sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dunare

22 articole
Investigații

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi. Doar cele dunărene, deocamdată, deși Nicu Cojocaru nu are nici un fel de studii sau experiență în domeniul porturilor fluviale. Experiență în termopane Nicu Alexandru Cojocaru și-a început cariera în afaceri în anul 2012 ca administrator la Kaly Oltenia, o firmă de termopane deținută de familia sa. Se ocupa de la gestiune până la descărcare, încărcare și asamblare a termopanelor. Citește și: VIDEO/EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi livrată de șeful TSD Mehedinți, Nicu Cojocaru, gătită într-un spațiu care colcăia de gândaci. Cojocaru: „Gândacii erau într-un raft, s-au speriat” În paralel era student la Finanțe – Bănci la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor. La scurt timp după finalizarea studiilor, în februarie 2016, a fost angajat pe funcția de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, actualul șef al PSD Mehedinți. Ulterior, la alegerile din vara anului 2016, a candidat la funcția de consilier județean pe listele PSD. Declarația sa de avere depusă atunci era aproape goală. A menționat doar un venit de 3.800 lei pentru funcția de promotor local, bani încasați de la Asociația Sinaptica. Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi Pesedistul Aladin Georgescu a decis să îl numească pe tânărul social – democrat în funcția de director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Pentru Salubritate Mehedinți, deși Cojocaru nu avea nici o legătură cu acest domeniu. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Apoi, Nicu Alexandru Cojocaru s-a căsătorit. Naș i-a fost nimeni altul decât pesedistul Aladin Georgescu. În anul 2019, Aladin Georgescu l-a plasat pe finul său în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF), o companie deținută de Ministerul Transporturilor (80%) și Fondul Proprietatea (20%). Tot cu susținerea PSD, Cojocaru a ajuns director coordonator subunități al CNAPDF. Adică se ocupă de activitatea a șapte porturi dunărene. Nicu Alexandru Cojocaru a recunoscut pentru DeFapt.ro că a fost nășit de pesedistul Aladin Georgescu, dar a specificat că s-a întâmplat atunci când s-a căsătorit prima dată, nu și la a doua însurătoare. Sărac în declarația de avere, bogat pe Facebook Din ultima declarație de avere a lui Nicu Alexandru Cojocaru, șeful TSD Mehedinți, rezultă că nu are casă, masă, mașină sau alte bunuri de valoare. A menționat doar două credite, de aproape 30.000 de lei în total, de care va scăpa în anul 2025. De la CNAPDF, tesedistul câștigă un salariu de 66.192 lei anual, în timp ce actuala soție, Silvia Denisa Cojocaru, primește o indemnizație de creștere copil de aproape 60.000 lei anual. Cu toate acestea, declarația de avere este contrazisă de contul său de Facebook, acolo unde afișează o viață de lux: de la vacanțe, haine și bluze inscripționate cu Armani și Karl Lagerfeld, până la ceasuri scumpe pe care le expune în majoritatea pozelor. Crâșmă și televiziune, ambele finanțate din bani publici Cojocaru face și angajări la televiziunea online "Mehedințiul Meu". La această televiziune online apar spoturi video electorale cu el însuși în care se laudă că îl votează pe Aladin Georgescu. Clipurile sunt plătite din bani publici chiar de PSD Mehedinți. Cealală afacere controlată de Nicu Alexandru Cojocaru, cârciuma care se cheamă tot "Mehedințiul Meu", produce și livrează mâncare pentru elevii din localitățile Malovăț, Isverna și Braniștea. Primăriile primelor două localități sunt conduse de pesediștii Ion Michescu și Ionuț Stoian. Acestea au făcut achiziția direct, fără să o publice, motiv pentru care nu se știe valoarea contractelor. În cazul localității Braniștea, condusă de liberalul Marian Adamache, contractul are o valoare de aproape 43.000 de euro. Firma Mehedințiul Meu este patronată în acte de Florin Cojocaru, tatăl șefului TSD.

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi (sursa: Facebook/Cojocaru Nicu Alexandru)
Debitele Dunării vor fi mai mici (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Debitele Dunării vor fi mai mici

Debitele Dunării vor fi mai mici. Debitul maxim prognozat al Dunării la intrarea în ţară va fi de 7.900 - 8.000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie şi, pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc, a anunţat, luni, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Debitele Dunării vor fi mai mici ANAR a precizat, într-o postare pe pagina sa de Facebook: Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Pe baza ultimelor date din bazinul Dunării, a estimărilor prognostice şi a informaţiilor suplimentare primite în urma consultărilor avute cu experţii de la Centrele Naţionale de Prognoze Hidrologice din Ungaria şi Serbia, a precipitaţiilor prognozate pentru următoarea perioadă, precum şi a modificării atenuării acestei viituri în zonele natural inundabile, în amonte de Bogojevo, atenuare care va fi mult mai importantă faţă de condiţiile anterioare (ca urmare a reducerii semnificative a debitului maxim şi a volumului undei de viitură), se actualizează prognoza valorilor maxime pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) după cum urmează: debit maxim prognozat 7900 - 8000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie 2024. Aceste prognoze hidrologice se vor actualiza în continuare zilnic, cu anticipare de 7 zile, în cadrul buletinului hidrologic elaborat în cadrul INHGA. Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară." Tranzitarea în siguranță a debitelor Într-un comunicat transmis ulterior, ANAR a precizat că pe sectorul Dunării, în aval de staţia hidrometrică Gruia, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor vor asigura tranzitarea în siguranţă a debitelor. Debitul pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 22 - 23 septembrie a fost în creştere, având valoarea de 6.200 mc/s, care se situează peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s). Debitul Dunării la Budapesta are luni o valoare de 6.920 mc/s, iar valoarea maximă înregistrată la această viitură a fost de 8.200 mc/s, în data de 21 septembrie 2024, cu 500 mc/s mai puţin faţă de prognozele iniţiale de valori maxime pentru secţiunea Budapesta, care indicau o valoare de 8.700 mc/s, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (sub autoritatea Apelor Române). "Formaţiile noastre de intervenţie au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. Totodată, se montează mirele hidrometrice la ape mari. În apropiere de oraşul Bechet, Apele Române Jiu au detaşat la Formaţia de lucru Dunăre-Nedeia utilaje necesare intervenţiei: buldoexcavator, excavator cu braţ de 14 metri, tractor cu remorcă, tractor cu aparat de umplere saci, autoutilitare. Acestea completează materialele din stocul de apărare - saci, hidrobaraje, panouri de apărare, barca pregătită de intervenţie, pompe, generatoare, geotextil, pari etc. Odată creşterea nivelurilor Dunării, formaţiile de intervenţie de la Dunăre vor fi dublate cu agenţi hidrotehnici pentru monitorizarea digurilor la Dunăre", explică ANAR, în comunicatul citat. Punctele critice De asemenea, reprezentanţii de la Apele Române au făcut apel către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri, precum şi stadiul de funcţionare al staţiilor de pompare. Pe de altă parte, ANAR precizează că prin Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier se pot evacua şi debite de 20.000 m3/s, în situaţii excepţionale. Pe sectorul Dunării aval Gruia lucrările de îndiguire asigură tranzitarea în siguranţă a unor debite de 13500 m3/s, respectiv până la valori de 14500 m3/s, în condiţii de supraveghere specială. Pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în anul 2006 a fost înregistrat un debit maxim de 15800 m3/s, a mai arătat sursa citată. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, survolează, începând de luni, cu un elicopter, zonele din ţară în care riscul de inundaţii este mai mare.

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare. Debitul Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, va fi în creştere pe parcursul săptămânii viitoare până la valoarea de 8.300 mc/s, mult peste media multianuală a lunii septembrie stabilită de hidrologi la 3.800 mc/s, arată prognoza publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până pe 28 septembrie 2024. Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare Potrivit hidrologilor, debitele Dunării vor fi în creştere şi în aval de Porţile de Fier. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Debitul Dunării la intrarea în ţară a atins sâmbătă valoarea de 5.700 mc/s, în condiţiile în care la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 13 septembrie, era de numai 2.200 mc/s, a anunţat sâmbătă Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). De asemenea, în aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectorul Gruia - Galaţi şi în scădere pe sectorul Isaccea - Tulcea. Când lovește viitura Se estimează că viitura de pe Dunăre va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie, însă debitele maxime vor semnificativ mai mici la intrarea pe teritoriul românesc, având în vedere că debitele înregistrate sâmbătă la Budapesta, de 8.200 mc/s, au fost în scădere faţă de valorile maxime prognozate. Echipele de intervenţie ale ANAR au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. De asemenea, în zilele imediat următoare, se vor monta mirele hidrometrice la ape mari, au transmis specialiştii ANAR. În ceea ce priveşte râurile interioare, prognoza pentru săptămâna viitoare arată că debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere. "Debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere, exceptând râurile din sudul ţării unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile creşteri izolate de niveluri şi debite, în a doua parte a intervalului de prognoză, pe unele râuri mici din zonele de deal şi de munte, cu probabilitate mai mare în vestul ţării, ca urmare a precipitaţiilor sub formă de aversă, mai însemnate cantitativ prognozate şi propagării", avertizează hidrologii. Reprezentanţii Hidroelectrica au susţinut, recent, că amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier de pe fluviul Dunărea este pregătită pentru preluarea şi tranzitarea viiturii create ca urmare a precipitaţiilor căzute în bazinul hidrografic al fluviului, susţin reprezentanţii Hidroelectrica.

Feribotului Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea (sursa: politiadefrontiera.ro)
Eveniment

Feribotului Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea

Feribotul Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea. Trecerea cu bacul prin Punctul de Trecere a Frontierei Bechet a fost întreruptă temporar, începând de luni, din cauza nivelului căzut al Dunării şi va fi reluată după stabilizarea nivelului fluviului, a informat, luni, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu. Feribotul Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea Potrivit sursei citate, operatorul feribotului Bechet-Oryahovo a informat că platforma feribot care deserveşte linia Bechet-Oryahovo şi-a suspendat activitatea din cauza nivelului scăzut al Dunării. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor "În acest context, traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Bechet va fi reluat în momentul stabilizării nivelului Dunării, care la acest moment este foarte scăzut, iar pentru evitarea aglomerării punctului recomandăm participanţilor la traficul transfrontalier să utilizeze şi celelalte puncte de trecere de la graniţa cu Bulgaria", a precizat sursa citată. Pentru traficul transfrontalier se pot folosi următoarele puncte de trecere: PTF Calafat (judeţul Dolj); PTF Zimnicea (Teleorman); PTF Turnu Măgurele (Teleorman); PTF Călăraşi (Călăraşi); PTF Vama Veche (Constanţa); PTF Ostrov (Constanţa); PTF Negru Vodă (Constanţa); PTF Lipniţa (Constanţa); PTF Dobromir (Constanţa) pentru autoturisme cu greutate admisă de 3,5 tone în intervalul orar 8,00 - 20,00. Informaţii utile privind situaţia traficului pot fi aflate în aplicaţia Trafic online, disponibilă pe pagina de internet a instituţiei, www.politiadefrontiera.ro, care prezintă o medie a timpului de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei.

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre (sursa: Facebook/România Actualități)
Eveniment

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre: asfaltul este aproape impracticabil, s-au format șleauri, crevase, circulația este un sport periculos. Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre "Covorul asfaltic de pe Podul Brăilei, cel care traveresează Dunărea până la Tulcea, a cedat din nou! Citește și: VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției În carosabil sunt șanțuri și asfaltul este sfărâmat. În aceste condiții, constructorii au fost nevoiți sa reasfalteze, lucrările au început de câteva zile, aceasta fiind de la începutul anului a patra reabilitare după ultima în luna aprilie. Din 15 Iulie sunt si restricții circulație din cauza caniculei.", arată Radio România Actualități într-o postare pe Facebook. Așa arată azi asfaltul pe noul pod peste Dunăre de la Brăila (sursa: Facebook/România Actualități)

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Foto: gov.ro
Economie

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia, se arată într-u răspuns al ministerului Transporturilor la o interpelare a deputatului AUR Ciprian Ciubuc. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Potrivit acestui răspuns, CNAIR a finalizat deja documentația pentru licitarea unui studiu de fezabilitate. Acesta apare pe lista de proiecte finanțate de UE prin fondurile de mobilitate militară, dar Transporturile scriu că banii vor veni prin CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Pentru acest studiu, UE alocă puțin sub șapte milioane de euro. Ulterior, podul va fi finanțat din Programul Transporturi 2021-2027. Podul Giurgiu – Ruse II va fi lung de doi kilometri și va avea, de asemenea, cale ferată. Coordonatorul proiectului studiului de fezabilitate este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară”, spunea în decembrie 2023 comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, acum aleasă europarlamentar PNL.

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre Foto: BTA
Economie

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse: Comisia Europeană a aprobat proiectul de finanțare al acestei noi lucrări de infrastructură. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre „Comisia Europeană a dat undă verde pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, în valoare de 6,9 milioane de euro, a anunțat joi centrul de presă al Ministerului Transporturilor (N.red: din Bulgaria). Bugetul total al proiectului este de 13,7 milioane de euro, restul fondurilor urmând să fie asigurate de cele două țări. Se așteaptă ca Bulgaria și România să semneze un acord cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu până cel târziu la jumătatea anului pentru a asigura finanțarea. Până în 2026, ar trebui clarificați parametrii tehnici, financiari, juridici și de mediu ai proiectului pentru o nouă facilitate. Proiectul prevede construirea unui pod combinat rutier și feroviar, cu o lungime de aproximativ 2 km. Proiectul acoperă, de asemenea, construcția infrastructurii de legătură pe o porțiune de 15 km pe teritoriul fiecărei părți. Podul va avea, de asemenea, o legătură directă cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție”, arată agenția bulgară de presă BTA. Proiectul este finanțat prin programul Connecting Europe Facility, componenta de mobilitate militară, anunță Rador. Deocamdată, România este legată de Bulgaria prin doar două poduri: Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei – inaugurat în 1954) și Calafat – Vidin (deschis în 2013).

Podul Brăila, structura de rezistență afectată (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scrioșteanu)
Investigații

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

Celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență Foto: Gov.ro
Eveniment

Celebrul pod peste Dunăre are fisuri structura rezistență

Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență, relatează Pro TV. Podul a fost inaugurat cu mare fast, la 6 iulie, și a costat circa o jumătate de miliard de euro. „Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, de altfel, România transmite Europei şi lumii întregi un mesaj clar. Iar acest mesaj este că vrem, ştim şi mai ales putem să ne construim destinul ca o naţiune europeană puternică şi mândră!”, spunea premierul PSD Marcel Ciolacu, la 6 iulie, la inaugurarea podului. În august, la pod au fost găsite peste 400 de şuruburi slăbite şi zone cu asfalt denivelat. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Acum, Pro TV, dar și presa din Galați, arată că podul are probleme mult mai mari. Celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență „Au fost descoperite infiltraţii în structura de rezistenţă subacvatică a podului, la 12 metri adâncime, mai exact la blocul de ancoraj. Infiltraţiile sunt prezente în blocul de ancoraj, care ajunge până pe fundul Dunării. Acesta ajunge până la o adâncime de 31 de metri are un diametru de 47 de metri şi susţine, în apropierea malului de pe partea Bărilei, structura podului, pe celălalt mal, blocul de ancoraj fiind amplasat pe pământ şi nu în apă. Potrivit experţilor din cadrul CNAIR, lucrările de eliminare a infiltraţiilor ar putea pune în pericol integritatea structurală a podului (...) Pentru a putea fi rezolvate aceste probleme, ar fi nevoie de săpături paralele cu blocurile de ancoraj, ceea ce ar putea slăbi sistemul de prindere al pilonilor podului”, scrie Monitorul de Galați. Mihai Tudose, cel care a pornit, pe vremea când era premier, constructia acestui pod Foto: Facebook „Blocurile de ancoraj de pe cele două maluri, acolo unde au apărut fisurile, sunt punctele în care firele care susțin podul sunt prinse de sol, esențiale în structura de rezistență a întregii construcții”, explică Pro TV. Citește și: Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE „La un obiectiv de această categorie și de această talie, și la un constructor care se pretinde profesionist, nu ar trebui să apară astfel de greșeli de începător. Asta este problema. Și normal că, până nu vor remedia situația și nu vor face lucrurile așa cum scrie în contract – pentru că în contract nu prevede scurgeri sau infiltrații în camerele blocurilor de ancoraj, noi nu le vom face recepția”, a declarat, pentru Pro TV, Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt Ministerul Transporturilor.

Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina Foto: Facebook Ionel Scrioșteanu
Economie

Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina

România ar putea construi un nou pod peste Dunăre, la Isaccea, spre Ucraina, a scris, pe Facebook, secretarul de stat din ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu. Podul ar urma să facă legătura între Odessa și Constanța și ar putea finanțat din fonduri europene. România si Ucraina vor beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde euro pentru investiții în punctele de trecere a frontierei de la granița comuna prin modernizarea a șase puncte de trecere a frontierei și amenajarea a altor opt puncte noi. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Scrioșteanu a participat la ședința comună a guvernelor de la București și Kiev. Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina „?????????? ?? ?????????? ????? ???????? ???????? ?? ???????? ???????? ??????? ???????????? ?????????? ?????? ?????????? ??????????? ?????????? ?????????: (???? ???????) ????? – ????????? ??????? ??????????? ????????? ?? ??????? ? ?????????? ???????-??????? ?? ? ????a?????????? ??????? ?????? Scopul acestui document constă în asigurarea unui tranzit facil și sigur al mărfurilor ucrainene, în dezvoltarea infrastructurii de transport, dar și pentru a crea o platformă eficientă pentru schimbul de experiență și bune practici în proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și Ucraina; România si Ucraina vor beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde euro pentru investiții în punctele de trecere a frontierei de la granița comuna prin modernizarea a 6 puncte de trecere a frontierei și amenajarea a altor 8 puncte noi; Aceste investiții vor contribui la creșterea și eficientizarea fluxurilor de mărfuri la trecerea frontierei între România și Ucraina, iar această strategie pune bazele creșterii conectivității, competitivității, dar și a rezilienței României și Ucrainei; Strategia anexată acestui Memorandum prevede inclusiv construirea unui nou pod peste Dunăre la Isaccea - Orlivka, deschizând astfel calea unui coridor de transport european care va face legătura între Odessa și Portul Constanța; Este prima strategie pentru punctele de trecere a frontierei elaborată între un stat membru al Uniunii Europene și Ucraina și a fost realizată pe durata a mai multor luni în cadru trilateral România - Comisia Europeană - Ucraina”, a scris, pe Facebook, secretarul de stat. Citește și: Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor El a arătat că, la ședința comună a celor două guverne s-a semnat și una cord pentru un pod feroviar peste Tisa, în zona localităților Sighetu Marmației (RO) și Bila Tservka (UA).

Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a atacat ținte Ucraina câțiva kilometri de România

Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România, la Reni, iar atacul a fost vizibil de pe partea românească a Dunării, arată filmările video. În atac ar fi fost folosite drone Shahed, produse de Iran. Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România Reni este un port strategic la Dunăre, foarte aproape de Galați, și un hub al transporturilor de carburanți și grâne, în condițiile în care Rusia nu mai permite exporturile ucrainene de cereale prin Marea Neagră. Potrivit Marinetraffic, traficul fluvial de grâne s-a oprit după atac. ”În această noapte (de duminică spre luni), un atac de aproape patru ore, cu drone (de tip) Shahed-136, a vozat o infrastructură portuară”, anunţă într-o postare pe Facebook armata ucraineană. Night strike on the port infrastructure of Reni, Odessa region. pic.twitter.com/2H2oNT7pP4— ДражаМ (@DrazaM33) July 24, 2023 ”Un hangar de grâne a fost distrus, iar rezervoare de depozitare ale altor încărcături au fost avariate”, precizează armata. ”Trei drone au fost distruse de către Forţele Aeriene de apărare”, anunţă Comandamentul Operaţional. ”Inamicul continuă să terorizeze Odesa”, acuză el. ”Potrivit primelor informaţii, aproximativ patru muncitori din port au fost răniţi, dar informaţiile trebuie clarificate”, adaugă comandamentul. Este pentru prima oară când Rusia atacă infrastructuri ucrainene la Dunăre, după ce s-a retras, în urmă cu o săptămnă, din Acordul de la Istanbul din iulie 2022 privind exportul cerealelor ucrainene, mediat de ONU şi Turcia. Pe Dunăre există trei porturi ucrainene - Izmail, Reni şi Ust-Dunaiskii - însă comandamentul nu precizează care dintre ele au fost vizate în atac, relatează CNN. ?????Reni Commercial Sea Port is an important transport hub of Ukraine, in which the work of river, sea, road and rail transport is closely intertwinedTanks with Romanian oil were hit - this is the main source of raw materials for Ukrainian refineries. pic.twitter.com/MKsS4UDtwA— Hawkeye1812Z (@Hawkeye1745) July 24, 2023 În afară de cele trei drone distruse de către forţe ucrainene anunţate de către comandament, alte drone ”au trecut”, anunţă un purtător de cuvânt al Administraţiei Militare din Odesa, Serghii Braciuk. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport”

Podul suspendat Brăila:Galați - Tulcea, inaugurat (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scriosteanu)
Economie

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a dat publicităţii miercuri mai multe detalii legate de podul suspendat peste Dunăre, care va fi inaugurat joi, la ora 11,00 şi va fi dat în trafic începând cu ora 13,00, fiind un obiectiv proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 de ani. Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat "Despre noul pod, care nu doar traversează fluviul, ci leagă România peste Dunăre - Mâine, 6 iulie, începând cu ora 13,00, vom da în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galaţi - Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră", a scris Irinel Ionel Scrioşteanu pe contul său de Facebook, cu precizarea că "nu se plăteşte taxă de trecere a podului în primii 5 ani". Secretarul de stat a prezentat şi un rezumat al volumului de lucrări realizate la podul suspendat peste Dunăre, dar şi alte informaţii legate de acest obiectiv de investiţii, cel mai mare din România de după 1989. "Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei; podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) şi două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean şi de 364,6 metri pe malul tulcean; tablierul metalic cântăreşte 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #madeinRo la Şantierul Naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galaţi; pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de 2 ori", mai arată Scrioşteanu. Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km. "Drumul principal Brăila - Jijila (etapa I) are o lungime de 19 km şi este prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin", potrivit lui Scrioşteanu. Principalele lucrări prevăzute în contractul de realizare a Podului suspendat peste Dunăre sunt: 2 viaducte de acces, 1 viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje şi structuri minore, 86 podeţe, 9 noduri rutiere şi sensuri giratorii, 1 Centru de întreţinere şi coordonare, 1 staţie de taxare. "Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp", spune Scrioşteanu. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor precizează că, deşi podul este prevăzut cu trotuare, nu va fi deschis circulaţiei pietonale publice, trotuarele urmând să fie folosite strict pentru mentenanţă. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu "Valoarea iniţială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd. În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede. La puţin timp de la preluarea mandatului de secretar de stat, în data de 24 februarie 2020, am efectuat prima vizită pe acest şantier şi am coborât 40 metri în pământ, unde se lucra la radierul primului bloc de ancoraj. De atunci, am coordonat şi m-am implicat permanent în evoluţia lucrărilor şi mă bucur că am făcut echipă cu colegii din minister şi CNAIR, dar şi cu antreprenorul şi ceilalţi factori implicaţi, ajungând astfel la punctul în care acest obiectiv major al României va fi dat în trafic", a completat Scrioşteanu.

Un transportor blindat al armatei române s-a scufundat în Dunăre Foto: Comisarul.ro
Eveniment

Un transportor blindat s-a scufundat în Dunăre

Un transportor blindat al armatei române s-a scufundat în Dunăre în timpul exercițiilor Sabre Guardian, anunță Digi 24. Nu este prima oară, și în 2017, la exercițiile Argedava Saber 17, un transportor blindat TAB-77 a ajuns în brațul Borcea al Dunării. Un transportor blindat s-a scufundat în Dunăre Acum, un blindat Piranha 3 s-a scufundat în timp ce militarii încercau să traverseze brațul Borcea. În imaginile filmate în localitatea Burdușani, se vede cum blindatul intră în apă, înaintează câțiva metri și apoi cade pe o parte și se scufundă. Armata Română a achiziționat în anul 2007 de la firma MOWAG 31 de transportoare blindate Piranha IIIC pentru suma de 47 milioane de euro. Piranha 3 Foto: Twitter Totul făcea parte dintr-un scenariu pus la punct de militari dar, potrivit informațiilor Digi24, lucrurile nu au decurs conform planului. Aproximativ 10.000 de militari din România și din 13 națiuni aliate și partenere - Albania, Bulgaria, Franța, Georgia, Grecia, Italia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Olanda, Muntenegru, Polonia, Portugalia și SUA vor participa, în perioada 29 mai - 9 iunie, la exercițiul SABER GUARDIAN 23, precizează ministerul Apărării. „Principalele secvențe ale exercițiului se vor desfășura în poligoane și facilități militare, precum și în localități de pe teritoriul național, după cum urmează: în județul Constanța - Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” și poligonul din cadrul Școlii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia; în județul Ialomița – raioane din localitățile Bordușani și Slobozia; în județul Brașov - Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”din Cincu; în județul Galați – Poligonul Smârdan; în județul Brăila – raioane din localitatea Vărsătura și raioane din localitatea Frecăței, precum și în diferite locații din Municipiul București”, mai arată acest minister. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă

Daea poluează Dunărea cu pesticide interzise (sursa: Facebook/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
Mediu

Daea poluează Dunărea cu pesticide interzise

Daea poluează Dunărea cu pesticide interzise. Guvernul a aprobat, miercuri, Planul naţional de management actualizat privind bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, stabilind măsuri care vizează respectarea acquis-ului comunitar de mediu în privinţa protecţiei calităţii apei, apei potabile, a epurării apelor uzate urbane şi reducerii poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, descărcării substanţelor periculoase în apă, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Daea poluează Dunărea cu pesticide interzise "A fost aprobată hotărârea de guvern care aprobă Planul naţional de management actualizat, aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României. Este un plan de management care se înscrie în cel de-al treilea ciclu de planificare pentru perioada 2022-2027 şi sintetizează cele 11 planuri de management actualizate pentru bazinele sau spaţiile hidrografice constituite la nivel naţional. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Actualizarea şi aprobarea acestui plan este un angajament comunitar şi o obligaţie naţională în conformitate cu prevederile directivei Parlamentului European şi a Consiliului numărul 2000/60/CE, privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei", a declarat Cărbunaru. El a precizat că, prin măsurile cuprinse în programele de măsuri din acest plan, se asigură "îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând în principal respectarea acquis-ului comunitar de mediu în privinţa protecţiei calităţii apei, în special în cazul implementării măsurilor care sunt prevăzute în legislaţie privind calitatea apei potabile, epurarea apelor uzate urbane şi reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, la care se adaugă descărcarea substanţelor periculoase în apă". Planurile sunt magnifice Conform unui comunicat al Guvernului, planurile de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice trebuie actualizate ciclic, o dată la șase ani. Citește și: Ministrul Daea a autorizat înaintea Crăciunului, ilegal, folosirea unor pesticide extrem de toxice. Curtea de Justiție a UE: Sunt interzise în Uniune "Prin actul normativ se creează cadrul legal necesar implementării programelor de măsuri şi acţiunilor prevăzute în Planul Naţional de Management actualizat, în vederea atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane până în anul 2027, respectiv şi după anul 2027 pentru corpurile de apă cu excepţii de tipul prelungirii termenelor în relaţie cu condiţiile naturale. (...) Prezentul Plan Naţional de Management actualizat conţine date şi informaţii actualizate, precum şi dezvoltări/îmbunătăţiri ale metodologiilor şi instrumentelor utilizate şi ale rezultatelor obţinute, rezultatele studiilor de cercetare şi ale proiectelor realizate", mai precizează Executivul.

Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina (sursa: defapt.ro)
Mediu

Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina

Ce și unde este canalul Bîstroe? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina? Care sunt asemănările cu canalul Sulina, care a devenit navigabil în 1857? Și de ce nu este cazul ca Bîstroe să se transforme într-o nouă Sulină? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina Ce lucrări s-au făcut până acum pe Bîstroe și de ce este așa de complicat să se mențină navigabil acest canal foarte scurt care face legătură între Marea Neagră și brațul Chilia al Dunării? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar dacă există un pericol al navigației pe Bîstroe și, apoi, pe Chilia, care parte a Deltei Dunării este mai afectată: cea românească sau cea ucraineană? Dincolo de toate aceste întrebări, există două certitudini majore. Prima este că Bîstroe nu trebuie să fie navigabil decât pe o perioadă foarte scurtă și pentru motive excepționale care țin de atacul brutal rusesc asupra Ucrainei. A doua certitudine este că politicienii români au inundat societatea cu falsuri grosolane despre această problemă pe care ar fi trebuit lăsați să vorbească oamenii de știință. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Un fost guvernator al Deltei știe de ce România nu are studii despre impactul Bîstroe asupra naturii. Mălin Mușatescu: Guvernul a dat bani în 2014, dar Mediul i-a pierdut, birocratic Defapt.ro, cu ajutorul programului SCIENCE+ al FPEE, a pus toate întrebările de mai sus celor care au argumente științifice drept răspunsuri. A ieșit un film (VIDEO, dar și podcast AUDIO) de peste 20 de minute care oferă cele mai clare explicații în legătură cu subiectul care a fost inflamat politic de la București.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră