joi 20 august
Login Contact
DeFapt.ro

dunare

31 articole
Politică

Ciolacu, acum specialist în hidrodinamică: „S-au schimbat curenţii, era logic”. Fostul premier critică intervenția de pe brațul Bala

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu, care ar fi luat 7,06 la Bacalaureat - dar n-a prezentat originalul diplomei - și și-a luat licența în Drept la 36 de ani, la o universitate privată, a criticat intervenția guvernului Bolojan pe brațul Bala, pentru a dirija apa spre centrala nucleară de la Cernavodă. Centrala urmează să fie oprită după ce apa de pe Dunăre a continuat să scadă, deși au fost scufundate patru barje pe brațul Bala și a fost dinamitată o stâncă, pentru a dirija apa pe Dunărea Veche.  Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Nuclearelectrica anunţă, marţi, că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi oprită în dimineaţa zilei de 13 august. Ministerul Energiei a precizat că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării, dar menţionează că procedurile sunt uzuale. „Cu natura nu te pui”, concluzionează Marcel Ciolacu Însă fostul premier Marcel Ciolacu, acum președinte al Consiliului Județean Buzău, a profitat de situație pentru a-l critica pe ministrul USR al Apărării, Radu Miruță.  „Mi se pare de o penibilitate ieşită din comun. Parcă am mai trăit filmul ăsta şi prin pandemie. Aia cu barjele mi-a plăcut cel mai mult. În fiecare seară mi-a venit să scriu cum stătea un ministru, ministru al Apărării într-o ţară membră NATO, să se uite prin binoclu cum se dinamitează o stâncă. Oameni buni, cu natura nu te pui şi lucrul s-a dovedit. Acum am scufundat nu ştiu câte barje, nu s-a întâmplat nimic, fiindcă normal că s-au schimbat curenţii, era logic. Am văzut că preşedintele Băsescu de această dată, mai aşa, mai cu milă, i-a 'accidentat'. Pentru prima oară în viaţa mea sunt de acord cu dânsul. Să vedeţi cât o să ne coste să scoatem barjele de acolo", a declarat marţi, după şedinţa CJ, preşedintele instituţiei, Marcel Ciolacu. Întrebat despre criza energetică, Marcel Ciolacu a subliniat că este vorba despre "o criză de penibilitate"."Noi economisim de fel. Eu acasă. E o criză de penibilitate, asta este. Am ajuns să vindem energia pe negativ, să o stocheze investitorii bulgari, să ne-o vândă de zece ori mai scump şi să facă profituri de vreo 6 milioane pe zi. Au o facere bună", a mai precizat fostul premier.La sfârşitul lunii iulie, a fost declarată stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică.

Ciolacu, acum specialist în hidrodinamică: „S-au schimbat curenţii, era logic”. Fostul premier critică intervenția de pe brațul Bala
Cei doi centimetri cu care crescuse apa Dunării au dispărut deja, anunță CNE Cernavodă
Eveniment

Cei doi centimetri cu care crescuse apa Dunării au dispărut deja, anunță CNE Cernavodă

Nivelul Dunării a scăzut, în ultima zi, cu doi centimetri, aşa încât în următoarele cinci-şase zile reactorul 2 al Centralei de la Cernavodă ar putea fi oprit dacă nu se iau în considerare „operaţiunile care se desfăşoară joi cu instalarea barjelor”, afirmă directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, citat de news.ro. Citește și: Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist Acesta spune că operaţiunile de până acum, respectiv dragarea şi derocarea stâncii, „au oferit” Unităţii 2 încă trei-patru zile de funcţionare, iar prin scufundarea barjelor s-ar putea „câştiga alte două-trei zile”. „Chiar dacă oprim reactorul, avem şansa să-l repornim şi să funcţionăm pe termen lung dacă prognoza va fi pozitivă” „La Cernavodă, Unitatea 1 este oprită, după cum se cunoaşte, din cauza nivelului scăzut în Dunăre, iar reactorul 2 de la Cernavodă funcţionează în condiţii normale, cu debit scăzut şi nivel scăzut în aspiraţia pompelor, dar suntem în situaţie de funcţionare normală, fără probleme. Nivelul Dunării a scăzut, de ieri până astăzi, cu 2 centimetri. Ca atare, ne reluăm prognoza de scădere continuă şi noi considerăm că în următoarele 5-6 zile vom opri reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a declarat, joi, la Digi 24, directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan. Potrivit acestuia, dragarea şi derocarea stâncii au prelungit funcţionarea Unităţii 2 cu trei-patru zile.„Operaţiunile de la Bala au avut un rezultat pozitiv asupra noastră, trebuie să recunoaştem că am fost plăcut surprinşi de faptul că au fost două operaţiuni, una de dragare şi una de derocare a stâncii. Aceste operaţiuni ne-au adus cam trei-patru zile de funcţionare suplimentară a reactorului de la Unitatea 2. Această a treia operaţiune cu barjele pe Dunăre, care se desfăşoară astăzi (n. red. - joi), planificarea noastră este să ne mai aducă încă două-trei zile de funcţionare. În lipsa acestei operaţiuni de instalare a barjelor, după cum am spus, în cinci-şase zile oprim reactorul de la Cernavodă. Dacă barjele instalate aduc surplus de apă, acest termen se prelungeşte. În loc de cinci-şase zile, vom vorbi de nouă-zece zile de funcţionare de azi înainte”, a explicat Urjan. Directorul CNE Cernavodă a explicat că efectele intervenţiilor de la Bala nu sunt „imediate”, în condiţiile în care Centrala este la aproximativ 60 de kilometri distanţă şi sunt necesare 24 de ore pentru ca apa să ajungă la Cernavodă, ceea ce înseamnă că doar în următoarele patru zile scufundarea barjelor mai poate influenţa situaţia Reactorului nr. 2. „Cele 5-6 zile sunt date de mersul firesc al naturii, scăderea Dunării datorită secetei. Operaţiunile de la Bala ne ajută cu o întârziere de 24 de ore, datorită vitezei apei Dunării. Suntem la 60 de kilometri de Bala. Deci, dacă operaţia este astăzi, efectul e mâine. Dacă operaţia e mâine, efectul e poimâine. Am putea spune că mai avem patru zile la dispoziţie în care putem să beneficiem de efectele instalării barjelor”, a explicat directorul centralei. Potrivit acestuia, situaţia este analizată zilnic la nivel de ministere, Ministerul Energiei, Transporturilor, Apărării şi se discută „foarte serios”, iar planul de joi este obţinerea unei reuşite în instalarea acestor barje. În legătură cu prognozele de ploi din amonte, în Germania şi Austria, care ar putea aduce îmbunătăţiri în privinţa creşterii nivelului Dunării, Urjan a precizat că efectele acestor precipitaţii ar ajunge la Cernavodă mult mai târziu. „Vorbim de doi-trei kilometri pe oră, deci, dacă sunt sute de kilometri, durează săptămâni până ajunge la noi efectul. Oricum, dacă prognoza se îmbunătăţeşte şi avem o prognoză pozitivă, este bine. Chiar dacă oprim reactorul, avem şansa să-l repornim şi să funcţionăm pe termen lung dacă prognoza va fi pozitivă. Planurile pe care le avem în acest moment conţin aceste trei operaţiuni: dragarea, derocarea stâncii şi instalarea barjelor la Bala. Alte măsuri nu sunt luate în considerare în momentul de faţă”, a mai spus Urjan.Directorul a explicat că o eventuală oprire a Unităţii 2 nu ar crea dificultăţi deosebite în ceea ce priveşte repornirea reactorului, dacă nivelul şi debitul Dunării revin la valorile necesare funcţionării. „În cazul în care avem debit suficient, conform procedurilor noastre de funcţionare şi exploatare, repornirea unei unităţi nucleare nu este o problemă pentru noi. Deci, în 24-48 de ore, să zicem, suntem din nou sincronizaţi în sistem”, a mai spus Romeo Urjan.

Prima noapte în care MApN ar fi doborât drone rusești, dar acestea nu au intrat în România
Eveniment

Prima noapte în care MApN ar fi doborât drone rusești, dar acestea nu au intrat în România

Forțele ruse au atacat, în noaptea de luni spre marți, infrastructura portuară ucraineană situată pe fluviul Dunărea, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Atac rusesc lângă granița cu România În urma incidentului, patru aeronave de poliție aeriană din România au fost ridicate pentru a supraveghea spațiul aerian național. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun MApN a precizat că, în urma semnalelor detectate de sistemele de supraveghere, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Fetești au decolat la ora 00:17, iar alte două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate la ora 02:45. Misiunea acestora a vizat cercetarea și asigurarea securității spațiului aerian al României. Nici o pătrundere în spațiul aerian românesc Comandanții misiunilor au avut aprobare pentru angajarea țintelor aeriene dacă acestea ar fi pătruns pe teritoriul României și ar fi pus în pericol securitatea cetățenilor. Ministerul a transmis că nu au fost detectate intruziuni sau resturi de vehicule aeriene pe teritoriul național. România condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei MApN condamnă cu fermitate atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, catalogându-le drept o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității regionale. România rămâne în contact permanent cu aliații din NATO și Uniunea Europeană, menținând un nivel ridicat de vigilență și reacție.

BREAKING VIDEO Dronă marină rusă de suprafață, în apele românești ale Dunării: o navă ucraineană a fost scufundată lângă Periprava
Eveniment

BREAKING VIDEO Dronă marină rusă de suprafață, în apele românești ale Dunării: o navă ucraineană a fost scufundată lângă Periprava

Dronă marină rusă, pe Dunărea românească: în noaptea de joi spre vineri, o ambarcațiune rusă fără pilot a intrat din Marea Neagră pe Dunăre, a parcurs în jur de 25 de kilometri și a lovit devastator nava ucraineană Simferopol. Dronă marină rusă, pe Dunărea românească Potrivit mai multor surse, pentru a nu fi reperată de forțele ucrainene, drona rusă a navigat în apele teritoriale românești ale Dunării (brațul Chilia Veche). Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), "Purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, căpitan rangul trei Dmytro Pletenchuk, a declarat pe 28 august că forțele ruse au lovit nava de recunoaștere a Marinei Ucrainene Simferopol, ucigând un membru al echipajului și rănind mai mulți alții, iar câțiva membri ai echipajului sunt dați dispăruți.  Ministerul Apărării al Federației Ruse (MoD) a susținut că forțele ruse au lovit nava cu o navă de suprafață fără echipaj (USV), în apropierea gurii de vărsare a Dunării. Imagini geolocalizate publicate pe 28 august indică faptul că forțele ruse au lovit nava Simferopol în timp ce aceasta se afla pe fluviul Dunărea, la aproximativ 25 km de gura de vărsare, la est de Izmail, în regiunea Odesa. Un blog afiliat Kremlinului a afirmat că atacul asupra navei Simferopol este cel mai îndepărtat atac pe care forțele ruse l-au efectuat împotriva unei ținte de pe fluviul Dunărea." Portalul Naval News arată (VIDEO) că poziția exactă a atacului a fost în dreptul localității românești Periprava, "la câțiva metri de granița cu România". Momentul exploziei navei Simferopol. În stânga, malul românesc al Dunării (sursa: X/Rob Lee) Nava ucraineană Simferopol a fost aruncată în aer în dreptul localității Periprava (sursa: X/blinzka)

VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat
Eveniment

VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat. Compania de drumuri, CNAIR, a cerut constructorului să facă o expertiză și să verifice sursa infiltrațiilor.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Podul a fost inaugurat în iulie 2023 în prezența președintelui Iohannis și a premierului Ciolacu.  Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat „Am cerut opinia unor experţi care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo şi că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafaţa asfaltică şi tablierul metalic. Pentru că sunt diferenţe de temperatură şi pentru că în interiorul tablierului sunt nişte pompe de aer care menţin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul. I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers şi noi cu Cestrinul. Am făcut şi noi nişte măsurători cu georadarul, pentru a vedea cum se comportă diversele straturi, care sunt temperaturile şi consistenţele şi tot ce ţine de pod. După ce se va stabili cauza existenţei acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenţie distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că reţeta actuală s-a comportat foarte bine până acum”, a spus Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.  El a arătat și care sunt riscurile dacă apa nu este înlăturată. „Ştim foarte bine că apa, atunci când îngheaţă, îşi măreşte volumul şi există riscul să se deterioreze asfaltul, să se desprindă de pe tablier. Dacă apa persistă pe timpul iernii, există riscul ca prin îngheţ să se creeze presiuni, care pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier. Şi atunci va trebui iar să se intervină cu reparaţii, iar să se asfalteze. Situaţie pe care vrem să o evităm”, a mai arătat Șerbănescu.  Fenomenul infiltrațiilor de apă a fost semnalat acum câteva zile pe rețelele sociale.   

BREAKING VIDEO Microbuz căzut în Dunăre, în Mehedinți, nu se știe exact nici locul, nici câți pasageri transporta
Eveniment

BREAKING VIDEO Microbuz căzut în Dunăre, în Mehedinți, nu se știe exact nici locul, nici câți pasageri transporta

UN microbuz a căzut în Dunăre, în Mehedinți, pe DN 6, dar nu se știe exact nici locul, nici câți pasageri transporta. El s-ar fi ciocnit cu un alt autovehicul.  Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Microbuz căzut în Dunăre Sesizarea privind accidentul a fost făcută la 112 în urmă cu aproape o jumătate de oră, ceea ce face ca, potrivit speclialiştilor, şansele de supravieţuire ale posibililor ocupanţi ai microbuzului să fie extrem de reduse. Potrivit şefului Departamentului pentru Situaţii de Ugenţă, Raed Arafat, la această oră nu se ştie cu exactivate locul unde a căzut microbuzul în Dunăre A fost activat planul roșu de intervenție.  Detaşamentul de Pompieri Drobeta intervine în zona Viaductului Iloviţa, unde microbuzul a căzut în Dunăre, însă nu este confirmat dacă vehiculul transporta pasageri, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Mehedinţi. La faţa locului au fost trimise de la nivelul trei echipaje de stingere, unul de descarcerare, un container multirisc, o ambulanţă SMURD, o ambarcaţiune. De asemenea, în sprijin acţionează un echipaj specializat format din cinci scafandri din cadrul ISU Caraş-Severin, informează sursa citată. 

De ce vrea un primar din Dolj să-i dea lui Ponta „lot de bostan la Gârla Popolencii” și să-l facă cetățean de onoare
Politică

De ce vrea un primar din Dolj să-i dea lui Ponta „lot de bostan la Gârla Popolencii” și să-l facă cetățean de onoare

De ce vrea un primar din Dolj să-i dea lui Ponta „lot de bostan la Gârla Popolencii” și să-l facă cetățean de onoare: în semn de recunoștință pentru faptul că, în 2014, a deschis barajul de la Porțile de Fier, și a inundat sute de hectare din această comună.  Citește și: De ce a cerut BEC cenzurarea lui Cristi Danilet la sesizarea AUR și propune AEP amendarea acestuia Sorin Sandu, primar în Călărași, Dolj, a scris ironic pe Facebook că vrea să-l facă pe Ponta „cetățean sârb de onoare al localității Sărata”, după ce fostul premier PSD a spus că a inundat România ca să salveze Belgradul de viitura de pe Dunăre. De ce vrea un primar din Dolj să-i dea lui Ponta „lot de bostan la Gârla Popolencii” „Săptămâna viitoare, în regim de urgență, Consiliul Local Călărași va acorda cetățeanului sârb Victor Ponta titlul de cetățean sârb de onoare al localității Sărata. Acestuia i se va oferi un lot de bostan la Gârla Popolencii.   Titlul i se va atribui pentru meritele deosebite în aducerea carasului din Dunăre la porțile orcenilor, fără nicio cheltuială din partea acestora, moca și desigur, pentru ca i-a făcut riverani Dunării, preț de un an. În acest fel, i-a scutit pe orceni și pe călărășeni să mai cultive circa 800 de ha (215 ha numai de islaz), preț de vreo doi ani.   Locuitorii din Sărata au fost foarte mulțumiți, mai ales când au fost nevoiți sa fuga cu răsadurile de lubeniță la Călărași dar și pentru li s-a oferit șansa de a demonstra ca își iubesc satul, pe care, de bucurie, l-au înconjurat cu saci de nisip.   În semn de recunoștință, toți locuitorii satului Sărata vor vota, fără excepție, cu Victor Ponta, chiar și copiii, până în 12 ani, primind acest drept și onoare, special pentru această ocazie.   Vom propune Belgradului să se înfrățească cu Sărata, pentru că, prin mărinimia lor, locuitorii satului Sărata au salvat Belgradul de la ștergerea de pe suprafața pământului.   Ca semn al dragostei, ne angajăm ca oricând, de va fi nevoie , Sărata să fie inundată chiar și până la coama caselor, ca să fie bine pentru frații sârbi….   Domnule Ponta, frate Ponta, te așteptăm cât de curând în satul nostru, chit ca vii cu Dragnea sau cu barca, pentru a-ți demonstra dragostea noastră…cât Dunărea….Eeeehe, când mai găsim noi unul ca Victoraș, să avem pește și de făcut uroaie la porci…Ăștia de acu, nu ne dau nimic… Victor ne-a dat APA… Cu HRANA ne descurcăm, ca mâncăm pește, ca să avem ENERGIE pentru Trezirea în conștiință.   Te crucești, să afli la decenii distanță, ca nu natura, că nu Dunărea ne-a inundat, ci fratele Ponta.   Se spunea, atunci, ca am fost inundați pentru a nu fi afectate câteva vile din clisură, dar nu știam ca erau de pe malul opus.   Trăim și nu știm ce și de ce se întâmplă…   Dacă nu scăpa singur porumbelul, muream proști…   Ce mândri trebuie să fie cei din Rast, din Cîrna, din Măceșul și Bistreț…. Cu siguranță, Victor va câștiga numai cu voturile de pe Valea Dunării.   Trebuie să fii tare prost ca să mai fi și mândru pentru că ti-ai inundat conaționalii…”, a scris primarul.   La finalul postării, el se oferă să-l împăieze pe Ponta: „Când va veni timpul, dacă este de acord, îl vom împăia în centrul satului, ca nu avem bani de mai mult…”

A mințit Ponta când s-a lăudat că a salvat Belgradul? Capitala Serbiei, în amonte față de România, deci viitura trecuse când Ponta a deschis Porțile de Fier
Politică

A mințit Ponta când s-a lăudat că a salvat Belgradul? Capitala Serbiei, în amonte față de România, deci viitura trecuse când Ponta a deschis Porțile de Fier

A mințit Ponta când s-a lăudat că a salvat Belgradul? Capitala Serbiei, în amonte față de România, deci viitura trecuse când Ponta a deschis Porțile de Fier, atrage atenția poetul Mircea Dinescu, a cărui proprietate a fost inundată.  Citește și: Ponta, care are cetățenie sârbă, recunoaște că a preferat să inunde România, ca să-l ajute pe amicul său Vucic și să salveze Belgradul A mințit Ponta când s-a lăudat că a salvat Belgradul?  „În timpul inundațiilor (N.Red: din 2014), am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul. S-a inundat doar o suburbie, dar dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul (...) Cred că pe Dinescu l-am inundat atunci și de aia, și-acuma nu mă cheamă să-nvârt și eu un ciolan, că el e întotdeauna cu ciolanul…”, s-a lăudat Ponta, miercuri.  Însă Dinescu atrage atenția că este ilogic ce spune Ponta, fiindcă viitura trecuse deja de Belgrad când a ajuns la Porțile de Fier, situate în aval - adică mai jos - față de capitala Serbiei. „Trebuie să fii sărac sărac de duh să fii mândru că ai inundat niște sate românești și pe Dinescu ca să-i salvezi pe sârbi. Dar e și naiv, ca să nu zic altă vorbă, că nu a salvat el Belgradul. Belgradul e la 200 de km înainte de Porțile de Fier (…) A salvat niște sate sârbești probabil, dar cu ce preț? Cu prețul distrugerii vieților unor oameni. Atunci au fost inundate câteva sate în Oltenia, inclusiv portul Cetate. Eu azi am aflat că el e autorul criminal al acelei prostii românești. Atunci a crescut apa cu 5 metri într-o zi! Și eu am venit două săptămâni cu barca acasă la mine”, a declarat Mircea Dinescu la postul B1 TV.  El a spus că va vorbi cu oamenii cărora le-a distrus casele în localitatea Rast și-l va da în judecată pe Ponta.   

Poate cel mai mare somn din lume, capturat pe Dunăre, în România. Specialiștii dezbat dacă lanțul trofic a fost afectat
Eveniment

Poate cel mai mare somn din lume, capturat pe Dunăre, în România. Specialiștii dezbat dacă lanțul trofic a fost afectat

Captura unui somn uriaș: impact ecologic. Un pescar a prins pe Dunăre un somn uriaș de 2,87 metri, iar online se speculează dacă ar putea fi un nou record mondial. Captura unui somn uriaș: impact ecologic Specialiștii atrag atenția că îndepărtarea unui prădător de vârf precum somnul poate afecta echilibrul ecosistemului acvatic. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Eliminarea unor astfel de exemplare ar putea provoca modificări în populațiile de pești mici și în întregul lanț trofic. Biologii și experții în ihtiologie analizează impactul asupra biodiversității și posibilele consecințe ecologice. Continuarea, în Ziarul de Iași

EXCLUSIV Șeful TSD Mehedinți, de la termopane și cârciumărit, la coordonarea porturilor dunărene. Funcția, primită cadou de la nașul său, Aladin Georgescu (PSD), președintele CJ Mehedinți
Investigații

EXCLUSIV Șeful TSD Mehedinți, de la termopane și cârciumărit, la coordonarea porturilor dunărene. Funcția, primită cadou de la nașul său, Aladin Georgescu (PSD), președintele CJ Mehedinți

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi. Doar cele dunărene, deocamdată, deși Nicu Cojocaru nu are nici un fel de studii sau experiență în domeniul porturilor fluviale. Experiență în termopane Nicu Alexandru Cojocaru și-a început cariera în afaceri în anul 2012 ca administrator la Kaly Oltenia, o firmă de termopane deținută de familia sa. Se ocupa de la gestiune până la descărcare, încărcare și asamblare a termopanelor. Citește și: VIDEO/EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi livrată de șeful TSD Mehedinți, Nicu Cojocaru, gătită într-un spațiu care colcăia de gândaci. Cojocaru: „Gândacii erau într-un raft, s-au speriat” În paralel era student la Finanțe – Bănci la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor. La scurt timp după finalizarea studiilor, în februarie 2016, a fost angajat pe funcția de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, actualul șef al PSD Mehedinți. Ulterior, la alegerile din vara anului 2016, a candidat la funcția de consilier județean pe listele PSD. Declarația sa de avere depusă atunci era aproape goală. A menționat doar un venit de 3.800 lei pentru funcția de promotor local, bani încasați de la Asociația Sinaptica. Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi Pesedistul Aladin Georgescu a decis să îl numească pe tânărul social – democrat în funcția de director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Pentru Salubritate Mehedinți, deși Cojocaru nu avea nici o legătură cu acest domeniu. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Apoi, Nicu Alexandru Cojocaru s-a căsătorit. Naș i-a fost nimeni altul decât pesedistul Aladin Georgescu. În anul 2019, Aladin Georgescu l-a plasat pe finul său în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF), o companie deținută de Ministerul Transporturilor (80%) și Fondul Proprietatea (20%). Tot cu susținerea PSD, Cojocaru a ajuns director coordonator subunități al CNAPDF. Adică se ocupă de activitatea a șapte porturi dunărene. Nicu Alexandru Cojocaru a recunoscut pentru DeFapt.ro că a fost nășit de pesedistul Aladin Georgescu, dar a specificat că s-a întâmplat atunci când s-a căsătorit prima dată, nu și la a doua însurătoare. Sărac în declarația de avere, bogat pe Facebook Din ultima declarație de avere a lui Nicu Alexandru Cojocaru, șeful TSD Mehedinți, rezultă că nu are casă, masă, mașină sau alte bunuri de valoare. A menționat doar două credite, de aproape 30.000 de lei în total, de care va scăpa în anul 2025. De la CNAPDF, tesedistul câștigă un salariu de 66.192 lei anual, în timp ce actuala soție, Silvia Denisa Cojocaru, primește o indemnizație de creștere copil de aproape 60.000 lei anual. Cu toate acestea, declarația de avere este contrazisă de contul său de Facebook, acolo unde afișează o viață de lux: de la vacanțe, haine și bluze inscripționate cu Armani și Karl Lagerfeld, până la ceasuri scumpe pe care le expune în majoritatea pozelor. Crâșmă și televiziune, ambele finanțate din bani publici Cojocaru face și angajări la televiziunea online "Mehedințiul Meu". La această televiziune online apar spoturi video electorale cu el însuși în care se laudă că îl votează pe Aladin Georgescu. Clipurile sunt plătite din bani publici chiar de PSD Mehedinți. Cealală afacere controlată de Nicu Alexandru Cojocaru, cârciuma care se cheamă tot "Mehedințiul Meu", produce și livrează mâncare pentru elevii din localitățile Malovăț, Isverna și Braniștea. Primăriile primelor două localități sunt conduse de pesediștii Ion Michescu și Ionuț Stoian. Acestea au făcut achiziția direct, fără să o publice, motiv pentru care nu se știe valoarea contractelor. În cazul localității Braniștea, condusă de liberalul Marian Adamache, contractul are o valoare de aproape 43.000 de euro. Firma Mehedințiul Meu este patronată în acte de Florin Cojocaru, tatăl șefului TSD.

Viitura de pe Dunăre nu va fi de speriat, anunță Apele Române, potrivit cărora debitele vor fi mai mici decât cele prognozate
Eveniment

Viitura de pe Dunăre nu va fi de speriat, anunță Apele Române, potrivit cărora debitele vor fi mai mici decât cele prognozate

Debitele Dunării vor fi mai mici. Debitul maxim prognozat al Dunării la intrarea în ţară va fi de 7.900 - 8.000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie şi, pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc, a anunţat, luni, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Debitele Dunării vor fi mai mici ANAR a precizat, într-o postare pe pagina sa de Facebook: Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Pe baza ultimelor date din bazinul Dunării, a estimărilor prognostice şi a informaţiilor suplimentare primite în urma consultărilor avute cu experţii de la Centrele Naţionale de Prognoze Hidrologice din Ungaria şi Serbia, a precipitaţiilor prognozate pentru următoarea perioadă, precum şi a modificării atenuării acestei viituri în zonele natural inundabile, în amonte de Bogojevo, atenuare care va fi mult mai importantă faţă de condiţiile anterioare (ca urmare a reducerii semnificative a debitului maxim şi a volumului undei de viitură), se actualizează prognoza valorilor maxime pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) după cum urmează: debit maxim prognozat 7900 - 8000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie 2024. Aceste prognoze hidrologice se vor actualiza în continuare zilnic, cu anticipare de 7 zile, în cadrul buletinului hidrologic elaborat în cadrul INHGA. Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară." Tranzitarea în siguranță a debitelor Într-un comunicat transmis ulterior, ANAR a precizat că pe sectorul Dunării, în aval de staţia hidrometrică Gruia, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor vor asigura tranzitarea în siguranţă a debitelor. Debitul pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 22 - 23 septembrie a fost în creştere, având valoarea de 6.200 mc/s, care se situează peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s). Debitul Dunării la Budapesta are luni o valoare de 6.920 mc/s, iar valoarea maximă înregistrată la această viitură a fost de 8.200 mc/s, în data de 21 septembrie 2024, cu 500 mc/s mai puţin faţă de prognozele iniţiale de valori maxime pentru secţiunea Budapesta, care indicau o valoare de 8.700 mc/s, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (sub autoritatea Apelor Române). "Formaţiile noastre de intervenţie au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. Totodată, se montează mirele hidrometrice la ape mari. În apropiere de oraşul Bechet, Apele Române Jiu au detaşat la Formaţia de lucru Dunăre-Nedeia utilaje necesare intervenţiei: buldoexcavator, excavator cu braţ de 14 metri, tractor cu remorcă, tractor cu aparat de umplere saci, autoutilitare. Acestea completează materialele din stocul de apărare - saci, hidrobaraje, panouri de apărare, barca pregătită de intervenţie, pompe, generatoare, geotextil, pari etc. Odată creşterea nivelurilor Dunării, formaţiile de intervenţie de la Dunăre vor fi dublate cu agenţi hidrotehnici pentru monitorizarea digurilor la Dunăre", explică ANAR, în comunicatul citat. Punctele critice De asemenea, reprezentanţii de la Apele Române au făcut apel către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri, precum şi stadiul de funcţionare al staţiilor de pompare. Pe de altă parte, ANAR precizează că prin Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier se pot evacua şi debite de 20.000 m3/s, în situaţii excepţionale. Pe sectorul Dunării aval Gruia lucrările de îndiguire asigură tranzitarea în siguranţă a unor debite de 13500 m3/s, respectiv până la valori de 14500 m3/s, în condiţii de supraveghere specială. Pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în anul 2006 a fost înregistrat un debit maxim de 15800 m3/s, a mai arătat sursa citată. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, survolează, începând de luni, cu un elicopter, zonele din ţară în care riscul de inundaţii este mai mare.

Dunărea va lovi România cu de patru ori mai multă apă decât acum o săptămână. Viitura cea mai mare ajunge la Baziaș pe 28 septembrie
Eveniment

Dunărea va lovi România cu de patru ori mai multă apă decât acum o săptămână. Viitura cea mai mare ajunge la Baziaș pe 28 septembrie

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare. Debitul Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, va fi în creştere pe parcursul săptămânii viitoare până la valoarea de 8.300 mc/s, mult peste media multianuală a lunii septembrie stabilită de hidrologi la 3.800 mc/s, arată prognoza publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până pe 28 septembrie 2024. Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare Potrivit hidrologilor, debitele Dunării vor fi în creştere şi în aval de Porţile de Fier. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Debitul Dunării la intrarea în ţară a atins sâmbătă valoarea de 5.700 mc/s, în condiţiile în care la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 13 septembrie, era de numai 2.200 mc/s, a anunţat sâmbătă Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). De asemenea, în aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectorul Gruia - Galaţi şi în scădere pe sectorul Isaccea - Tulcea. Când lovește viitura Se estimează că viitura de pe Dunăre va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie, însă debitele maxime vor semnificativ mai mici la intrarea pe teritoriul românesc, având în vedere că debitele înregistrate sâmbătă la Budapesta, de 8.200 mc/s, au fost în scădere faţă de valorile maxime prognozate. Echipele de intervenţie ale ANAR au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. De asemenea, în zilele imediat următoare, se vor monta mirele hidrometrice la ape mari, au transmis specialiştii ANAR. În ceea ce priveşte râurile interioare, prognoza pentru săptămâna viitoare arată că debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere. "Debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere, exceptând râurile din sudul ţării unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile creşteri izolate de niveluri şi debite, în a doua parte a intervalului de prognoză, pe unele râuri mici din zonele de deal şi de munte, cu probabilitate mai mare în vestul ţării, ca urmare a precipitaţiilor sub formă de aversă, mai însemnate cantitativ prognozate şi propagării", avertizează hidrologii. Reprezentanţii Hidroelectrica au susţinut, recent, că amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier de pe fluviul Dunărea este pregătită pentru preluarea şi tranzitarea viiturii create ca urmare a precipitaţiilor căzute în bazinul hidrografic al fluviului, susţin reprezentanţii Hidroelectrica.

Ciolacu nu mai poate lua bacul nici la Bechet, chiar dacă plătește: Dunărea are un nivel prea scăzut
Eveniment

Ciolacu nu mai poate lua bacul nici la Bechet, chiar dacă plătește: Dunărea are un nivel prea scăzut

Feribotul Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea. Trecerea cu bacul prin Punctul de Trecere a Frontierei Bechet a fost întreruptă temporar, începând de luni, din cauza nivelului căzut al Dunării şi va fi reluată după stabilizarea nivelului fluviului, a informat, luni, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu. Feribotul Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea Potrivit sursei citate, operatorul feribotului Bechet-Oryahovo a informat că platforma feribot care deserveşte linia Bechet-Oryahovo şi-a suspendat activitatea din cauza nivelului scăzut al Dunării. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor "În acest context, traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Bechet va fi reluat în momentul stabilizării nivelului Dunării, care la acest moment este foarte scăzut, iar pentru evitarea aglomerării punctului recomandăm participanţilor la traficul transfrontalier să utilizeze şi celelalte puncte de trecere de la graniţa cu Bulgaria", a precizat sursa citată. Pentru traficul transfrontalier se pot folosi următoarele puncte de trecere: PTF Calafat (judeţul Dolj); PTF Zimnicea (Teleorman); PTF Turnu Măgurele (Teleorman); PTF Călăraşi (Călăraşi); PTF Vama Veche (Constanţa); PTF Ostrov (Constanţa); PTF Negru Vodă (Constanţa); PTF Lipniţa (Constanţa); PTF Dobromir (Constanţa) pentru autoturisme cu greutate admisă de 3,5 tone în intervalul orar 8,00 - 20,00. Informaţii utile privind situaţia traficului pot fi aflate în aplicaţia Trafic online, disponibilă pe pagina de internet a instituţiei, www.politiadefrontiera.ro, care prezintă o medie a timpului de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei.

GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și "valuri" în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h
Eveniment

GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și "valuri" în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre: asfaltul este aproape impracticabil, s-au format șleauri, crevase, circulația este un sport periculos. Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre "Covorul asfaltic de pe Podul Brăilei, cel care traveresează Dunărea până la Tulcea, a cedat din nou! Citește și: VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției În carosabil sunt șanțuri și asfaltul este sfărâmat. În aceste condiții, constructorii au fost nevoiți sa reasfalteze, lucrările au început de câteva zile, aceasta fiind de la începutul anului a patra reabilitare după ultima în luna aprilie. Din 15 Iulie sunt si restricții circulație din cauza caniculei.", arată Radio România Actualități într-o postare pe Facebook. Așa arată azi asfaltul pe noul pod peste Dunăre de la Brăila (sursa: Facebook/România Actualități)

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia
Economie

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia, se arată într-u răspuns al ministerului Transporturilor la o interpelare a deputatului AUR Ciprian Ciubuc. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Potrivit acestui răspuns, CNAIR a finalizat deja documentația pentru licitarea unui studiu de fezabilitate. Acesta apare pe lista de proiecte finanțate de UE prin fondurile de mobilitate militară, dar Transporturile scriu că banii vor veni prin CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Pentru acest studiu, UE alocă puțin sub șapte milioane de euro. Ulterior, podul va fi finanțat din Programul Transporturi 2021-2027. Podul Giurgiu – Ruse II va fi lung de doi kilometri și va avea, de asemenea, cale ferată. Coordonatorul proiectului studiului de fezabilitate este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară”, spunea în decembrie 2023 comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, acum aleasă europarlamentar PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră