vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

510 articole
Justiție

Marea prescripție a CCR golește pușcăriile

Marea prescripție a CCR golește pușcăriile. Un hoţ s-a apărat în faţa judecătorilor spunând că la ora respectivă era ocupat să golească de bani un card furat. Marea prescripție a CCR golește pușcăriile Argumentul nu a fost acceptat de judecători, dar aceştia nu au putut, totuşi, să-l condamne, pentru că răspunderea penală pentru fapta sa se prescrisese. Hoţul a rămas după gratii, dar numai pentru unul dintre furturi. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? Cu ocazia apelului, a scăpat de o parte din pedeapsă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marea prescripție a CCR golește pușcăriile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii (sursa: Facebook/Gabriel Diaconu)
Justiție

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii. Acum în arest la domiciliu, oncologul Anca Dumitrovici Ababneh de la Spitalul Județean de Urgență Suceava este suspectată de procurori că ar fi luat sute de șpăgi de la pacienți. Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii În unele zile, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitrovici Ababneh lua și nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Dar medicul continuă să fie apărată de unii colegi de breaslă. Ba chiar și de polițiști. Poate cel mai faimos suporter al Ancăi Dumitrovici Ababneh, însă, este un alt medic, psihiatrul Gabriel Diaconu (foto), care se intitulează pe Facebook "Digital creator". Într-o foarte lungă postare, Diaconu spune că oncologa de la Suceava nu trebuie demonizată și întreabă retoric "Chiar credeți că totul se rezumă la bani?". Iată postarea integrală a psihiatrului creator digital. "De la Suceava la Târgu Secuiesc, odiseea medicilor în România continuă. Într-unul din spectacolele lui, Ricky Gervais vorbește despre umor și tabu. Există lucruri, întreabă Gervais, despre care n-ar trebui să glumim? Bunăoară Holocaustul, sau exploatarea sexuală a femeilor, homosexualitate, pedofilie sau cancerul copiilor. Părerile oamenilor sunt foarte polarizate, emoțiile lor sunt puternice. N-ai voie să glumești cu așa ceva! Dar o glumă bună este o glumă bună. În cele din urmă problema nu e poanta în sine, cât inabilitatea omului de-a deosebi scopul – pozitiv – al umorului de cel intrinsec rău al marginalizării și persecuției. Suntem mai puțin oameni, vis-a-vis de orice, în momentul când tot ce ne mai rămâne e încrâncenarea, împietrirea pe marginea unui subiect. Presa a scris, deunăzi, despre cazul unei doctorițe de la Suceava, oncolog, care a fost reținută pentru c-ar fi acceptat plăți informale de la pacienții ei. Ce nemernică – au scris unii. Ce suflet hain, după ce că faci banii pe care-i faci, și ai salariul pe care-l ai, să (mai) accepți și șpagă (sic!) de la un om diagnosticat cu cancer. Sumele vehiculate de procurori nu erau obscene. Dar frecvența cu care femeia acceptase era, ce-i drept, năucitoare. Peste 60 de acte materiale în doar câteva zile. Se pare că medicul avea vad bun. Poți desprinde, deîndată ce renunți la infamie și înverșunare, tot felul de ipoteze din puținele detalii devenite publice. Iar din desprinderi se nasc mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Ce făcea doctorița de banii respectivi? Ce se întâmpla cu persoanele care, din diverse motive, nu contribuiau la cutia milei medicale? Dincolo de atenție și bruma de mană cerească adăugită, cât să se vindece de malignitate, ce ”cumpărau” sumele cu pricina? Mai mult, nu cumva ne împiedică în analiză frisonul pe care-l simțim când vine vorba de cancer? Era mai puțin imoral dacă medicul era dermato-venerolog, sau proctolog? Apropos, de ce n-avem niciun denunț privind șpăgile pe care le iau puținii proctologi din România? Ce, oamenii cu hemoroizi ori fisuri anale n-au nicio atenție medicală de captat? Să iei la pietre un om care continuă să practice aceleași gesturi arhaice medicale, același schimb informal de bunuri pentru competență, nu-i justiție. Și apoi arestare? În ce fel e periculos pentru societate un medic care acceptă plăți informale, de ce nu poate fi judecat în stare de libertate, sau pus sub o formă de control judiciar? De ce să cheltui resursă, curent și trei mese pe zi să ții în detenție un profesionist care – cel mult – a săvârșit fapte penale ne-violente și asupra cărora rămâne să se pronunțe o instanță? Așa vom trata cancerul la Suceava de acum înainte? Povestea e reminiscentă dramei prin care a trecut, nu de mult, doctorul Marinică Gaspar de la Timișoara, vestit chirurg cardiovascular, reținut pentru fapte similare. Legea este dură, totuși lege. Nu e problema procurorului ce se întâmplă cu pacienții medicului cu pricina, treaba lui e să decorticheze breasla de borfași și – prin asta – să aducă ”sănătate morală” comunității medicale. N-a contat la fel de mult că, nu de mult, un pacient a cerut, disperat, să fie operat de doctorul Gaspar, fie și din arest! Judecați-l pentru șpăgi, dar lăsați-i mâinile să opereze! La Târgu Secuiesc, în schimb, un doctor a câștigat în instanță un proces de calomnie intentat unei femei care l-a acuzat că i-a omorât cu zile soțul. Bărbatul ajunsese la Spitalul Județean cu complicații COVID și, în ciuda tratamentului dat de medic, s-a prăpădit la doar 58 de ani. Devastată, soția a scris un mesaj pe facebook în care arăta degetul spre profesionist. Soțul ei fusese un bărbat sănătos până atunci, nedus la doctor. În revanșă, medicul a arătat în instanță că, din păcate, decedatul avea multe probleme de sănătate ne-diagnosticate, iar diagnosticele lui fuseseră puse cu precizie încă de la internare, dar și transmise familiei. Daunele cerute, și obținute, de doctor, au fost de 1 leu. Un leu la Târgu Secuiesc, 300 de lei la Suceava, 1000 de Euro la Timișoara. Și, dintre toate locurile, doar în secuime banii au fost intermediați de o instanță, pentru ”deranj” în sensul juridic al cuvântului. Despre ceilalți doi spunem că – dimpotrivă – au comis o infracțiune și au solicitat, primit sau n-au refuzat ”foloase necuvenite”. Dezastrul pe care-l lasă astfel de cazuri în urmă e deprecierea, și mai mult, a reputației meseriei de doctor. Oamenii sunt îndepărtați de medic prin dezgustul cu care rămân. Te duci la spital să mori cu zile! - spun mai apoi oamenii. Tu poți să le arăți date, cifre care arată că, zdrobitor de des, medicii vindecă oameni, le tratează bolile corect, operațiile reușesc, oamenii primesc înapoi sănătate. Pata pe-o față albă de masă atrage mult mai mult atenția. Consecința neîncrederii e, culmea, perpetuarea practicii paralele, un ”contract” între bolnav și curant, prin care omul își asigură, suplimentar, angoasele, fricile și teroarea reziduală. Trebuie să te uiți atent la fenomen. De obicei plata informală este oferită, nu condiționată. De obicei omul nevoiaș propune, nu medicul amenință. De obicei procesul este stânjenitor. Nimeni nu știe dacă e bine. O fi bine? E suficient? Rușine e de ambele părți. Ne place să credem că doctorul e un fel de vameș nesimțit care jupoaie bolnavul. Oamenii își spun ”eu n-am să fac niciodată asta”. Dar cât de adevărat e? În 2016 DNA a acuzat peste 70 de medici oncologi de acte de corupție pentru că s-ar fi dus la un congres în India pe banii unei companii farmaceutice. Adică aproape jumătate din totalul oncologilor din România (!). Dosarul se baza pe fișe operativ-informative deschise de SRI și SIE încă din 2012. A fost implicată monitorizarea conversațiilor dintre medici și firmele de medicamente. Procurorii – în interpretarea lor – considerau că, momiți și ”cumpărați” de mediul Pharma, oncologii vor prescrie ”ce li se pune în poală” mai degrabă decât ”generice”. Dosarul, altfel foarte sulfuros, ignora realitatea că protocoalele de tratament ale cancerului sunt standard, iar decizia terapeutică n-are a face cu produsul, cât cu specificul cazului. În cele din urmă investigația s-a terminat în coadă de pește. Dar demnitatea doctorilor a rămas terfelită. Că, 7 ani mai târziu, din nou o oncoloagă e reținută pentru o infracțiune deocamdată imputată, nu sancționată definitiv legal, zdruncină o infrastructură și-așa fragilă. Dar oamenii vor răcni. Oamenii ne vor arăta cu degetul. Și – sper că e clar deja – nu am drept scop o victimizare inversă. Ce a făcut acel medic e nu doar imputabil, are gradul lui de nefiresc pentru care, odată pronunțată decizia instanței, s-ar putea ca doctorița de la Suceava să-și piardă licența, posibil libertatea. Doar că niște oameni se vor trezi fără acces la servicii medicale. Pentru că la secția respectivă, de 40 de paturi, din cinci medici vor rămâne doar patru. Și să găsești înlocuitor ar putea fi nu greu, foarte greu. În cât timp ”fabrici” un oncolog? În ce fel adresezi problema plăților informale în spitale? Doar bici și pedeapsă? Unii vor spune că da. Altfel nu se învață, domne, minte. Altfel n-o să ne schimbăm niciodată. N-o să se schimbe niciodată nimic. Să radă, și să dea cu spirt. Am trăit perioada răzmeriței justițiare împotriva doctorilor. La apexul ei, cu o mână procuratura lua doctori cu arcanul și li se deschideau dosare pe bandă rulantă. Cu cealaltă mână, la frontieră, nu pridideau ștampilele prin Europa. Doctorii români emigrau. Cu miile. Cu zecile de mii. Spălați-vă pe cap cu țara asta în care suntem tratați ca niște infractori de drept comun. N-aveți decât să vă trateze mutu’, și să vă vindece surdu’. Nu suntem toți la fel, nu ne puneți în aceeași troacă, nu ne mai batjocoriți ca pe niște borfași. Vedeți mai bine de ăia care fură cu vagonul și cu milionul. Au fost, indubitabil, vremuri interesante. Sunt subiectiv. Mă apropii de mijlocul carierei mele de doctor. Fac 43 de ani. Anul acesta se împlinesc 25 de ani, un sfert de secol, de când am devenit student la Facultatea de Medicină. Acolo mi-am decis drumul. Din cohorta mea mai bine de jumătate, astăzi, practică prin alte țări. Eu însumi am fost, o perioadă, plecat. Ce țară e asta, care bagă bani în formarea doctorilor și-apoi nu îi poate integra în sistem, sau se uită când indiferent, când acuzator la soarta lor, a pacienților lor, a sistemului de sănătate în care-și desfășoară munca? Chiar credeți că totul se rezumă la bani? Cei care vin din urmă, doctorii tineri la început de drum, poate vor avea parte de un alt destin. Lor n-au să le dea bolnavii bani la plic. Poate că vine o zi când o să și uităm că a putut, vreodată, să se întâmple asta. Îi vom judeca pe cei dinainte – pe bună dreptate – pentru felul lor troglodit de-a-și face meseria. Cartea viitorului se joacă în fiecare zi. Dar deocamdată unele lucruri rămân la fel: ți-e frică să te îmbolnăvești în România. Iar asta e incredibil de trist. Pentru că la frică, la descumpănire, la neajutorare nu contribuie doar doctorul-vameș. Sunt toate celelalte, un munte de netrebnicii. Și poate că poți să cumperi paturi, poți înzestra spitale cu aparatură, poți aduce medicamente mai bune. Dar oamenii? Forța umană, practicienii, personalul. Pe ăștia de unde-i iei? #medicinromania"

A furat invocând lipsa propriei erecții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

A furat invocând lipsa propriei erecții

A furat invocând lipsa propriei erecții. O prostituată a avut probleme serioase cu un client nemulţumit. A furat invocând lipsa propriei erecții Acesta plătise, iar fata se apucase de lucru, dar fiziologia i-a jucat bărbatului o festă. A rămas nesatisfăcut, iar fata a refuzat să-i dea banii înapoi. Bărbatul a devenit agitat iar prostituata a chemat în ajutor o prietenă dintr-un apartament apropiat. Citește și: Cutremurător: într-o singură oră, doctorița oncolog de la Suceava putea lua nouă șpăgi ca să elibereze rețete pentru bolnavii de cancer. Media: o șpagă la un sfert de oră Clientul a fugit, în cele din urmă, dar nu înainte de a-i subtiliza telefonul celeilalte prostituate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Oncoloaga arestată, nouă șpăgi pe oră (sursa: aktual24.ro)
Justiție

Oncoloaga arestată, nouă șpăgi pe oră

Oncologa arestată, nouă șpăgi pe oră. Șefa secției de oncologie de la spitalul județean din Suceava, Anca Dumitrovici Ababneh, acum în arest la domiciliu, lua zeci de șpăgi zilnic. Mici, dar multe. În bani și produse. Oncologa arestată, nouă șpăgi pe oră Supravegherea audio-video în acest dosar penal a început pe data de 7 noiembrie 2022 și a fost aprobată până în data de 4 februarie 2023. Totul a pornit în urma unui denunț făcut cu aproape un an în urmă. Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, doctorița primea zilnic diferite sume de bani, dar şi mai multe plicuri. De asemenea, mulţi veneau la ea şi cu diverse cadouri. Toate acestea s-ar fi repetat în fiecare zi în care s-a aflat sub supravegherea anchetatorilor. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise Recordul este deținut de o zi în care, într-o singură oră (miercuri, 14 decembrie 2022, de la 11.00 la 12.00), ar fi primit nu mai puțin de nouă șpăgi. Iată câteva exemple de șpăgi, așa cum arată înregistrările video făcute sub acoperire de procurori, citate de Observatorul Antenei 1. Luni, 12 decembrie 2022 ora 11:25:06, dr. Anca Ababneh Dumitrovici Anca a primit de la o pacientă două bancnote de 50 de lei; ora 12:42:59, de la o pacientă - 50 de lei și o agendă de culoare albastră-verzui; ora 12:59:13, de la o pacientă - 50 de lei; ora 13:08:00, de la o pacientă - o pungă de cadou cu diverse bunuri și o sumă de bani; ora 13:12:22, de la aparținătorul unui pacient - 100 de lei; ora 13:52:20, de la un pacient - 100 de lei; ora 14:00:30, de la un pacient - 50 de lei; ora 14:07:22, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:16:42, de la un pacient - o sacoșă albă cu diverse bunuri; ora 16:17:55, de la aparținătoarea unui pacient- 50 de lei; Marți, 13 decembrie 2022 ora 10:17:30, de la un pacient - o sacoșă cu cel puțin un borcan de miere și un cașcaval; ora 11:17:19, a pretins și a primit de la un pacient două bancnote de 50 de lei; ora 11:23:58, de la o pacientă - un plic cu bani; ora 11:31:47, de la un pacient - 100 de lei; ora 11:35:34, de la o pacientă - o sacoșă de cadouri cu diverse bunuri; ora 11:45:17, de la o pacientă - o bancnotă a cărei valoare urmează a fi stabilită ulterior pe bază de anchetă; ora 13:09:39, de la o pacientă - 100 de lei; ora 13:14:22, de la un pacient - un plic cu bani; ora 13:15:41, de la aparținătoarea unui pacient - 50 de lei; ora 13:18:11, de la un pacient - un plic cu bani și o sacoșă de cadouri cu diverse produse; ora 13:50:15, de la o pacientă - 100 de lei; ora 14:04:12, de la aparținătoarea unei paciente - un plic cu bani; ora 14:08:12, de la o pacientă - 200 de lei; ora 14:48:40, de la o pacientă -douăciocolate și 100 de lei; ora 14:50:42, de la un pacient - 200 de lei; ora 15:01:06, de la un pacient - 100 de lei; ora 15:03:06, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:10:36, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:19:04, de la un pacient - 100 de lei; ora 15:19:52, de la aparținătoarea unei paciente -100 de lei; ora 15:25:21, de la aparținătoarea unui pacient-100 de lei; Miercuri, 14 decembrie 2022 ora 09:30:49, de la aparținătorul unei paciente-un plic cu bani; ora 11:10:53, de la aparținătorul unui pacient - 50 de lei și o cutie cu bomboane; ora 11:17:12, de la o pacientă - 100 de lei; ora 11:19:42, de la un pacient- 50 de lei; ora 11:29:45, de la o pacientă - 100 de lei; ora 11:34:50, de la un pacient - 100 de lei; ora 11:41:03, de la aparținătoarea unui pacient-100 de lei; ora 11:51:45, de la o pacientă - o pungă cu un cadou; ora 11:52:47, de la un pacient-100 de lei; ora 11:59:54, de la aparținătoarea unui pacient - o cutie cu bomboane și 100 de lei; ora 13:02:58, de la aparținătoarea unei paciente -un plic cu bani; ora 13:20:23, de la aparținătoarea unei paciente - o pungă cu un cadou și un plic cu bani; ora 14:05:46, de la un pacient -100 de lei; Joi, 15 decembrie 2022 ora 13:06:50, de la o pacientă - 100 de lei într-o foaie albă împăturită; ora 13:11:23, de la aparținătorul unei paciente - 50 de lei; ora 13:14:31, de la o pacientă - 200 de lei; ora 13:19:15, de la aparținătoarea unui pacient - cel puțin 100 de lei; ora 13:23:19, de la aparținătoarea unui pacient - o sacoșă albastră cu diverse bunuri și 50 de euro; ora 13:25:13, de la o pacientă -mai multe bancnote de 10 lei; Vineri, 16 decembrie 2022 ora 10:28:51, de la o pacientă - 100 de lei și o cutie de bomboane; ora 10:41:11, de la un pacient - 50 de lei; ora 11:19:46, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 12:43:32, de la un pacient - o bancnotă de 50 de lei și una de 100 de lei; ora 14:07:12, de la o pacientă - un plic cu bani.

Dosarul Jandarmeriadei: 22 de jandarmi, urmăriți penal Foto: Captură video
Justiție

Dosarul Jandarmeriadei: 22 de jandarmi, urmăriți penal

În dosarul Jandarmeriadei din 10 august, 22 de jandarmi sunt urmăriți penal, dar Parchetul așteaptă o „constatare tehnică”, a spus procurorul general Gabriela Scutea, într-un interviu pentru justnews.ro. Ea a arătat că, abia după primiraea „constatării tehnice”, procurorii vor decide ce vor face cu acest dosar. Dosarul Jandarmeriadei: 22 de jandarmi, urmăriți penal „Dosarul 10 august, de asemenea, a fost preluat inițial de către un procuror, iar acum sunt 2 procurori desemnați. Aceștia nu au avut nicio legătură cu investigația anterioară. Însă practic se completează ce s-a făcut prima dată tot de către Secția Parchetelor Militare, plus ceva de către DIICOT. Aceste completări s-au și văzut în sensul efectuării în continuare a urmăririi penale față de 22 de suspecți din cadrul Jandarmeriei, dispunerii unor probe pe care instanța care a admis redeschiderea le-a considerat necesare și care sunt de natură tehnică. Așa că, noi ne așteptăm, ca la sfârșitul lunii ianuarie, o constatare tehnică dispusă să fie gata și ea să fie evaluată de către colegii mei în contextul întregului probatoriu, pentru a decide apoi care va fi pasul următor în cadrul investigației”, a spus Scutea. Gabriela Scutea a fost secretar de stat la ministerul Justiției, în perioada în care era condus de Florin Iordache și a fost adoptată controversata Ordonanță de Urgență 13 din 2017. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă În februarie 2020, CSM i-a respins candidatura la șefia Parchetului General, sugerând că nu are capacitatea să conducă o instituție atât de complexă și că nu a știut să răspundă la întrebările concrete care i-au fost puse.

Șoferul agresiv i-a smuls polițistului actele (sursa: Twitter/Dorian)
Justiție

Șoferul agresiv i-a smuls polițistului actele

Șoferul agresiv i-a smuls polițistului actele. Oprit pe autostrada A10 dintre Turda şi Sebeş pentru șofat agresiv, un argeșean nu doar că a refuzat, în primă fază, să se legitimeze, dar l-a bruscat pe polițiștul de la Rutieră, a intrat peste acesta în mașină și și-a recuperat documentele. Șoferul agresiv i-a smuls polițistului actele Polițistul nu a ripostat nici o clipă. „Nu a respectat indicaţiile de a rămâne în autoturism şi a pătruns în autospeciala de poliţie, pentru a-şi recupera permisul şi documentele autoturismului, părăsind, la volanul autoturismului său, spaţiul service”, precizează Poliția. În urma incidentelor, şoferul a primit o amendă de 2.610 lei, pentru conducere agresivă, refuz de înmânare a actului de identitate la solicitarea poliţistului, precum şi pentru nerespectarea indicaţiilor poliţistului rutier, iar ca măsură complementară, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile. Citește și: VIDEO Acuzații foarte grave: zona în care o femeie a murit sfâșiată de câini, intenționat nesupravegheată de autorități – în zonă se aduc ilegal deșeuri În plus, poliţiştii i-au dat o a doua amendă contravenţională, de 7.000 de lei, în baza Legii nr. 61/1991 privind ordinea publică, pentru împiedicarea organelor de poliţie în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, pentru săvârşirea de acte şi gesturi obscene şi adresarea de expresii şi cuvinte jignitoare. Parchetul, sesizat pentru ultraj „În cauză, va fi sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri. Prin structura specializată de la nivelul Brigăzii Autostrăzi, vor fi făcute verificări în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către poliţiştii implicaţi în acest eveniment”, a mai precizat Poliţia. Cum e posibil asa ceva? Bombardierul ala isi scumlge efectiv documentele inapoi din masina Politiei, si pa. Game over. Ireal. pic.twitter.com/KbwvmYuy0Z— Dorian (@The_Dorian) January 21, 2023

Oprescu face mișto de justiția română (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Oprescu face mișto de justiția română

Oprescu face mișto de justiția română. Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, ca neîntemeiată, o contestaţie depusă de fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu prin care acesta solicita anularea condamnării de zece ani şi opt luni închisoare primită într-un dosar de corupţie. Oprescu face mișto de justiția română "În baza art. 432 Cod procedură penală respinge, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul condamnat Oprescu Sorin Mircea împotriva deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, în dosarul 42389/3/2015. Definitivă", se arată în decizia CAB. Pe 13 mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la zece ani şi opt luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Citește și: De ce Sorin Oprescu nu a fost trimis în România la pușcărie și de ce nu va sta la închisoare nici în Grecia Este vorba de dosarul în care Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie. Oprescu a plecat din ţară înainte de a fi pronunţată sentinţa, fiind localizat în Grecia, de unde autorităţile acestei ţări refuză să-l extrădeze.

Avere din minore obligate la prostituție (sursa: independent.co.uk)
Justiție

Avere din minore obligate la prostituție

Avere din minore obligate la prostituție. Fetele lucrau între 10 și 18 ore pe zi, fără a vedea prea mulți bani din aceasta. Avere din minore obligate la prostituție Din banii câștigați, ele plăteau toate cheltuielile, chiria camerei ori „promovarea” pe site-uri specializate în servicii sexuale. Din restul banilor, grosul era luat de proxeneți, atunci când aceștia nu rețineau întreaga sumă. Citește și: Halep rămâne fără terenul primit gratuit în Bușteni după ce a fost numit cetățean de onoare. Primăria va construi blocuri sociale cu bani din PNRR Timp de doi ani, grupul a acționat în Londra, după care s-a mutat în Germania, Austria și Elveția, unde reglementarea legală a prostituției oferea un cadru mai sigur. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Frații Tate au copii în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Frații Tate au copii în România

Frații Tate au copii în România. Într-un interviu pentru BBC, Bogdan Stancu, șeful echipei de protecție a fraților Andrew și Tristan Tate, a spus că cei doi ar avea mai mulți copii cu diverse femei în România. Frații Tate au copii în România Stancu a declarat că peste 100 de femei au trecut prin complexul lui Tate din București, de când acesta și-a început activitatea acolo, în urmă cu doi ani. Fostul polițist a declarat că uneori i s-a cerut să scoată fizic femeile din casa Tate pentru că erau "prea bete" sau "făceau probleme", dar că nu a fost folosită niciodată forța. Citește și: Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, Mihail Jar, chemat să se vaite că Zelenski prigonește clericii care răspund în fața lui Kiril Majoritatea femeilor care au petrecut timp cu frații în complexul lor aveau sub 25 de ani, a mai spus Stancu, iar cheltuielile lor erau plătite de Andrew Tate. "Unele dintre fete au înțeles greșit cum stăteau lucrurile, credeau că Andrew le va lua de soție", a adăugat Stancu. "Când și-au dat seama care era realitate, a fost ușor să se transforme din prieten în dușman și să facă o declarație la poliție", a încheiat fostul polițist.

Lucrări plătite și nefăcute la "Socola" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Lucrări plătite și nefăcute la Socola

Lucrări plătite și nefăcute la Socola. Scandalul lucrărilor plătite dar nerealizate de la Institutul Socola ajunge la o primă concluzie. Lucrări plătite și nefăcute la Socola Magistraţii Tribunalului au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei întocmit de procurorii DNA cu unul dintre membrii comisiei de recepţie care, deşi a semnat de finalizare, nu „văzuse” şanţurile neastupate din curtea spitalului. Alin Atanasiu a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani Procesul propriu-zis de corupţie este, însă, abia la început. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, judecător la Curtea Penală Internațională (sursa: Facebook/International Criminal Court - ICC)
Justiție

România, judecător la Curtea Penală Internațională

România, judecător la Curtea Penală Internațională. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc se află pe lista scurtă a magistraților selectați de Ministerul Justiției pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională. Pe lista scurtă se mai află Aurora Ciucă, Laura Maria Crăciunean Tatu și Nicolae Ploeșteanu. Sesiunea de audiere a candidaților va avea loc pe 30 ianuarie, în sistem de videoconferință. În vara anului 2021, după ce a pierdut concursul pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, Iulia Motoc i-a numit "șobolani" pe ministrul Justiției de atunci, Stelian Ion, și pe Fabian Gyula. România, judecător la Curtea Penală Internațională Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională (CPI) a fost aprobată de Guvernul României printr-un Memorandum, la data de 15 noiembrie 2022. Conform anunțului de selecție a candidaților, România poate nominaliza un candidat pentru unul din posturile vacante de judecător până la 26 martie 2023. Judecătorii Curții Penale Internaționale vor avea un mandat de nouă ani. Condițiile și modalitatea de numire a judecătorilor la Curtea Penală Internațională sunt prevăzute în Statutul de la Roma și în Rezoluția ASP-CPI/18/Res.4. Conform statului de la Roma, judecătorii sunt aleși dintre persoanele care se bucură de o înaltă considerație morală, cunoscute pentru imparțialitatea și integritatea lor și întrunind condițiile cerute in statele lor respective pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare. Comisia de selecție a judecătorului din partea României este prezidată de Traian Laurențiu Hristea, secretarul de stat pentru strategii diplomatice și afaceri globale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Cei patru pentru CPI Ministerul Afacerilor Externe a făcut publică lista cu candidații care s-au calificat pentru postul de judecător la Curtea Penală Internațională. Prima pe listă se află Aurora Ciucă, profesor univ. dr. Hab. la Institutul de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" din București. În perioadele 1999-2005, 2005-2007 și 2009-2011 a fost decanul Facultății de Drept din cadrul Universității "Mihail Kogălniceanu", din Iași. Cel de-al doilea candidat este Laura Maria Crăciunean Tatu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept "Simion Bărnuțiu" din Sibiu. A fost expert independent din partea României în Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale al ONU, Comitetul Consultativ al Convenției cadru privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei și în Comitetul Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului al ONU. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc este cel de-al treilea candidat aflat în cursa pentru funcția de judecător la CPI. Ea și-a început cariera ca procuror stagiar la Procuratura Locală Giurgiu, în 1989. Ulterior a fost judecător la Judecătoria Sectorului 2, apoi judecător ad-hoc la CEDO. În 2010 a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României, iar din 2013 a fost judecător din partea României la CEDO. Iulia Motoc este doctor în Drept Internațional Public și filosofie. Ultimul candidar este Nicolae Ploeșteanu, conferențiar universitar doctor la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș. Iulia Motoc și "era șobolanilor" Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc a mai candidat pentru funcția de judecător din partea României la Tribunalul Uniunii Europene în vara anului 2021. Pe atunci, Ministerul Justiției era condus de deputatul Stelian Ion, de la USR. După ce a pierdut concursul, Motoc a postat un mesaj dur pe contul său de Facebook. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE "Era șobolanilor din nou…a abjecților lor…și a Ciumei.. pe care o vor duce în curând înapoi; Șobolanii de azi sunt relativi tineri și vor să pară cool", scria judecătoarea Iulia Motoc. Postarea făcea referire la ministrul Justiției, Stelian Ion, și la Fabian Gyula, ales Avocat al Poporului la propunerea UDMR în urma demiterii Renatei Weber. În cele din urmă, judecătoarea Iulia Motoc și-a șters postarea.

Spitalul modular COVID din Iași, dezastru (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Spitalul modular COVID din Iași, dezastru

Spitalul modular COVID din Iași, dezastru. Asociaţia de dezvoltare Euronest s-a judecat timp de doi ani cu Camera de Conturi degeaba. Spitalul modular COVID din Iași, dezastru Procesul va fi reluat de la zero la Tribunalul Botoşani. La cel ieşean, magistraţii nici nu reuşiseră să arate clar cine cu cine se judecă şi de ce. În 2020, Camera de Conturi a verificat modul în care fusese achiziţionat spitalul mobil de la Leţcani de către ADI Euronest cu banii Consiliului Judeţean. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Fuseseră identificate nereguli în derularea licitaţiei, iar inspectorii aplicaseră o amendă de 60.000 lei şi stabiliseră un prejudiciu cert de 64,9 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA. Marius Lazăr, liderul motocicliștilor intitulați "Hell's Angels" din România, a fost extrădat de autoritățile române în Statele Unite ale Americii, acolo unde urmează să fie judecat pentru trafic internațional de droguri, spălare de bani și complicitate la tentativă de omor. Pe numele motociclistului Marius Lazăr, dar și a doi neozeelandezi, există mandate de arestare emise la data de 4 noiembrie 2020 de un tribunal din Texas pentru că ar fi vrut să vândă pe teritoriul SUA nu mai puțin de 400 de kilograme de cocaină comandată de la traficanții mexicani. Un român și doi neozeelandezi Pe 18 noiembrie 2020, polițiștii români însoțiți de o echipă americană formată din polițiști antidrog au descins în trei locuri din București și Ilfov pentru a captura o grupare de traficanți de droguri. Potrivit anchetatorilor, gruparea era formată din Marius Lazăr, liderul motocicliștilor "Hell's Angels" și doi neozeelandezi: Michael Matthews Murray și Patrick Johnson Marc. Cei doi neozeelandezi, care erau dați în urmărire internațional prin INTERPOL, au fost prinși într-un apartament din București. Marius Lazăr a fost capturat într-o locație din Ilfov având asupra sa 50.000 de euro și actele de proprietate a două imobile. Banii reprezentau o parte din plata unei cantității de cocaină care ar fi trebuit să ajungă în România. Toți cei trei traficanți de droguri au fost atunci arestați preventive pentru 30 de zile în urma unei decizii emise de magistrații de la Curtea de Apel București. Mandate de arestare emise de SUA Pe numele lui Marius Lazăr exista un mandat de arestare emis la data de 4 noiembrie 2020 de către Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Est al Statului Texas. Conform Curții de Apel București, pe numele lui Michael Matthews Murray exista, ca și în cazul românului Marius Lazăr, un mandat de arestare emis de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, „pentru executarea mandatului de arestare nr. 1:20-cr-78 (01) emis la data de 04.11.2020 de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas”. În cazul lui Patrick Johnson Marc, autoritățile americane au cerut extrădarea în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii. Traficanții neozeelandezi au dispărut Judecătorii români au decis după arestarea preventivă ca traficanții de droguri la nivel internațional să fie judecați în stare de libertate până la finalizarea procesului privind extrădarea în SUA. Dar, după ce au fost puși în libertate, toți trei au dispărut. Ulterior, pe 15 decembrie 2022, judecătorii de la Curtea de Apel București au emis din nou mandate de arestare pe numele lor. Citește și: Secția specială o ține în șah pe Kovesi: șefa Parchetului European cere ÎCCJ să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei Polițiștii de la Serviciul Investigații Criminale al Poliției Municipiului București l-au prins din nou pe Marius Lazăr pe 28 decembrie 2022. Acesta a fost încarcerat la centrul de reținere și arestare preventivă al Poliției Capitalei. Însă cei doi neozelandezi au dispărut fără urmă. Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA Polițiștii români au anunțat în cursul acestei zile că traficantul Marius Lazăr a fost extrădat în SUA. „Cerere de extrădare a fost aprobată în luna ianuarie 2023, iar persoana de cetățenie română va fi transferată în S.U.A., unde va fi judecată pentru faptele de care este învinuit”, se menționează într-un comunicat al Poliției Române. Adică va fi judecat pentru trafic internațional de droguri, spălare de bani și complicitate la tentativă de omor. „În realizarea acestei operațiuni şi a extrădării, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au beneficiat de sprijinul de specialitate al polițiștilor din cadrul Direcției Operațiuni Speciale şi din cadrul D.G.P.M.B. - Biroul Urmăriri și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – P.T.F. Aeroport Otopeni. Un aport deosebit l-a avut și M.A.E., prin Agentul Guvernamental la C.E.D.O., care prin demersurile întreprinse a reușit să lămurească situația specifică la Curtea Europeană, unde au fost atacate mandatul internațional de arestare și procedura extrădării”, potrivit Poliției Române.

Mașinile fraților Tate, ridicate de ANABI (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Mașinile fraților Tate, ridicate de ANABI

Mașinile fraților Tate, ridicate de ANABI. Anchetatorii au reuşit să identifice şi să pună sub sechestru, până în prezent, 15 maşini de lux şi zece imobile – case şi terenuri – deţinute de fraţii Tate în România. Mașinile fraților Tate, ridicate de ANABI Lista autoturismelor de lux ale fraților Tate sechestrate de ANABI: trei autoturisme Porsche, două BMW, două Ferrari, un Aston Martin, un McLaren, un Lamborghini şi cinci maşini Mercedes. Cel puțin unele din aceste mașini au fost ridicate sâmbătă dimineața de la una din proprietățile fraților Tate din Pipera. Potrivit ANABI, autoturismele, dar și ceasurile de lux și sume de bani cash ajung la suma de 18 milioane de lei. Mașinile fraților Tate, ridicate de ANABI (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Fraţii Andrew şi Tristan Tate sunt cercetaţi de DIICOT în stare de arest preventiv pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol. În acelaşi dosar, au fost arestate două tinere – o fostă poliţistă şi iubita lui Andrew Tate -, acuzate că îi sprijineau pe cei doi în activitatea lor infracţională. „Loverboy” pentru pornografie Conform DIICOT, fraţii Tate (cu cetăţenie britanică) şi cele două tinere au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contracost pe site-uri de profil. Din aceste activităţi, ar fi obţinut importante sume de bani. Anchetatorii susţin că fraţii Tate racolau tinere sub pretextul începerii unei relaţii de iubire, după care le duceau într-o casă din judeţul Ilfov, unde erau obligate să producă clipuri video, ce erau postate pe site-uri pentru adulţi. Cei doi fraţi le induceau în eroare pe tinere că ar dori o relaţie de căsătorie/concubinaj şi că ar avea faţă de ele sentimente reale de iubire (metoda „loverboy”). Femeile, tatuate cu „owned by Tate” Femeile ar fi fost ulterior transportate şi adăpostite într-un imobil din judeţul Ilfov, unde, prin acte de violenţă fizică şi constrângere psihică (intimidare, supraveghere constantă, controlul şi invocarea de pretinse datorii), ar fi fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării, prin intermediul unor platforme de socializare, de material având un astfel de caracter şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, în scopul obţinerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obţinute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori. Citește și: Talibanii, sincer îngrijorați de soarta lui Andrew Tate, un apărător al Vestului în fața opresiunii feministelor – susține fosta Miss New Jersey Victimele le-au povestit anchetatorilor că în vila din judeţul Ilfov era amenajat un studio de videochat, fiind întâmpinate la venire de paznici înarmaţi. Totodată, ele ar fi fost obligate să îşi facă tatuaje cu mesajul „owned by Tate”. Până în prezent au fost identificate şase persoane vătămate care au fost exploatate sexual de grupul condus de cei doi fraţi britanici.

Frații Tate, autoturisme de lux nesechestrate (sursa: Youtube/Nexus)
Justiție

Frații Tate, autoturisme de lux nesechestrate

Frații Tate, autoturisme de lux nesechestrate. Tribunalul Bucureşti a respins, miercuri, o cerere a fraţilor Andrew şi Tristan Tate, prin care milionarii britanici solicitau ridicarea sechestrului pus pe averea lor de către DIICOT. Frații Tate, autoturisme de lux nesechestrate Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au reuşit să identifice şi să pună sub sechestru, până în prezent, 15 maşini de lux şi zece imobile - case şi terenuri - deţinute de fraţii Tate în România. Lista autoturismelor de lux ridicate de DIICOT de la fraţii Tate este impresionantă: trei autoturisme Porsche, două BMW, două Ferrari, un Aston Martin, un McLaren, un Lamborghini şi cinci maşini Mercedes. Totuși, alte câteva autoturisme de lux se află la una din proprietățile acestora din Pipera, aparent disponibile să fie folosite, potrivit unui reportaj al TRT World (minutul 02.40). https://www.youtube.com/watch?v=CzvPOvLIs0I Fraţii Andrew şi Tristan Tate sunt cercetaţi de DIICOT în stare de arest preventiv pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol. În acelaşi dosar, au fost arestate două tinere - o fostă poliţistă şi iubita lui Andrew Tate -, acuzate că îi sprijineau pe cei doi în activitatea lor infracţională. "Loverboy" pentru pornografie Conform DIICOT, fraţii Tate (cu cetăţenie britanică) şi cele două tinere au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contracost pe site-uri de profil. Din aceste activităţi, ar fi obţinut importante sume de bani. Anchetatorii susţin că fraţii Tate racolau tinere sub pretextul începerii unei relaţii de iubire, după care le duceau într-o casă din judeţul Ilfov, unde erau obligate să producă clipuri video, ce erau postate pe site-uri pentru adulţi. Cei doi fraţi le induceau în eroare pe tinere că ar dori o relaţie de căsătorie/concubinaj şi că ar avea faţă de ele sentimente reale de iubire (metoda "loverboy"). Femeile, tatuate cu "owned by Tate" Femeile ar fi fost ulterior transportate şi adăpostite într-un imobil din judeţul Ilfov, unde, prin acte de violenţă fizică şi constrângere psihică (intimidare, supraveghere constantă, controlul şi invocarea de pretinse datorii), ar fi fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării, prin intermediul unor platforme de socializare, de material având un astfel de caracter şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, în scopul obţinerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obţinute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori. Citește și: Talibanii, sincer îngrijorați de soarta lui Andrew Tate, un apărător al Vestului în fața opresiunii feministelor – susține fosta Miss New Jersey Victimele le-au povestit anchetatorilor că în vila din judeţul Ilfov era amenajat un studio de videochat, fiind întâmpinate la venire de paznici înarmaţi. Totodată, ele ar fi fost obligate să îşi facă tatuaje cu mesajul "owned by Tate". Până în prezent au fost identificate şase persoane vătămate care au fost exploatate sexual de grupul condus de cei doi fraţi britanici.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră