu marjă de siguranță, nimeni nu are de suferit, la final se dau niște amenzi și ei sunt zmei pe Facebook. Să ne uităm la "asaltul" asupra Primăriei din Timișoara: nici un fir de păr din capul cuiva nu a avut de suferit. Când a intrat în clădirea municipalității, Simion a știut cu certitudine că nimeni nu i se va opune și că va avea cale liberă. Nu, nu sugerez că polițiștii locali, jandarmii și ce alți bategarzi mai erau pe acolo au fost complici ai lui Simion. Dar spun că Georgică de la AUR înțelege foarte bine unde e loc să forțeze nota. Iar acum era loc berechet. Cea mai recentă mostră de agresivitate atent orchestrată este postarea pe Facebook a unui soi de "scuipați aici!" îndreptat împotriva presei. "Haideți să vedem care sunt cele mai toxice și false ", s-a scris pe pagina de Facebook a AUR, nu știm de către cine. Faceți un exercițiu simplu: luați această frază și schimbați-i autorul, apoi reevaluați-o. Veți constata că nu vi se mai pare așa de ofensivă. Ce vreau să spun cu asta? Că, încă o dată, acțiunile AUR sunt foarte bine conduse: "narativul", cum ar zice hipsterii, este unul agresiv, incitator, dar mijloacele de compunere a acestui "narativ" sunt în limite de exprimare care abia se califică de o amendă (în cazul ăsta, nici măcar atât). Ce înseamnă asta? Că Firicel și Celentano din politică joacă într-un serial scris și regizat de altcineva și difuzat de mai toată presa cu o frecvență amețitoare. Iar publicul dependent de producția asta face rating-uri foarte bune. O să spuneți că AUR nu e decât o copie a partidului lui Dan Diaconescu, PPDD, o adunătură de bezmetici. Nu chiar, prin comparație, PPDD era un partid vesel. Și care, cu siguranță, nu aborda teme periculos de aproape de fascism. În timp ce voi citiți acum acest text, scenaristul acestei producții fumează alene, poate trabuc, bea ceva, și zâmbește: lumea e ocupată, se uită la "Las FAURbinți". E bine. Noapte bună.

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Boloș, pesimist în privința PNRR

Marcel Boloș, pesimist în privința PNRR. Boloș este actual consilier al premierului Nicolae Ciucă, fost ministru al Fondurilor Europene și posibil viitor ministru la Digitalizare. Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări referitoare la absorbția fondurilor europene, la care Boloș a răspuns pe spații largi. În ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), tonul fostului ministru de la Fonduri Europene este mai degrabă pesimist. Mecanism de stimulare și recompensă Întrebat despre utilitatea stimulentelor salariale pentru funcționarii care lucrează cu fonduri europene, Marcel Boloș s-a pronunțat în favoarea acordării acestora. "De la începutul fondurilor europene în România există acest mecanism de stimulare și recompensă pentru funcționarii și angajații implicați în gestionarea programelor cu finanțare europeană și implementarea proiectelor cu fonduri europene. Problema discuției din spațiul public revine astăzi, cu ocazia implementării PNRR. Pe politica de coeziune, deci pe programele operaționale, acest stimulent există, nu doar pentru angajații din cadrul structurilor de gestiune fonduri europene, responsabile pentru gestionarea programelor, cunoscute generic sub denumirea de autorități de management și organisme intermediare, majoritatea fiind de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării etc., dar și pentru angajații din ministere, agenții, primării, consilii județene și așa mai departe, practic orice instituție publică care implementează proiecte pe fonduri europene. Nuanța este că în acestea din urmă, primesc sporul de până la 50%, în funcție de orele în care sunt implicați în proiect, doar angajații ce pun osul la implementarea proiectelor europene, pe lângă activitatea pe care o desfășoară în mod curent.", a explicat actualul consilier al premierului. Boloș, pesimist în privința PNRR: Nu sunt bani pentru stimulente "Toate aceste sporuri sunt decontate de regulă din fondurile europene destinate asistenței tehnice, deci sunt suportate din bani europeni, deci nu văd o problemă ca cei implicați și care contribuie la implementarea proiectelor, în termen, la realizarea țintelor de absorbție, dacă acestea sunt realizate, repet, sa primească acest spor decontat din fonduri europene. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO Problema cu sporurile pe PNRR derivă din faptul că acestea nu sunt decontate din fondurile europene, deci există o problemă. Dar având în vedere că majoritatea specialiștilor de care ai nevoie și pe care îi ai pe fonduri europene se află în structurile care primesc aceste sporuri, apare o problemă, pe care cred eu trebuie să o acoperi din resurse proprii.", a opinat Boloș. "Va fi foarte greu să atragi specialiști" "Cred că niște bani cheltuiți pentru atragerea acestor bani europeni în economia românească, în proiectele României, sunt de fapt o investiție făcută pentru aceste proiecte. Categoric pentru implementarea a încă 30 de miliarde euro, era necesară o suplimentare de resurse și o nevoie de a crește capacitatea administrativă, atât în ceea ce privește gestionarea acestor resurse, cât și în ceea ce privește echipele de implementare a investițiilor și reformelor de la nivelul instituțiilor statului. Problema cu PNRR-ul este alta, că acesta vine oarecum în filosofia care a fost elaborat cu crearea unui sistem de management și control paralel celui din fondurile europene clasice, din programele operaționale. Va fi foarte greu să atragi specialiștii din structurile actuale de fonduri europene să vină să lucreze în structurile de gestiune fonduri pe PNRR, iar în ceea ce privește resursele implicate în implementarea proiectelor, se vede că avem o problemă în actuala absorbție.", a insistat ex-ministrul. "Alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim" "Cred că dacă PNRR-ul s-ar fi bazat mai mult pe actualele structuri de gestiune fonduri, poate am fi câștigat timp prețios, în implementarea proiectelor, dar asta e altă discuție. Dar, ca și concluzie, susțin categoric să investim azi câteva milioane de euro, pentru a putea atrage câteva zeci de miliarde. Gândiți-vă doar că sunt în joc peste 80 de miliarde de euro, miza sunt proiectele, dezvoltarea României și o viață mai bună pentru cetățenii ei. Nu cred că sporurile unor funcționari care lucrează pentru aceste lucruri sunt o problemă. Dacă ar fi să fim obiectivi, cred că sunt alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim. Într-un stat unde majoritatea investițiilor publice, se bazează pe fonduri europene, cred că rolul celor care lucrează cu aceste fonduri și aceste investiții este unul foarte important.", a adăugat Marcel Boloș. "Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări" În ce privește chestiunea împrumuturilor prin PNRR, Boloș crede că banii sunt necesari României. "Statele membre pot solicita împrumuturile până la 31.08.2023. Până acum, șapte țări au apelat la împrumuturi la nivelul planurilor naționale de redresare și reziliență: Cipru, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia și România, dintre care doar România și Italia au solicitat întreaga valoare alocată. PNRR-ul are clar definite intervențiile, adică investițiile și reformele care se vor finanța din tragerile de împrumut din cadrul mecanismului de redresare și reziliență. Vorbim aici de componente precum: managementul apei – 1,4 mld. euro, păduri și protecția biodiversității 0,4 mld. euro, managementul deșeurilor – 1,2 mld. euro, transport – 2,2 mld. euro, energie – 1,1 mld. euro, digitalizare mai puțin – 60 milioane euro, sprijin pentru sectorul privat și sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare – 2,5 mld. euro, fondul local – 0,9 mld. euro, turism și cultură – 0,45 mld. euro, social și educație – 0,8 mld. euro. Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări și finanțări în sectoarele pentru care ele au fost obținute și incluse în cadrul PNRR. "Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR" "De la primele discuții aferente elaborării PNRR, România a abordat strategia de a include în plan toată alocarea aferentă împrumuturilor. Problema capacității de absorbție se pune la nivelul tuturor fondurilor europene. Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR, la care se adaugă și fondurile din viitoarele programe operaționale 2021-2027, dar nu imposibil. Pentru acest lucru este imperios necesar să creștem capacitatea administrativă de implementare a proiectelor, dar să și investim în pregătirea din timp a acestor proiecte. Necesitatea utilizării acestor bani există, dar dacă ne uităm în detaliul fiecărei intervenții așa cum a fost ea gândită și exclud din această discuție infrastructura de transport, de apă-canalizare, de educație și altele care sunt evidente ca fiind necesare, că o dezbatere publică și o analiză mai aprofundată vizavi de efectul de multiplicare în economie a investițiilor propuse ar fi fost necesară după ce a fost hotărâtă includerea lor în plan. Există discuția, de exemplu, vizavi de sistemele de irigații, cred că solicitarea de împrumuturi de către România pentru astfel de investiții, era absolut justificată.", a completat fostul ministru al Fondurilor Europene. "Linia se poate trage doar la finalul mandatului" Azi, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene este Dan Vîlceanu. Are Marcel Boloș încredere în capacitatea acestuia de a gestiona PNRR? "Domnul ministru are în față o serie de provocări importante, iar linia se poate trage doar la finalul mandatului. Domnul Vîlceanu vine după un mandat la ministerul de finanțe, deci cred că experiența de acolo categoric l-a ajutat să înțeleagă rolul extrem de important pe care îl au fondurile europene. La finalul anului trecut am reușit, sub coordonarea domnului premier să mișcăm împreună niște lucruri care trebuiau demult închise și cu un impact foarte mare pentru implementarea PNRR și a următorului exercițiu financiar și mă refer aici la cele două OUG-uri care reglementează cadrul de gestiune și fluxurile financiare, atât pentru PNRR, cât și pentru viitoarele programe operaționale.", a descris Boloș contextul. "Nu avem gata structurile de gestiune PNRR" "Să nu uităm că perioada de eligibilitate pentru PNRR a început la 1 februarie 2020, iar pentru programele operaționale la 1 ianuarie 2021. Iată-ne la sfârșitul lunii ianuarie 2022 fără să avem gata structurile de gestiune PNRR sau autoritățile de management pentru următoarele programe operaționale, sunt lucruri pe care domnul ministru le are de făcut într-o perioadă de timp foarte scurtă pentru că ele trebuiau oarecum reglate pe parcursul anului 2021, în paralel cu procesul de elaborare a PNRR și a programelor operaționale. Provocările cele mai mari sunt Acordul de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027 și aprobarea programelor operaționale, pentru a începe să implementăm proiectele. Nu doar domnul ministru are o misiune grea, cred că tot Guvernul României o are, iar pentru asta va trebui ca în perioada următoare lucrurile să se miște foarte foarte rapid.", a concluzionat consilierul lui Nicolae Ciucă.

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai" (sursa: gov.ro)
Eveniment

Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare

Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare este un scenariu din ce în ce mai aproape de realizare. Fostul ministru de la Fonduri Europene a declarat, într-un interviu pentru defapt.ro, că găsește "argumente pentru un răspuns pozitiv" în chestiune. Potrivit mai multor articole de presă, propunerea a venit de la premierul Nicolae Ciucă. Boloș, însă, a tot amânat luarea unei decizii, invocând o altă specializare profesională. Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare. Rolul PNRR Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări lui Marcel Boloș săptămâna trecută, atât despre situația fondurilor europene, cât și despre contextul politic. Actualul consilier al premierului a răspuns luni, 24 ianuarie, în mod consistent. Defapt.ro va publica în câteva episoade răspunsurile lui Marcel Boloș. În ceea ce privește acceptarea portofoliului de la Digitalizare, Boloș a făcut despre legătura cu fondurilor europene. "Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare." "Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv" "La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.", a adăugat Boloș. Ex-ministrul de la Fonduri Europene nu a afirmat direct că ar accepta portofoliul, însă a oferit indicii clare. Reținerea lui Boloș De ce a amânat timp de două săptămâni un răspuns la propunerea premierului? "Reținerea a venit din faptul că sunt la bază finanțist, profesor universitar și cercetător în domeniul finanțelor publice, bugetului și investițiilor, că am lucrat în domeniul fondurilor europene, dezvoltării regionale și proiectelor de infrastructură, mai puțin în domeniul digitalizării. Dar cred că fondurile europene au un cuvânt important de spus, pentru aceste două domenii foarte importante pentru România – cercetarea și digitalizarea.", a completat Marcel Boloș. Poziția de ministru la Digitalizare este vitală pentru Executiv. Ieșirea rusinoasă din scenă a precedentului ministru, Florin Roman (PNL), în urma acuzațiilor de falsificare a CV-ului și de plagiat, a vulnerabilizat Guvernul. Mai mult, indecizia prelungită și incapacitatea de a găsi un ministru au adâncit criza. Cu atât mai mult cu cât sume importante prin PNRR nu pot fi accesate de instituție. Potrivit mai multor surse politice, este foarte probabil ca marți să fie votată în Biroul Politic Național al PNL confirmarea lui Boloș ca propunere pentru Ministerul Digitalizării. Marcel Boloș nu este membru PNL.

Care sunt afacerile Chinei în România (sursa: Facebook/Ambasada Chinei)
Mediu

Care sunt afacerile Chinei în România

Ambițiile de putere globală ale Chinei nu mai sunt doar intenții. În ultimele trei decenii, imperiul condus de Xi Jinping s-a extins pe toate continentele, într-o formă sau alta. Iar economia a jucat un rol major. Care sunt afacerile Chinei în România În România, țintele Chinei sunt majore: energia nucleară, telecomunicațiile, infrastructura. Nu au fost evitate nici agricultura sau porturile. Articole despre toate afacerile chinezești în România, fie că sunt cu capital de stat sau privat, pot fi consultate mai jos. Aceste articole sunt rezultatul proiectului "China's belt around the Black Sea". Romania: no social-democrats in power, no success for China Chinese propaganda missed the pictures with Romanian high officials Contract almost awarded to CCC by social-democrats, procedure cancelled by liberals How Chinese state money takes over private businesses Not so bright Chinese solar parks in Romania F&J, the story of a Chinese business ghost The Lemnking of the business scams Western cars, Chinese parts made in Romania Ilfov, the traditional Chinese trade base ZTE, Huawei’s very poor brother COFCO, the billionaire grain trader Constanța, safe harbour for COSCO Some Chinese ride a German bike in Romania An honest business: tools and other devices 5G to Huawei? Romania: no way! China Development Bank: high expectations, low figures A giant steps in: Bank of China Smoking is not good for the financial health of China Tobacco How to almost start a USD 8 billion nuclear project. The CGN case CEFC, the company that failed to take over Rompetrol The electric vehicles from Hungary No Chinese genetics research in Cluj for now WH Group keeps up the good pork Articol în curs de actualizare. Informațiile conținute de articolele de mai sus sunt valabile pentru anul 2020. În cel mai scurt timp, datele vor fi aduse la zi.

Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim (sursă: Facebook/Cristina Prună)
Eveniment

Legea plafonării și compensării facturilor

Legea plafonării și compensării facturilor la energie nu a produs efectul scontat de politicienii care au votat-o la finalul lunii octombrie 2021. Facturi uriașe, haos, lipsa garanțiilor și un viitor nesigur, acestea au fost efectele legii. „În primul rând, funcționăm pe o lege propusă de actualul ministru, din punctul meu de vedere ineficientă, ea neputând fi pusă în aplicare, cea cu plafonarea și cu compensarea facturilor. Va trebui cât mai curând să avem o ședință de coaliție și să venim cu alt act normativ, ori prin ordonanță, ori facem ședință extraordinară la Parlament și venim cu el fiindcă atât la persoanele fizice, dar și la companiile românești, fiindcă ele nu mai sunt competitive la aceste prețuri și totul este în lanț. (...) Eu cred că trebuie făcută o ședință de coaliție, în primul rând cu ministrul Energiei și găsită altă modalitate, mult mai ușoară și mai accesibilă atât companiilor, cât și populației”, a spus Marcel Ciolacu, la Antena 3, la începutul acestui an. Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim Într-adevăr, legea nu a pornit ca proiect în Parlament, ci a plecat de la Guvern, ca Ordonanță de Urgență. În Parlament, însă, a suferit modificări atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. În ambele camere parlamentare, legea a fost votată în unanimitate (aici, votul de la Senat; aici, votul de la Camera Deputaților). O poziție foarte critică la adresa legii a avut și deputatul USR Cristina Prună, deși parlamentarii USR au votat, cu toții, legea. „Marcel Ciolacu s-a trezit după Revelion că legea compensării și plafonării prețurilor la energie este ineficientă. Ce constatare, fix acum, în mijlocul iernii! Citește și: Normal, trebuie să arate că este cu poporul, trebuie să arate încă din primele zile ale noului an că este . Domnule Ciolacu, nu PSD și PNL au făcut această lege, la ceas de seară, sub înaltul patronaj al ministrului Energiei? Nu voi ați venit cu această formulă total contraintuitivă, de nu o înțelege nimeni? V-ați dat seama că este ineficientă acum, când trebuie să le dați banii companiilor furnizoare și înainte ca oamenii să primească facturile pe decembrie?”, a scris Prună pe Facebook în replică la declarațiile lui Ciolacu. Prună a votat, criticat și explicat La solicitarea defapt.ro, deputatul USR Cristina Prună a explicat de ce a votat, totuși, legea: „Am votat legea pentru că amendamentul nostru privind termia se regăsește în textul legii. Fără acest amendament, românii care se încălzesc în sistem centralizat în mai multe orașe ale țării s-ar fi confruntat cu valuri de scumpiri și ale acestor facturi, mult mai mari decât cele din prezent. Altfel, ar fi însemnat să votăm contra propriului amendament.” Prună a adăugat că „USR a avut o serie de amendamente la Legea 259/2021, printre care reducerea TVA de la 19% la 5% la energie și gaze naturale, eliminarea accizei și a certificatelor verzi din factura de energie, subvenții pentru producția de energie termică (CET-uri) pentru românii care sunt în sistem centralizat și credit fiscal pentru întreprinderi (scutirea de la plata taxelor în cuantumul a 50% din creșterea facturii). De asemenea, la acel moment USR avea deja un proiect de lege pe circuit care conținea aceleași prevederi cu amendamentele noastre depuse la Legea 259/2021, proiect ignorat de PSD și PNL. Singurul amendament al USR care a fost acceptat și se regăsește în legea finală a fost cel privind energia termică. Am avertizat și atunci, atât la dezbaterile din comisie cât și la cele din plenul Camerei, că legea va crea blocaje și că soluția corectă ar fi fost propunerile USR”. Într-adevăr, în dezbaterea din Camera Deputaților dinaintea votului final pe această lege, Prună a atras atenția că actul legislativ nu oferă soluțiile necesare.

Ciolacu a întreținut televiziunea PSD cu bani publici (sursă: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Ciolacu a întreținut televiziunea PSD

Marcel Ciolacu a întreținut televiziunea PSD din reședința de județ a Buzăului inclusiv cu fonduri ale primăriilor din județ. Când banii de la aceste primării au fost încasați de către administratorul televiziunii, dar cheltuiți pentru propriile nevoi, nu ale firmei, televiziunea a intrat în insolvență. A urmat falimentul și o mică țeapă dată statului, care nu și-a văzut taxele plătite. TV Buzău a fost operată de firma Rom Media SRL din Buzău. Potrivit raportului „asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului SC Rom Media SRL”, „De la înfiinţare societatea a avut ca asociaţi pe Vasile Ion cu 90% din părţile sociale şi Ciolacu Marcel cu restul de 10%. Asociatul Vasile Ion a avansat sumele necesare achiziţionării de echipamentele specializate pentru realizarea obiectului de activitate în suma de 570.280,02 lei ceea ce a permis realizarea până în anul 2010 venituri care acopereau în parte cheltuielile de producţie, chirie, utilităţi şi obligaţiile către bugetul de stat. (...)”. Bani încasați, dar la buzunar Firma, înființată în 1993, a început să aibă probleme în 2010, anul în care Ion Vasile a demisionat din PSD. „Din analiza actelor şi evidenţelor contabile administratorul judiciar a constatat că principala cauză care a dus la apariţia de pierderi în anul 2010 o constituie neînregistrarea şi nedepunerea în gestiune a unor sume importante de către fostul administrator Asproiu Constantin Marius ceea ce a împiedicat să se ţină o evidenţă contabilă corespunzătoare şi care totodată nu a virat la bugetul de stat suma de 45.075 lei din care 17.341 lei reprezintă obligaţii neachitate cu reţinere la sursă. După înlocuirea acestuia a rezultat faptul că fostul administrator a emis facturi şi a încasat bani pentru care a eliberat chitanţele corespunzătoare însă a reţinut în scop propriu acele sume de bani întrucât nu a prezentat clienţilor facturile emise.”, se mai arată în raportul citat. Ciolacu a întreținut televiziunea PSD cu banii primăriilor Același document arată și de unde veneau banii: „Din această categorie fac parte facturile emise pentru servicii de publicitate către primăriile din com. Smeeni, Vadu Paşii şi Glodeanu Siliştea.” Totuși, Ion Vasile nu s-a lăsat, potrivit raportului menționat: „sustragerea de către fostul administrator a sumelor încasate din această activitate a făcut ca asociatul Vasile Ion să fie nevoit să aducă din venituri proprii sumele necesare plăţii salariilor şi parţial a chiriei ajungând ca să fie înregistrat în contabilitate în contul 462 cu suma de peste 357.000 lei întrucât societatea nu a dispus de lichidităţi în perioada octombrie 2010 martie 2012.” Dar nu a fost suficient, arată documentul pomenit anterior: „După îndepărtarea numitului Asproiu C-tin Marius din calitatea de administrator al debitoarei, noului administrator nu i-a rămas decât să constate faptul că veniturile din publicitate nu mai pot acoperi cheltuielile, că nu există perspective pentru prelungirea principalelor contracte de publicitate iar asociatul Vasile Ion nu mai este dispus să contribuie singur la cheltuielile debitoarei. De aceea, faţă de situaţia economică şi faţă de lipsa de colaborare a asociatului Ciolacu Marcel şi refuzul asociatului Vasile Ion de a mai credita debitoarea administratorul statutar a decis că se impune promovarea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei datorită datoriilor reprezentate de obligaţiile către bugetul de stat şi către furnizorii de utilităţi, astfel încât a solicitat deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei.” Statul, țeapă de 14.000 de lei Puținii angajați pe care-i mai avea televiziunea în acel moment mai aveau de încasat peste 11.000 de lei în salarii. ANAF avea o creanță de 45.840 lei. Peste 32.000 de lei avea de încasat și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România. Cea mai mare creanță era a acționarului Ion Vasile: peste 928.000 de lei. Potrivit deciziei finale de faliment, din 2013, „Cei 7 foşti salariaţi ai debitorului au încasat efectiv creanţele salariale în cuantum total de 11.214 lei (...) iar cu ordinul de plată nr.1/4.09.2013 a fost îndestulată creanţa AFPM Buzău în cuantum de 31.419 lei”. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Banii proveneau din vânzarea unor echipamente ale televiziunii, după cum arată aceeași decizie de instanță: „din lichidarea bunurilor debitorului s-a obţinut un preţ în sumă de 42.999, 90 lei (...), urmare valorificării ofertei SC RTM SRL, în condiţiile în care la licitaţiile publice organizate nu s-au prezentat ofertanţi.” Astfel, ANAF a rămas păgubit cu peste 14.000 de lei. Uniunea Producătorilor de Fonograme din România și fostul acționar Ion Vasile nu au recuperat nici un leu. Somație de la CNA pentru propagandă electorală În 2008, TV Buzău, deținut de Ion Vasile și Marcel Ciolacu, a primit somație de la CNA pentru „propagandă electorală”: „Având în vedere conţinutul celei de a doua părţi a emisiunii de dezbatere , intitulată sugestiv , difuzată în ziua de 17.10.2008, membrii Consiliului au constatat că, în cadrul acesteia, s-a desfăşurat o veritabilă campanie în favoarea PSD şi a celor doi candidaţi ai acestei formaţiuni politice pentru Parlamentul României. În acest fel, emisiunea s-a transformat într-una cu caracter de propagandă electorală. De asemenea, în emisiunea informativă din data de 20.10.2008, radiodifuzorul a transmis, timp de 13 secunde, imagini cu sigla PNL şi cu afişe electorale ale candidatului acestei formaţiuni politice la alegerile pentru Parlamentul României, domnul Titi Holban, fapt ce contravine prevederilor art. 18 din Decizia nr. 792/2008. O astfel de prezentare a fost de natură să imprime emisiunii informative caracter de propagandă electorală.” PSD, cel mai mare investitor în presă Potrivit Europa Liberă România, în 2021 "partidele au dat cei mai mulți bani pentru promovare în presă și propagandă. PNL și PSD au depășit împreună pragul de 10 milioane de euro, fără luna decembrie. De precizat că, în timpul crizei politice din lunile octombrie și noiembrie, cele două partide au aruncat în piață aproape 20 de milioane de lei (4 milioane de euro). PSD, condus de tandemul Marcel Ciolacu – Paul Stănescu, ține la secret toate informațiile legate de sumele pe care le plătește pentru promovare și propagandă." Contactat în mai multe rânduri, Marce Ciolacu a refuzat să facă orice comentariu pe subiectul Rom Media - TV Buzău.

Cătălin Prisacariu
Opinii

De fapt, de ce încă un "site de știri"?

Nu era jignire mai mare pentru un reporter de presă scrisă al anilor 2000 decât să i se spună de către șefi că articolul la care muncise urma să fie "publicat pe site". Vestea era echivalentul unui teribil eșec: textul nu se califica pentru ediția tipărită, soarta lui era să ajungă în acel recycle bin amorf care era internetul. Acum 20 de ani, doar hârtia foșnitoare de ziar îi "îngropa" pe unii și îi salva pe alții, toate verdictele publice se scriau numai cu cerneală tipografică. Dar hârtia de ziar avea și un mare dezavantaj: era scumpă. Cerneala, și mai scumpă. Iar echipele editoriale care să facă hârtia demnă de a fi imprimată cu cerneală tipografică, exorbitante. "Mogulii" de presă știau asta. Cu toții o știam. Un jurnalist care nu era înregimentat într-o redacție nu exista. Efectele le cunoaștem, le-am văzut: cenzură, autocenzură, texte la și pe comandă, șantaje, manipulări. Hârtia online, din biți, e accesibilă oricui. Și orice se scrie vreodată pe aceasta rămâne în arhiva etern disponibilă a internetului. Memoria publică capătă, dintr-o dată, o valabilitate aproape fără termen de garanție. Minciuna prin omisiune, prin urmare, nu mai este la îndemâna celor puțini care dețin(eau) hârtia adevărului. La fel de adevărat e că reversul liberalizării online este inundarea cu conținut de toată mâna, în care te poți scufunda ca în nisipuri mișcătoare fără o hartă sau un ghid. Dar nici nisipurile mișcătoare ale internetului și nici "mogulizarea" presei nu au reușit să acopere faptele. Dincolo de zgomot, de manipulări, de vorbe și scenarii, faptele relatate sec, cu probe, fără romanțări siropoase și insinuări toxice, vor ajunge întotdeauna la audiența care contează pe acestea. De fapt, moartea ziarului tipărit din cauza www este o oportunitate, cel puțin în România. Pentru că sparge mogulopolul local. Pentru că permite unor echipe mici de jurnaliști care nu au decât resursele meseriei să relateze fapte și să trăiască din audiența sănătoasă interesată de aceste fapte. De fapt, de asta încă un "site de știri".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră