sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: delta

11 articole
Eveniment

Dunăre dacă n-aveam, Jijia Dunăre făceam

Dunăre dacă n-aveam, Jijia Dunăre făceam. Județul Iași are o zonă prea puțin cunoscută, pe care cunoscătorii o numesc "Delta Jijiei", de la Cotu Morii și Icușeni. Dunăre dacă n-aveam, Jijia Dunăre făceam Râul are mai multe meandre (cotituri) și spații atinse de om doar pentru pescuit. Seamănă cu Delta Dunării, la scară mai mică. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA Zona pe alocuri sălbatică acoperă satele Cotu Morii (la 8,6 km după satul Vânători) și Icușeni (la 9 km după Cotu Morii). Apa în jur este mică, înconjurată de salcie și plopi, iar dacă te uiți în jur și te desprinzi de tumultul cotidian, drumul până acolo este o plăcere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dunăre dacă n-aveam, Jijia Dunăre făceam (sursa: ziaruldeiasi.ro)
The Bystre Canal, open for business (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

The Bystre Canal, open for business

Cătălin Prisacariu, Oleg Oganov, Petru Zoltan ROMANIAN version The Bystre Canal, open for business. Which is heavy maritime traffic, despite a pending dossier on the environmental impact on the Danube Delta. The UN committee considering environmental compliance has suspended discussions initiated by Romania on the dossier. The reason: the Russian invasion of Ukraine. The change on Chilia It's a cold November Saturday morning on the Romanian side of the Chilia Danube’s arm. Until the beginning of this year, only river vessels, mainly barges carrying goods between the Danube ports of Ukraine, could be seen on the waters of Chilia. But now the northernmost arm of the Danube is swarming with seagoing vessels. Across the water from the Romanian town of Pătlăgeanca, where the Danube forms the St. George's arm, six seagoing ships are stationed. A military speedboat carrying five soldiers is speeding towards them. From Pătlăgeanca to the Romanian town of Periprava, along Chilia, dozens of sea vessels and barges are silently floating, waiting to enter Ukraine's Danube ports. From time to time, Ukrainian military vessels approach and a few uniforms board for checks: since the Russian invasion, the Ukrainian bank of the Danube has been a militarised zone. Security checks To get from Periprava, the last Romanian village on the Chilia arm, to the point where the Bystre canal breaks away from the Danube, you need a local motor boat. There is also an unofficial procedure to tick before putting the boat in the water: you register, on the Romanian side, at the Romanian Border Police station to sail in Romanian waters. The reason: a precaution for a possible encounter with Ukrainian border guards on the Danube. If this happens, in order not to risk being considered a spy, you introduce yourself and recommend them to contact their Romanian colleagues where you have just registered as a tourist in your own country's waters. It's war, no risk worth taking. After 20 minutes of cutting through the water by motorboat, we arrive around 09.30 right at the spot where an enormous mouth opens into the Ukrainian shore. That's the point where the Bystre canal begins. The Bystre Canal, open for business The Tunisian-flagged cargo ship Iskander, which has just come out of the Bystre canal, passes by. Data from the Marine Traffic website, which was subsequently consulted, showed that the Iskander had left the Greek port of Vrisakia on 20 October 2023 for the Ukrainian port of Izmail, where it arrived on 4 November, the same day we saw it enter Chilia. A few minutes later, the Liberian-flagged oil tanker Panjali Teymurov enters Chilia from the Bystre canal. The tanker left the Bîstroe canal near the Romanian side of the Chilia river, then continued towards the Ukrainian town of Vâlcov, opposite Periprava. Periprava: 80 souls and roaming cows 80 souls, mostly Lipovans, are still residents of Periprava. They make their living from fishing, livestock farming and a little tourism. Dairy cows are allowed to graze unhindered on the pastures of the Danube Delta all year round, alongside the semi-wild horses of the Letea Forest. When the cows return home, the locals know that winter is coming. A former border policeman, now the local priest, is serving in the old Orthodox church, painted blue with golden spires. A few steps away there's the only shop in the village. Food and non-food products are sold here at a much higher price than in town: they are brought here by boat from Tulcea, almost 100 kilometres away. Between 12 noon and 5pm, the shop is closed, but villagers meet on the terrace in front of it. On one of the pillars of the building that houses the local shop there's a tin sign dating back to the communist regime that reads "Here they sell lucky tickets". Underneath the sign it's an iron table, painted green, with two locals sitting around it. Fishermen. What else? The two are Mihai Slatarov (43) and Dumitru Simionov (55), two of the youngest adults in the village. More fish, fewer windows of opportunity The two locals agree that the Ukrainians' deepening work on the Bystre canal has a good and a bad side. The good side is that more scabbard fish are coming up the Danube through the deepened canal. The bad part is that along with the fish come the sea-going vessels, which means they can't fish during the day. When the ships approach the Romanian side of the Danube, they cut the fishing nets of the locals, they say. They can only fish at night: the ships do not sail on the Danube at that time because of the war. "Bystre doesn't affect us at all. Since it started, there's more scabbard fish. You look on the app and you see that three ships are going up and four are coming down. They cut the nets. Last year they didn't let us fish in the evening, it affected us a lot," says Mihai Slatarov. "We protect the fish for Ukrainians" "This year they let us go fishing at night. We have to respect the EU regulations, we have a ban, it's forbidden to fish if the Danube drops below 50 cm. You look at the Ukrainians and see that they can fish and you sit and watch because you can't. They don't respect any rules. We protect the fish for them", Dumitru Simionov adds. Dumitru Simionov has been a fisherman since the communist regime. "Every cargo ship that comes on the Bystre comes to our shore and cuts our nets. It takes two or three days to order and get nets from Tulcea, during which time you can't fish but you have to make your quota. We're treated like dogs around here. The screw tightens and you're forced to leave Periprava. There used to be 27 fishing boats and now there are six, maybe seven.". Danube's routes to The Black Sea The Danube river is one of Europe's most important transport routes: not only does it cross ten countries, but it also connects to the Black Sea. Every year, more than 20 million tonnes of goods arrive by sea via the Danube, according to data published by the Danube Commission. The link between the Danube and the Black Sea is made by two routes: the Danube-Black Sea canal and the Sulina canal. The Danube-Black Sea canal was inaugurated in 1984, it is an artificial canal that took several decades to complete and is located on Romanian territory. Not deep enough Every year, more than ten million tonnes of international goods are transported through the canal. Another almost six million tonnes of goods transported on the canal are Romanian. The advantage of the Danube-Black Sea canal, compared to the Sulina canal, is that it makes the link between the Danube and the Black Sea at least 300 kilometres shorter. The disadvantage, however, is that it is only seven metres deep, which means that the maximum allowable draught for ships is only 5.5 metres. In other words, only inland waterway vessels and small seagoing vessels can sail the Danube-Black Sea canal. Sulina, essential for Ukrainian ports The Sulina Canal, on the other hand, is one of the three main natural arms of the Danube and crosses the Danube Delta on its way to the Black Sea. Sulina, however, was established in the second half of the 19th century as the only navigable channel of the Danube, by decision of all the states involved in the project within the European Commission of the Danube. The advantage of the Sulina canal, compared to the Danube-Black Sea canal, is that it allows a draught of seven metres. In other words, large seagoing vessels can navigate the Sulina. This is crucial for Ukrainian ports such as Reni and Ismail, which are located on the Danube's Chilia arm, north of the Sulina canal. The Chilia arm is also the natural border between Romania and Ukraine. In other words, Black Sea vessels bound for Ukraine can reach ports such as Reni or Ismail only by entering the Sulina canal and sailing upstream and enter the Danube, to Reni, or upstream on the Sulina to the confluence with the Chilia arm, then sailing downstream on this arm to Ismail. Bystre, the logical (water)way As one of the biggest problem that arose after Russia invaded Ukraine is that Odesa's ports can no longer be used, all Black Sea shipping traffic to Ukraine was taken over by the Romanian Sulina canal. The main effect - overcrowding: dozens of ships wait for days, even weeks to reach Reni or Ismail. So resuscitating the Bystre canal has become vital for Kyiv. Bystre is a natural branch of the Chilia arm, one of the three main branches of the Danube. Bystre, after breaking from the Chilia arm, flows 11 kilometres to the Black Sea. This branch has many natural advantages: it is a fast-flowing waterway, which means that the silt does not settle massively; it is up to 200 metres wide; it is not by islands and meanders. And, perhaps even more importantly, Bystre lies entirely on Ukrainian territory, which allows Kyiv to manage this waterway directly. 65 years later Ship traffic on Bystre is not a new idea. According to a report by the Scientific and Research Institute of Environmental Problems of Ukraine, "Navigation along the Chilia arm and the arms of the Chilia delta in the Danube region has been one of the main traditional activities since the middle of the 19th century. The seaports Izmail, Reni and Chilia, located on the Chilia arm, are 180, 160 and 120 years old respectively. The Bystre arm was used for shipping until 1958, after which it was kept for military use. From 1957 to 1994, the Prorva Channel was used for the passage of vessels with a draught of 3.5-4.0 m in the Ochakov and Chilia arms, which ceased to operate due to permanent sedimentation". The Espoo Convention Ten years later, however, in 2004, Ukraine resumed the project of activating the Bystre Canal as a waterway. This time, however, there was another variable in the equation, apart from the obvious logistical challenges: neighbouring Romania. According to the UN Espoo Convention (adopted in 1991 and entered into force in 1997), any State contemplating a major project with significant adverse transboundary environmental impacts is obliged not only to assess the environmental impacts of the project activities, but also to notify and consult with potentially affected States on the project. Although dozens of documents exchanged for almost 20 years between Romania, Ukraine and UNECE (UN Economic Commission for Europe, which monitors the compliance with the Espoo Convention in Europe) show, the Bystre case proved impossible to align with the Espoo Convention requirements. UN regulations, nothing without Ukrainian laws The main reason: the absence of Ukrainian domestic regulations transposing the Espoo Convention provisions into national legislation. In the absence of such legislation in force, the UNECE has pointed out on numerous occasions, the documents provided by Ukraine in the Bistroe case did not comply with the UN requirements and could not therefore be accepted. It was only in December 2020 that UNECE noted that "Ukraine has also adopted secondary legislation to bring its domestic regulations in line with the Espoo Convention". In the same document, however, the UNECE stated that it "expresses its deep concern that since 2008 only limited progress has been made by the Government of Ukraine in bringing the Bystre Canal project into full compliance with the Convention and that the roadmap has not been fully implemented". Furthermore, the UNECE stated that it "reiterates that the continuation of dredging activities constitutes a further violation of the Convention". Russia drowned the environmental concerns In March 2022, however, the Espoo Convention Implementation Committee, meeting in Geneva, decided to stop all activity in the Bystre case. "In view of the invasion of Ukraine by the Russian Federation, the Committee agreed to defer consideration of all compliance issues relating to Ukraine to its subsequent sessions," the meeting report said. What is the Bystre project? But the correspondence between Ukraine and Romania continued. The two sides have kept on arguing over environmental changes caused by works both at the mouth of the Bystre Canal into the Black Sea and on the Chilia arm (the Romanian-Ukrainian border), without reaching an agreement. What works are we talking about? According to a non-technical report sent to the Romanian authorities by the Ukrainian authorities, "Works are being carried out in the area of the branch of the Old Stambul and Bystre arms, as well as in the sea bar of the Bystre arm. (...) In the first phase, it is planned to reconstruct a 1,670 meters-long closure dam on the northern side of the sea access channel, to construct coastal rubbish pits and to build a flow-directing dam with bank fortifications on 11 km of navigation route. In the second phase, reconstruction of the fairway route with an increase in depth to 7.68 m for the passage of ships with the following parameters: length 125.0 m, width 17.0 m and draught 5.0 m and the construction of a closure weir on the southern side of the sea access channel with a length of 2,970 m. In the third phase, the fairway route is reconstructed with an increase in depth to 10.0 m to ensure the passage of ships with a draught of up to 7.2 m and the extension of the dams built in the first and second phases by 1,570 m, with access to the sea at a depth of >10.0 m). Disposal of dredged spoil is foreseen in the coastal spoil pits on the left bank of the Chilia arm and in the existing sea spoil pit, located more than 8 km from the coastline, east of the mouth of the Bystre arm". Ukraine points Romanian dredgings out Which and how much of these phases has been achieved so far is unclear. Most likely, as it is obvious from satellite imagery as well as images provided by the Ukrainian side, phase one has been fully completed. Are all these works on the Bystre, Old Stambul and Chilia dangerous for the environment? From the point of view of the UN Espoo Convention, the verdict has been indefinitely postponed because of the war in Ukraine. From Ukraine's point of view, there is no environmental danger. In the most recent official document sent by Kyiv in August 2023 in response to a set of comments and observations by Romania, it is stated that "The volume of dredging activities during the period of operation of the fairway is comparable to similar activities in the Danube delta, especially if dredging activities on the Romanian side are taken into account; the cumulative effect of these activities is relatively minor due to their separation in space and time and can be further reduced by inter-agency and cross-border coordination of these activities". Furthermore, according to the same document, "The fauna of the Danube Delta has historically adapted to the constant natural changes in its habitat, including seasonal changes in water content and hydrobiotic hydroclimatic parameters, so that the impact of the planned activities on it can be considered minimal." The Ukrainian Delta, militarized Also, "The planned activity will not result in additional types of anthropogenic impacts on protected area species and habitats, but the planned activity will increase the intensity of vessel traffic. At the same time, the impact of the planned activity on species and habitats in these areas can be considered as minimal", the document states. For the Administration of the Danube Delta Biosphere Reserve of the National Academy of Sciences of Ukraine, however, a local verdict is impossible to be delivered. According to a response from this institution to our request, "Since the first days of the war, access to the areas downstream of the town of Vylkove, including the mouth of the Bystre, has been strictly forbidden not only to locals, but also to the state security service, the administration and all employees of the reserve". The Ukrainian Danube Delta administration, however, also pointed out, despite the evidence: "At the same time, we know from reliable sources that no dredging has taken place at the mouth of the Bystre, and therefore we cannot talk about an impact, it is simply impossible.". The Romanian political mess So far, Romania has avoided a definitive assessment. All documents sent by Bucharest to Kyiv insist on compliance with the conditions required by the Espoo Convention and ask for a detailed environmental impact assessment. However, an episode that went off the diplomatic rails occurred in February 2023, when Romanian Transport Minister Sorin Grindeanu publicly stated that "there are signs that Ukraine is currently dredging the Bystre canal, which could have an impact on the environment and the Danube Delta". A flare-up by several politicians in Bucharest followed, then Grindeanu announced that measurements on Bystre and Chilia would be carried out jointly by Romanian and Ukrainian specialists. Despite the fact that the measurements have been carried out, Minister Grindeanu "forgot" to present the conclusions. To our request to present the joint measurements, the Ministry of Transport replied that "areas were identified where investment dredging works were carried out on the Bystre canal (...), which deepened the navigable channel (width 50 meters) from 5.85 meters (...) to 7-8 meters, a situation that was noted at the time of the measurements. The work carried out allows the navigation of seagoing vessels with a draught of between 6.3 and 6.5 metres. It should be noted that no areas have been identified where dredging works have been carried out on the Chilia arm". Moreover, "the Ministry of Transport and Infrastructure has addressed the Romanian Ministry of Foreign Affairs, requesting the view of the MFA regarding the Ukrainian side's compliance with the relevant conventions, treaties and agreements, as well as the measures to be taken", the institution's response reads. The hot potato, however, has been passed by the Romanian Ministry of Foreign Affairs back to the Ministry of Transport, as it appears from a reply of the Ministry of Foreign Affairs to our request: "In its reply to the Ministry of Transport request, the Ministry of Foreign Affairs indicated that the competent authorities to assess the impact of the works carried out by Ukraine on the Chilia arm and on the Bystre canal in relation to the bilateral and multilateral legal framework in force, including by interpreting the results of the technical measurements carried out, are the Ministry of Transport and the Ministry of Environment.". Further requests from us to the Ministry of Transport and the Ministry of Environment remained unanswered. The EU turns the blind eye For the Administration of the Danube Delta Biosphere Reserve of Romania, the impact of the works on the Bystre will be long-lasting. "In the long term, there will be effects caused by the deepening of the Bystre canal, as various deterioration processes occur, and changes over time may be surprising and difficult to predict at this time, with possible consequences such as a more acute shortage of water in certain adjacent areas," the institution says in a statement. In response to our request, the Romanian research institute GeoEcoMar pointed out the anthropic influence: "Opening another arm to maritime navigation (compared to the current one - Sulina - editor's note) will only produce anthropic pressures on a larger area of the delta, especially since the Sulina arm is part of the European TEN-T transport network and, under peaceful conditions, can serve the Danube ports of Romania, Moldova and Ukraine without problems. If the special international situation due to the war can justify this temporary expansion and intensification of traffic, otherwise the issue will have to be judged after the war is over.". According to a reply sent to our request, the European Commission indicated that it had not been asked for any consent from Ukraine for the works on the Bystre, that it had not financed this project and that the responsibility for the environmental impact assessment lies with the national authorities. _____________________________________ This article was developed with the support of Journalismfund Europe.

Ministerul Agriculturii distruge suprafețe de deltă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Ministerul Agriculturii distruge suprafețe de deltă

Ministerul Agriculturii distruge suprafețe de deltă. Scandal într-o arie protejată din Delta Moldovei. Ministerul Agriculturii distruge suprafețe de deltă Doi fraţi din Ţigănaşi care a preluat proprietăţile piscicole ale cunoscutei societăţi ieşene Acvares au secat o suprafaţă uriaşă de apă şi a plantat porumb pe locul respectiv. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Culmea este că zona face parte din partea comună a două arii protejate, şi se află şi la marginea celei de-a treia. Un cunoscător apropiat de problemă ne-a declarat că au plecat deja câteva specii de păsări din zonă, iar un peşte rar, linul, ar fi dispărut cu totul. Cercetând prin documente, jurnaliştii au găsit ceva inadmisibil: schimbarea categoriei de folosinţă a terenului a fost făcută cu girul Ministerului Agriculturii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Aici, locul exploziei altei drone rusești (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, context în care secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României. Diplomat rus, convocat la MAE Totul, ca urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR "Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei", precizează MAE, într-un comunicat. Atacurile rusești, condamnate Conform sursei citate, oficialul român a condamnat atacurile sistematice, nejustificate şi brutale ale forţelor ruse împotriva populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, inclusiv a celei de pe Dunăre, din apropierea frontierei cu România, acestea generând riscuri de securitate pentru cetăţenii români din zona de proximitate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc "Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părţii ruse să înceteze acţiunile la adresa populaţiei şi a infrastructurii ucrainene, inclusiv a celor care ar ameninţa în orice fel siguranţa şi securitatea cetăţenilor români din regiune", arată MAE. Sâmbătă, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite de militari ai Forţelor Navale Române. Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare Potrivit unui comunicat al MApN, în cursul zilei de sâmbătă militari din Forţele Navale Române, dislocaţi pentru misiuni de cercetare în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea, au executat activităţi de căutare în aria de responsabilitate, ca urmare a primirii unor informaţii de la autorităţile locale, transmise prin comenduirea Garnizoanei Tulcea, cu privire la posibila existenţă a unor elemente de dronă la aproximativ 2,5 kilometri sud-est de localitatea Plauru. Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, a declarat că fragmentele de dronă, găsite sâmbătă, vor fi supuse expertizei tehnice, pentru a afla mai multe informaţii despre circumstanţele şi perioada în care acestea au ajuns pe teritoriul României.

Liniile electrice ucid păsări în Deltă (sursa: Facebook/ARBDD)
Mediu

Liniile electrice ucid păsări în Deltă

Liniile electrice ucid păsări în Deltă. Un număr de 100 de stâlpi de tensiune din Delta Dunării vor fi izolaţi împotriva electrocutării, iar 35 de kilometri de linii electrice vor fi marcate anti-coliziune, după ce s-a constatat că în decurs de un an şi-au pierdut viaţa 780 de păsări din 56 de specii diferite. LIFE Danube Free Sky Demersurile fac parte din proiectul "LIFE Danube Free Sky", care vizează protejarea păsărilor împotriva electrocutării şi coliziunii cu liniile electrice, de-a lungul Dunării. Proiectul este finanţat prin programul european "LIFE - Natură şi biodiversitate", include 15 parteneri din șapte ţări europene şi se desfăşoară în perioada septembrie 2020 - februarie 2026. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Gabriela Creţu, coordonator al proiectului din partea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, precizează că, iniţial, s-au monitorizat 120 de kilometri de linii electrice (100 de medie tensiune şi 20 de înaltă tensiune) şi au fost identificate porţiunile foarte periculoase. E-Distribuţie Dobrogea, partener în cadrul proiectului, urmează să marcheze anti-coliziune 30 de kilometri de linii electrice de medie tensiune şi 5 kilometri de înaltă tensiune. Totodată, vor fi izolaţi împotriva electrocutării 100 de stâlpi de tensiune. Liniile electrice ucid păsări în Deltă "Berzele sunt potenţiale victime, pentru că au anvergura aripilor mare. Ele sunt mai susceptibile a se electrocuta, de când se aşează pe stâlpii de tensiune, pentru că ating conductorii simultan. Alte păsări acvatice cu anvergura aripilor mare - pelicanii, cocorii - sunt mai susceptibili a se lovi de liniile electrice. Monitorizarea iniţială s-a făcut timp de două luni, iar timp de un an s-a făcut monitorizarea de bază a liniilor foarte periculoase şi s-a constatat mortalitatea a 780 de exemplare de păsări din 56 de specii diferite. Acum partenerul nostru, E - Distribuţie Dobrogea, va realiza acţiunea efectivă de montare a divertoarelor, pentru a face mai vizibile liniile acestea, pentru a le proteja împotriva coliziunii", a precizat Gabriela Creţu. Proiectul prevede finalizarea acestor demersuri în iunie 2024, după care va urma un an de monitorizare. Pelicanul creț și dumbrăveanca "Proiectul, la nivel european, se adresează unui număr de 12 specii prioritare de păsări. Aici, în Delta Dunării, acţiunile noastre vizează mai mult protecţia pelicanului creţ, speciile de dumbrăveancă, pentru care vom crea condiţii pentru cuibărit, deoarece ele sunt cele care cuibăresc pe stâlpii de tensiune. Am pornit o activitate pentru confecţionarea şi montarea a 100 de cutii de cuibărit. 85 vor fi pe stâlpi şi 15 în copaci, la înălţime, pentru a crea condiţii pentru cuibărit", a precizat ea. De asemenea, vor fi montate transmiţătoare pe şase exemplare juvenile de pelican creţ. Aceştia vor fi monitorizaţi timp de doi ani şi jumătate, pentru a identifica şi izola stâlpii poziţionaţi în ariile de hrănire şi de cuibărit. Sebastian Bugariu, biolog în cadrul Societăţii Ornitologice Române (SOR) şi coordonator pentru România al proiectului "Pelican Way of LIFE", a atras atenţia şi asupra altor pericole care pot să afecteze pelicanii: turismul făcut "într-o manieră iresponsabilă", incendierile sau gripa aviară. Gripa aviară nu a omorât multe păsări El a menţionat că în fiecare primăvară se realizează recensământul populaţiei cuibăritoare. Coloniile de pelicani sunt survolate cu ajutorul avioanelor ultra-uşoare sau al dronelor, iar pe baza aero-fotografiilor este estimat numărul de perechi, în funcţie de cuiburile ocupate. În cazul pelicanului creţ, populaţia a fost estimată la aproximativ 500 de perechi cuibăritoare. În ce priveşte pelicanul comun, care se întoarce din migraţie în această perioadă, evaluarea nu s-a realizat deocamdată, dar în cazul acestuia efectivele ajung la mii de perechi cuibăritoare. "Suntem încă în proces de a evalua populaţia, încă nu avem o situaţie pentru sezonul în curs - e încă în desfăşurare. Ce am constatat, aşa, ca o primă concluzie, este că, deşi anul trecut populaţia a fost afectată de gripa aviară şi în mai multe colonii s-au înregistrat mortalităţi, anul acesta numărul de perechi (de pelican creţ - n.r.) este totuşi destul de ridicat", a spus el. Turism iresponsabil: cu barca de viteză în colonii Totodată, Sebastian Bugariu a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă turismul făcut "într-o manieră iresponsabilă", a incursiunilor prin Deltă în care bărcile intră în stolurile de pelicani, în zonele de hrănire. "Trebuie evitat cu orice preţ deranjul păsărilor sau al oricăror alte animale", a subliniat el. Turiştii trebuie să respecte norme de etică şi să nu se apropie în mod excesiv, mai ales dacă observă păsări care cuibăresc. Deranjul poate duce chiar la pierderea puilor sau a ouălor. "Deranjul în zonele de hrănire, în cazul pelicanilor comuni, mai ales, e destul de pronunţat în Delta Dunării, pentru că, de foarte multe ori, turismul se face într-o manieră iresponsabilă, în momentul în care se intră cu bărcile în stolurile de pelicani, pentru ca ei să se ridice sau pentru ca turiştii să se apropie foarte rapid. Şi, evident, ei sunt deranjaţi şi nu pot să se hrănească. Sunt speriaţi, în diferite zone, iar acest lucru este total contraindicat. Dacă vorbim de Delta Dunării, turismul de natură se face în primul rând cu instrumente optice, pentru că ele permit observaţii mult mai detaliate. Asta înseamnă echipament minimal - un binoclu. Există binocluri la preţuri destul de accesibile. (...) În acelaşi timp, dacă există turişti care merg cu ghizi şi văd că aceştia nu respectă normele de etică şi deranjează păsările, în încercarea de a le observa cât mai de aproape, ar trebui să le atragă atenţia cu privire la acest lucru", a precizat reprezentantul SOR. Incendierea stufului, ilegală Incendierea suprafeţelor de stuf din Delta Dunării, mai ales în perioada de cuibărit, reprezintă o altă ameninţare la adresa populaţiei de pelicani. "O altă ameninţare destul de importantă e cea legată de episoadele de gripă aviară, care se pare că s-au manifestat în foarte multe zone, în decursul anului trecut, iar în cazul pelicanului creţ au avut un impact foarte mare. În Grecia, de exemplu, aproape 40% din populaţie a fost pierdută anul trecut. Şi la noi au murit. Conform datelor de monitorizare, undeva la 180 de exemplare au fost găsite - între 10-20% din efective", a spus acesta. Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Totodată, administratorii de amenajări piscicole încearcă să sperie păsările, pentru a-şi proteja efectivele de peşti. "E o problemă de mentalitate. Peste tot se poate auzi că pelicanii reprezintă o problemă. În anumite zone, deşi sunt heleşteie, sunt amenajări piscicole în bazine naturale sau semi-naturale; administratorii de amenajări piscicole încearcă să sperie în permanenţă păsările de pe lac. Asta se poate întâmpla şi în cazul pelicanului creţ. E în regulă dacă piscicultorii îşi protejează efectivele de peşti din amenajări, atâta timp cât nu recurg la acţiuni ilegale", a afirmat Sebastian Bugariu.

Fără bărci motorizate în balta Comana (sursa: Facebook/Romsilva - Parcul Natural Comana)
Mediu

Fără bărci motorizate în balta Comana

Fără bărci motorizate în balta Comana. Consilierii judeţeni au adoptat miercuri, în şedinţă ordinară, un proiect de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului de navigaţie pe balta Comana, arie protejată, de interes naţional. Patru sute de hectare, inundate "În mandatul trecut am reuşit să continuăm un proiect mai vechi la balta Comana şi am inundat cele patru sute de hectare care au creat Delta Comana, atât de apreciată. Încercăm să depunem acum un alt proiect prin care să ridicăm cota digului şi să inundăm o suprafaţă mai mare (...). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totodată, avem obligaţia legală de a avea, inclusiv pe acest luciu de apă, pe care evident că nu încurajează circulaţia niciunui fel de ambarcaţiuni, să avem un asemenea regulament, motiv pentru care am iniţiat acest proiect de hotărâre cu aprobarea Regulamentului de Navigaţie pe Balta Comana", a declarat în cadrul şedinţei CJ Giurgiu preşedintele instituţiei, Dumitru Beianu. Potrivit Hotărârii Guvernului numărul 741 din 2020, balta Comana nu face parte din categoria căilor navigabile interioare ale României. Fără bărci motorizate în balta Comana Balta Comana face parte din Parcul Natural Comana, judeţul Giurgiu, şi reprezintă o zonă naturală protejată de interes naţional, iar regulamentul de navigaţie a fost aprobat pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei doar pentru ambarcaţiunile propulsate cu vâsle, vele sau pedale, pentru prevenirea poluării mediului, evitarea accidentelor, protejarea zonei ecologice şi păstrarea liniştii pentru populaţia din zonă. Citește și: Europa continuă să folosească masiv pesticide, în ciuda avertismentelor de mediu. Germania, Franța și Austria, campioane Balta Comana este situată pe teritoriul a trei unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Giurgiu, comunele Călugăreni, Mihai Bravu şi Comana, are o suprafaţă totală de 1.259,82 hectare, face parte din Parcul Natural Comana şi este o arie protejată de interes naţional. Pentru evitarea poluărilor accidentale este interzis accesul oricărui mijloc motorizat, cu excepţia celor utilizate, exclusiv, de către autorităţi.

Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina (sursa: defapt.ro)
Mediu

Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina

Ce și unde este canalul Bîstroe? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina? Care sunt asemănările cu canalul Sulina, care a devenit navigabil în 1857? Și de ce nu este cazul ca Bîstroe să se transforme într-o nouă Sulină? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina Ce lucrări s-au făcut până acum pe Bîstroe și de ce este așa de complicat să se mențină navigabil acest canal foarte scurt care face legătură între Marea Neagră și brațul Chilia al Dunării? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar dacă există un pericol al navigației pe Bîstroe și, apoi, pe Chilia, care parte a Deltei Dunării este mai afectată: cea românească sau cea ucraineană? Dincolo de toate aceste întrebări, există două certitudini majore. Prima este că Bîstroe nu trebuie să fie navigabil decât pe o perioadă foarte scurtă și pentru motive excepționale care țin de atacul brutal rusesc asupra Ucrainei. A doua certitudine este că politicienii români au inundat societatea cu falsuri grosolane despre această problemă pe care ar fi trebuit lăsați să vorbească oamenii de știință. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Un fost guvernator al Deltei știe de ce România nu are studii despre impactul Bîstroe asupra naturii. Mălin Mușatescu: Guvernul a dat bani în 2014, dar Mediul i-a pierdut, birocratic Defapt.ro, cu ajutorul programului SCIENCE+ al FPEE, a pus toate întrebările de mai sus celor care au argumente științifice drept răspunsuri. A ieșit un film (VIDEO, dar și podcast AUDIO) de peste 20 de minute care oferă cele mai clare explicații în legătură cu subiectul care a fost inflamat politic de la București.

Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii (sursa: Facebook/SOS Caii Deltei)
Mediu

Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii

Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii. Pădurea Letea este afectată de caii crescuţi în libertate în Delta Dunării, a anunţat guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Gabriel Marinov, miercuri, la o şedinţă organizată de Prefectura judeţului pe tema ecvinelor din rezervaţie. Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii În timpul reuniunii, grupul de iniţiativă SOS Caii Deltei a atras atenţia că persoanele care îşi revendică în momentul de faţă caii abandonaţi în Deltă trebuie să suporte şi consecinţele legale care decurg din fapta iniţială, aceea de abandon al unui animal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Peste 2.000 de exemplare de copaci din pădurea Letea au fost distruse de aceşti cai. Noi am făcut tot ce am putut de-a lungul anilor pentru ca pădurea să fie păzită de aceşti cai. Din pădurea Caraorman au fost eliminate toate rumegătoarele mari, iar azi nu mai avem probleme cu ele", a declarat guvernatorul Gabriel Marinov. El a amintit că pădurea Letea a fost împrejmuită de două ori în ultimii ani, proiectele fiind finanţate din fonduri europene, iar după ce a fost împrejmuită şi pădurea Caraorman, în momentul de faţă se realizează un proiect similar şi pentru zona Sărături Murighiol. "Administratorul şi unitatea administrativ-teritorială sunt responsabili de daunele produse de cai", a menţionat guvernatorul RBDD. Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii De asemenea, reprezentantul grupului de iniţiativă SOS Caii Deltei, Marius Iliev, a declarat că, din punct de vedere legal, faptul că cineva a avut în proprietate un cal pe care l-a abandonat în Deltă nu-l îndreptăţeşte să-şi revendice proprietatea asupra urmaşilor acelui animal. "Când un proprietar are o tentativă de a înregistra proprietatea asupra acestor animale abandonate, el acceptă implicit că a comis o serie de contravenţii cu privire la obligaţiile pe care le avea faţă de aceste animale, inclusiv din punct de vedere sanitar-veterinar, ca să nu mai vorbesc din punctul de vedere al legii protecţiei animalelor, care sancţionează chiar şi abandonarea animalelor cu amendă de la 3.000 la 12.000 de lei pe cap de animal", a menţionat Iliev. El a mai spus că orice simulare a unei legalităţi este sancţionată penal. "Dacă se încearcă simularea unei legalităţi, se intră pe tărâmul penalului, se transformă într-un potenţial grup infracţional, iar pedeapsa este închisoarea, nu doar cu o simplă amendă. Dacă s-au încercat simulări ale proprietăţii, vor exista plângeri şi pentru cei care au colaborat pentru simularea proprietăţii", a conchis reprezentantul grupului de iniţiativă SOS Caii Deltei. Apar proprietari fictivi ai cailor În timpul reuniunii, crescătorii de animale s-au plâns că medicii veterinari nu vin să le microcipeze animalele, motiv pentru care efectivele cresc. De asemenea, participanţii au căzut de acord ca animalele din Deltă să fie diferenţiate în funcţie de statutul lor juridic, dacă au sau nu un proprietar, să fie realizat un studiu pentru stabilirea zonală a capacităţii de suport a Deltei în ceea ce priveşte păşunatul şi să se adopte un act normativ cu privire la animalele care nu vor fi revendicate. "Toate măsurile propuse pentru caii domestici sunt bune, dar inacţiunea de ani de zile cu privire la declararea proprietăţii cu privire la aceste animale creează azi un talmeş-balmeş care poate duce la abuzuri şi tentative de fraudă, înregistrări fictive ale proprietăţii", a menţionat reprezentantul grupului de iniţiativă SOS Caii Deltei. Prefectura Tulcea vrea mai puțini cai Acest grup s-a remarcat la finele anului trecut, atunci când a publicat pe reţele sociale înregistrări cu transporturi de cai din zona Dranov a Deltei, în clipuri observându-se faptul că nu se respectă condiţiile de transport al animalelor impuse de legislaţie. Citește și: VIDEO Imagini cu ce pare a fi decapitarea unui soldat ucrainean încă în viață de către un soldat rus au oripilat planeta Grupul şi asociaţia ARCA au sesizat autorităţile cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni legate de ecvinele din rezervaţie, iar anul acesta Prefectura judeţului Tulcea a întocmit Planul de acţiune pentru reducerea numărului cailor sălbăticiţi din Deltă, plan care se discută în continuare cu reprezentanţii societăţii civile. În anul 2011, caii crescuţi în stare de libertate în pădurea Letea au atras atenţia presei internaţionale şi a autorităţilor, după ce câteva zeci de exemplare au fost transportate în condiţii ilegale spre abator. Ulterior, caii din Letea au devenit emblema unui vin, autorul brandului fiind Marius Iliev.

În Deltă, românii și ucrainenii braconează (sursa: Facebook/Garda de Coastă)
Mediu

În Deltă, românii și ucrainenii braconează

În Deltă, românii și ucrainenii braconează. Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au ridicat în vederea confiscării bunuri în valoare de 23.000 de lei, peste 2,6 kilometri de plase monofilament şi 160 de kilograme de peşte în timpul unor acţiuni desfăşurate la finele săptămânii trecute pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol. Bărci confiscate Potrivit unei informări a Gărzii de Coastă, acţiunile au avut loc în perioada 31 martie-2 aprilie, în diferite zone din judeţele Constanţa şi Tulcea, iar cele mai multe plase monofilament, cu o lungime totală de 2,6 kilometri, au fost ridicate în vederea confiscării vineri, 31 martie, pe lacul Istria. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La observarea poliţiştilor de frontieră, cele patru persoane au sărit în apă, au abandonat ambarcaţiunile şi au trecut pe malul opus prin vegetaţia abundentă. Au fost descoperite 60 de kilograme de caras şi plase monofilament în lungime totală de 2.600 metri, bunuri care au fost ridicate în vederea confiscării împreună cu cele două ambarcaţiuni, trei rezervoare de combustibil şi trei motoare. Cercetările sunt continuate în vederea identificării autorilor", se menţionează în comunicatul transmis luni de Garda de Coastă. În Deltă, românii și ucrainenii braconează Cele două ambarcaţiuni abandonate au fost estimate la 8.000 de lei, iar motoarele acestora ar costa 15.000 de lei, potrivit sursei. În timpul acţiunilor, poliţiştii de frontieră ai Sectorului Chilia, Delta Dunării, au înregistrat două cazuri de ambarcaţiuni ucrainene în apropierea malului românesc, în ambele situaţii pescarii întorcându-se pe malul ucrainean şi lăsând în apele teritoriale româneşti 156 de metri de plase monofilament, respectiv 30 de metri de plase monofilament. Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei Potrivit sursei citate, în toate cazurile prezentate, poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă, sub coordonarea parchetelor competente, desfăşoară cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni la regimul braconajului piscicol.

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate (sursa: Facebook/ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii)
Mediu

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate. Suprafaţa afectată de incendiile înregistrate în primele două luni în judeţul Tulcea este de aproape două ori mai mică decât cea din perioada similară a anului trecut, arată datele statistice furnizate Agerpres de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta. Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate Astfel, dacă în primele două luni ale anului trecut circa 1.000 de hectare de vegetaţie uscată şi stuf au ars în timpul unor evenimente provocate cel mai probabil, anul acesta suprafaţa totală incendiată în judeţ a fost de circa 500 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Este o scădere importantă, iar vremea a fost un aliat. Faţă de anul trecut avem o perioadă destul de umedă, am avut precipitaţii şi zăpezi care s-au topit destul de greu pe câmpuri, dar şi în zona de Deltă, şi am avut destul de multe zile cu ploaie ori zile ceţoase, iar umiditatea a ţinut pe aceste suprafeţe de stuf şi vegetaţie uscată", a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta, Daniel Năstase. Acțiuni de informare El a mai spus că o altă posibilă cauză a scăderii numărului incendiilor înregistrate în primele două luni ale anului este numărul mare al acţiunilor de informare făcute de lucrătorii ISU Delta împreună cu angajaţii primăriilor în rândul populaţiei cu privire la efectele incendiilor de vegetaţie uscată şi stuf. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean Potrivit sursei, anul trecut, în judeţ au fost incendiate circa 3.000 de hectare de vegetaţie uscată şi stuf, cauza acestor evenimente fiind utilizarea focului deschis în spaţii deschise. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a înaintat anul trecut două sesizări penale Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în urma numeroaselor incendii înregistrate în Deltă.

Pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările anuale de decolmatare
Politică

Pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările decolmatare

Pe canalul Bâstroe, Ucraina desfășoară banalele lucrări anuale de decolmatare, lucrări care se desfășoară periodic, precizează un comunicat al Ambasadei Ucrainei la București. „În condițiile războiului brutal în desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, se mai cere în comunicatul Ambasadei. De mai multe zile, Antena 3 susține că lucrările desfășurate de Ucraina pe canalul Bîstroe pun în pericol ecosistemul Deltei Dunării. „Imagini exclusive cu vasele ucrainene săpând | Consecințele pot fi dezastruoase pentru Deltă!”, este titlul unui material de pe site-ul Antenei 3. Pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările anuale de decolmatare În reportajul acestui post este lăudat ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, care ar fi „tras alarma”. „Există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului - ăsta a fost rostul acestei întâlniri - trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, spunea Grindeanu. Un alt titlu al Antenei 3: „Scandal între România și Ucraina. Reacție de la București după ce Kievul a început lucrări de dragare pe canalul Bâstroe”. Acum, ambasada Ucrainei la București arată că „toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală”. „În august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate”, mai arată ambasada. In marja Conferinței de Securitate de la Munchen @MunSecConf, am discutat cu colegul meu @DmytroKuleba și am solicitat clarificarea cât mai curând a poziției UA privind dragarea canalului Bistroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană. pic.twitter.com/YY34txwnzi— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 18, 2023 Comunicatul a apare după ce șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul său din Ucraina, Dmytro Kuleba. „Am solicitat clarificarea cât mai curând a poziției UA privind dragarea canalului Bistroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană”, a scris Aurescu pe Twitter. Citește și: FOTO Încă un atac al câinilor, foarte grav, pe terenul viran de lângă Lacul Morii, exact în locul unde a fost ucisă Ana Oros. Sunt doi câini de luptă Cane Corso cu stăpân

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră